curs pedagogie ii

Download Curs Pedagogie II

If you can't read please download the document

Post on 24-Jul-2015

1.691 views

Category:

Documents

24 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Departamentul pentru Pregtirea Personalului Didactic

TEORIA SI METODOLOGIA INSTRUIRII

SUPORT DE CURS

1

Capitolul I. Teoria si metodologia instruirii

1.1.Delimitari conceptualeInstruirea este acea activitate care se desfasoara in cadrul procesului de invatamant conform obiectivelor pedagogice generale elaborate la nivel de sistem, in termeni de politica a educatiei. (Cristea, S., 1998, p.236). Conceptul de instruire este corelat n principal cu nvmntul i utilizat frecvent cu cel puin trei nuanri: - instruire general: activitate de nzestrare cu competene i cunotine din domeniile culturii, tiinei, tehnicii i de aplicare a lor n practic; - instruire profesional: activitate al crei scop este nsuirea unei specialiti, a unei profesii concrete; ea se bazeaz pe nsuirea cunotinelor profesionale, pe formarea abilitilor profesionale i pe dezvoltarea interesului i preocuprilor legate de profesia respectiv; - autoinstruire: instruire realizat prin efort propriu, n afara unei instituii i n absena ndrumrii unei persoane din afar. Etimologia cuvantului instruo nseamn in limba latina aranjament, amenajare, construcie, sau, dup expresia lui Skinner, "a construi structuri cognitive, operaionale". Ioan Neacu definete instruirea ca fiind procesul prin care mediul unui subiect este deliberat manipulat pentru a nva s fie capabil s emit sau s se angajeze ntr-un comportament specific, n condiii specifice i cu rspunsuri specifice situaiei (Neacsu, I., p. 64). Ioan Cerghit caracterizeaza termenul de instructie astfel: - activitate de transmitere a cunotinelor ; - activitate de dirijare a nvrii; - mod de organizare a situaiilor de instruire;

2

- proces de formare a structurilor mentale; - proces de construcie a cunotinelor prin interaciune social Instruirea face referire la insuirea unui corp de informaii ntr-o forma care sa determine aparitia unor structuri i procese intelectuale, operaionale i sa influenteze dezvoltarea potenialului intelectual al individului. Instruirea este acea aciunea ntreprins cu intenia de a produce nvarea. Pornind de la aceasta idee, E. Robertson (1988) identifica un set de condiii pentru clasificarea unei activiti educaionale ca instruire: - un contact direct ntre profesor i elev; - existenta unei asimetrii informaionale - profesorul cunoate materia de studiat n timp ce elevul nu deine acele informaii; (Iucu, R.,2005) Conceptul de invatare a fost definit de Enciclopedia Britanica ca fiind o modificare relative a comportamentului, fundamentata pe experienta trecutului. Dupa E. Thorndike, invatarea reprezinta o succesiune de invatari si erori ; la baza invatarii sata formarea de conexiuni. (Cucos, C., 1998, p.49) Skinner definete invatarea ca o formare a comportamentelor noi. nvarea este aciunea elevului, realizat iniial n mod dirijat, ca efect direct al instruirii proiectat de profesor la diferite niveluri de competen pedagogic. nvarea colar presupune dobndirea unor cunotine, deprinderi i strategii conform obiectivelor incluse n cadrul programelor colare. Ca activitate psihic fundamental, proprie omului, nvarea are o finalitate adaptativ. Invatarea se regaseste n mediul colar prin aciunile dirijate de profesor pentru asimilarea, interiorizarea i valorificarea materiei colare. n aceast perspectiv, procesul de nvmnt poate fi analizat ca proces instructiv-educativ. Din punct de vedere pedagogic, invatarea este acea activitate proiectata de catre cadrul didactic in vederea producerii unor schimbari comportamentale la nivelul personalitatii elevului sau studentului si care sa determine dobandirea de cunostinte , formarea de deprinderi si strategii si atitudini cognitive. Procesul de nvmnt ncearc s provoace o schimbare n experiena trita de individ, la nivel psihomotric, acional, avand in vedere ca doar o experien nou poate genera o nou nvare. Procesul de nvare implica:

3

- fore care nlesnesc, provoac i determin schimbarea (cadrul didactic); - fore n dezvoltare, care suport schimbarea i care se mplic activ n actul de transformare personal; (Iucu, Romita, 2005) In literatura de specialitate, procesul de invatare apare in doua ipostaze: nvarea ca proces i nvarea ca produs. Invarea ca proces implica dimensiunea afectiva, cognitiva, motivationala si volitiva a personalitatii individului sustine modificarea intentionata a comportamentului uman, conditionata de experienta traita(Cerghit, I., Vlasceanu, L., 1998, p.111). nvarea ca proces determina un activism din partea celui care nva astfel nct, sarcina cadrului didactic este de a dirija invatarea in sensul participarii active a elevului. Invatarea ca produs vizeaza un ansamblu de deprinderi(intelectuale si psihomotorii), strategii cognitive, atitudini, informatii logice, care se obiectiveaza prin intermediul unor structuri specifice in cadrul programelor scolare. Invatarea ca produs este un un ansamblu de rezultate noi, produse de activitatea procesuala, si se refera la: cunostinte, priceperi, notiuni, modalitati de gandire, atitudini si comportamente (Iucu, R., 2001, p.34). Din punct de vedere pedagogic, invatarea este acea activitate proiectata de catre cadrul didactic in vederea producerii unor schimbari comportamentale la nivelul personalitatii elevului sau studentului si care sa determine dobandirea de cunostinte , formarea de deprinderi si strategii si atitudini cognitive. Procesul de nvmnt ncearc s provoace o schimbare n experiena trita de individ, la nivel psihomotric, acional, avand in vedere ca doar o experien nou poate genera o nou nvare. Procesul de nvare implica: - fore care nlesnesc, provoac i determin schimbarea (cadrul didactic); - fore n dezvoltare, care suport schimbarea i care se mplic activ n actul de transformare personal; (Iucu, Romita, 2005) Invatarea scolara este definita ca fiind insusirea de cunostinte, priceperi, deprinderi, cat si formarea de numeroase si variate capacitatinecesare adaptarii loa mediul natural si social (Cosmovici, A., 1994, p.97). Analiza fenomenelor de nvare atest faptul c e obligatorie prezena

4

unor condiii minimale, indispensabile desfurrii n parametri optimi a procesului de invatare. R. Gagne, imparte condiiile nvrii n condiii interne ale nvrii colare: procesele cognitive afective, volitive, structuri motivaional atitudinale, i condiii externe ale nvrii colare: statutul profesorului, mediul colii i al clasei de elevi, mediul socio-familial, factori ergonomici i de igien a nvrii etc. In privinta tendintelor care vizeaza principalele tipuri de invatare, modificarile aparute in prezent delimiteaza : -invatarea prin imitare : -invatarea conceptuala ; -invatarea pe de rost ; -invatarea pasiva ; -invatarea activa ; -invatarea prin rezolvarea de probleme ; -invatarea senzoriala ; -invatarea prin activitate practica ; -invatarea euristica ; -invatarea algoritmizata ; -invatarea prin exersare ; -invatarea prin receptare ; -invatarea prin descoperire. (Iucu, R., 2001, p.48) Modelele instruirii. Sursele de constituire a modelelor instructionale sunt teoria(fiecare model apare pornind de la o paradigma teoretica) si practica, prin analiza careia se renunta la particularitatile nesemnificative.

Romita Iucu face o clasificare sintetica a modelelor instruirii, in sens larg ( M.J. Dunkin, apud. Iucu, R., 2001, p.59).

5

Modele centrate pe profesor :-

modelul decizional (Shulman si Elstein, 1975 ; Shavelson,1976, 1978) ; modelul judecatilor de valoare (marland, 1979) ; modelul organizatorilor avansati (Joyce si Weil, 1978, 1980) ; model of inquiry teaching (Joyce si Weil, 1980).

-

Modele centrate pe elev : - modelul tutorial (Stevens et.al., 1979) ; - modelul instruirii asistate de computer (Goldstein, 1980) ; - modelul formarii conceptelor (Brunner, 1967, Tennison si Park, 1986) ; - modelul invatarii din text (Rothkopf, 1977, 1984) ; Modele centrate pe interactiunea profesor elev : -

modelul generic (Winnie si Marx, 1977) ; modelul organizarii cognitive in clasa (Corno, 1981) ; modelele lingvistice (Sinclair si Coulthard, 1975, 1984) ; Subject learning (Bloom, 1976 ; Block, 1979 ; Anderson, 1982) ; Modele cognitive (Judd, Brunner, Ausubell, Galperin, Feuerstein. Wittrock etc,).

1.2.Procesul de invatamantProcesul de nvmnt reprezint principalul subsistem al sistemului de nvmnt. Procesul de nvmnt urmareste realizarea funciilor generale ale educaiei prin intermediul unor activiti specifice de instruire i nvare realizate la nivelul corelaiei

6

profesor-elev, ntr-un context intern (ambiana educaional a colii, climatul psihosocial al clasei de elevi) i extern deschis. Din perspectiva teoriei i metodologiei curriculum-ului, procesul de nvmnt are ca punct de plecare stabilirea i urmrirea consecvent a obiectivelor, iar ca punct final, rezultatele elevilor. Putem defini procesul de nvmnt conform urmtoarelor componente principale:1.

Obiectivele care au in vedere cerinele de instruire i educaie impuse de societate; Agenii aciunii profesorii i elevii ; de asemenea aici includem si prinii, care colaboreaza in vederea indeplinirii obiectivelor instructiv educative ;

2.

3.

Coninuturile care reprezinta suportul de baz al instruirii, format din bazele tiinei i ale culturii adaptate pe nivele de varsta i nivele de dificultate ;

4.

Mijloacele de nvmnt i materialul didactic, tehnice audio-vizuale i informatizate;

de la cele tradiionale la cele

5.

Formele de organizare a activitatii instructiv educative (pe clase i lecii, activiti practice, cercuri de elevi, excursii didactice, vizite etc) ;

6.

Cmpul relaional care include relaii: profesori elevi; elevi elevi; gup, microgrup clas;

7.

Timpul disponibil, care delimiteaza coninuturile conform obiectivelor, utilizand diferite metode i mijloace didactice, diferite forme de organizare a activitii, pentru atingerea celor mai bune rezultate Stru