curs 7 pedagogie 1 2014

29
Finalităţile educaţiei Curs nr. 7 Lect. Univ. Dr. Labăr Adrian Vicenţiu 1

Upload: cristinamocanu

Post on 15-Apr-2016

275 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

phiso

TRANSCRIPT

Page 1: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Finalităţile educaţiei

Curs nr. 7Lect. Univ. Dr. Labăr Adrian Vicenţiu

1

Page 2: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Cuprins

• Finalităţile educaţiei în perspectivă didactică

• Clasificarea obiectivelor educaţionale

• Taxonomia obiectivelor cognitive

• Operaţionalizarea obiectivelor

• Finalităţile educaţiei în noul Curriculum Naţional

2

Page 3: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Finalităţile educaţiei: idealul educational

• A) Idealul educativ al unei societăţi reprezintă chintesenţa valorilor acelei societăţi la un moment dat şi o “matrice generativă” pentru scopuri educative.– Reprezintă modelul sau tipul de personalitate solicitat de condiţiile sociale ale

unei etape istorice si pe care educaţia este chemată să-l formeze în procesul desfăşurării ei.

• Idealul educaţional are trei dimensiuni:– socială - fiecărei orânduiri sociale îi corespunde un tip de ideal educaţional;– psihologică - profilul de personalitate pe care societatea îl solicită de la

majoritatea membrilor ei;– pedagogică - parametrii acţiunii educaţionale implicaţi în realizarea practică a

idealului educaţional.

• Idealul educaţional diferă de la o epocă la alta?

3

Page 4: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Tipuri de ideal educaţional

• În Grecia antică, în Atena idealul educaţional urmărea dezvoltarea armonioasă a personalităţii, în plan estetic,moral, fizic (kalokagathia), iar Sparta viza preponderent dezvoltarea fizică, prin exerciţii militare.

• În Evul mediu, idealul educaţional a cunoscut două modele distincte:– idealul clerical - însuşirea celor şapte arte liberale (gramatica, retorica,

dialectica, aritmetica, geometria, astronomia si muzica);

– idealul cavaleresc - însusirea celor sapte virtuţi cavaleresti (călăria, mânuirea spadei, vânătoarea, înotul, sahul, cântul si recitarea de versuri).

• Renasterea îsi propune formarea unei personalităţi cu o cultură enciclopedică („homo universale”).

4

Page 5: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Tipuri de ideal educaţional

• Societatea comunistă îşi propunea formarea “omului nou”, a “personalităţii socialiste multilateral dezvoltate” .

• În epoca modernă se impune idealul personalităţii eficiente într-o activitate productivă.

• Idealul educaţional al scolii românesti (Legea Învăţământului, 84/1995) constă în „dezvoltarea liberă, integrală si armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome si creative”.

5

Page 6: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Finalităţile educaţiei: scopurile educaţiei

• B) Scopul (scopurile) educaţiei se constituie într-o instanţă intermediară între ideal şi obiectivele educaţionale.

• Principala lui funcţie este de a traduce, de a detalia idealul educativ, astfel încât acesta din urmă sa devină comprehensibil şi accesibil educatorilor.

• Dacă idealul educativ este finalitatea acţiunii educaţionale în general, în ansamblu, scopul vizează finalitatea unei acţiuni educative relativ bine determinate.

• Există mai multe scopuri ale educaţiei. În funcţie de situaţie, identificăm scopul unei laturi a educaţiei (educaţie intelectuală, morală etc.), scopul unui ciclu sau a unei forme de învăţământ, al unei lecţii etc.

• Exemple:– formarea culturii generale la tânăra generaţie,– asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală,– pregătirea pentru profesie etc.

6

Page 7: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Finalităţile educaţiei: obiectivele educaţionale

• C) Obiectivele educaţionale concrete sunt finalităţi ale educaţiei cu cel mai scăzut nivel de generalitate.

• Ele desemnează tipuri de schimbări pe care procesul de învăţământ le aşteaptă (anticipează) şi le realizează (Cucoş, 1996).

• Obiectivele educaţionale la nivel micro (obiectivele operaţionale) sunt „invocabile în fiecare lecţie sau secvenţă de educaţie similară lecţiei” (C. Moise, 1996). Prin operaţionalizare, ele se exprimă în termeni de comportamente concrete, vizibile şi măsurabile.

• Obiectivele concrete se deduc din finalităţile mai generale ale educaţiei - ideal si scopuri. Realizarea lor conduce implicit la împlinirea acestora din urmă.

7

Page 8: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Funcţii ale obiectivelor educaţionale

• 1. Funcţia de orientare axiologică.

• 2. Funcţia de anticipare a rezultatelor educaţiei.

• 3. Funcţia evaluativă.

• 4. Funcţia de organizare şi (auto)reglare a proceselor didactice.

• Ce credeţi că ar presupune fiecare dintre aceste funcţii?

8

Page 9: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Funcţii ale obiectivelor educaţionale

• 1. Funcţia de orientare axiologică. – Prin chiar avansarea/ explicitarea acestor obiective, se realizează o

orientare a elevilor către valori educaţionale dezirabile.

– Pretinzând unele comportamente de la elevi, se comunică în mod implicit că aceste achiziţii sunt valoroase şi importante.

• 2. Funcţia de anticipare a rezultatelor educaţiei. – Orice obiectiv va anticipa o realitate care nu există încă.

– Prin proiectarea obiectivelor se ajunge la indicarea capacităţilor şi performanţelor dorite.

9

Page 10: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Funcţii ale obiectivelor educaţionale

• 3. Funcţia evaluativă. – Se ştie că evaluarea randamentului şcolar se realizează pornind de la

anumite repere.

– Odată cu proiectarea obiectivelor, profesorii vor concepe şi tehnicile de evaluare, adică felul în care vor şti dacă ceea ce trebuie realizat va fi realizat.

– Obiectivul educaţional fixează nu numai reuşita, ci şi criteriul de măsurare a acelei reuşite.

• 4. Funcţia de organizare şi (auto)reglare a proceselor didactice. – Obiectivele intervin în procesele didactice ca instanţe sau criterii

referenţiale, pentru dirijarea acţiunii de predare şi învăţare.

– Obiectivele sunt implicate în proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea proceselor educative, având un rol important în controlul şi autoreglarea acţiunilor instructiv-educative.

10

Page 11: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Clasificarea obiectivelor educaţionale

• Diferiţi autori au propus diferite clasificări ale obiectivelor educaţionale.• Conform Seguin (1991), obiectivele pot fi clasificate în două grupe:

• 1. Obiective ale formării – ele sunt exprimate în termeni de cunoştinţe, competenţe şi atitudini indicate ca fiind necesare într-o situaţie dată. Ele sunt de exemplu, la nivelul învăţământului primar:– dezvoltarea competenţelor de citire, scriere şi comunicare orală pentru a continua studiul

şcolar şi a face faţă situaţiilor de zi cu zi– stimularea gândirii logice, a capacităţii de abstractizare şi generalizare– dezvoltarea atitudinilor pozitive şi a capacităţilor creative în materie de activităţi cultural

artistice

• 2. Obiective ale învăţării – sunt exprimate în termeni de achiziţii concrete în situaţii educative organizate. Acestea se referă la diferitele discipline de învăţământ şi sunt de tipul:– elevii să opereze cu unităţile sistemului metric– elevii să construiască diferite figuri geometrice– elevii să rezolve ecuaţii de gradul 1 cu o necunoscută.

11

Page 12: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Clasificarea obiectivelor educaţionale• În funcţie de nivelul de generalitate/ concreteţe, Landsheere (1979) distinge 3 clase de

obiective: generale, medii şi particulare.

• Obiectivele generale au un caracter global, abstract şi se referă la o anumită latură a educaţiei. Exemple: formarea moralităţii, formarea personalităţii autonome şi creative, formarea capacităţii de a întâmpina viitorul etc.

• Obiectivele medii sunt finalităţi privitoare la discipline şcolare, particularităţi de vârstă ale educaţilor etc. Aici se înscriu:– obiectivele urmărite pe ansamblul fiecărei materii de învăţământ, iar în cadrul ei, ale

fiecărui capitol;– obiectivele urmărite prin activitatea fiecărui ciclu de învăţământ şi fiecărui tip/ profil de

şcoală;

• Obiectivele particulare/ specifice/ concrete se referă la performanţe concrete, care se stabilesc prin prelucrarea materiei de studiu, pornind de la programa şcolară şi manual. Acestea sunt sarcini concrete care se vor finaliza în comportamente vizibile, măsurabile, se regăsesc la nivelul fiecărei lecţii. Exemple:– însuşirea algoritmului analizei gramaticale– corelarea cauzală a evenimentelor dintr-o perioadă dată etc.

12

Page 13: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Clasificarea obiectivelor educaţionale

• În funcţie de domeniile comportamentale sau după laturile vieţii psihice distingem 3 categorii de obiective: cognitive, afective, psihomotorii.

– a) Domeniul cognitiv: taxonomia lui B. Bloom

– b) Domeniul afectiv: taxonomia lui Krathwohl

– c) Domeniul psihomotor: taxonomia lui A. J. Harrow

• Vom discuta in continuare taxonomia lui Bloom.

13

Page 14: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Clasificarea obiectivelor educaţionale

a) Domeniul cognitiv – taxonomia lui B. Bloom:– are drept criteriu de ierarhizare a comportamentelor complexitatea

acestora;

1. Cunoaştere1. Cunoaştere Asimilarea terminologiei, datelor factuale, Asimilarea terminologiei, datelor factuale, definiţiilor, teoriilordefiniţiilor, teoriilor

2. 2. Comprehensiune Comprehensiune (înţelegere)(înţelegere)

Reformulare, înţelegere, rezumarea unei Reformulare, înţelegere, rezumarea unei comunicări, interpretarecomunicări, interpretare

3. Aplicare3. Aplicare Utilizarea cunoştinţelor pentru a rezolva situaţii Utilizarea cunoştinţelor pentru a rezolva situaţii noinoi

4. Analiză4. Analiză Descompunerea unui material în părţile sale, Descompunerea unui material în părţile sale, relevarea relaţiilor dintre acestearelevarea relaţiilor dintre acestea

5. Sinteză5. Sinteză Producerea unei lucrări personale, elaborarea Producerea unei lucrări personale, elaborarea unui plan de acţiuneunui plan de acţiune

6. Evaluare6. Evaluare Formularea judecăţilor de valoare în legătură cu o Formularea judecăţilor de valoare în legătură cu o anumită problemăanumită problemă 14

Page 15: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Clasificarea obiectivelor educaţionale

a) Domeniul cognitiv – taxonomia lui B. Bloom

1. Cunoaşterea – însuşirea, 1. Cunoaşterea – însuşirea, asimilarea, memorarea pe asimilarea, memorarea pe de rost, cuvânt cu cuvânt, a de rost, cuvânt cu cuvânt, a unor informaţiiunor informaţii

Reproducerea definiţiei unui termen/ a unei clasificări/ a unei Reproducerea definiţiei unui termen/ a unei clasificări/ a unei teorii. Reamintirea unei liste de cuvinte, a unui an istoric, a teorii. Reamintirea unei liste de cuvinte, a unui an istoric, a denumirii unei lucrări, a unui număr, a unui simbol etc. denumirii unei lucrări, a unui număr, a unui simbol etc. Recitarea unei poezii.Recitarea unei poezii.

2. Înţelegerea – 2. Înţelegerea – reformularea unei idei cu reformularea unei idei cu propriile cuvinte, propriile cuvinte, extrapolarea unei informaţiiextrapolarea unei informaţii

Reformularea unei definiţii în cuvinte proprii. Reformularea unei definiţii în cuvinte proprii. ExplicareaExplicarea unei unei reguli. Exprimarea în cuvinte a unei formule de calcul/ a unui reguli. Exprimarea în cuvinte a unei formule de calcul/ a unui grafic.grafic.

3. Aplicarea – folosirea 3. Aplicarea – folosirea informaţiei într-o nouă informaţiei într-o nouă situaţiesituaţie

Aplicarea unor formule matematice în rezolvarea unei Aplicarea unor formule matematice în rezolvarea unei probleme. Aplicarea teoriilor psihologice ale învăţării în probleme. Aplicarea teoriilor psihologice ale învăţării în practica educativă.practica educativă.

4. Analiza – divizarea unei 4. Analiza – divizarea unei informaţii în părţile ei informaţii în părţile ei componentecomponente

Stabilirea ideilor principale dintr-un text. Descoperirea Stabilirea ideilor principale dintr-un text. Descoperirea cauzelor unui fenomen/ a premiselor care stau la baza unui cauzelor unui fenomen/ a premiselor care stau la baza unui eseu filosofic. Identificarea erorilor din interiorul unei eseu filosofic. Identificarea erorilor din interiorul unei argumentări.argumentări.

5. Sinteza – conceperea a 5. Sinteza – conceperea a ceva nou prin integrarea mai ceva nou prin integrarea mai multor informaţiimultor informaţii

Redactarea unui comentariu literar. Conceperea unei Redactarea unui comentariu literar. Conceperea unei pledoarii în apărarea unui punct particular de vedere pledoarii în apărarea unui punct particular de vedere exprimat într-o dezbatere. Formularea unei teorii. exprimat într-o dezbatere. Formularea unei teorii. Conceperea unui plan personal de acţiuneConceperea unui plan personal de acţiune

6. Evaluarea – formularea 6. Evaluarea – formularea unei judecăţi de valoareunei judecăţi de valoare

Critica unei teorii/ a unui text literar/ a unei creaţii tehnice Critica unei teorii/ a unui text literar/ a unei creaţii tehnice etc. Examinarea validităţii interne şi externe a unui etc. Examinarea validităţii interne şi externe a unui experiment.experiment.

15

Page 16: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Clasificarea obiectivelor educaţionale• a) Domeniul cognitiv – taxonomia lui B. Bloom:

NivelulNivelul Operaţiile concreteOperaţiile concrete (verbe – exemple)(verbe – exemple)1. 1. Cunoaştere Cunoaştere

Elevul să enumere, să definească, să identifice, să recunoască, să Elevul să enumere, să definească, să identifice, să recunoască, să reproducă etc.reproducă etc.

2. 2. Înţelegere Înţelegere

Să explice, să demonstreze, să generalizeze, să rescrie, să Să explice, să demonstreze, să generalizeze, să rescrie, să interpreteze, să explice, să parafrazeze, să transforme, să ilustreze interpreteze, să explice, să parafrazeze, să transforme, să ilustreze etc.etc.

3. Aplicare 3. Aplicare Să aplice, să utilizeze, să aleagă, să restructureze, să demonstreze, Să aplice, să utilizeze, să aleagă, să restructureze, să demonstreze, să descopere, să rezolve, să clasifice, să ordoneze, să modifice, să să descopere, să rezolve, să clasifice, să ordoneze, să modifice, să utilizeze, să facă paralele cu viaţa concretă etc.utilizeze, să facă paralele cu viaţa concretă etc.

4. Analiză 4. Analiză Să analizeze, să compare, să stabilească asemănări şi deosebiri, să Să analizeze, să compare, să stabilească asemănări şi deosebiri, să deducă, să detecteze, să diferenţieze, să aleagă, să separe, să deducă, să detecteze, să diferenţieze, să aleagă, să separe, să distingă etc.distingă etc.

5. Sinteză 5. Sinteză Să relateze, să producă, să proiecteze, să planifice, să propună, să Să relateze, să producă, să proiecteze, să planifice, să propună, să sintetizeze, să combine, să compună, să imagineze, să organizeze, sintetizeze, să combine, să compună, să imagineze, să organizeze, să stabilească relaţii şi principii de organizare, să reorganizeze, să să stabilească relaţii şi principii de organizare, să reorganizeze, să restructureze, să transforme etc.restructureze, să transforme etc.

6. Evaluare 6. Evaluare Să judece critic, să argumenteze, să valideze, să decidă, să Să judece critic, să argumenteze, să valideze, să decidă, să evalueze, să interpreteze, să formuleze judecăţi de valoare, să evalueze, să interpreteze, să formuleze judecăţi de valoare, să redescopere, să formuleze probleme şi idei de rezolvare a lor, să redescopere, să formuleze probleme şi idei de rezolvare a lor, să inoveze, să justifice, să motiveze etc.inoveze, să justifice, să motiveze etc.

16

Page 17: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale

• A operaţionaliza un obiectiv înseamnă a identifica o sarcină educativă şi a o explicita verbal în mod corespunzător.

• Obiectivele operaţionale sunt obiective exprimate în comportamente observabile şi măsurabile în termen limitat.

• Un obiectiv este operaţionalizat atunci când:– s-a delimitat o secvenţă comportamentală observabilă care

poate fi evaluată– s-a enunţat în mod clar respectiva sarcină.

17

Page 18: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale

• Modelul lui Mager (1962) pretinde ca operaţionalizarea să se concretizeze în stabilirea a trei parametri ai obiectivului de realizat:

– 1. descrierea comportamentului final :• trebuie să se facă printr-un verb concret: a aminti, a recunoaşte, a traduce, a descrie, a

transforma, a exprima, a diferenţia, a aplica, a identifica, a compara, a relata, a argumenta etc.

• se va evita folosirea unor verbe “intelectualiste” de felul: a înţelege, a gândi, a aprecia, a cunoaşte, a se familiariza, pentru că ele au înţelesuri diferite pentru persoane diferite.

– 2. condiţiile în care se va realiza comportamentul • condiţii materiale (ce i se pune elevului la dispoziţie ca sprijin, de exemplu hărţi, materiale

ilustrative sau documentare, laborator etc.) şi • condiţii psihologice (ce grad de pregătire să fi avut elevul în momentul respectiv, ce

cunoştinţe să fi avut, ce deprinderi); • condiţiile sunt introduse printr-un verb la gerunziu (de exemplu, punându-i-se la dispoziţie,

folosind, cunoscând etc.).

– 3. nivelul performanţei acceptabile – înseamnă fie un aspect calitativ (de genul totul sau nimic, de exemplu: să localizeze pe hartă capitala României), fie un aspect cantitativ al performanţei, respectiv procentajul minim al reuşitei (să enumere minim 3 condiţii ale... etc.).

18

Page 19: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale

• Modelul lui Mager (1962) – exemplu.

Etapele – procedura lui MagerEtapele – procedura lui Mager Exemplu de obiectiv Exemplu de obiectiv operaţionaloperaţional

1. Precizarea 1. Precizarea comportamentuluicomportamentului final, care final, care se aşteaptă de la elevi (prin verbe de acţiune)se aşteaptă de la elevi (prin verbe de acţiune)

Elevii Elevii să localizezesă localizeze

2. Precizarea 2. Precizarea condiţiilorcondiţiilor în care elevii în care elevii demonstrează că au dobândit performanţa demonstrează că au dobândit performanţa aşteptatăaşteptată

pe hartăpe hartă

3. Precizarea 3. Precizarea nivelului de reuşitănivelului de reuşită cel puţin trei râuricel puţin trei râuri..

19

Identificaţi în obiectivele de mai jos cele trei etape ale procedurii Identificaţi în obiectivele de mai jos cele trei etape ale procedurii de operaţionalizare după Mager, precum și nivelul taxonomiei lui de operaţionalizare după Mager, precum și nivelul taxonomiei lui Bloom vizat:Bloom vizat:

O1: elevii să formuleze după consultarea materialelor distribuite minim 5 O1: elevii să formuleze după consultarea materialelor distribuite minim 5 soluţii de reducere a poluării.soluţii de reducere a poluării.

O2: elevii să identifice verbele dintr-un text dat, minin 7 din 10, în cinci O2: elevii să identifice verbele dintr-un text dat, minin 7 din 10, în cinci minute de activitate independentă.minute de activitate independentă.

Page 20: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale

• Algoritmul interogativ în formularea obiectivelor ar fi următorul:– cine va produce comportamentul dorit? (Elevul...)

– ce comportament observabil va dovedi că obiectivul este atins? (...trebuie să construiască, să enumere, să identifice etc.)

– care este produsul sau performanţa (minimă) aşteptată? (...minim 3 condiţii, minim 3 consecinţe, minim 3 localităţi, zone etc.)

– în ce condiţii va avea loc comportamentul preconizat? (dispunând de hartă, cunoscând informaţiile anterioare X, beneficiind de substanţele necesare într-un laborator de chimie, având la dispoziţie un text etc.)

20

Page 21: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale

• Condiţii ce trebuie respectate în operaţionalizarea obiectivelor:– obiectivul vizează activitatea elevilor, nu a profesorului

– obiectivul trebuie să fie în principiu realizabil, să corespundă particularităţilor de vârstă, experienţei anterioare a elevilor

– obiectivul va descrie comportamente observabile şi nu acţiuni sau procese psihice interne

– obiectivul desemnează un rezultat imediat al instruirii şi nu unul de perspectivă, neidentificat în timp şi spaţiu

– în obiectiv se vor enunţa atât condiţiile de realizare a sarcinilor cât şi criteriul performanţei, al realizării acestora

– exprimarea comportamentelor preconizate de obiectiv se va face prin apelul la verbe de acţiune: a recunoaşte, a identifica, a utiliza, a aplica, a distinge, a reda, a produce, a proiecta, a rezolva, a propune etc.

– fiecare obiectiv va viza o operaţie singurală şi nu un comportament compozit, greu de analizat şi evaluat

– obiectivele nu se vor repeta prin reformulări diferite.

21

Page 22: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale

• Cele mai dese greşeli în formularea obiectivelor au loc atunci când:– se confundă obiectivele cu programa, respectiv cu temele ce trebuie

însuşite

– se confundă obiectivele cu ceea ce profesorul are intenţia să facă

– un obiectiv vizează un comportament compozit, greu de analizat şi evaluat şi nu doar o operaţie singulară

– obiectivele sunt formulate în termeni de proces, adică ce să facă elevul pentru a ajunge la un rezultat, în loc să fie formulate în termeni de produs, adică ceea ce trebuie să demonstreze efectiv elevul.

22

Page 23: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Operaţionalizarea obiectivelor educaţionale

• Prin operationalizarea obiectivelor se reuşeşte:– o orientare mai bună în instruire, în alegerea metodelor, a experienţelor

de învăţare;– o optimă evaluare;– o sporire a responsabilităţii profesionale a cadrului didactic.

• Deşi cea mai mare parte a obiectivelor poate fi operationalizată, totuşi există şi obiective ce rămân în afara acestui proces de măsurare şi observare:– creativitatea;– independenţa gândirii;– sensibilitatea artistică;– convingerile.

23

Page 24: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Finalităţile educaţiei în noul Curriculum Naţional

• Teoria curriculum-ului propune noi concepte în privinţa finalităţilor educaţiei. Parţial, acestea se suprapun peste cele formulate de didactica clasică, însă există şi unele noi. Vom descrie, succesiv, următoarele finalităţi:

– profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu;

– finalităţile pe cicluri de învăţământ: primar, gimnazial, liceal;

– obiectivele cadru;

– obiectivele de referinţă.

24

Page 25: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Finalităţile educaţiei în noul Curriculum Naţional

• a) Profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu pare a fi conceptul cu cel mai ridicat grad de generalitate propus de noua reformă curriculară. – Acest concept descrie aşteptările sociale faţă de absolvenţii învăţământului obligatoriu

exprimate în legi şi în alte documente de politică educaţională.

– Profilul schiţează, în linii generale, contururile personalităţii absolventului de liceu, deci are un caracter transdisciplinar, integralist etc.

• Profilul de formare al absolventului de învăţământ obligatoriu:– să demonstreze gândire creativă;– să folosească diverse modalităţi de comunicare în situaţii reale;– să demonstreze capacitate de adaptare la situaţii diferite;– să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat;– să-şi dezvolte capacităţile de investigare şi să-şi valorizeze propria experienţă;– să-şi construiască un set de valori individuale şi sociale şi să-şi orienteze comportamentul şi

cariera în funcţie de acestea (Curriculum Naţional).

25

Page 26: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Finalităţile educaţiei în noul Curriculum Naţional

• b) La un nivel imediat următor de concreteţe se găsesc finalităţile pe cicluri de învăţământ sau pe niveluri de şcolaritate. – Finalităţile pe niveluri de şcolaritate (primar, gimnazial si liceal) –

constituie o concretizare a finalităţilor sistemului de învăţământ pentru diversele niveluri ale acestuia.

– Ele reprezintă un sistem de referinţă atât pentru elaborarea programelor şcolare, cât si pentru orientarea demersului didactic la clasă (http://cnc.ise.ro/dictionar.htm#planuri_cadru).

– Vom ilustra aceste finalităţi prin prezentarea celor pentru învăţământul gimnazial.

26

Page 27: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Finalităţile educaţiei în noul Curriculum Naţional

• Învăţământul gimnazial îşi propune:– asigurarea pentru toţi elevii a unui standard de educaţie comparabil cu cel

european;– formarea la elevi a capacităţii de a comunica eficient în situaţii reale,

folosind limba română, limba maternă, limbile străine şi diverse limbaje de specialitate;

– formarea capacităţii de adaptare şi de integrare în comunitate,– formarea atitudinilor pozitive în relaţionarea cu mediu social: de toleranţă,

de responsabilitate, de solidaritate etc.;– asigurarea unei orientări şcolare şi profesionale optime, în raport cu

aspiraţiile şi aptitudinile elevilor;– formarea capacităţilor şi motivaţiilor necesare învăţării în condiţiile unei

societăţi în schimbare (Creţu, 1999).

27

Page 28: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Finalităţile educaţiei în noul Curriculum Naţional: obiectivele cadru

• Obiectivele cadru: – Sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi

complexitate.

– Vizează formarea unor capacităţi şi atitudini specifice unei discipline de învăţământ, realizabile de-a lungul mai multor ani de studiu.

– Exemplu: “dezvoltarea capacităţilor de a recepta şi de a produce texte scrise şi orale de diferite tipuri”, este un obiectiv-cadru la Limba şi literatura română.

28

Page 29: Curs 7 Pedagogie 1 2014

Finalităţile educaţiei în noul Curriculum Naţional: obiective de referinţă

• Obiectivele de referinţă:– Sunt obiective care specifică rezultatele aşteptate ale învăţării la

sfârşitul unui an de studiu şi urmăresc progresul în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe de la un an de studiu la altul.

– Exemplu: “la sfârşitul clasei a VII-a elevul va fi capabil să exprime oral sau în scris reacţiile proprii la receptarea textelor literare”.

– Pentru aceleaşi obiective cadru, urmărite pe mai mulţi ani de studiu, există, în fiecare an, alte obiective de referinţă.

29