honore de balzac - mos goriot-mediculdetara

of 362/362
Cuvînt înainte in anul 1832, Balzac işl propune să scrie «o carte morală» şi, hi numai îrei zile şi trei nopţi 1 care, ce-i drept, au urmat unei îndelungi gestaţîi dă la iveala, într-o primă lormâ, Medicul de jară, care se editează In anul următor; astfel se deschide ciclul de romane Scene din viaţa de la ţară, în care aveau să mai apară Crinul. din vale (1835), Preotul de fără (1839) şl Ţăranii {1844). «Pe legea mea scria Balzac prietenei sale Zulma Carraud cînd a apărut Medicul cred că pot muri liniştit. Am făcut un lucru de seamă pentru ţara mea. Cartea asta preţuieşte, după opinia mea, mai mult decît cuceri- rea unor drepturi sau câştigarea unor bătălii.s 2 Ce reprezintă Medicul de ţara in vasta Comedie «mană a iui Balzac? 1 Scrisoarea din 23 aep\, 3832 căire mama sa în acnee, Paris, Garnier, 1962, tome II, p. 132. - Scrisoarea din 2 sept, 1833, ibklem, p. 355.

Post on 06-Jun-2015

1.602 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

Cuvnt nainte

in anul 1832, Balzac il propune s scrie o carte moral i, hi numai rei zile i trei nopi 1 care, ce-i drept, au urmat unei ndelungi gestai d la iveala, ntr-o prim lorm, Medicul de jar, care se editeaz In anul urmtor; astfel se deschide ciclul de romane Scene din viaa de la ar, n care aveau s mai apar Crinul. din vale (1835), Preotul de fr (1839) l ranii {1844). Pe legea mea scria Balzac prietenei sale Zulma Carraud cnd a aprut Medicul cred c pot muri linitit. Am fcut un lucru de seam pentru ara mea. Cartea asta preuiete, dup opinia mea, mai mult dect cucerirea unor drepturi sau ctigarea unor btlii.s2 Ce reprezint Medicul de ara in vasta Comedie man a iui Balzac?1 Scrisoarea din 23 aep\, 3832 cire mama sa n acnee, Paris, Garnier, 1962, tome II, p. 132. - Scrisoarea din 2 sept, 1833, ibklem, p. 355.

Ac.cs/ roman, ^m^m ui n lungi dialoguri de idei - nc o dat se dovedete c Balzac nu se poticnea de nc , abundent uiuji uiaiogun ac mei , " comentarii, cit i n magniiice descrieri ale Alpilor fraoropnile sale teorii politice cezi. reprezint contradictoriul program politic al autiibertatea criticii sociale. 1 cezi, reprezint "tingh contradictoriul program politic al auMibertatea criticii ~,,,* ,,h decorul starului, program menit, dup a sa convingere, s asane.^citate a lai de a ghici ad ^ am {^2Z ( lelima patexsocietatea francez. Purttorul su de cuvint este doMUtlu claselor i a castelor, se dovedeau mai pater torul Benassis, misteriosul personaj care tace din mednice dcct de durere, Medicul de numai a romantismul sau n ^ m ^ c ^ r ^ cin apostolat i viseaz s limiteze lcomia unui observator, clar i a unui burghezii Roman prolund tragic, plin cu ajutorul moralei, care viseaz o Fran utopic, Iar este opera nu numai belugului general gindilor n pli-o i a armoniei de clas i ncearcunui vizionar nfocat i voluntar, a i , s se conving singur c acest program e realizabil, n vigoare creatoare, sedus de spec Scris cu pasiune, n toiul unei crize morale provocaloper bogat n pasaje de tnspu de o dragoste nefericit i de un insucces polilic, Medjchiar revoluionar, ieita din pana cui de ar ne nfieaz propria fizionomie moral iblat de un cetean, de un curecior autorului, propriile sale convingeri, izbitor de confuz,spiritus rector al vremii sale Incit

pe

ce o aspusese despre Genestas c i ar fi dintre preoi sau inte.jfom nvat care ajunsese la pironism1. sale, p sta mult la gnduri, 13 mai 1RDQcine tie ce origine i atribuia ,-*-_ j M-mnUmi la crrii S-ar mai pm,ta anevoie au. Primejdiile i la curte! calitate. De v.mu, m ^..mu, vcuea venea dintre oamenii deucumoojne neDrp.,,7|. ' , 'uvalUI (saU calitate. Ve W aceea, cnd, n convorbiri,vuiua vorba . --------- Vi roririln rzboiu crezut,zi, fiul unuicpairi al F r u " lntr-o care nu-i zise >i)de tiin sau de istorie, devenea grav, mrginindu-se e vorbele. r?^------ . ! i, nou venit la regimOils par ticipe dnd din cap n semn de aprobare, ca un :o 1 iost cel mai inf meditaft 9 radul de c Pitan, trebuia s se cultive. i aa, din eliIn sfirit, cunotea de-fnl 1, fasca nimnui gndurif.- ^a aceea' nceP" a citi cu rivn romanele i crile noi, de regulile polteei pe care moravurile lumii