HONOREDE BALZAC

Mog Goriot--=Fry

Tladucere gi note de

dnuann Clauoru BnAtlrlNu

I

tfr

I. Pensiunea'de familie....... ...........:..............5II. Clien1iipensiunii...... ........,.....,...............13IIL Trei locatari mai speciali.. ...,................20fV Moq Goriot.......... .............25

V CAnd te ingeli in a|aceri..............................................30

VII. Eugdne de Rastignac ..........................43VIII. Pasiuni bine tiinuite. .........................52IX.^Cum igi bat joc mesenii de mog Goriot....................68X. In lumea bund se intri greu.....................:.... ................74

XI...CAI de mult sunt pervertite femeile gi cAt de

picitoasi este vanitatea birbagilor...........................86XIL O sdreu;uc!....... ...:.............................108XIII. Cine este domnul Goriot?......... ......114

XIY. Drumuile intnrtocheate nu duc la n'imi.c bun.................120

XV Ambigia nu este dati oricui sau ,,Din povefele

lui Vautrin citre Rastign ac" ................................... I 3'1

XVI. Schimbarea ii priqte tAnirului Eugdne............... I 5 IXVII. Intrigile se fac ;i se desfac (gi) la teatru...............160XVIII. Inceputul unei prietenii ................168

XIX. Rmeile sunt in stare de orice sacrificiu...............179XX. Norocul le surAde incepitorilor. .......187XXL Logica lui Vautrin.... .......................196

XXII. CAnd vocea constiinlei ;i ambifanu se impaci de1oc............. ...........202

XXIII. Poligia secreti intri pe fi r.'..'.....'......,....'........'.. 2 I I

XXIV Propunerea lui moq Goriot...'.'.... .......'...'..'...'...222

XXV Norocul dd, uneori, peste tine cAnd dormi..........230

XXVL O zi cu totul speciali din istoria

pensiunii Vauquer....... .................2+2

XXV[. Picileqte-Moartea nu poate pdcili polipa.'....252

XXVIII. Trdd;torii nu sunt niciodati iettat;.......'..'....262

XXIX. Noul apartament al lui Eugdne...'.................... 269

XXX. Ghinioanele se fn lang.'... ........'....279

XXXI. Gustul fericirii Iasi urme..... ........284

XXXII. Aparenlele ascund suferinfe adAnci........'.....'. 2 gO

XXXIII. Moq Goriot este grav bolnav....'.......'............. 3 1 I

XXXIV Dragostea de tati.."...... '......-....315XXXV Lacrimi gi suferinli la balul

doamnei de Beaus6ant'.....'........'.' ........' -....'.'.'323

XXXVI. Trebuie si ajungi pe moarte ca

si-1i dai seama ce fel de copii ai......'-......'..'..333

HONORE DE BALZACIz Ptre Goriot

O RAO Distribufe 2018

Pentru versiunea in limba romAniToate drePturile rezervate

llustragia copertei

O Induno Domenico, Tista di ttecchio popokno

(secolul al XIXJea)

20 lB

. ISBN 978-606-006-101-4

RAO DistribulieStr. BArgiului nr. 9-1 1, sector 1, Bucuresti, RomAnia

wr.trai.raobooks.com$'!!rw.rao.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RominieiBAJ-ZAC.,HONOR6DE

Mo; Goriot / }Jonot6 de Balzzc ; trad. din lb. francezS:

Eduard Claudiu Brii.leanu. - Bucureqti : RAO Distribu;ie' 2018

ISBN 978-606-006-101 -4

I. Briileanu, Eduard Claudiu (trad.)

821.133.I

IPensiunea de familie

Doamna Vauquer, pe numele ei de domn\oari

Conflans, este o bitrAnici ce gine la Paris, de vreo

patruzeci de arri, o pensiune de familie pe strada Neuve-

Sainte-Genevidve, intre Cartierul Latin ;i mahalaua Saint-

Marceau. Pensiunea, cunoscutd ;i sub numele de Casa

Vauquer, gizduieqte, deopotrivd, femei ;i birbali, tineri

;i bitrAni, {Eri si se fi auzit weodati o barlX legati de

bunele mora\,'uri ale aqezdmtntului. Dar este drept cd, de

weo treizeci de ani, nu i-a trecut pragul nicio tAndri, iar

dacd r,reun holtei ajunge si locuiasci aici, inseamni cd

prime;te de acasi prea putini bnnugi ca si-gi poati duce

traiul in conditii normale. $i totqi, in anul l8l9, cAnd

are loc drama ce vrmeazd. a fi relatati, triia la pensiune o

biati domniqoare. Oricat de mult ar cddeain desuetudjne

cuvannrl drwni, plirn folosirea lui, in rtemurile noastre, la

orice pas ;i in tot felul de situapi nepotrivite prin ci4i de

duzini, faptul cdJ qtilizim in acest context este perlect

.iustifical nu pentu ci povestea ar fi tragici in adevdratul

sens al cuvAntului, ci pentru ci, la finalul lecturii, vor

HONORE DE BALZAC

curge poate cAteva lacrimi intramuros qr ex,tramarost . Va fi ea

oare inleleasd de cei ce triiesc in afara Parisului? Dati-mivoie si am unele rezervq cici firele nevizute ale poveqtii

pline de tAlcuri ;i de culoare localS nu pot fi apreciate

decAt intre colinele din Montmartre gi dealurile de IaMontrouge, in valea bine cunoscuti a magherniplor gata

si cadi;i a uliplor desfundate. O vale plini de suferinfe

reale, de bucurii adesea amigitoare ;i atAt de frimAntati,incAt nu ;tiu care lucru de mirare s-ar mai putea petrece

pentru a da o impresie de oarecare stabilitate. Dar ici si

colo se int6:lnesc dureri pe care vicii ;i virtuli nenumiratele fac mirele ;i solemne. in fala loq sentimentele egoiste si

propriile interese pilesc, iar senzagia pe care o lasi rimAne

doar cAt ai inghigi pe nerisuflate un firrct saluros Carul

civilizatiei, asemdnXtor cu cel al idolului de laJaggernatz,

trecAnd peste o inimi care nu se lasi atAt de u;or striviti

;i in care i s-a impiedicat roat% abia dac1. iqi incetinqte

o clipi mersul, o striveste qi i;i continui drumul glorios.

Asa ci, ;i domniile voastre, cei ce stati comod in fotoliu

acum, care fnAnd cartea aceasta in m6ini vd veli spune:

,,Poate cd o sd mi binedispuni putin povestea asta!" $idupi ce vef fi citit chinurile tainice ale lui Mo; Goriot, viveti infirleca cina, punAnd insensibilitatea dumneavoastri

pe seama autorului, acuz6nduJ de exagerare, de fantezie.

Dar... s-o ;ti1i de la mine: drama aceasta nu este nici

plismuire ;i nici un roman. Totul este real, intr-atAt de

I lnduntrut ;i tn qfara ceadli (lat.). in text, cu sensul de in interiorul si

in afara Parisului.2.Jaggernat localitate in India, unde se deslEsoard anual o

procesiune hindusd, in cursul cireia statuia zeului cetdtii, Krishna,

estc plimbati intr-un car uria;, printre pelerini. Se spune ci intimpul sirbitorii religioase pelerinii neatenp, afla1i in fata carului,erau cilcati in picioare.

Moy Goriot

real, incAt fiecare poate reglsi unele elemente din poveste

in propria via!5 sau poate chiar in inima lui.

Casa care addposte;te pensiunea ;i care aparline

doamnei Vauquer este asezatd in josul sfizii Neuve-

Sainte-Genevidve, acolo unde drumul coboari citrestrada Arbaldte, pe o panti atAt de abrupti ;i de

grea, incAt caii o urci sau o coboari foarte rar. De

aceea, o lini;te cople;itoare domnegte pe striduleleinguste dintre domul Val-de-GrAce qi Panteon, douimonumente ce schimbd culorile cerului, aruncA,nd

in vizduh tonuri giibui sau intunecAnd pimAntul

prin umbrele mohorite ale cupolelor uria;e. Aici,

caldarAmul e mereu uscat, cici pAraiele nu au nici apd.

si nici mAl, ;i iarba creqte pe lAngd ziduri. PAni gi cel

mai nepisitor om devine la fel de trist ca toli ceilalfcAnd trece prin zoni. Aparilia unei trdsuri ajunge sifie un eveniment, casele sunt cenusii, iar zidurile au iz

de inchisoare. Un parizian ritlcit prin partea locului

n-ar da decAt peste pensiuni de familie sau aseziminte

aseminitoare, mizerie persistenti sau plictiseali,

b;trAni agonizAnd ;i tineri sprinlari, muncind in sild.

Niciun alt cartier al Parisului nu este mai infioritor ;inici, trebuie s-o recunoastem, mai putin cunoscut. inspecial strada Neuve-Sainte-Genevidve este ca o ramide bronz, singura potriviti pentru a incadra drama ce

urnteazd., care nu poate fi pe deplin inleleasi daci nu

prezentdm dinainte tu;ele-i cenusii, precum si miezul

si.u grav. Tot a;a, treapti cu treaptS, scade ;i lumina, iar

glasul cilluzei devine cavernos, pe misuri ce cil5torul<:oboari in catacombe. Comparalia este just5, cici cine

ar putea spune cu certitudine ce-i mai inspiimAntitordc vizut: inimi impietrite sau leste goale?

HONORE DE BALZAC

Falada pensiunii d5. spre o gridinilX, casa fiindperpendiculari pe strada Neuve-Sainte-Genevidve, de

unde poate fi admirati in toati splendoarea. De-a lungulfatadei, intre casi si micuta grddinX din {b15, se afli ocirare cu prundis, in formi de jgheab, lati cam de unstAnjen, din care porneste o alee de nisip, mirginiti de

muscate, de leandri si de rodii, plantate in ghivece maridin faianti albastri gi albn. Pe alee pogi ajunge printr-oportigS, deasupra cireia sti scris: CASA VAUQUER, iardedesubf Puuiune de familie pmhu ambele sexe ;i pmtru al1ii.

In timpul zilei, printre zibrelele portigei, previzuti cuun clopotel cu un sunet foarte strident, se intrezS.reste iacapitul pavajului, pe zidul din fala strdzii, o arcadd,pictatide un artist din cartier cu un model de marmuri verde.tn falsa firidd pictatX, se ridici o statuie reprezentAndu-l

pe Amor. Si, vizAnd cAt este de scorojiti spoiala careo acopcri., dutdtorii de simboluri ar descoperi, poate,un mit al iubirii pariziene, de a cirui iluzie vor scdpa lacAtiva 1la;i rnai incolo. Sub soclu, o inscripgie pe jumitategtearsir <lc Irtxurrea timpului, aducAnd aminte de vechimeamonurrrcnlrrltri prin entuziasmul pe careJ mirturisestefafi dt: Vrlt:rir<r, ajurrs in capitali in anul 1777, spune asa:

Orici.ne-ai /i, acesta ti-e stdpdnul:'!i-u./it.rl,, ili este sau tli uaf.

La cd"derea noptii, poart:r cu zS.brele este dublati. deun oblon masiv. Gridinita, lared atat cat fine clidirea,este mirginiti de zidul dinspre stradd si de cel al caseivecine, de-a lungul ciruia sti agdlatX o perdea deiederd ce il mascheazi complet si atrage privirea tre-citorilor printr-un efect pitoresc in Paris. Fiecare dincele doud ziduri este acoperit de spaliere si vip-de-vie

Mo; Goriot

cu boabe stafidite ;i brumate ce dau bitdi de cap

doamnei Vauquer in fiecare an, fiind adesea subiect de

disculii pentru locatarii pensiunii. De-a lungul fieciruizid, se afli o alee ingusti, ce duce Ia umbrarul de tei,

cuvAnt pe care doamna Vauquer, ca orice femeie din

familia Conflans, il roste;te cu incipdgAnare tiei, inciuda tuturor remarcilor legate de pronuntie ficutede oaspetii casei. tntre cele doui alei laterale, strijuitede pomi fructiferi toaletali cu grij5, se afli o parcelipitratS, sem;nat; cu anghinare, iar pe margini cu

micri;, ldptuci ;i pitrunjel. Sub umbrarul de tei este

pusd o masi rotundi, vopsiti in verde ;i inconjuratide scaune. in zilele prea cilduroase, oaspetii pensiunii,

anume cei suficient de bogali si-;i permiti luxul unei

cafele, vin aici si o savureze, sub o cildurd de clocit

oudle. Fafada, de trei etaje plus mansard;, este ziditi din

piatri ;i viruiti in acel galben care d; un aer sirS.cicios

aproape tuturor caselor pariziene. Cele cinci ferestre ale

fiecdrui etaj, prevXzute cu mici perwazuri pitrate sunt

dotate cu .jaluzele, dar niciuna nu seamln; cu o alta,

parci anume ficute astfel de un mester nepriceput.

Zidul de la stradi are numai cAte doui ferestre, iarcele de la parter au zibrele. in spatele casei se afli o

curte, cam de douizeci de pa;i, unde triiesc in bunipace porci, giini ;iiepuri ;i in fundul cireia se ridici omagazie de lemne. Intre magazie ;i fereastra bucitiriei,sti agigat un dulap de pistrat proviziile, iar pe sub el

trece jgheabul pentru lSturi. Ograda aceasti di spre

strada Neuve-Sainte-Genevidve printr-o poartd ingustipe unde bucitireasa arunce gunoaiele casei, curitindt:loaca aceasta cu multi api, de teama molimelor.

Destinat anume nevoilor unei pensiuni, parterul

sc compune dintr-o cameri luminati prin cele doud

HONORE DE BALZAC

ferestre de la stradX si in care intri printr-o uEi cuvitraliu. Acest salon di intr-o sufragerie, separati debucitlrie printr-o scarl cu trepte pitrate din lemn,vopsite si bine spilate. Nmic nu este mai trist ca acestsalon mobilat cu fotolii si scaune tapigate cu stofX dinpir de cal, cu dungi mate ;i lucioase. in mijloc, se aflio mas5. rotundi., cu o placi de marmuri Sainte-Annadeasupra, decorati cu obisnuitul serviciu pentru ceai,din portelan alb, cu ornamente aurii aproape sterse devreme, un model cum gS.sesti oriunde ast5.zi. tnciperea,cu podeaua destul de veche, are lambriuri din lemn camde jumitatea inilfmii unui om, iar deasupra, pereliisunt acoperiti cu tapet lucios, reprezentAnd principalelescene din 'hlemact, cu personajele sale viu colorate.intre cele doui ferestre cu grilaj, se afl5 infitisat tabloulfestinului dat de Callpso in cinstea fiului rS.ti.citoruluiUlise. De patruzeci de ani, pictura aceasta este prilejde picanterii nostime pentru oaspelii mai tineri, ce se

cred mai presus decAt sunt daci iau peste picior cinasdr5.c5"cioas5. la care-i impinge nevoia. Semineul dinpiatrS, cu vatra mereu curati, ceea ce aratd. cd. aicinu se face focul decAt la ocazli foarte insemnate, este

impodobit cu doui vaze pline de flori artificiale, vechi ;iprS"fuite, alituri de o penduli din marmuri albd.struie,

de cel mai prost gust. Aceasti primi incepere emaniun miros particular, diferit de miresmele cunoscute,ceva ce s-ar putea nurni mirosul pensiunii. Un amestec dest5.tut, de rAnced ;i de mucegai ce te infioari, umed gi

pdtrunzS.tor, care i1i aminteste o sufragerie unde abia

I Roman mitologic de FranEois F6nelon (165 1- 1715), in care suntpovestite aventurile lui Telemac, fiul lui Ulise, plecat si-si cautetatil.

Mo; Goriot

s-a Iuat masa: duhneste a vase nesp;late, a bucitirie, aspital, toate Ia un loc. Duhoarea ar putea fi descrisd mai

bine numai dacl s-ar inventa un procedeu de misurare

a tuturor lucrurilor gretoase stArnite de rAgAielile

zgomotoase ale clienfilor, fie ei tineri sau bitrAni. Ei

bine, in ciuda mirosurilor scArboase, daci ar fi si ilcomparali cu sufrageria in care dd., a9i gisi ci salonul

este elegant si par{umat ca alcovul unei domnile.

Sufrageria, acoperitd in intregime cu lambriuri din

lemn, a fost pe vremuri zugriviti intr-o culoare greu

de ghicit astizi ;i pe care mizeria s-a adunat in straturi,

desenAnd figuri ciudate. De-a lungul perelilor stau

agdgate polite slinoase, pline cu carafe ciobite qi mituitede vreme, inele de metal pentru sulul ;ervetelor, stive

de farfurii din porlelan, cu margini albastre, fabricatela Tournai. intr-un col!, este asezat un dulap cu

despirlituri numerotate, in care se pistreazi qervelelele

locatarilor, pitate ;i ele de sosuri ori de vin. Sunt apoi

tot felul de piese de mobilie4 demodate de multl vreme

si aruncate de prin toate casele, dar agezate aici ca

ultimele vestigii ale civilizaliei. Puteli vedea de pildiun barometru cu un cilugir capucin ieqind din chilia

lui cAnd plou6, gravuri oribile ce taie oricui pofta de

mAncare, toate in rame din lemn negru lustruit ;i cu

dungi aurite, o pendulS. incadrati in solzi de arami,<i sobi veche, ldmpi Argand pline de praf gi imbAcsite

clc ulei, o masi lungd acoperiti cu o musama atAt de

soioasi, ci un client pus pe gotii si-ar fi putut scrie

numele folosindu-si degetul drept condei, scaune firdpicioare, rimiqile de rogojini de papuri sldrAmicioasd,

rlcsirAndu-se la cea mai mici atingere ;i niste amlrAterlc sobite, cu vopseaua siriti la interior, cu u;ile stricate

l0 11

HONORE DE BALZAC

qi cu mAnerele de lemn complet arse. Ca si ardtd.mvechimea mobilierului, demodat, descleiat, mAncat demolii, olog, chior si schilod, cldtinAndu-se la fiecaremiscare gi gata sd. se pribuqeasci in orice clipd, ar trebuisi. facem o descriere prea aminunliti, ce ar lungi preamult povestea noastri, lucru pe care cititorii grdbigi nuni l-ar ierta. tn sfhrgit, aici domneste s5.ri.cia, firi nicicea mai mici preocupare de a o ascunde: una dat5. deo zgArcenie apisdtoare ;i zdrenluroasd. $i dacd mizeianu o acoperi, cu totul inci, urmele ei sunt peste tot;daci nu-i ciuruiti de giuri si peticele nu sunt la fiecarepas, curAnd va cddea pradi. putregaiului.

uClientii pensiunii

Camera poate fi vdzutd in toatd splendoarea ei pe

Ia ora ;apte dimineafa, cAnd pisica doamnei Vauquer

se strecoard inaintea stdpAnei, sare de pe un bufet pe

altul, iqi linge mustilile dupi laptele din cele cAteva

strichini acoperite cu farfurii ;i incepe a toarce dis-de-

dimineagi. Apare imediat ;i viduva, cu boneta ei de

pdnzd,, de sub care iese o ;uvi96 din me;a prost prinsd.

Merge tArgAindu-si papucii sc6lciagi. Chipul btdzdat

qi durduliu, din mijlocul ciruia fAqne;te nasul ca un

cioc de papagal, mAinile mici ;i grisufe, mutra ei de

evlavioasi, sAnii prea mari, billnginindu-se la orice

pas, toate sunt in perfectd armonie cu sala unde mizeria

gi igrasia se impletesc pe fiecare perete, unde s-a cuibiritduhoarea. Doamna Vauquer respira, deci, aerul acesta

indcrit ;i infect, firi sd pari cd-i pasi. Figura sa rece

ca prima brumi de toamnd, ochii inconjuragi de riduri

adAnci, cu o expresie ce trece de la zAmbetul fleqciit al

dansatoarei la incruntarga morocinoasi a cimitarului,in sfArqit, intreaga ei fiinp i1i aratd' de la inceput

starea pensiunii, dupd cum localul ttl"deazd' intreaga

I2 13

HONORE DE BALZAC

personalitate a stipAnei. La fel cum inelul nu poate fidespirtit de un anume deget, nici chipul ei nu poate fiinchipuit firi imaginea pensiunii. Fata umflati. si palidia femeii scunde este produsul acestei viep, dupi cumtifosul se transmite prin inhalarea aerului dintr-un spital.

Juponul ei de lAnd tricotati, mai lung decAt fusta, croitS.

si ea dintr-o alti rochie mai veche, qi ale cirui scame

cad prin giurile stofei, redi fidel imaginea salonului,a sufrageriei, a gridinitei, apoi spune ceva si despre

bucdti.rie ;i clientii pensiunii. Tabloul este completcAnd se a{ld. si ea in casi.. Doamna Vauquer, in vArstide vreo cincizeci de ani, seamdni cu toate femeile

trecute prin necazuri. Are ochii sticlo;i, aerul inocent alunei codoase care respinge mai intAi tArgul doar pentrua te stoarce si mai mult de bani, gata s5.-i trideze pe

Georges sau pe Pichegrul, daci cei doi nu au fost incdtridati. Totu;i, locatarii cred despre ea c5. n-a ar,'ut

noroc si ci este siraci lipitl pimAntului, ca ei. ,,Esteo femeie de treabd in felul ei", o ciineazd.. Dar ce-o fifost domnul Vauquer? Nu a pomenit niciodati de ell

Cum si-a pierdut averea? ,,Prin tot felul de nenorociri"-rispundea ea. Zicea cd fa,td" de ea s-a purtat rdu, cd.

nu i-a l5sat mostenire decAt lacrimile, casa pentru a-si

duce traiul si dreptul de a nu mai avea parte de nicionenorocire pentru ci, spunea ea, indurase tot ce poatesuferi un om. Auzindu-si stdpAna venind cu pasii mici

;i repezi, bucitdreasa Sylvie cea grS.sand se grdbea s-o

I Georges Cadoudal si Charles Pichegru (general francez) auconspirat impotriva lui Bonaparte. Expresia a,i trdda pe Georges ;iPichegru arati un spirit mai oportunist si mai josnic decAt alambilor birbati.

Mo; Goriot

;teargi din preajmi, fbcAndu-se ci duce micul dejun

locatarilor din pensiune.

tn general, vizitalonidin afari nu-si ficeau abonament

decAt la masa de seari, care costa treizeci de lranci pe

luni. La wemea cAnd incepe povestea de fap, locatarii

interni erau in num;r de ;apte. La primul etaj erau cele

mai bune apaftamente ale casei. Doamna Vauquer locuia

intr-unul, cel mai modest, iar in celSlalt st;tea doamna

Couture, viduva unui comisar-ordonator al Republicii.

Cu ea locuia o t2ndrd domnisoarS, Victorine Taillefer,

cireia ii era ca o mami. Chiria pentru cele doui persoane

se ridica la o mie opt sute de franci pe luni. Celelalte

doui apartamente de la etajul al doilea erau ocupate de

un bitrAnel pe nume Poiret gi, respectiv, de un birbat

la vreo patr-uzeci de ani, care purta peruci neagrd, isi

vopsea favorilii, se didea drept fost negustor si se numea

Vautrin. Al treilea etaj se compunea din patm camere'

clin care doui erau inchiriate: una de citre o domniEoari

bitrAni, Michonneau, cealalti de un fost fabricant de

paste fiinoase qi de scrobeaii, cc rispunde la numele de

(]oriot. Celelalte doui camere rimase libere erau pentru

;r1a-zisele pdsdri cdktnma studenti siraci care, Ia fel ca mo;

Ooriot gi domnloara Michonneau, nu-si permiteau siplziteasci mai mult de patruzeci si cinci de franci pe luni

lxrntru masd qi casi. Numai ci doamna Vauquer nu prea

ii suporta gi nu-i accepta decAt cAnd nu gisea ce-va mai

lrun, fiindci mAncau prea multi pAine. Una din cele doud

( rrmere era ocupati acum de un tAnir venit la Paris de

lrrin preajma ora;ului Angouldme, pentru a studia dreptul,

lrrovenit dintr-o familie numeroasi, care frcea sacrificii

rntri ca si-i trimiti lui o mie doui sute de franci pe an.

l'lrgdne de Rastignac, cici asa se numea el, era unul dintre

t4 15