mos goriot - honore de balzac - cdn4.libris.ro goriot - honore de balzac.pdf · honore de balzac iz...

Click here to load reader

Post on 06-Sep-2019

33 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • HONOREDE BALZAC

    Mog Goriot--=Fry

    Tladucere gi note de

    dnuann Clauoru BnAtlrlNu

    I

    tfr

  • I. Pensiunea'de familie....... ...........:..............5II. Clien1iipensiunii...... ........,.....,...............13IIL Trei locatari mai speciali.. ...,................20fV Moq Goriot.......... .............25V CAnd te ingeli in a|aceri..............................................30

    VII. Eugdne de Rastignac ..........................43VIII. Pasiuni bine tiinuite. .........................52IX.^Cum igi bat joc mesenii de mog Goriot....................68X. In lumea bund se intri greu.....................:.... ................74XI...CAI de mult sunt pervertite femeile gi cAt de

    picitoasi este vanitatea birbagilor...........................86XIL O sdreu;uc!....... ...:.............................108XIII. Cine este domnul Goriot?......... ......114XIY. Drumuile intnrtocheate nu duc la n'imi.c bun.................120XV Ambigia nu este dati oricui sau ,,Din povefele

    lui Vautrin citre Rastign ac" ................................... I 3'1XVI. Schimbarea ii priqte tAnirului Eugdne............... I 5 IXVII. Intrigile se fac ;i se desfac (gi) la teatru...............160XVIII. Inceputul unei prietenii ................168XIX. Rmeile sunt in stare de orice sacrificiu...............179XX. Norocul le surAde incepitorilor. .......187XXL Logica lui Vautrin.... .......................196

    XXII. CAnd vocea constiinlei ;i ambifanu se impaci de1oc............. ...........202

    XXIII. Poligia secreti intri pe fi r.'..'.....'......,....'........'.. 2 I IXXIV Propunerea lui moq Goriot...'.'.... .......'...'..'...'...222XXV Norocul dd, uneori, peste tine cAnd dormi..........230XXVL O zi cu totul speciali din istoria

    pensiunii Vauquer....... .................2+2XXV[. Picileqte-Moartea nu poate pdcili polipa.'....252XXVIII. Trdd;torii nu sunt niciodati iettat;.......'..'....262XXIX. Noul apartament al lui Eugdne...'.................... 269XXX. Ghinioanele se fn lang.'... ........'....279XXXI. Gustul fericirii Iasi urme..... ........284XXXII. Aparenlele ascund suferinfe adAnci........'.....'. 2 gO

    XXXIII. Moq Goriot este grav bolnav....'.......'............. 3 1 IXXXIV Dragostea de tati.."...... '......-....315XXXV Lacrimi gi suferinli la balul

    doamnei de Beaus6ant'.....'........'.' ........' -....'.'.'323

    XXXVI. Trebuie si ajungi pe moarte casi-1i dai seama ce fel de copii ai......'-......'..'..333

  • HONORE DE BALZACIz Ptre Goriot

    O RAO Distribufe 2018Pentru versiunea in limba romAni

    Toate drePturile rezervate

    llustragia copertei

    O Induno Domenico, Tista di ttecchio popokno(secolul al XIXJea)

    20 lB

    . ISBN 978-606-006-101-4

    RAO DistribulieStr. BArgiului nr. 9-1 1, sector 1, Bucuresti, RomAnia

    wr.trai.raobooks.com$'!!rw.rao.ro

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RominieiBAJ-ZAC.,HONOR6DE

    Mo; Goriot / }Jonot6 de Balzzc ; trad. din lb. francezS:Eduard Claudiu Brii.leanu. - Bucureqti : RAO Distribu;ie' 2018

    ISBN 978-606-006-101 -4

    I. Briileanu, Eduard Claudiu (trad.)

    821.133.I

    IPensiunea de familie

    Doamna Vauquer, pe numele ei de domn\oariConflans, este o bitrAnici ce gine la Paris, de vreopatruzeci de arri, o pensiune de familie pe strada Neuve-

    Sainte-Genevidve, intre Cartierul Latin ;i mahalaua Saint-

    Marceau. Pensiunea, cunoscutd ;i sub numele de CasaVauquer, gizduieqte, deopotrivd, femei ;i birbali, tineri;i bitrAni, {Eri si se fi auzit weodati o barlX legati debunele mora\,'uri ale aqezdmtntului. Dar este drept cd, de

    weo treizeci de ani, nu i-a trecut pragul nicio tAndri, iar

    dacd r,reun holtei ajunge si locuiasci aici, inseamni cdprime;te de acasi prea putini bnnugi ca si-gi poati duce

    traiul in conditii normale. $i totqi, in anul l8l9, cAndare loc drama ce vrmeazd. a fi relatati, triia la pensiune o

    biati domniqoare. Oricat de mult ar cddeain desuetudjne

    cuvannrl drwni, plirn folosirea lui, in rtemurile noastre, la

    orice pas ;i in tot felul de situapi nepotrivite prin ci4i deduzini, faptul cdJ qtilizim in acest context este perlect

    .iustifical nu pentu ci povestea ar fi tragici in adevdratulsens al cuvAntului, ci pentru ci, la finalul lecturii, vor

  • HONORE DE BALZAC

    curge poate cAteva lacrimi intramuros qr ex,tramarost . Va fi ea

    oare inleleasd de cei ce triiesc in afara Parisului? Dati-mivoie si am unele rezervq cici firele nevizute ale poveqtiipline de tAlcuri ;i de culoare localS nu pot fi apreciatedecAt intre colinele din Montmartre gi dealurile de IaMontrouge, in valea bine cunoscuti a magherniplor gata

    si cadi;i a uliplor desfundate. O vale plini de suferinfereale, de bucurii adesea amigitoare ;i atAt de frimAntati,incAt nu ;tiu care lucru de mirare s-ar mai putea petrecepentru a da o impresie de oarecare stabilitate. Dar ici sicolo se int6:lnesc dureri pe care vicii ;i virtuli nenumiratele fac mirele ;i solemne. in fala loq sentimentele egoiste sipropriile interese pilesc, iar senzagia pe care o lasi rimAne

    doar cAt ai inghigi pe nerisuflate un firrct saluros Carulcivilizatiei, asemdnXtor cu cel al idolului de laJaggernatz,

    trecAnd peste o inimi care nu se lasi atAt de u;or striviti

    ;i in care i s-a impiedicat roat% abia dac1. iqi incetinqteo clipi mersul, o striveste qi i;i continui drumul glorios.Asa ci, ;i domniile voastre, cei ce stati comod in fotoliuacum, care fnAnd cartea aceasta in m6ini vd veli spune:

    ,,Poate cd o sd mi binedispuni putin povestea asta!" $idupi ce vef fi citit chinurile tainice ale lui Mo; Goriot, viveti infirleca cina, punAnd insensibilitatea dumneavoastri

    pe seama autorului, acuz6nduJ de exagerare, de fantezie.

    Dar... s-o ;ti1i de la mine: drama aceasta nu este niciplismuire ;i nici un roman. Totul este real, intr-atAt deI lnduntrut ;i tn qfara ceadli (lat.). in text, cu sensul de in interiorul siin afara Parisului.2.Jaggernat localitate in India, unde se deslEsoard anual oprocesiune hindusd, in cursul cireia statuia zeului cetdtii, Krishna,estc plimbati intr-un car uria;, printre pelerini. Se spune ci intimpul sirbitorii religioase pelerinii neatenp, afla1i in fata carului,erau cilcati in picioare.

    Moy Goriot

    real, incAt fiecare poate reglsi unele elemente din poveste

    in propria via!5 sau poate chiar in inima lui.

    Casa care addposte;te pensiunea ;i care aparlinedoamnei Vauquer este asezatd in josul sfizii Neuve-Sainte-Genevidve, acolo unde drumul coboari citrestrada Arbaldte, pe o panti atAt de abrupti ;i degrea, incAt caii o urci sau o coboari foarte rar. Deaceea, o lini;te cople;itoare domnegte pe striduleleinguste dintre domul Val-de-GrAce qi Panteon, douimonumente ce schimbd culorile cerului, aruncA,ndin vizduh tonuri giibui sau intunecAnd pimAntulprin umbrele mohorite ale cupolelor uria;e. Aici,caldarAmul e mereu uscat, cici pAraiele nu au nici apd.si nici mAl, ;i iarba creqte pe lAngd ziduri. PAni gi celmai nepisitor om devine la fel de trist ca toli ceilalfcAnd trece prin zoni. Aparilia unei trdsuri ajunge sifie un eveniment, casele sunt cenusii, iar zidurile au izde inchisoare. Un parizian ritlcit prin partea loculuin-ar da decAt peste pensiuni de familie sau aseziminte

    aseminitoare, mizerie persistenti sau plictiseali,b;trAni agonizAnd ;i tineri sprinlari, muncind in sild.Niciun alt cartier al Parisului nu este mai infioritor ;inici, trebuie s-o recunoastem, mai putin cunoscut. inspecial strada Neuve-Sainte-Genevidve este ca o ramide bronz, singura potriviti pentru a incadra drama ceurnteazd., care nu poate fi pe deplin inleleasi daci nuprezentdm dinainte tu;ele-i cenusii, precum si miezul

    si.u grav. Tot a;a, treapti cu treaptS, scade ;i lumina, iar

    glasul cilluzei devine cavernos, pe misuri ce cil5torul

  • HONORE DE BALZAC

    Falada pensiunii d5. spre o gridinilX, casa fiindperpendiculari pe strada Neuve-Sainte-Genevidve, deunde poate fi admirati in toati splendoarea. De-a lungulfatadei, intre casi si micuta grddinX din {b15, se afli ocirare cu prundis, in formi de jgheab, lati cam de unstAnjen, din care porneste o alee de nisip, mirginiti demuscate, de leandri si de rodii, plantate in ghivece maridin faianti albastri gi albn. Pe alee pogi ajunge printr-oportigS, deasupra cireia sti scris: CASA VAUQUER, iardedesubf Puuiune de familie pmhu ambele sexe ;i pmtru al1ii.In timpul zilei, printre zibrelele portigei, previzuti cuun clopotel cu un sunet foarte strident, se intrezS.reste iacapitul pavajului, pe zidul din fala strdzii, o arcadd,pictatide un artist din cartier cu un model de marmuri verde.tn falsa firidd pictatX, se ridici o statuie reprezentAndu-lpe Amor. Si, vizAnd cAt este de scorojiti spoiala careo acopcri., dutdtorii de simboluri ar descoperi, poate,un mit al iubirii pariziene, de a cirui iluzie vor scdpa lacAtiva 1la;i rnai incolo. Sub soclu, o inscripgie pe jumitategtearsir

  • HONORE DE BALZAC

    ferestre de la stradX si in care intri printr-o uEi cuvitraliu. Acest salon di intr-o sufragerie, separati debucitlrie printr-o scarl cu trepte pitrate din lemn,vopsite si bine spilate. Nmic nu este mai trist ca acestsalon mobilat cu fotolii si scaune tapigate cu stofX dinpir de cal, cu dungi mate ;i lucioase. in mijloc, se aflio mas5. rotundi., cu o placi de marmuri Sainte-Annadeasupra, decorati cu obisnuitul serviciu pentru ceai,din portelan alb, cu ornamente aurii aproape sterse devreme, un model cum gS.sesti oriunde ast5.zi. tnciperea,cu podeaua destul de veche, are lambriuri din lemn camde jumitatea inilfmii unui om, iar deasupra, pereliisunt acoperiti cu tapet lucios, reprezentAnd principalelescene din 'hlemact, cu personajele sale viu colorate.intre cele doui ferestre cu grilaj, se afl5 infitisat tabloulfestinului dat de Callpso in cinstea fiului rS.ti.citoruluiUlise. De patruzeci de ani, pictura aceasta este prilejde picanterii nostime pentru oaspelii mai tineri, ce secred mai presus decAt sunt daci iau peste picior cinasdr5.c5"cioas5. la care-i impinge nevoia. Semineul dinpiatrS, cu vatra mereu curati, ceea ce aratd. cd. aicinu se face focul decAt la ocazli foarte insemnate, esteimpodobit cu doui vaze pline de flori artificiale, vechi ;iprS"fuite, alituri de o penduli din marmuri albd.struie,de cel mai prost gust. Aceasti primi incepere emaniun miros particular, diferit de miresmele cunoscute,ceva ce s-ar putea nurni mirosul pensiunii. Un amestec dest5.tut, de rAnced ;i de mucegai ce te infioari, umed gipdtrunzS.tor, care i1i aminteste o sufragerie unde abia

    I Roman mitologic de FranEois F6nelon (165 1- 1715), in care suntpovestite aventurile lui Telemac, fiul lui Ulise, plecat si-si cautetatil.

    Mo; Goriot

    s-a Iuat masa: duhneste a vase nesp;late, a bucitirie, aspital, toate Ia un loc. Duhoarea ar putea fi descrisd maibine numai dacl s-ar inventa un procedeu de misurarea tuturor lucrurilor gretoase stArnite de rAgAielilezgomotoase ale clienfilor, fie ei tineri sau bitrAni. Eibine, in ciuda mirosurilor scArboase, daci ar fi si ilcomparali cu sufrageria in care dd., a9i gisi ci salonuleste elegant si par{umat ca alcovul unei domnile.Sufrageria, acoperitd in intregime cu lambriuri dinlemn, a fost pe vremuri zugriviti intr-o culoare greude ghicit astizi ;i pe care mizeria s-a adunat in straturi,desenAnd figuri ciudate. De-a lungul perelilor stauagdgate polite slinoase, pline cu carafe ciobite qi mituitede vreme, inele de metal pentru sulul ;ervetelor, stivede farfurii din porlelan, cu margini albastre, fabricatela Tournai. intr-un col!, este asezat un dulap cudespirlituri numerotate, in care se pistreazi qervelelelelocatarilor, pitate ;i ele de sosuri ori de vin. Sunt apoitot felul de piese de mobilie4 demodate de multl vremesi aruncate de prin toate casele, dar agezate aici caultimele vestigii ale civilizaliei. Puteli vedea de pildiun barometru cu un cilugir capucin ieqind din chilialui cAnd plou6, gravuri oribile ce taie oricui pofta demAncare, toate in rame din lemn negru lustruit ;i cudungi aurite, o pendulS. incadrati in solzi de arami,

  • HONORE DE BALZAC

    qi cu mAnerele de lemn complet arse. Ca si ardtd.mvechimea mobilierului, demodat, descleiat, mAncat demolii, olog, chior si schilod, cldtinAndu-se la fiecaremiscare gi gata sd. se pribuqeasci in orice clipd, ar trebuisi. facem o descriere prea aminunliti, ce ar lungi preamult povestea noastri, lucru pe care cititorii grdbigi nuni l-ar ierta. tn sfhrgit, aici domneste s5.ri.cia, firi nicicea mai mici preocupare de a o ascunde: una dat5. deo zgArcenie apisdtoare ;i zdrenluroasd. $i dacd mizeianu o acoperi, cu totul inci, urmele ei sunt peste tot;daci nu-i ciuruiti de giuri si peticele nu sunt la fiecarepas, curAnd va cddea pradi. putregaiului.

    uClientii pensiunii

    Camera poate fi vdzutd in toatd splendoarea ei peIa ora ;apte dimineafa, cAnd pisica doamnei Vauquer

    se strecoard inaintea stdpAnei, sare de pe un bufet pe

    altul, iqi linge mustilile dupi laptele din cele cAtevastrichini acoperite cu farfurii ;i incepe a toarce dis-de-dimineagi. Apare imediat ;i viduva, cu boneta ei depdnzd,, de sub care iese o ;uvi96 din me;a prost prinsd.

    Merge tArgAindu-si papucii sc6lciagi. Chipul btdzdatqi durduliu, din mijlocul ciruia fAqne;te nasul ca uncioc de papagal, mAinile mici ;i grisufe, mutra ei deevlavioasi, sAnii prea mari, billnginindu-se la oricepas, toate sunt in perfectd armonie cu sala unde mizeria

    gi igrasia se impletesc pe fiecare perete, unde s-a cuibiritduhoarea. Doamna Vauquer respira, deci, aerul acesta

    indcrit ;i infect, firi sd pari cd-i pasi. Figura sa receca prima brumi de toamnd, ochii inconjuragi de riduriadAnci, cu o expresie ce trece de la zAmbetul fleqciit al

    dansatoarei la incruntarga morocinoasi a cimitarului,in sfArqit, intreaga ei fiinp i1i aratd' de la inceputstarea pensiunii, dupd cum localul ttl"deazd' intreaga

    I2 13

  • HONORE DE BALZAC

    personalitate a stipAnei. La fel cum inelul nu poate fidespirtit de un anume deget, nici chipul ei nu poate fiinchipuit firi imaginea pensiunii. Fata umflati. si palidia femeii scunde este produsul acestei viep, dupi cumtifosul se transmite prin inhalarea aerului dintr-un spital.

    Juponul ei de lAnd tricotati, mai lung decAt fusta, croitS.si ea dintr-o alti rochie mai veche, qi ale cirui scamecad prin giurile stofei, redi fidel imaginea salonului,a sufrageriei, a gridinitei, apoi spune ceva si desprebucdti.rie ;i clientii pensiunii. Tabloul este completcAnd se a{ld. si ea in casi.. Doamna Vauquer, in vArstide vreo cincizeci de ani, seamdni cu toate femeiletrecute prin necazuri. Are ochii sticlo;i, aerul inocent alunei codoase care respinge mai intAi tArgul doar pentrua te stoarce si mai mult de bani, gata s5.-i trideze peGeorges sau pe Pichegrul, daci cei doi nu au fost incdtridati. Totu;i, locatarii cred despre ea c5. n-a ar,'utnoroc si ci este siraci lipitl pimAntului, ca ei. ,,Esteo femeie de treabd in felul ei", o ciineazd.. Dar ce-o fifost domnul Vauquer? Nu a pomenit niciodati de ellCum si-a pierdut averea? ,,Prin tot felul de nenorociri"-rispundea ea. Zicea cd fa,td" de ea s-a purtat rdu, cd.nu i-a l5sat mostenire decAt lacrimile, casa pentru a-siduce traiul si dreptul de a nu mai avea parte de nicionenorocire pentru ci, spunea ea, indurase tot ce poatesuferi un om. Auzindu-si stdpAna venind cu pasii mici

    ;i repezi, bucitdreasa Sylvie cea grS.sand se grdbea s-oI Georges Cadoudal si Charles Pichegru (general francez) auconspirat impotriva lui Bonaparte. Expresia a,i trdda pe Georges ;iPichegru arati un spirit mai oportunist si mai josnic decAt alambilor birbati.

    Mo; Goriot

    ;teargi din preajmi, fbcAndu-se ci duce micul dejunlocatarilor din pensiune.

    tn general, vizitalonidin afari nu-si ficeau abonament

    decAt la masa de seari, care costa treizeci de lranci pe

    luni. La wemea cAnd incepe povestea de fap, locatariiinterni erau in num;r de ;apte. La primul etaj erau cele

    mai bune apaftamente ale casei. Doamna Vauquer locuia

    intr-unul, cel mai modest, iar in celSlalt st;tea doamnaCouture, viduva unui comisar-ordonator al Republicii.

    Cu ea locuia o t2ndrd domnisoarS, Victorine Taillefer,cireia ii era ca o mami. Chiria pentru cele doui persoane

    se ridica la o mie opt sute de franci pe luni. Celelaltedoui apartamente de la etajul al doilea erau ocupate de

    un bitrAnel pe nume Poiret gi, respectiv, de un birbat

    la vreo patr-uzeci de ani, care purta peruci neagrd, isi

    vopsea favorilii, se didea drept fost negustor si se numea

    Vautrin. Al treilea etaj se compunea din patm camere'clin care doui erau inchiriate: una de citre o domniEoaribitrAni, Michonneau, cealalti de un fost fabricant depaste fiinoase qi de scrobeaii, cc rispunde la numele de(]oriot. Celelalte doui camere rimase libere erau pentru;r1a-zisele pdsdri cdktnma studenti siraci care, Ia fel ca mo;

    Ooriot gi domnloara Michonneau, nu-si permiteau siplziteasci mai mult de patruzeci si cinci de franci pe luni

    lxrntru masd qi casi. Numai ci doamna Vauquer nu preaii suporta gi nu-i accepta decAt cAnd nu gisea ce-va mai

    lrun, fiindci mAncau prea multi pAine. Una din cele doud( rrmere era ocupati acum de un tAnir venit la Paris de

    lrrin preajma ora;ului Angouldme, pentru a studia dreptul,

    lrrovenit dintr-o familie numeroasi, care frcea sacrificii

    rntri ca si-i trimiti lui o mie doui sute de franci pe an.l'lrgdne de Rastignac, cici asa se numea el, era unul dintre

    t4 15