afecțiuni musculare

Author: simonamartinescu

Post on 14-Apr-2018

254 views

Category:

Documents


4 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    1/16

    1

    CUPRINS:

    ISTORICUL MASAJULUI .......................................................................................................... 2

    SISTEMUL MUSCULAR ............................................................................................................ 3

    PROPRIETILE MUCHILOR ................................................................................................ 6

    AFECIUNI MUSCULARE ........................................................................................................ 7

    A) CRAMPELE MUSCULARE ..................................................................................................... 7B) CONTUZIA ......................................................................................................................... 8C) FEBRA MUSCULARA ........................................................................................................... 9D) INTINDEREA MUSCULARA.................................................................................................... 9E) TENDINITELE ................................................................................................................... 12F) MIOZITELE DE EFORT ....................................................................................................... 13G) TORTICOLIS FRIGORE .................................................................................................... 14H) LUMBAGO DE EFORT (LOMBALGIA DE EFORT) ..................................................................... 14I) HIPOTROFIILE MUSCULARE DE INACTIVITATE...................................................................... 15

    BIBLIOGRAFIE: ...................................................................................................................... 16

  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    2/16

    2

    ISTORICUL MASAJULUI

    Cu circa 3000 ani i.e.n., masajul era practicat de chinezi pentru activarea circulaiei i

    stimularea, respectiv linitirea nervoas.

    In India antic, "Cartea vieii",scris acum circa 2800 de ani, vorbete despre masaj, reguli,

    indicaii, si contraindicaii. De asemenea reiese din unele documente, practicarea empiric a

    masajului la popoare precum egiptenii antici, asirienii i babilonienii, persanii i evreii .

    Grecii antici foloseau masajul preparator (la atlei), masajul de refacere, precum i

    automasajul (celebrii medici greci ai antichitii, Herodicos i Hipocrat, cunoteau influenele

    masajului i ale exerciiilor fizice asupra organismului i le prescriau pacienilor lor).

    In Imperiul Roman, masajul se practica in bile publice, atat dimineaa pentru stimulare, cat

    i seara pentru dezobosire. Aceste practici de masaj au fost descrice de Celsius. Tehnicile de

    masaj folosite de practicieni erau netezirile, frictiunile, framantatul, ciupiturile, presiunile, alaturi

    de folosirea pulberilor si uleiurilor aromate.

    Dei in Evul Mediu masajul i ingrijirea corpului au fost neglijate, in cartea scris de

    Avicena - "Cartea legilor medicinii"- se vorbete de masaj in asociere cu bile i dieta.

    Renaterea reprezint o perioada de impulsionare a masajului. Lucrarea tiprit in 1569, la

    Veneia de Hyeronimus Mercurialis -"De arte gymnastica", descrie practica masajului.

    In epoca modern, suedezii P. Ling (1776 -1839) i G. Zander pun bazele tiinifice ale

    gimnasticii i masajului, i construiesc chiar o serie de aparate pentru masajul mecanic, care azi

    au evoluat enorm.

    Dup infiinarea Oficiului Naional de Educaie Fizic, in 1922, incepe i in ara noastr

    pregtirea specialitilor in masaj, fiind tradus in 1933 lucrarea francezului M. Defrumeris

    "Masajul practic i teoretic, general i parial".

    In Ardeal, Prof. Marius Sturza contribuie la popularizarea masajului.

    La Bucureti, la catedra de gimnastic medical, cursul de masaj era sustinut de Prof. Dr.

    Ion Lascr i asistenta Valentina Roca. In 1930, Valentina Rosca public lucrarea "Elemente

    de masaj i gimnastica medical".Fondatorul gimnasticii medicale modern si a masajului este considerat, in Romania, Prof.

    Dr. Adrian Ionescu. Prin numeroasele sale publicaii, actuale i in zilele noastre, a avut un aport

    semnificativ in formarea de noi specialiti.In 1939, dr. Adrian Ionescu redacteaza lucrarea

    "Automasajul", sub forma de curs pentru student, apoi in 1940 lucrarea "Masajul", ambele fiind

    considerate de o valoare inestimabila, fiind valabile si in zilele noastre.

    In anii comunismului tehnicile de masaj nu au fost neglijate, dar a fost evitata considerarea

    lor ca terapie de sine statatoare, fiind aplicata mai degraba ca metoda complementara. Abia in

    anii ce au urmat caderii regimului comunist, masajul a cunoscut o implementare tot maispectaculoasa, atat prin multele publicatii si scrieri de specialitate care au aparut pe piata, cat si

  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    3/16

    3

    prin cresterea numarului de terapeuti si al scolilor in care acestia s-au format ca adevarati

    specialisti.

    SISTEMUL MUSCULAR

    Totalitatea muschilor si formatiunilor contractile din diverse organe ale corpului uman

    constituie sistemul muscular.

    Muschii asigura locomotia, munca fizica, activitatile motoare ale organelor interne,

    adaptarea si mentinerea pozitiei corpului. Acestia au in alcatuire: apa (75%), substante

    minerale, substante organice specifice (miozina, actomiozina) si substante energetice

    (adenozintrifosfatul, fosfocreatina, glicogenul, acidul lactic).

    Sistemul muscular are trei functii principale:

    permite realizarea miscarilor;

    genereaza caldura; asigura stabilitatea posturala a corpului.

    Alaturi de schelet, musculatura contribuie hotarator la determinarea si influentarea formei

    corpului, diferentierea ei fiind in stransa legatura cu dezvoltarea scheletului.

    Miscarile pe care muschii le efectueaza in jurul axelor care trec prin articulatii sunt:

    f lexia(apropierea a doua segmente legate printr-o articulatie, micsorandu-se unghiul

    dintre ele);

    extensia(miscarea contrara flexiei, unghiul dintre segmente putand ajunge la 180 grade

    sau chiar mai mult);abduct ia(indeparteaza un segment sau membrul in intregime de corp);

    adduct ia(apropie aceleasi elemente de trunchi);

    rotat ia interna(un segment sau intreg membrul se roteste inspre corp, in jurul axului sau

    vertical);

    rotat ia externa(miscarea inversa prin care membrul se invarte in afara in jurul aceluiasi

    ax).

    In cazul antebratului, exista o rotatie specifica care poarta numele de pronat iecand

    palmele sunt orientate in jos, si respectiv supinatie in cazul orientarii lor catre in sus.

    Musculatura este dispusa, ca si oasele scheletului, in marile regiuni care alcatuiesc corpul

    uman: trunchi, membre superioare si inferioare.

    In functie de pozitia lor distingem doua categorii fundamentale de muschi:

    a) scheletici(somatici);

    b) visceral i(ai organelor cavitare interne).

    Daca ne referim la structura lor, distingem: muschi st r iat isi mu schi netezi.

  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    4/16

    4

    a) Musch i i som atic i

    Muschii scheletici (somatici) sunt muschi striati, componente active ale sistemului

    locomotor. Au forme si dimensiuni variate: fusiforme, circulare, trapezoidale, dreptunghiulare.

    In functie de dimensiunea lor, muschii pot fi ca si in cazul oaselor: lungi, lati, scurti.

    Numarul capetelor de fixare determina si el o clasificare a muschilor in: muschi cu un capat,

    cu doua capete (biceps), cu trei capete (triceps) si cu patru capete (cvadriceps).

    Exista o categorie unica de muschi care se prinde cu un capat de os si cu celalalt de

    tegument. Muschii din aceasta categorie se numesc muschi cutanati.

    Muschii scheletici prezinta o portiune centrala musculara, mai voluminoasa, numita corpul

    muschiului, si doua extremitati de culoare alb-sidefie, numite tendoane, care au in structura lor

    tesut fibros. Unul dintre tendoane se insera pe osul fix si se numeste originea muschiului, iar

    celalalt se prinde de osul mobil si se numeste insertia muschiului.

    In general, originea este unica, dar se cunosc si muschi cu mai multe

    origini:

    biceps;

    triceps;

    cvadriceps.

    Corpul muschiului este format din fibre musculare striate.

    La exteriorul corpului muscular se afla o membrana conjunctiva,

    numita fascia muschiului. Sub aceasta se afla o lama de tesut conjunctiv, epimisium, din care

    pornesc, in interior, septuri conjunctive, perimisium; teci fine de tesut conjunctiv invelesc fiecarefibra musculara endomisium.

    Muschiul are o bogata vascularizatie. Inervatia muschiului este dubla, somatica si

    vegetativa. Inervatia vegetativa determina reactii vasomotorii.

    Principalele grupe de muschi scheletici (somatici):

    musch i i capulu i: muschii mimicii, muschii cutanati, muschii masticatori, muschii limbii si

    muschii extrinseci ai globilor oculari;

    musch i i gatu lu i: pielosul gatului, sternocleidomastoidieni si hioidieni;

    muschi i t runchiu lu i:muschii spatelui si ai cefei (trapez, marele dorsal) si muschii

    abdomenului (drept abdominal, oblici)

    musch i i membrelor super ioare: muschii umarului (deltoid), muschii bratului (biceps si

    triceps), muschii antebratului (pronatori si supinatori ai antebratului, flexori si extensori ai

    degetelor) si muschii mainii.

    musch i i membrelor in fer ioare: muschii fesieri, muschii coapsei (croitor, cvadriceps,

    femural, adductori ai coapsei), muschii gambei (gastrocnemian, pronatori si suspinatori ai

    piciorului, flexori si extensori) si muschii piciorului (extensori ai degetelor si plantari).

  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    5/16

    5

    Fig. Sectiune prin muschiul striat Fig. Muschii capului si gatului

    b) Musch i i visceral i

    Muschii viscerali intra in structura inimii, a peretilor tubului digestiv, vaselor sangvine, cailor

    urinare si a uterului. Acest tip de muschi sunt formati din doua tipuri de tesut: striat de tip

    cardiac (miocard) si tesut muscular neted.

    Denumit si miocard, acesta are o structura apropiata de cea a muschilor striati, dar

    contractile sale sunt autonome si involuntare

    Musculatura neteda se gaseste in organele noaste interne: in sistemul digestiv, vasele de

    sange, vezica urinara, organele respiratorii si in uter

    Musculatura neteda are proprietatea de a se intinde si a mentine tensiunea pe perioade

    lungi

    Muschii netezi sunt muschi involuntari - cu alte cuvinte contractia lor este involuntara,

    autonoma sau asigurata prin sistem vegetativ.

    Fig. Contractia muschilor netezi viscerali:

    1 - nucleu; 2 - fibre musculare netede

    Muschii, atat cei scheletici (somatici), cat si cei viscerali, poseda patru proprietati

    caracteristice: elasticitatea, extensibilitatea, excitabilitatea, contractilitatea.

    Atunci cand sistemul muscular este afectat, efectele pot fi devastatoare pentru intreg

    organismul nu doar pentru muschi.

    Bolile sistemului muscular sunt adesea foarte dureroase si principalul rezultat este

    deficienta fizica. Conditiile care au impact asupra sistemului muscular includ distrofia

    musculara, miastenia gravis, ALS si paralizia cerebrala.

  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    6/16

    6

    Fig. Sistemul muscular

    PROPRIETILE MUCHILOR

    n afar de proprietile fundamentale ale materiei vii (excitabilitatea, troficitatea i funcia

    metabolic) muchii mai prezint i unele proprieti caracteristice: extensibilitatea, elasticitatea

    i contractilitatea.

    Extensibi l i tateaeste proprietatea muchiului de a se ntinde sub aciunea unei fore.

    Elasticitateaeste proprietatea muchiului de a reveni la lungimea i forma iniial dup ce

    fora care l-a ntins (respectiv comprimat) a ncetat. Elasticitatea joac un rol important n

    contracie, amortizand efectul mecanic brusc i mpiedicnd eventualele rupturi muscular n

    timpul contraciilor repezi.

    Contract i l i tatea este proprietatea muchiului de a dezvolta o tensiune asupra punctelor

    sale de origine i inserie. Muchiul care se contract i schimb forma, nu ns i volumul. n

    timpul contraciei, muchiul efectueaz un lucru mecanic (travaliu) care se poate exprima n

    kilogram metri.Cand are loc o deplasare, travaliul este dinamic i se realizeaz printr-o contracie izotonica

    (izo = aceeai, tonic = tensiune), deoarece fibrele scurtandu-se, lungimea lorvariaz, tensiunea

    rmnnd aceeai.

    Muchiul se poate contracta i fr s se produc o scurtarea fibrelor sale i ca urmare o

    deplasare a osului pe care se insera;aa se ntmpl atunci cnd apsam cu mna pe o

    massau vrem s ridicm o greutate mare i nu o putem urni. n acest caz se dezvolt n

    muchi o tensiune,care este variabil, dar care nu determin micare;se produce un efort static

    i n acest caz contracia se numete izometric pentru c lungimea fibrelor nu variaz, ci numaitensiunea.

  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    7/16

    7

    Contraciile muchilor striai snt repezi i dependente de voina umana.

    Muchii netezi nu prezint inserii pe oase din care cauz contraciile sunt nsoite

    ntotdeauna de scurtarea fibrelor; contraciile sunt lente i involuntare.

    Muchii sunt transformatori de energie.

    Ei transform energia chimic potenial n energie actual. Din aceasta, cea mai mare

    parte se exteriorizeaz sub form decldur,restul sub form deenergie mecanic - contracia

    - sau sub alte forme de energie: electric, acustic.O alt form este stocat n moleculele

    macroergice.

    AFECIUNI MUSCULARE

    a) Crampele mu sculare

    Crampele musculare sunt contractii involuntare ale muschiului sau ale unui grup de muschi.

    Durerea care apare este atroce si determina, de cele mai multe ori, impotenta functionala lalocul aparitiei.

    Cauzele sunt, de cele mai multe ori, suprasolicitarea musculara si deshidratarea provocata

    de temperaturi crescute. Loviturile, efortul muscular si mentinerea aceleiasi pozitii un timp mai

    indelungat pot determina crampe musculare. Alte cauze sunt leziunile traumatice, intinderile

    musculare, tulburarile circulatorii sau nervoase.

    In cazul tulburarilor circulatorii, fluxul de sange care ajunge la muschi este scazut si in timpul

    repausului, mai ales in somn, crampele apar la nivelul gambei si degetelor de la picioare

    (carceii).Simptomele apari t ie i crampelor m usculareinclud:

    durere musculara acuta si ascutita (spasm, contractie), care deseori apare la picior;

    o formatiune (umflatura) dura de tesut muscular care poate fi simtita sau este vizibila sub

    piele.

    Suprasolicitarea unui muschi, deshidratarea, loviturile, intinderile musculare sau simpla

    mentinere intr-o singura pozitie o perioada mai mare de timp pot determina aparitia unor

    crampe musculare. Atletii care obosesc si se deshidrateaza in timpul unor intreceri desfasurate

    in conditii de temperatura atmosferica crescuta (vreme calda) dezvolta frecvent crampe

    musculare. Crampele musculare la nivelul gambei pot fi si consecinta:

    circulatiei sanguine inadecvate: ingustarea arterelor care distribuie sange la nivelul

    piciorului (arteriosclerozaextremitatilor) pot produce durere asemanatoare crampelor in gamba

    si picior in timpul exercitiilor fizice; aceste crampe trec intr-un minut sau doua dupa incetarea

    efortului fizic;

    compresiunea nervilor: compresiunea nervilor in coloana vertebrala (scleroza lombara)

    poate produce durere asemanatoare crampelor la nivelul membrului inferior. De obicei durerea

    se agraveaza la mers. Mersul intr-o pozitie flectata a corpului (ca si cum ar impinge un carucior

    de cumparaturi) poate imbunatatii simptomele;

    http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/arterioscleroza_478http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/coloana-vertebrala_6269http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/coloana-vertebrala_6269http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/durere_3217http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/durere_3217http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/coloana-vertebrala_6269http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/arterioscleroza_478
  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    8/16

    8

    depletia minerala: cantitati prea mici de potasiu, calciu, magneziu in dieta pot contribui la

    aparitia crampelor la gambe;

    Crampele musculare reprezinta de asemeni simptome ale unor afectiuni cum ar fi: afectiuni

    nervoase, tiroidiene, hormonale, diabet, hipoglicemie si anemie. Acestea apar frecvent in

    timpul sarcinii.

    Pentru prevenirea apritiei crampelor se recomanda:

    evitarea deshidratarii: este necesara consumarea unei cantitati de lichid (apa sau alte

    bauturi) corespunzatoare, cel putin sase pahare pe zi. Cantitatea exacta depinde de dieta, sex,

    nivelul de activitate fizica, vremea, starea de sanatate, varsta si alte medicatii administrate.

    Lichidele ajuta muschii sa se contracte si sa se relaxeze si mentin celulele musculare hidratate

    si mai putin iritabile. Este bine sa se consume lichide inainte de exercitiile fizice, in timpul

    activitatii fizice si dupa terminarea acestuia, pentru a preveni

    pierderile de lichide. exercitii de intindere a musculaturii inainte si dupa folosirea

    mai mult timp a oricaror grupe musculare. La pacientii la care

    crampele apar in timpul noptii se recomanda exercitii de intindere

    inainte de culcare.

    In cazul aparitiei crampelor, urmatoarele actiuni pot fi de

    ajutor:

    intinderea si masajul: intinderea grupei musculare afectate si masajul usor poate ajuta la

    relaxare. In cazul crampelor la nivelul gambelor se recomanda sustinerea greutatii pe piciorulafectat si indoirea usoara a genunchiului sau flexia dorsala a piciorului pe gamba (tragerea

    degetelor de la picior spre tibie).

    aplicarea de cald sau rece: se poate folosi o compresa rece pentru relaxarea muschilor

    tensionati, urmata de aplicarea unui prosop cald, unei paturi electrice sau o baie fierbinte pentru

    ameliorarea durerii sau sensibilitatii ramase.

    b) Contuzia

    Este o afectiune a aparatului locomotor datorata unui traumatism direct ce poate interesaarticulatiile sau muschii. Ea se manifesta prin dureri locale, tumefiere, echimoze, impotenta

    functionala variabila n functie de gravitatea traumei.

    Tratamentul contuziei, n stadiul acut, consta n:

    repaus segmentar;

    analgezice-antiinflamatoare aplicate local;

    fizioterapie;

    masaj cu gheata;

    masaj manual.

    http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/diabet_5817http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipoglicemie_3788http://www.sfatulmedicului.ro/Cum-sa-te-ingrijesti-in-sarcina/sarcina-confruntarea-cu-disconfortul-produs-de-sarcina_1120http://www.sfatulmedicului.ro/Cum-sa-te-ingrijesti-in-sarcina/sarcina-confruntarea-cu-disconfortul-produs-de-sarcina_1120http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/hipoglicemie_3788http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/diabet_5817
  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    9/16

    9

    Masajul cu gheata se poate aplica pe zona afectata efectund neteziri cu o bucata de

    gheata cu efecte analgezice locale, decontracturante si de prevenire a edemului.

    Masajul manual se poate apilica la distanta, proximal si distal, n raport cu zona lezata.

    Prin masaj se urmareste:

    ameliorarea circulatiei sanguine;

    reducerea tulburarilor vasculotrofice;

    favorizarea resorbtiei edemelor;

    asigurarea unei bune troficitati;

    mentinerea tonusului musculaturii nvecinate.

    Se executa neteziri cu palma, continuate cu frictiuni, framntari, tapotament n ventuza sau

    tocat si vibratii.

    c) Febra mu sculara

    Febra musculara este definita ca disconfortul sau durerea muschilor scheletici in urma unei

    activitati fizice intense, de obicei, in cazul persoanelor care nu fac in mod constant efort fizic.

    Febra musculara este rezultatul incordarii excesive a muschilor, ca urmare a unei activitati

    fizice la care muschii unei persoana nu se pot adapta. Orice activitate fizica desfasurata o

    anumita perioada de timp, care presupune efortul intens al muschilor, mai accentuata decat in

    mod normal, poate provoca febra musculara. Gradul de inflamatie musculara depinde de

    intensitatea contractiei muschilor in timpul exercitiilor fizice. Intensitatea se pare ca este mai

    importanta decat durata exercitiilor fizice.

    Masajul utilizat contra febrei musculare consta in miscari de netezire sau de alunecare,

    aplicate direct pe piele. Miscarile de alunecare se executa in lungul fibrei musculare, de la o

    insertie la alta (insertiile muschiului pe os se situeaza in vecinatatea unei articulatii). Apoi se

    preseaza usor pe tendoane si mai apasat pe partea carnoasa a muschiului. Pot sa urmeze

    frictiuni, framantari, lovituri fine, ritmice si vibratii, realizate prin scuturarea usoara a muschiului.

    In afara de efectul de stimulare a circulatiei sangelui, masajul are si efect linistitor, si de

    scadere a starii permanente de tensiune musculara.

    d) Int inderea mu sculara

    Intinderea reprezinta o leziune musculara sau a tendoanelor in care fibrele musculare se

    rup, fisureaza ca rezultat al suprautilizarii. Simptomele tipice unei intinderi musculare sunt:

    durerea localizata, tumefierea, redoarea, aparitia de echimoze locale.

    Intinderile musculare sunt rezultatul fisurilor fibrelor muschilor suprautilizati. Pot apare in

    efectuarea activitatilor de zi cu zi si nu sunt specifice doar atletilor. Persoanele care practica

    sport sunt expuse la dezvoltarea intinderilor musculare prin folosirea excesiva a musculaturii.

    In intinderea musculara, tensiunea sau intinderea extrema determina fisurarea sau ruperea

    muschilor in timpul activitatii fizice. Durerea sau spasmele sunt determinate de contractiile

    http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/pastrarea-conditiei-fizice-prin-miscare_1579http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatate-prin-sport/pastrarea-conditiei-fizice-prin-miscare_1579
  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    10/16

    10

    sustinute ale fibrelor musculare. Intinderile usoare nu sunt urmate de repercursiuni clinice. Cele

    de grad 2, 3 determina rasucirea fibrelor musculare sau ruperea completa a acestora,

    necesitand evaluare medicala si tratament.

    Intinderea musculara poate fi acuta sau cronica. Cea acuta aparare ca urmare a unui

    traumatism sau suprasolicitare a muschiului, iar cea cronica se dezvolta in urma

    suprasolicitarilor prelungite, repetitive ale aceluiasi muschi sau grup de muschi.

    Simptomele tipice de leziune musculara sunt:

    durere vie cu caracter de arsura, cu aparitie brusca

    atitudine antalgica (adopta o pozitie in care durerea nu mai este atat de intensa) -

    prezenta durerii localizate la palpare

    tumefierea regiunii (umflarea), echimoza (vanataie) locala, aparitia hematomului (ruptura

    musculara partiala sau totala)

    in cazuri severe (ruptura musculara partiala sau totala) apar grade diferite de impotentafunctionala a muschiului

    Sunt descrise 3 grade de severitate ale intinderii musculare:

    Grad 1: leziune usoara care afecteaza un numar redus de fibre

    musculare (sub 5%). Este o leziune fibrilara (afecteaza cateva fibre

    musculare). Aceasta reprezinta in denumirea curenta intindere

    musculara. Clinic: durere localizata, fara impotenta functionala,

    redoare si crampe la 2 - 5 zile post injurie.

    Grad 2: leziune medie care afecteaza un numar extins de fibre musculare dar muschiul nueste complet rupt. Leziunea este de tip fascicular. Clinic: durere intensa, tumefiere, echimoza

    moderata, redoare si crampe cu durata de o saptamina.

    Grad 3: leziune severa cu ruptura musculara completa. Clinic: durere brusca, intensa,

    imposibilitatea de a contracta muschiul, echimoze si tumefiere importante, la inspectie muschiul

    se observa proeminent.

    Localizarile cele mai frecvente se intalnesc la muschii membrelor inferioare, mai precis la

    nivelul cvadricepsului femural, ischiogambierilor, aductorilor coapsei, tricepsului sural dar si la

    nivelul membrului superior biceps brahial (cel mai frecvent) si toracelui (muschiul pectoral

    mare).

    Tratamentul de prima linie in leziunile musculare de faza acuta cuprinde patru pasi

    cunoscuti sub acronimulRICE: repaus segmentar (Rest), aplicare locala de gheata (Ice),

    compresie locala (Compression) si ridicarea membrului afectat (Elevation). Repausul opreste

    activitatile fizice care nu sunt necesare, mai ales cele care produc durere pentru a preveni

    progresia leziunilor. Este obligatoriu, mai ales in cazul sportivilor, deoarece continuarea

    antrenamentelor determina agravarea injuriei, putand evolua de la intindere musculara pana la

    ruptura partiala si chiar totala a muschiului.

    http://dralinpopescu.ro/2010/r-i-c-e.htmlhttp://dralinpopescu.ro/2010/r-i-c-e.htmlhttp://dralinpopescu.ro/2010/r-i-c-e.htmlhttp://dralinpopescu.ro/2010/r-i-c-e.htmlhttp://dralinpopescu.ro/2010/r-i-c-e.htmlhttp://dralinpopescu.ro/2010/r-i-c-e.html
  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    11/16

    11

    Se va aplica gheata pentru a reduce edemul prin restrictionarea fluxului de singe la locul

    leziunii. Nu se aplica gheata pentru mai mult de 10-15 minute o data, dar se repeta aplicarea de

    gheata de 4 8 ori pe zi timp de 3 zile. Aceasta se aplica pe un strat de tifon sau prosop pentru

    a se evita leziunile termice ale tegumentului.

    Se va folosi bandaj compresiv pentru a reduce edemul. Se mentine zona afectata ridicata

    deasupra nivelului inimii pentru a diminua / preveni staza locala, edemul.

    Tratamentul local este acompaniat de administrare de antiinflamatorii nesteroidiene de uz

    general si local (unguente) pentru a combate durerea si inflamatia. Daca leziunea este

    acompaniata de durere severa se recomanda examenul medical, mai ales daca membrul nu

    poate fi utilizat sau daca se identifica sensibilitate marcata intr-un punct. Acestea pot fi semne

    ale unei fracturi osoase, entorse sau rupturii complete musculare.

    Fizioterapia este utilizata cu bune rezultate laserterapia in primele zile, ultrasunet sau

    ultrasonoforeza (dupa primele 48 ore) iar dupa ziua a 8-a curenti diadinamici, TENS. Masajul nu

    este recomandat in primele 15 zile.

    Kinetoterapia este indicata dupa initiala cicatrizare si consta intr-o prima faza in exercitii de

    stretching pentru a intinde tesutul cicatriceal fibros, urmate de exercitii de crestere progresiva a

    fortei musculare initial exercitii pasive, pasivo-active si active; treptat se va trece la exercitii

    active cu incarcare progresiva. Urmatoarea etapa este inceperea antrenamentului specific, de

    asemenea, gradat ca intensitate si incarcare, ideal sub supraveghere medicala.

    Tratamentul rupturii musculare partiale si totale este ortopedic si chirurgical.

    Tratamentul rupturilor fibrilare cuprinde: repaus segmentar;

    crioterapie;

    medicatie analgezica-antiinflamatoare aplicata local;

    fizioterapie;

    masaj.

    Masajul se face la distanta de locul unde e situata leziunea fibrilara si are efect calmant si

    miorelaxant, aplicnd manevre blnde, efectuate lent. Se executa efleuraj cu palma pentru efect

    sedativ, dupa care se aplica framntari si frictiuni usoare n scopul mbunatatirii circulatiei si

    troficitatii locale, precum si vibratii cu efecte de relaxare musculara.

    Ruptura musculara poate lasa ca sechela o cicatrice dureroasa care este perceputa mai

    ales n timpul exercitiilor pe parcursul antrenamentului. Durerile, de obicei moderate, se

    datoreaza lipsei de elasticitate si suplete a cicatricei.

    Tratamentul cicatricei algice consta n:

    fizioterapie;

    masaj.

    Masajul terapeutic urmareste :

    revenirea supletii tonusului la nivelul cicatricei;

  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    12/16

    12

    mobilizarea ei pe straturile mai profunde;

    activarea circulatiei sanguine cu ameliorarea metabolismului local.

    Se efectueaza neteziri cu actiune sedativa, apoi frictiuni la nivelul cicatricei si n jurul ei,

    precum si framntari cu 2 degete, policele si indexul.

    De asemenea, masajul sub forma de dus subacval pe muschiul afectat reprezinta o

    procedura eficienta.

    e) Tendinitele

    Tendinita este o inflamatie a unui tendon, iar tendonul reprezinta insertia sau originea

    osoasa a unui muschi, prin care acesta isi exercita actiunea mecanica asupra articulatiilor

    invecinate. Tendonul poseda proprietati elastice care reduc riscul de ruptura in caz de contractii

    musculare violente.

    Tendinita reprezinta de fapt ruptura partiala a unor fibre tendinoase care se insoteste de un

    edem local. Evolutia acestor leziuni poate dura de la cateva zile, saptamani sau chiar mai multe

    luni.

    Activitatea sportiva este cel mai adesea cauza tendinitelor, solicitarile repetitive si excesive

    generand tendinitele. Aceste solicitari ale tendonului pot surveni de o maniera brutala, in

    momentul unei sarituri sau unei accelerari, decelerari bruste, sau de o maniera progresiva, prin

    miscari repetate. Cateodata cauza este un traumatism direct la nivelul tendonului, in mod

    particular la nivelul tendonului rotulian sau achilean. Mai rar, tendinita este determinata de

    frecarea tendonului de o structura anatomica vecina: este vorba despre fascia lata (fascia

    coapsei), care poate prezenta un conflict cu o proeminenta osoasa a femurului.

    Exista o serie de cauze generale care pot determina paparitia tendinitelor: obezitatea,

    incaltamintea neadecvata, hidratarea insuficienta, lipsa vitaminelor, frigul, mobilitate articulara

    scazuta, lipsa incalzirii.

    Cel mai frecvent simptom in tendinite este durerea - prezenta adesea in stare de repaus,

    se accentueaza la palpare si atunci cand se mobilizeaza articulatiile vecine tendonului inflamat.

    Durerea este de obicei acuta, intepatoare, insotita de o inflamare a zonei inconjuratoare: zona

    este calda, rosie, umflata. Ulterior apare scaderea fortei musculare a intregii regiuni afectate

    (deget, mana, cot, umar, genunchi, glezna).

    Evolutia tendinitelor poate dura mai multe luni. O tendinita poate evolua catre vindecarea

    spontana sau sa persiste si sa devina cronica. Una dintre complicatiile tendinitelor este ruptura

    tendinoasa (ruptura tendonului rotulian sau cvadricipital). Este totusi o complicatie rara, dar

    grava, manifestata prin dureri extrem de violente si impotenta functionala totala.

    Cele mai frecvente localizari sunt tendonul achilean (tendinita achileana), fascia plantara

    (fasceita plantara), tendonul rotulian (tendinita rotuliana), si tendonul cvadricipital (tendinita

    cvadricipitala). Mult mai rar se intalneste tendinita la nivelul muschilor ischio-gambieri. In sfarsit,

  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    13/16

    13

    sindromul de conflict al fasciei lata face si el parte din tendinitele genunchiului - sindromul de

    bandeleta iliotibiala.

    Fig. Localizari ale tendinitelor

    n stadiul acut, tratamentul consta n:

    repaus segmentar;

    crioterapie;

    medicamente analgezico-antiinflamatoare;

    fizioterapie;

    masaj cu gheata.

    Masajul cu gheata se face prin netezirea cu o bucata de gheata a tendonului afectat,procedura ce are efecte analgezice, antiinflamatoare si de prevenire a tumefierii.

    Dupa reducerea durerilor si fenomenelor inflamatoare, se poate aplica masajul manual. Se

    efectueaza efleuraj, frictiuni cu scopul ameliorarii circulatiei sanguine si troficitatii locale,

    ndepartarii eventualelor aderente si restabilirii conditiilor de alunecare fiziologice ale tendonului.

    f) Miozitele de efort

    Miozitele de efort sunt afectiuni al sistemului muscular, care apar frecvent la persoanele ce

    practica sportul de performanta, localizate pe grupul muscular supus unei solicitari deosebit de

    intense. Ele se caracterizeaza prin dureri difuze n grupul muscular, nsotite uneori, de

    hipertonie musculara sau contractura musculara.

    Masajul n terpia acestor afectiuni are ca obiective:

    sedarea durerilor;

    micsorarea hipertoniei musculare sau a contracturii musculare;

    mbunatatirea circulatiei sanguine locale;

    activarea factorilor metabolici la grupul muscular afectat.

    n tratamentul miozitelor de efort, masajul se aplica mpreuna cu alte mijloace terapeutice,cum sunt:

  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    14/16

    14

    repausul segmentar;

    aplicatii locale de analgezice-antiinflamatoare;

    fizioterapie.

    Masajul are efect calmant si de relaxare musculara, folosindu-se manevre blnde, de

    intensitate mica, cu ritm lent. Se executa neteziri ale grupului muscular afectat, apoi se continua

    cu frictiuni usoare si mai ales cu vibratii ce au efect miorelaxant.

    Probabilitatea existentei unei leziuni musculare fibrilare, ce constituie o contraindicatie

    pentru aplicarea masajului pe grupul muscular respectiv, necesita examenul medical pentru

    excluderea acestei eventualitati.

    g) Tor tic oli s fri go re

    Torticolisul frigore este o afectiune ce intereseaza musculatura cefei, mai ales muschii

    trapez si sternocleidomastoidian, care apare dupa o expunere la frig sau un curent de aer rece.

    El nu este precedat de un traumatism al regiunii cervicale sau legat de existenta unei artroze la

    acest nivel. Se manifesta prin dureri cervicale spontane sau n legatura cu miscarile capului,

    care sunt limitate la existenta unei contracturi musculare.

    Tratamentul acestei afectiuni cuprinde:

    repausul segmentar al regiunii cervicale;

    medicamente analgezice-antiinflamatoare;

    fizioterapie;

    masaj.Masajul terapeutic este calmant si miorelaxant, utilizndu-se manevre usoare si n ritm lent.

    Se folosesc neteziri n sens descendent, de la insertiile superioare ale musculaturii cefei, pe

    occipital pna la nivelul foselor supraspinoase. Se continua cu frictiuni usoare, facute cu

    prudenta pentru a evita accentuarea fenomenelor dureroase, dupa care se trece la vibratii cu

    degetele. Nu se folosesc manevre de tapotament n stadiul acut, deoarece produc o accentuare

    a fenomenelor dureroase si a contracturii musculare.

    Aplicarea masajului dupa efectuarea unei proceduri de termoterapie, mareste actiunea

    analgezica si miorelaxanta a tratamentului. Cu aceleasi efecte se poate utiliza si dusul cu aercald.

    Presopunctura se poate executa folosind puncte situate n regiunea cefei pe meridianele

    vezicii urinare si celei biliare.

    h) Lum bago de efort ( lombalgia de efort)

    Lumbago de efort este o afectiune localizata pe musculatura

    lombara, determinata de solicitari mai mari si de durata mai lunga a

    grupelor musculare respective, n practicare anumitor sporturi deperformanta sau n unele activitati profesionale. Afectiunea nu este

  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    15/16

    15

    legata de existenta unei artroze vertebrale, prezenta unui traumatism anterior sau a unei

    suferinte discale lombare. Se manifesta prin dureri spontane, accentuate de miscarile

    trunchiului, care pot fi limitate, ntr-o masura mai mare sau mai mica, de existenta unei

    contracturi musculare lombare.

    Tratamentul afectiunii consta n:

    repaus;

    medicamente analgezice-antiinflamatoare si decontracturante;

    fizioterapie;

    masaj.

    Ca obiective, masajul are n vedere diminuarea durerilor si micsorarea contracturii

    musculare. El va fi calmant si miorelaxant, utiliznd manevre mai putin energice cu ritm mai

    lent, n functie de sensibilitatea fiecarui bolnav.

    Efleurajul se executa cu palmele ambelor mini pentru a obtine o calmare a durerilor, dupacare se continua cu frictiune usoara si framntare n cuta, evitndu-se aparitia unei exagerari a

    durerilor. Vibratiile se aplica pe zona unde e prezenta contractura musculara, pentru actiunea

    lor miorelaxanta.

    Masajul terapeutic se poate executa cu aparate de vibromasaj, cu efecte decontracturante

    si de sedare a durerilor, dar si n apa, cu ajutorul dusului subacval avnd aceleasi efecte.

    i ) Hipotrof i i le mu sculare de inact iv i tate

    n afectiunile traumatice ale aparatului locomotor, reducerea activitatii unui grup muscular

    sau suprimarea aproape totala a activitatii unui grup muscular, n timpul unei imobilizari n

    aparat gipsat pentru o fractura, produce initial o scadere a tonusului muscular - hipotonie -

    urmata de o scadere a volumului grupului muscular - hipotrofie musculara sau amiotrofie. O

    imobilizare prelungita la pat, de exemplu n faze acute ale poliartritei reumatoide, provoaca la

    nivelul sistemului muscular o pregresare a fenomenelor de hipotrofie de 3% n fiecare zi.

    Fenomenele de hipotrofie musculara apar frecvent n traumatismele aparatului locomotor,

    ce se produc n sportul de performanta, n special la cazurile unde persista sechele.

    n tratamentul complex de recuperare a hipotrofiilor musculare, pe lnga kinetoterapia detonifiere musculara se asociaza si masajul simultan.

    Masajul are ca obiective:

    stimularea tonusului muscular;

    mbunatatirea excitabilitatii,contractibilitatii si elasticitatii fibrelor musculare;

    mbunatatirea conditiilor de nutritie si metabolice prin activarea circulatiei sanguine la

    nivelul muschilor.

    Este indicat masajul stimulent folosind manevre rapide, intense.

    Efleurajul initial se face cu alunecari centripete, de la extremitatea distala la cea proximala amuschilor tratati.

  • 7/27/2019 Afeciuni musculare

    16/16

    16

    Frictiunea se executa cu "radacina" minii sau cu partea dorsala a pumnului nchis, dupa

    care se trece la manevrele indicate n special n hipotrofiile musculare de inactivitate, care sunt

    framntarea si baterea. Framntarea poate folosi procedeul n cuta sau n bratara, terminnd cu

    rulatul sau cernutul la membre, iar tapotamentul prin procedeul tocatului sau al batatoritului cu

    partea cubitala a pumnului.

    BIBLIOGRAFIE:

    V. Ranga; I. Teodorescu Exarcu.Anatomia i fiziologia omului, 1970, Editura Medical,

    Bucureti

    Cordun, M. - Masaj tehnici i aplicaii n sport, 1992, Editura Medical, Bucureti

    Drgan, I. i Petrescu O. - Masaj - automasaj, 1993, EDITIS, Bucureti

    Mrza, D. - Masajul terapeutic, 2002, Editura Plumb, Bacu

    Ionescu, A. - Masajul (procedee tehnice, metode, efecte, aplicaii n sport), 1992,

    Editura All, Bucureti