ŢŢesuturile musculareesuturile musculare

22

Caractere generaleCaractere generale - F- Forma celulelor este orma celulelor este alungităalungită ( (justificând denumirea de justificând denumirea de fibră muscularăfibră musculară))

- Proprietatea principal- Proprietatea principalăă esta esta contractilitatecontractilitateaa

- I- In fibrele muscularen fibrele musculare::

•• membrana celulară membrana celulară : : sarcolemăsarcolemă,,

•• citoplasmacitoplasma:: sarcoplasmăsarcoplasmă

•• nucleul – unic sau multiplunucleul – unic sau multiplu

•• in in citoplasmăcitoplasmă: organite specifice: : organite specifice: miofibrilemiofibrile

- S- Sunt unt bogat inervatebogat inervate..

- R- Reprezintă principalul eprezintă principalul rezervor de aminoacizi din organismrezervor de aminoacizi din organism

- - SSunt în strunt în strâânsă legătură cu ţesuturile conjunctivensă legătură cu ţesuturile conjunctive

33

Din punct de vedere Din punct de vedere structural si funcstructural si funcţţionalional

ţţesuturile musculare se esuturile musculare se îîmpart mpart îînn : :

•• ţţesuturi musculare striateesuturi musculare striate

- - scheletal scheletal ( contractii( contractii voluntarevoluntare ))

- - cardiac cardiac ( (contractiicontractii involuntare)involuntare)

•• ţţesuturi musculare netedeesuturi musculare netede

44

ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT ŢESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETALSCHELETAL

- - origine:origine: mezodermic mezodermicăă

- - localizarelocalizare: - formeaz: - formeazăă mumuşşchii scheletalichii scheletali - miscare, postura- miscare, postura

- formeaz- formeazăă mumuşşchii visceralichii viscerali : limba, faringe, : limba, faringe, 1/3 superioara a esofagului 1/3 superioara a esofagului - vorbire, deglutitie, respiratie, - vorbire, deglutitie, respiratie,

- u- unitatea morfofuncţională este nitatea morfofuncţională este fibra musculară striată fibra musculară striată sscheletalăcheletală

55

Fibra musculară striată scheletalăFibra musculară striată scheletală ::

- - sincitiu multinucleat – rezulta prin fuziunea mioblastelorsincitiu multinucleat – rezulta prin fuziunea mioblastelor

- - formăformă:: cilindrică, cu capetele rotunjite. cilindrică, cu capetele rotunjite.

- - ddiametruliametrul :: variază între 10-100 variază între 10-100 ,,

-- lungimealungimea ::de la 2-4 cm lade la 2-4 cm la 12 cm12 cm

- în funcţie de - în funcţie de lungimelungime se disting: se disting:

• • fibre bitendonalefibre bitendonale

• • ffibre unitendonaleibre unitendonale

• • fibre atendonalefibre atendonale

66

Structura histologicStructura histologicăă a f a fibribreiei muscular muscularee striat striatee scheletalscheletalee ::

- - alcalcăătuite din: tuite din: •• sarcolem sarcolemăă •• sarcoplasma sarcoplasma •• nucleinuclei

SarcolemaSarcolema este formată din:este formată din: sarcolema propriu-zisăsarcolema propriu-zisă

• plasmalemăplasmalemă• glicocalixglicocalix

membrana bazalămembrana bazală• lamina bazalălamina bazală• lamina reticularlamina reticularaa

La nivelul sarcolemei existLa nivelul sarcolemei existăă : : - - proteine sarcolemale transmembranareproteine sarcolemale transmembranare cu rol de canale si cu rol de canale si pompe ionicepompe ionice - - celule satelitecelule satelite cu rol in regenerare cu rol in regenerare

77

Celule sateliteCelule satelite Intre sarcolema si lamina basalisIntre sarcolema si lamina basalis

Implicate in regenerarea muschilor Implicate in regenerarea muschilor scheletalischeletali

Injuriile f.m. Injuriile f.m. la 2 zile dupa leziune la 2 zile dupa leziune

• lamina basalis elibereaza lamina basalis elibereaza factori de cresterefactori de crestere

la 3 zile cel satelite se observa la 3 zile cel satelite se observa proliferarea cel satelite ce proliferarea cel satelite ce migreaza la locul leziunii migreaza la locul leziunii → → aliniere → miotubuli → aliniere → miotubuli → mioblaste mioblaste

La 5 zile – regenerarea totalaLa 5 zile – regenerarea totala

88

SarcoplasmaSarcoplasma ::

ÎÎn coloran coloraţţia hematoxilinia hematoxilinăă- eozin- eozinăă este este intens eozinofilintens eozinofilăă

Este formatEste formatăă din din proteine necontractileproteine necontractile - - miogenmiogen

- - mioglobinămioglobină

ConConţţine:ine:

a.a. nnucleiiucleii: : - - foarte foarte numeronumeroşşii ( sute), ( sute), alungitialungiti,,

- - dispudispuşşi in i in şşiruri, iruri, perifericperiferic sub sarcolema, sub sarcolema,

99

b. b. organite comuneorganite comune –– mitocondriimitocondrii = sarcozomi = sarcozomi

((perinuclear), perinuclear),

- - lizozomi, lizozomi, aap. Golgip. Golgi ( perinuclear) ( perinuclear)

- - reticul endoplasmic modificat numit reticul endoplasmic modificat numit

reticul sarcoplasmireticul sarcoplasmicc

c. c. incluziuni sarcoplasmaticeincluziuni sarcoplasmatice ::

- - de glicogende glicogen ( sursa de energie) ( sursa de energie)

- - lipidelipide

- - granule cu pigment de uzurăgranule cu pigment de uzură

d.d. organite specificeorganite specifice – miofibrile – miofibrile

1010

MiofibrileleMiofibrilele formează aparatul contractil formează aparatul contractil se dispun sub forma unor fascicule paralelese dispun sub forma unor fascicule paralele (in axul lung al (in axul lung al

fibrei)fibrei), care în:, care în:

- - sectiune sectiune llongitudinalăongitudinală formează formează coloanele Leydigcoloanele Leydig, ,

- - secţiunsecţiunee transversală transversală formeazformează ă câmpurile Conheimcâmpurile Conheim..

1111

Miofibrilele sunt formate dintr- o alternanţă regulată de Miofibrilele sunt formate dintr- o alternanţă regulată de ::

- - discuri clarediscuri clare ( ( II - izotrope- izotrope şi şi monorefringentemonorefringente) )

- - discuri întunecatediscuri întunecate,,(( AA – anizotrope– anizotrope şi şi birefringentebirefringente))

Discurile se dispun la acelaşi nivel în toate miofibrilele unei Discurile se dispun la acelaşi nivel în toate miofibrilele unei

fibre, dând un fibre, dând un aspect striat caracteristicaspect striat caracteristic

1212

Fiecare Fiecare disc clardisc clar este împărţit în două jumătăţi egale prin este împărţit în două jumătăţi egale prin membrana Zmembrana Z, sau , sau discul Z.discul Z.

Fiecare Fiecare disc întunecatdisc întunecat este împărţit în două jumătăţi egale este împărţit în două jumătăţi egale prin prin zona Hzona H, în centrul căreia se găseşte , în centrul căreia se găseşte linia Mlinia M..

Zona de trecere între discul clar şi cel intunecat se numeşte Zona de trecere între discul clar şi cel intunecat se numeşte joncţiune I-A.joncţiune I-A.

1313

Unitatea morfofuncţionalăUnitatea morfofuncţională a fibrei musculare striate a fibrei musculare striate

scheletale în scheletale în microscopie opticămicroscopie optică este este sarcomerulsarcomerul..

SSarcomerularcomerul = = portiunea dintr-o miofibrilportiunea dintr-o miofibrilăă cuprins cuprinsăă intre 2 intre 2

mb. Z succesivemb. Z succesive

- - 2-3 2-3 μμm in f.m. relaxata→ 1 m in f.m. relaxata→ 1 μμm in f.m.contractatam in f.m.contractata

1414

Fibrele musculare striate scheletale se coloreaza in Fibrele musculare striate scheletale se coloreaza in special cu special cu hematoxilina ferica Heidenheimhematoxilina ferica Heidenheim pentru evidentierea pentru evidentierea

miofibrilelormiofibrilelor

1515

MEME descrie miofibrilele formate din descrie miofibrilele formate din mmiofilamenteiofilamente : : miofilamente subţirimiofilamente subţiri ((de actinăde actină))::

- - dimensiuni de 5 dimensiuni de 5--7 nm grosime şi 2 7 nm grosime şi 2 lungime. lungime.

- - se inseră pe se inseră pe mb.mb.Z, Z, strabat strabat discul clar şi pătrund în discul discul clar şi pătrund în discul întunecat până la limita zonei H.întunecat până la limita zonei H.

miofilamente groasemiofilamente groase ((de miozinăde miozină),),

- - au grosime de 10-15 nm şi lungime de 1,5 au grosime de 10-15 nm şi lungime de 1,5 ..

- s- se dispune dispun doar la nivelul doar la nivelul discului întunecat. discului întunecat.

1616

Discul clarDiscul clar este format numai din este format numai din filamente de actinafilamente de actina

Discul intunecatDiscul intunecat - - este format din este format din filamente de miozinafilamente de miozina si si filamente de actinafilamente de actina , , - - exceptieexceptie: banda H – numai filamente de : banda H – numai filamente de miozinamiozina În secţiuni transversaleÎn secţiuni transversale :: - - fiecare filament gros fiecare filament gros este înconjurat de 6 filamente este înconjurat de 6 filamente subţirisubţiri

- fiecare filament subtire- fiecare filament subtire este inconjurat de 3 este inconjurat de 3 filamente groasefilamente groase

1717

1818

MiofibrileleMiofibrilele conţin conţin::►► proteine contractile fundamentaleproteine contractile fundamentale

• actinaactina• miozinamiozina

►► proteine contractile reglatoareproteine contractile reglatoare• troponinatroponina• tropomiozinatropomiozina

►► proteine cu rol structuralproteine cu rol structural-25%- -25%- rol in fixarea si alinierea miofibrilelorrol in fixarea si alinierea miofibrilelor• ttitinaitina – – ancoreaza filam. groase de membrana Zancoreaza filam. groase de membrana Z• mmiomezinaiomezina – – leaga filam. groase de linia Mleaga filam. groase de linia M• proteina Cproteina C - leaga filam. groase de linia M- leaga filam. groase de linia M

actininaactinina- - ancoreaza filam. subtiri de membrana Zancoreaza filam. subtiri de membrana Z• nnebulinaebulina - - ancoreaza filam. subtiri de membrana Zancoreaza filam. subtiri de membrana Z• ttropomodulinaropomodulina- - se leaga de capatul liber al actinei- mentine Lse leaga de capatul liber al actinei- mentine L

• ddesminaesmina – – la nivelul mb. Zla nivelul mb. Z – – inconjura sarcomerul si il leaga de cele inconjura sarcomerul si il leaga de cele • vecinevecine• distrofina – leaga laminina (din LE) de actinadistrofina – leaga laminina (din LE) de actina

1919

PProteine cu rol structuralroteine cu rol structural

2121

Distrofia musDistrofia musccularulară Duchenneă Duchenne Boală genetică cauzată de mutaţia unei Boală genetică cauzată de mutaţia unei

gene ce codifică o proteină – distrofinagene ce codifică o proteină – distrofina

TTransmitere autosomal recesiva legata de ransmitere autosomal recesiva legata de cromozomul X cromozomul X

Afecteaza sub. sex masculinAfecteaza sub. sex masculin Debut 1-3 aniDebut 1-3 ani La varsta de 12 ani, copiii isi pierd  La varsta de 12 ani, copiii isi pierd 

capacitatea de mers si sunt imobilizati in capacitatea de mers si sunt imobilizati in scaune cu rotilescaune cu rotile

DDecesul survine la 20 ani, ca urmare a ecesul survine la 20 ani, ca urmare a complicatiilor respiratorii sau a insuficientei complicatiilor respiratorii sau a insuficientei cardiace cardiace

Leziuni ale sarcolemeiLeziuni ale sarcolemei

Degenerarea, necroza fibrelor musculareDegenerarea, necroza fibrelor musculare

ClinicClinic: slăbiciune musculară – : slăbiciune musculară – • incapacitatea de incapacitatea de deplasare - deplasare - decesdeces

2222

MiofibrileleMiofibrilele ►► Filamentele groaseFilamentele groase

sunt formate din molecule de sunt formate din molecule de miozinămiozină MiozinaMiozina - - are formă deare formă de bastonaşbastonaş,,

- - cu o extremitate dilatată, bilobată, cu o extremitate dilatată, bilobată, capul capul molec.molec.,,

care prezintcare prezintăă două locusuri de legăturădouă locusuri de legătură::

•• unul pentru ATP unul pentru ATP

•• unul pentru actinăunul pentru actină..

Formarea miofilamentelor groase

2323

Filamentele subţiriFilamentele subţiri conţin conţin actinăactină, , tropomiozinătropomiozină şişi troponinătroponină..

A. A. ActinaActina se prezintă sub două formese prezintă sub două forme::

- - actina Gactina G (AG)(AG),, monomerulmonomerul ::

- - formă formă sferică,sferică,

- - conţine unconţine un locus dlocus de e legătură cu miozina.legătură cu miozina.

- - actina Factina F (AF)(AF),, forma forma polimerizatăpolimerizată..

- - este formată din două lanţuri, înfăşureste formată din două lanţuri, înfăşuratatee în în dublu helixdublu helix. .

- f- fiecare lanţ conţine 340iecare lanţ conţine 340 - 380 monomer- 380 monomeri i de AGde AG. .

2424

Filamentele subţiriFilamentele subţiri B. B. TropomiozinaTropomiozina

- - are formă de are formă de bastonaşbastonaş, cu lungime de 40nm. , cu lungime de 40nm.

- se a- se aşşeazeazăă îîn n şşantul dublului helix al F actineiantul dublului helix al F actinei

- proteina reglatoare- proteina reglatoare

2525

•• C. C. TroponinaTroponina – proteina reglatoare– proteina reglatoare

- - este oeste o molecul moleculăă sferic sferică, ă,

- - dispusă la intervale de 40 nm, de-a lungul actineidispusă la intervale de 40 nm, de-a lungul actinei F. F.

- c- conţine trei subunităţi:onţine trei subunităţi:

TTTT, cu rol în legarea de tropomiozină, , cu rol în legarea de tropomiozină,

TITI, care inhibă interacţiunea actină- miozină, , care inhibă interacţiunea actină- miozină,

TCTC, care leagă ionii de calciu, care leagă ionii de calciu

Tropomiozina, Tropomiozina, îîmpreunmpreunăă cu complexul troponinic, cu complexul troponinic, regleazregleazăă

interactiunea miozininteractiunea miozinăă- actin- actinăă

In In repaosrepaos,, locusul de legarelocusul de legare pentru miozina pentru miozina de pe G actina de pe G actina

este blocat de complexul tropomiozineste blocat de complexul tropomiozinăă - troponin - troponinăă..

2626

Structura filamentului subţireStructura filamentului subţire

2727

Actina si miozina pot fi prezente si in alte celule, Actina si miozina pot fi prezente si in alte celule, in cantitate mai micain cantitate mai mica

Miofibroblaste Cel. mioepiteliala

2828

Membrana Membrana ZZ eeste o matriceste o matrice amorf amorfăă rreprezină un element citoscheletal eprezină un element citoscheletal continecontine actinin actininaa aare re rolrol în menţinerea filamentelor subţiri în poziţieîn menţinerea filamentelor subţiri în poziţie corectă, corectă,

permiţând alunecarea lor permiţând alunecarea lor printre printre filamentelfilamentelee groase, în timpul groase, în timpul contracţiei.contracţiei.

Linia MLinia M menţine filamentele groase în poziţie corectă. menţine filamentele groase în poziţie corectă.

2929

Sistemele tubulare - la MESistemele tubulare - la ME Sunt de 2 feluri : longitudinalSunt de 2 feluri : longitudinal

transversaltransversal

a. longitudinala. longitudinal

- - se formeazse formeazăă printr-o printr-o modificare adaptativă a reticulului modificare adaptativă a reticulului sarcsarcoplasmic oplasmic

- - e format din e format din canalicule canalicule longitudinalelongitudinale dispuse paralel cu miofibrileledispuse paralel cu miofibrilele

- l- la nivelul joncţiunii I-A, canaliculele prezintă o porţiune dilatată, numită a nivelul joncţiunii I-A, canaliculele prezintă o porţiune dilatată, numită cisterna terminalăcisterna terminală

RolRol : sechestrarea si eliberarea ionilor de Ca necesari contractiei: sechestrarea si eliberarea ionilor de Ca necesari contractiei

3030

Sistemele tubulareSistemele tubulare b. b. transversaltransversal ((TT))

- are origine sarcolemic- are origine sarcolemicăă

- - este reprezentat de este reprezentat de invaginaţii ale sarcolemeiinvaginaţii ale sarcolemei, situate la nivelul joncţiunilor , situate la nivelul joncţiunilor I-A. I-A.

RRolol : : transmiterea excitaţieitransmiterea excitaţiei de la sarcolemă la de la sarcolemă la miofibrile miofibrile

3131

La La nivelul joncţiunilor I-Anivelul joncţiunilor I-A se formează structuri numite se formează structuri numite triadetriade,,formate din două ciformate din două cissterne terminale şi un tub T (invaginaţie a terne terminale şi un tub T (invaginaţie a sarcolemei)sarcolemei)

3232

Muşchiul ca organMuşchiul ca organ

a.a. componentcomponentăă muscularmuscularăă

b.b. componentcomponentăă conjunctivconjunctivăă::

- epimissium- epimissium

- perimissium- perimissium

- endomissium- endomissium

3333

Muşchiul ca organMuşchiul ca organ

sect. transversalsect. transversalăă col. H-E col. H-E

3434

Muşchiul ca organMuşchiul ca organsect. transversala – col. H-E sect. transversala – col. H-E

3535

Muschi striat scheletal Muschi striat scheletal sectiune transversala sectiune transversala – – HEHE

3636

Raportul miofibrile –Raportul miofibrile – sarcoplasmăsarcoplasmă a determinat aparitia a 3 tipuri de fibre:a determinat aparitia a 3 tipuri de fibre:

Fibrele roşiiFibrele roşii (de tip I sau oxidativ)(de tip I sau oxidativ)

- - sarcoplasma este abundentsarcoplasma este abundentăă ( (conţinut crescut de mioglobină, conţinut crescut de mioglobină,

citocromi şi mitocondriicitocromi şi mitocondrii) )

- - mmiofibrilele sunt în număr redusiofibrilele sunt în număr redus, ,

- - contracţia este lentăcontracţia este lentă, , - - fibrele rezistă la oboseală.fibrele rezistă la oboseală. - f- forţa musculară este mai redusă. orţa musculară este mai redusă.

- s- sunt numeroase la unt numeroase la nivelul nivelul muşchilor din regiunea dorsală a muşchilor din regiunea dorsală a corpului,corpului, având rol în menţinerea posturii având rol în menţinerea posturii

- - alergatorii la maratonalergatorii la maraton

3737

Fibrele albeFibrele albe (de tip IIb sau glicolitic)(de tip IIb sau glicolitic):: -- auau un un conţinut scăzut de mioglobină, mitocondrii şi citocromiconţinut scăzut de mioglobină, mitocondrii şi citocromi.. - metabolism anaerob- metabolism anaerob

- - mmiofibrilele sunt numeroaseiofibrilele sunt numeroase

- - contracţie rapidăcontracţie rapidă

- a- aceste fibre obosesc repede, ceste fibre obosesc repede,

- f- fibrele albe asigură mişcările fine ale corpului.ibrele albe asigură mişcările fine ale corpului.

- s- sunt predominante la nivelul unt predominante la nivelul la nivelul muşchilor degetelorla nivelul muşchilor degetelor, , glob ocularglob ocular

- a- au o inervaţie mai bogată decât fibrele roşiiu o inervaţie mai bogată decât fibrele roşii

- - alergatorii de 100 malergatorii de 100 m

3838

Fibrele intermediareFibrele intermediare (IIa) (IIa)

Caractere intermediareCaractere intermediare

Multe mitocondrii, mioglobinaMulte mitocondrii, mioglobina Multe miofibrileMulte miofibrile

Produc o Produc o tensiune musculara maretensiune musculara mare• Atletii 400-800mAtletii 400-800m• Inotatorii Inotatorii • Jucatorii de hocheiJucatorii de hochei

3939

Inervaţia motorieInervaţia motorie – – placa motorie placa motorie sau sau joncţiunea joncţiunea neuroneuro - musculară- musculară

Placa motoriePlaca motorie reprezintă un tip particular de sinapsă: reprezintă un tip particular de sinapsă:

a. ma. membrana presinapticăembrana presinaptică == axolema fibrei nervoase axolema fibrei nervoase. .

- l- la locul de contact cu fibra musculară, a locul de contact cu fibra musculară, fibra fibra nervnervoasoasă prezintă ă prezintă o dilatare numită o dilatare numită buton sinapticbuton sinaptic ( (veziculele sinapticeveziculele sinaptice cu cu acetilcolinaacetilcolina).).

b. sb. spaţiul sinapticpaţiul sinaptic are dimensiuni reduse, 200-250 Å. are dimensiuni reduse, 200-250 Å.

c. mc. membrana postsinapticăembrana postsinaptică = = sarcolema fibrei muscularesarcolema fibrei musculare ((sub sub formă de falduriformă de falduri ; contine ; contine receptorireceptori pentru acetilcolina pentru acetilcolina).).

4040

4141

CorelaCorelaţţii clinice ii clinice Miastenia gravisMiastenia gravis

Afecţiune neuromusculară autoimună, cronicăAfecţiune neuromusculară autoimună, cronică

Blocarea receptorilor pentru acetilcolinaBlocarea receptorilor pentru acetilcolina de la niv. sarcolemei de la niv. sarcolemei

Nr receptorilor functionali este redusNr receptorilor functionali este redus Scade nr jonctiuniScade nr jonctiuni

Diminuarea fortei musculareDiminuarea fortei musculare

Disparitia faldurilor sarcolemeiDisparitia faldurilor sarcolemei Ingustarea spatiului sinapticIngustarea spatiului sinaptic

↓

4242

Miastenia gravisMiastenia gravis Clinic – Clinic – diminuarea progresivă a forţei muşchilor diminuarea progresivă a forţei muşchilor scheletalischeletali

Musc. Musc. oocularăculară M. M. ffacialăacială

MembreMembre

TrunchiTrunchi

Rar- m. Rar- m.

respiratorirespiratori

4343

Contractia muscularaContractia musculara La La MOMO – scurtarea sarcomerelor– scurtarea sarcomerelor La La ME ME ::

- - alunecarea filamentelor subalunecarea filamentelor subţţiri de actiniri de actinăă printre filamentele printre filamentele

de miozinde miozinăă

- se ajunge la :- se ajunge la :

• • scurtarea pânscurtarea pânăă la dispari la dispariţţie a discurilor clareie a discurilor clare

• • discurile discurile îîntunecate rntunecate răămân nemodificatemân nemodificate

4444

4545

Inervaţia senzitivăInervaţia senzitivă este asigurată de trei este asigurată de trei

tipuri de tipuri de receptori senzitivireceptori senzitivi::

fusul neuro-muscularfusul neuro-muscular

organul neuro-tendinos Golgiorganul neuro-tendinos Golgi

terminaţiile nervoase libereterminaţiile nervoase libere..

4646

ŢESUTUL MUSCULARŢESUTUL MUSCULAR CARDIAC CARDIAC

Ţesutul muscular cardiac şi componenta conjunctivo-Ţesutul muscular cardiac şi componenta conjunctivo-

vasculară din endomisium formează vasculară din endomisium formează miocardulmiocardul. .

4747

Unitatea morfo-funcţională a ţesutului muscular Unitatea morfo-funcţională a ţesutului muscular striat cardiac este striat cardiac este fibra musculară striată fibra musculară striată cardiacăcardiacă ( miocitul cardiac) ( miocitul cardiac). .

formăformă : : cilindrică, cu capetele ramificatecilindrică, cu capetele ramificate (aspect de retea)(aspect de retea)

ddiametruliametrul : de : de 14 14 , , lungimealungimea : : de 50-100 de 50-100 ..

In interstitiul dintre f. m. cardiace existIn interstitiul dintre f. m. cardiace existăă tesut tesut conjunctiv cu vase sangvineconjunctiv cu vase sangvine (capilare) (capilare), limfatice, , limfatice, nervi.nervi.

4848

FFibra musculară striată cardiacăibra musculară striată cardiacă- structura histologic- structura histologicăă- -

Fibrele musculare striate cardiace sunt formate Fibrele musculare striate cardiace sunt formate din:din: sarcolemăsarcolemă

sarcoplasmăsarcoplasmă

nucleunucleu

4949

SarcolemaSarcolema - - Prezintă structură similară fibrei musculare striate scheletale. Prezintă structură similară fibrei musculare striate scheletale.

- Nu conţine celule satelite- Nu conţine celule satelite - - La extremităţile fibrelor, sarcolema La extremităţile fibrelor, sarcolema prezintprezintăă modific modificăări de tip ri de tip

particularparticular, numite , numite discuri intercalarediscuri intercalare sau sau strii scalariformestrii scalariforme. .

Discurile intercalare:Discurile intercalare:

La La MO : MO : benzi groase, omogene, hipercrome, benzi groase, omogene, hipercrome,

perpendiculare pe fibre perpendiculare pe fibre

Plasmalemele celor 2 celule vecine se intrepPlasmalemele celor 2 celule vecine se intrepăătrund, trund,

ddâând un nd un aspect de ‘’zig-zag’’aspect de ‘’zig-zag’’

5050

Discuri intercalare - aspect la MODiscuri intercalare - aspect la MO

5151

Fibre musculare cardiace Fibre musculare cardiace discuri intercalare – col. HEdiscuri intercalare – col. HE

5252

La La ME , discurile intercalareME , discurile intercalare sunt sunt asocieri de jonctiuni celulareasocieri de jonctiuni celulare

În raport cu axul lung al fibrei, prezintă În raport cu axul lung al fibrei, prezintă două porţiunidouă porţiuni::

a. a. transversalătransversală, a, asigursigurăă coeziuneacoeziunea fibrelor fibrelor musculare cardiacemusculare cardiace::

fascia (zonula) adherensfascia (zonula) adherens, cu rol de , cu rol de ancorareancorare pentru pentru filamentele de actină ale sarcomerelor terminalefilamentele de actină ale sarcomerelor terminale

macula adherensmacula adherens, care , care previne disociereaprevine disocierea celulelor celulelor

cardiace în timpul contracţieicardiace în timpul contracţiei..

5353

b. longitudinalăb. longitudinală = = joncţiuni de comunicare de joncţiuni de comunicare de tip gaptip gap (permit comunicarea (permit comunicarea

ionică între celuleionică între celule))

- - permit permit transmiterea contractiei de la o celultransmiterea contractiei de la o celulăă la alta la alta prin prin trecerea semnalului electric ( impulsul nervos)trecerea semnalului electric ( impulsul nervos)

5454

SarcoplasmaSarcoplasma omogen omogenăă, eozinofil, eozinofilăă (H-E), conţine: (H-E), conţine: nucleulnucleul:: unic, situat central,unic, situat central, alungit, alungit,

cu capete rotunjite, cu capete rotunjite,

eucromeucrom, nucleolat, nucleolat

5555

organite citoplasmatice comuneorganite citoplasmatice comune::• mitocondrii, lizozomimitocondrii, lizozomi• Ap. Golgi, Ap. Golgi, • reticul endoplasmic modificat sub forma reticulului reticul endoplasmic modificat sub forma reticulului

sarcoplasmic. sarcoplasmic.

- - se dispun în jurul nucleului într-o zonă numită se dispun în jurul nucleului într-o zonă numită fusul fusul sarcoplasmic axial sarcoplasmic axial ( lipsita de miofibrile)( lipsita de miofibrile)

5656

Citoplasma contine Citoplasma contine 2 sisteme tubulare: transversal si2 sisteme tubulare: transversal si

longitudinal longitudinal (la nivelul membranei Z):(la nivelul membranei Z):

--îîn fibrele cardiace există structuri numite n fibrele cardiace există structuri numite diadediade,, formate formate

dintr-o : - cisternă terminală ( din sist. longitudinal)dintr-o : - cisternă terminală ( din sist. longitudinal)

- tub T (din sistem transversal) - tub T (din sistem transversal)

incluziuni citoplasmaticeincluziuni citoplasmatice:: glicogen glicogen ,, lipide; lipide;

organite specificeorganite specifice: : miofibrilelemiofibrilele ( mai la periferie)( mai la periferie)

5757

Muşchi cardiac- Muşchi cardiac- HEHE

5858

O particularitate a O particularitate a miocitelor miocitelor atrialeatriale o constituie prezenţa unor o constituie prezenţa unor granulegranule situate în sarcoplasma situate în sarcoplasma perinucleară. perinucleară.

Aceste granule conţin doi hormoni Aceste granule conţin doi hormoni polipeptidici: polipeptidici:

factorul natriuretic atrialfactorul natriuretic atrial (FNA)(FNA) factorul natriuretic cerebralfactorul natriuretic cerebral

(FNC)(FNC)

Ambii hormoni au următoarele Ambii hormoni au următoarele acţiuniacţiuni:: - - diureticădiuretică

- - inhibă secreţia de reninăinhibă secreţia de renină în rinichi în rinichi

--inhiba inhiba secreţia aldosteronuluisecreţia aldosteronului în în glanda suprarenalăglanda suprarenală

- - acţiune de acţiune de relaxare a musculaturii relaxare a musculaturii netede vascularenetede vasculare..

MMiocite atrialeiocite atriale

Granule secretorii

5959

Ţesutul nodal sau sistemul Ţesutul nodal sau sistemul excitoconductorexcitoconductor

Reprezintă un Reprezintă un ţesut miocardic de tip embrionarţesut miocardic de tip embrionar, care asigură , care asigură contracţia autonomăcontracţia autonomă şi şi ritmică a inimiiritmică a inimii. .

Realizează legătura anatomică şi funcţională între atrii şiRealizează legătura anatomică şi funcţională între atrii şiventricule.ventricule.

Este format din fibre musculare numite şi Este format din fibre musculare numite şi celule conducătoarecelule conducătoare cardiacecardiace sau sau fibre Purkinjefibre Purkinje. .

La La MOMO: celule mari, palid eozinofile: celule mari, palid eozinofile

Celulele Celulele sunt grupate însunt grupate în:: - - nodulinoduli ((sino-atrial şi atrio-ventricularsino-atrial şi atrio-ventricular)) - - reţelereţele ((reţeaua Purkinjereţeaua Purkinje)) - - fasciculfasciculee ( fasciculul Hiss( fasciculul Hiss))

6060

Ţesutul nodal sau sistemul excitoconductorŢesutul nodal sau sistemul excitoconductor IIn coloraţia n coloraţia HEHE, aceste celule sunt mai mari decît fibrele , aceste celule sunt mai mari decît fibrele

cardiace obişnuite şi se colorează palid eozinofil.cardiace obişnuite şi se colorează palid eozinofil.

6161

6262

Regenerarea Regenerarea ţţesuturilor musculareesuturilor musculare striate striate

Muşchiul scheletal – celule sateliteMuşchiul scheletal – celule satelite

Muşchiul cardiac – nu regenereazăMuşchiul cardiac – nu regenerează• Leziunile se vindecă prin ţesut fibroLeziunile se vindecă prin ţesut fibro--conjunctivconjunctiv

• După infarct miocardic, în sange se identifică După infarct miocardic, în sange se identifică markeri ai necrozei miocitelor cardiacemarkeri ai necrozei miocitelor cardiace

• Studii recenteStudii recente – leziuni mici – leziuni mici