Ţ esuturile musculare

of 61 /61
Ţ Ţ esuturile musculare esuturile musculare

Author: lyneth

Post on 06-Jan-2016

57 views

Category:

Documents


2 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Ţ esuturile musculare. Caractere generale - F orma celulelor este alungită ( justificând denumirea de fibră musculară ) - Proprietatea principal ă esta contractilitate a - I n fibrele musculare : • membrana celulară : sarcolemă , • citoplasma : sarcoplasmă - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

  • esuturile musculare

  • Caractere generale - Forma celulelor este alungit (justificnd denumirea de fibr muscular) - Proprietatea principal esta contractilitatea

    - In fibrele musculare: membrana celular : sarcolem, citoplasma: sarcoplasm nucleul unic sau multiplu in citoplasm: organite specifice: miofibrile

    - Sunt bogat inervate. - Reprezint principalul rezervor de aminoacizi din organism - Sunt n strns legtur cu esuturile conjunctive

  • Din punct de vedere structural si funcional esuturile musculare se mpart n :

    esuturi musculare striate - scheletal ( contractii voluntare ) - cardiac (contractii involuntare)

    esuturi musculare netede

  • ESUTUL MUSCULAR STRIAT SCHELETAL - origine: mezodermic - localizare: - formeaz muchii scheletali - miscare, postura

    - formeaz muchii viscerali : limba, faringe, 1/3 superioara a esofagului - vorbire, deglutitie, respiratie,

    - unitatea morfofuncional este fibra muscular striat scheletal

  • Fibra muscular striat scheletal : - sincitiu multinucleat rezulta prin fuziunea mioblastelor- form: cilindric, cu capetele rotunjite. - diametrul : variaz ntre 10-100 , - lungimea :de la 2-4 cm la 12 cm - n funcie de lungime se disting: fibre bitendonale fibre unitendonale fibre atendonale

  • Structura histologic a fibrei musculare striate scheletale :

    - alctuite din: sarcolem sarcoplasma nuclei

    Sarcolema este format din:sarcolema propriu-zisplasmalemglicocalixmembrana bazallamina bazallamina reticulara

    La nivelul sarcolemei exist : - proteine sarcolemale transmembranare cu rol de canale si pompe ionice - celule satelite cu rol in regenerare

  • Celule sateliteIntre sarcolema si lamina basalis

    Implicate in regenerarea muschilor scheletali

    Injuriile f.m. la 2 zile dupa leziune lamina basalis elibereaza factori de crestere

    la 3 zile cel satelite se observa proliferarea cel satelite ce migreaza la locul leziunii aliniere miotubuli mioblaste

    La 5 zile regenerarea totala

  • Sarcoplasma : n coloraia hematoxilin- eozin este intens eozinofil Este format din proteine necontractile - miogen - mioglobin Conine:a. nucleii: - foarte numeroi ( sute), alungiti, - dispui in iruri, periferic sub sarcolema,

  • b. organite comune mitocondrii = sarcozomi (perinuclear), - lizozomi, ap. Golgi ( perinuclear) - reticul endoplasmic modificat numit reticul sarcoplasmic

    c. incluziuni sarcoplasmatice : - de glicogen ( sursa de energie) - lipide - granule cu pigment de uzur d. organite specifice miofibrile

  • Miofibrilele formeaz aparatul contractil se dispun sub forma unor fascicule paralele (in axul lung al fibrei), care n: - sectiune longitudinal formeaz coloanele Leydig, - seciune transversal formeaz cmpurile Conheim.

  • Miofibrilele sunt formate dintr- o alternan regulat de : - discuri clare ( I - izotrope i monorefringente) - discuri ntunecate,( A anizotrope i birefringente) Discurile se dispun la acelai nivel n toate miofibrilele unei fibre, dnd un aspect striat caracteristic

  • Fiecare disc clar este mprit n dou jumti egale prin membrana Z, sau discul Z.

    Fiecare disc ntunecat este mprit n dou jumti egale prin zona H, n centrul creia se gsete linia M.

    Zona de trecere ntre discul clar i cel intunecat se numete jonciune I-A.

  • Unitatea morfofuncional a fibrei musculare striate scheletale n microscopie optic este sarcomerul.

    Sarcomerul = portiunea dintr-o miofibril cuprins intre 2 mb. Z succesive - 2-3 m in f.m. relaxata 1 m in f.m.contractata

  • Fibrele musculare striate scheletale se coloreaza in special cu hematoxilina ferica Heidenheim pentru evidentierea miofibrilelor

  • ME descrie miofibrilele formate din miofilamente : miofilamente subiri (de actin): - dimensiuni de 5-7 nm grosime i 2 lungime. - se inser pe mb.Z, strabat discul clar i ptrund n discul ntunecat pn la limita zonei H.miofilamente groase (de miozin), - au grosime de 10-15 nm i lungime de 1,5 . - se dispun doar la nivelul discului ntunecat.

  • Discul clar este format numai din filamente de actina Discul intunecat - este format din filamente de miozina si filamente de actina , - exceptie: banda H numai filamente de miozina n seciuni transversale : - fiecare filament gros este nconjurat de 6 filamente subiri

    - fiecare filament subtire este inconjurat de 3 filamente groase

  • Miofibrilele conin: proteine contractile fundamentaleactinamiozina proteine contractile reglatoaretroponinatropomiozina proteine cu rol structural-25%- rol in fixarea si alinierea miofibrilelortitina ancoreaza filam. groase de membrana Zmiomezina leaga filam. groase de linia Mproteina C - leaga filam. groase de linia M

    actinina- ancoreaza filam. subtiri de membrana Znebulina - ancoreaza filam. subtiri de membrana Ztropomodulina- se leaga de capatul liber al actinei- mentine L

    desmina la nivelul mb. Z inconjura sarcomerul si il leaga de cele vecinedistrofina leaga laminina (din LE) de actina

  • Proteine cu rol structural

  • Distrofia muscular DuchenneBoal genetic cauzat de mutaia unei gene ce codific o protein distrofina

    Transmitere autosomal recesiva legata de cromozomul X

    Afecteaza sub. sex masculinDebut 1-3 aniLa varsta de 12 ani, copiii isi pierd capacitatea de mers si sunt imobilizati in scaune cu rotileDecesul survine la 20 ani, ca urmare a complicatiilor respiratorii sau a insuficientei cardiace

    Leziuni ale sarcolemei

    Degenerarea, necroza fibrelor musculare

    Clinic: slbiciune muscular incapacitatea de deplasare - deces

  • Miofibrilele Filamentele groase sunt formate din molecule de miozin Miozina - are form de bastona, - cu o extremitate dilatat, bilobat, capul molec., care prezint dou locusuri de legtur: unul pentru ATP unul pentru actin.Formarea miofilamentelor groase

  • Filamentele subiri conin actin, tropomiozin i troponin.

    A. Actina se prezint sub dou forme: - actina G (AG), monomerul : - form sferic, - conine un locus de legtur cu miozina.

    - actina F (AF), forma polimerizat. - este format din dou lanuri, nfurate n dublu helix. - fiecare lan conine 340 - 380 monomeri de AG.

  • Filamentele subiriB. Tropomiozina - are form de bastona, cu lungime de 40nm. - se aeaz n antul dublului helix al F actinei- proteina reglatoare

  • C. Troponina proteina reglatoare - este o molecul sferic, - dispus la intervale de 40 nm, de-a lungul actinei F. - conine trei subuniti: TT, cu rol n legarea de tropomiozin, TI, care inhib interaciunea actin- miozin, TC, care leag ionii de calciuTropomiozina, mpreun cu complexul troponinic, regleaz interactiunea miozin- actin In repaos, locusul de legare pentru miozina de pe G actina este blocat de complexul tropomiozin - troponin.

  • Structura filamentului subire

  • Actina si miozina pot fi prezente si in alte celule, in cantitate mai mica

    MiofibroblasteCel. mioepiteliala

  • Membrana Z este o matrice amorfreprezin un element citoscheletal contine actinina are rol n meninerea filamentelor subiri n poziie corect, permind alunecarea lor printre filamentele groase, n timpul contraciei.Linia M menine filamentele groase n poziie corect.

  • Sistemele tubulare - la MESunt de 2 feluri : longitudinal transversal a. longitudinal - se formeaz printr-o modificare adaptativ a reticulului sarcoplasmic - e format din canalicule longitudinale dispuse paralel cu miofibrilele - la nivelul jonciunii I-A, canaliculele prezint o poriune dilatat, numit cisterna terminal Rol : sechestrarea si eliberarea ionilor de Ca necesari contractiei

  • Sistemele tubulareb. transversal (T) - are origine sarcolemic - este reprezentat de invaginaii ale sarcolemei, situate la nivelul jonciunilor I-A.

    Rol : transmiterea excitaiei de la sarcolem la miofibrile

  • La nivelul jonciunilor I-A se formeaz structuri numite triade,formate din dou cisterne terminale i un tub T (invaginaie a sarcolemei)

  • Muchiul ca organ

    a. component muscular

    b. component conjunctiv: - epimissium - perimissium - endomissium

  • Muchiul ca organ sect. transversal col. H-E

  • Muchiul ca organsect. transversala col. H-E

  • Muschi striat scheletal sectiune transversala HE

  • Raportul miofibrile sarcoplasm a determinat aparitia a 3 tipuri de fibre:Fibrele roii (de tip I sau oxidativ) - sarcoplasma este abundent (coninut crescut de mioglobin, citocromi i mitocondrii)

    - miofibrilele sunt n numr redus,

    - contracia este lent, - fibrele rezist la oboseal. - fora muscular este mai redus.

    - sunt numeroase la nivelul muchilor din regiunea dorsal a corpului, avnd rol n meninerea posturii - alergatorii la maraton

  • Fibrele albe (de tip IIb sau glicolitic): - au un coninut sczut de mioglobin, mitocondrii i citocromi. - metabolism anaerob

    - miofibrilele sunt numeroase

    - contracie rapid

    - aceste fibre obosesc repede,

    - fibrele albe asigur micrile fine ale corpului.

    - sunt predominante la nivelul la nivelul muchilor degetelor, glob ocular

    - au o inervaie mai bogat dect fibrele roii - alergatorii de 100 m

  • Fibrele intermediare (IIa)

    Caractere intermediare

    Multe mitocondrii, mioglobinaMulte miofibrile

    Produc o tensiune musculara mareAtletii 400-800mInotatorii Jucatorii de hochei

  • Inervaia motorie placa motorie sau jonciunea neuro - muscular Placa motorie reprezint un tip particular de sinaps: a. membrana presinaptic = axolema fibrei nervoase. - la locul de contact cu fibra muscular, fibra nervoas prezint o dilatare numit buton sinaptic (veziculele sinaptice cu acetilcolina).

    b. spaiul sinaptic are dimensiuni reduse, 200-250 .

    c. membrana postsinaptic = sarcolema fibrei musculare (sub form de falduri ; contine receptori pentru acetilcolina).

  • Corelaii clinice Miastenia gravisAfeciune neuromuscular autoimun, cronic

    Blocarea receptorilor pentru acetilcolina de la niv. sarcolemei

    Nr receptorilor functionali este redusScade nr jonctiuni

    Diminuarea fortei musculare

    Disparitia faldurilor sarcolemeiIngustarea spatiului sinaptic

  • Miastenia gravisClinic diminuarea progresiv a forei muchilor scheletali

    Musc. ocular M. facial

    Membre

    Trunchi

    Rar- m. respiratori

  • Contractia musculara La MO scurtarea sarcomerelorLa ME : - alunecarea filamentelor subiri de actin printre filamentele de miozin - se ajunge la : scurtarea pn la dispariie a discurilor clare discurile ntunecate rmn nemodificate

  • Inervaia senzitiv este asigurat de trei tipuri de receptori senzitivi:

    fusul neuro-muscular

    organul neuro-tendinos Golgi

    terminaiile nervoase libere.

  • ESUTUL MUSCULAR CARDIAC

    esutul muscular cardiac i componenta conjunctivo-vascular din endomisium formeaz miocardul.

  • Unitatea morfo-funcional a esutului muscular striat cardiac este fibra muscular striat cardiac ( miocitul cardiac).

    form : cilindric, cu capetele ramificate (aspect de retea)

    diametrul : de 14 , lungimea : de 50-100 .

    In interstitiul dintre f. m. cardiace exist tesut conjunctiv cu vase sangvine (capilare), limfatice, nervi.

  • Fibra muscular striat cardiac- structura histologic- Fibrele musculare striate cardiace sunt formate din:sarcolem

    sarcoplasm

    nucleu

  • Sarcolema

    - Prezint structur similar fibrei musculare striate scheletale. - Nu conine celule satelite - La extremitile fibrelor, sarcolema prezint modificri de tip particular, numite discuri intercalare sau strii scalariforme.

    Discurile intercalare: La MO : benzi groase, omogene, hipercrome, perpendiculare pe fibre Plasmalemele celor 2 celule vecine se intreptrund, dnd un aspect de zig-zag

  • Discuri intercalare - aspect la MO

  • Fibre musculare cardiace discuri intercalare col. HE

  • La ME , discurile intercalare sunt asocieri de jonctiuni celulare n raport cu axul lung al fibrei, prezint dou poriuni: a. transversal, asigur coeziunea fibrelor musculare cardiace:

    fascia (zonula) adherens, cu rol de ancorare pentru filamentele de actin ale sarcomerelor terminale

    macula adherens, care previne disocierea celulelor cardiace n timpul contraciei.

  • b. longitudinal = jonciuni de comunicare de tip gap (permit comunicarea ionic ntre celule) - permit transmiterea contractiei de la o celul la alta prin trecerea semnalului electric ( impulsul nervos)

  • Sarcoplasma omogen, eozinofil (H-E), conine:nucleul: unic, situat central, alungit, cu capete rotunjite, eucrom, nucleolat

  • organite citoplasmatice comune:mitocondrii, lizozomiAp. Golgi, reticul endoplasmic modificat sub forma reticulului sarcoplasmic. - se dispun n jurul nucleului ntr-o zon numit fusul sarcoplasmic axial ( lipsita de miofibrile)

  • Citoplasma contine 2 sisteme tubulare: transversal silongitudinal (la nivelul membranei Z):-n fibrele cardiace exist structuri numite diade, formate dintr-o : - cistern terminal ( din sist. longitudinal) - tub T (din sistem transversal)

    incluziuni citoplasmatice: glicogen , lipide;

    organite specifice: miofibrilele ( mai la periferie)

  • Muchi cardiac- HE

  • O particularitate a miocitelor atriale o constituie prezena unor granule situate n sarcoplasma perinuclear.

    Aceste granule conin doi hormoni polipeptidici: factorul natriuretic atrial (FNA)factorul natriuretic cerebral (FNC)

    Ambii hormoni au urmtoarele aciuni: - diuretic

    - inhib secreia de renin n rinichi

    -inhiba secreia aldosteronului n glanda suprarenal

    - aciune de relaxare a musculaturii netede vasculare.

    Miocite atrialeGranule secretorii

  • esutul nodal sau sistemul excitoconductor

    Reprezint un esut miocardic de tip embrionar, care asigur contracia autonom i ritmic a inimii.

    Realizeaz legtura anatomic i funcional ntre atrii iventricule.

    Este format din fibre musculare numite i celule conductoare cardiace sau fibre Purkinje. La MO: celule mari, palid eozinofile

    Celulele sunt grupate n: - noduli (sino-atrial i atrio-ventricular) - reele (reeaua Purkinje) - fascicule ( fasciculul Hiss)

  • esutul nodal sau sistemul excitoconductor

    In coloraia HE, aceste celule sunt mai mari dect fibrele cardiace obinuite i se coloreaz palid eozinofil.

  • Regenerarea esuturilor musculare striate Muchiul scheletal celule satelite

    Muchiul cardiac nu regenereaz Leziunile se vindec prin esut fibro-conjunctiv

    Dup infarct miocardic, n sange se identific markeri ai necrozei miocitelor cardiace

    Studii recente leziuni mici