REVISTA ROMÂN DE KINETOTERAPIE ROMANIAN JOURNAL OF PHYSICAL THERAPYVOL. 25 / NR. 43 / DECEMBRIE 2019 REVISTA ROMÂN DE KINETOTERAPIE
20
BASCHET SENIOARE
BASKETBALL PLAYERS
2 , Petru Pean
Theoretically basketball is considered a non-contact game, but in modern basketball physical
commitment takes precedence in many phases of the game. Starting with the fight to win the first
plan in recovery or to receive a pass, the speed of the game is always increasing, the aggressive
defense, all developed in a small playing space (28x15 m) that creates a high density of players,
causes hard contacts. , which can cause muscle and joint damage.
The objective of the paper. The objective of the paper is to determine the frequency of muscle
injuries in women's basketball (senior teams), the types of muscle injuries and the recovery
program followed.
Material and method. We studied a lot of 50 athletes belonging to the 14 teams of the National
Women's Basketball League. The players filled an online questionnaire consisting of 13 items
selected so as to provide data regarding the muscular injuries suffered in the last competitive year
as well as the recovery and recovery behavior followed.
Conclusions. Developing a large bag of skills and movement skills will create conditions to
minimize muscle injuries and more. Proper dosing of the effort, avoiding overload of any kind,
proper rest of the athlete and proper nutrition including nutritional supplements are all ways to
prevent injuries.
Rezumat
Teoretic baschetul este considerat un joc no contact, dar în baschetul modern angajamentul fizic
primeaz în multe faze ale jocului. Începând cu lupta pentru câtigarea primului plan la
recuperare sau pentru primirea unei pase, viteza de joc mereu în cretere, aprarea agresiv, toate
acestea desfurate într-un spaiu de joc restrâns (28x15 m) care creeaz o densitate mare de
juctori,determin contacte dure, care pot produce leziuni la nivel muscular i articular.
Obiectivul lucrrii. Obiectivul lucrrii este de a stabili care este frecvena leziunilor musculare în
baschetul feminin (echipe de senioare), tipurile de leziuni musculare precum si programul de
recuperare urmat.
Material i metod. Am studiat un lot de 50 sportive aparinând celor 14 echipe din Liga
Naional de Baschet Feminin. Juctoarele au rspuns unui chestionar online constând din 13
1 Conf.univ.dr. - Universitatea din Oradea
Autor correspondent:tel.0746991494; email: feflea@yahoo.com 2 Profesor - Centrul colar de Educaie Incluziv, nr.1, Popeti
3 Lect.univ.dr. - Universitatea din Oradea
VOL. 25 / NR. 43 / DECEMBRIE 2019 REVISTA ROMÂN DE KINETOTERAPIE
21
itemi selecionai astfel încât s ofere date referitoare la leziunile musculare suferite în ultimul an
competiional precum i la conduita de refacere i recuperare urmat.
Concluzii. Dezvoltarea unui bagaj mare de deprinderi i priceperi de micare va creea condiii
pentru a reduce la minimum accidentarile la nivel muscular i nu numai. O dozare corect a
efortului, evitarea suprasolicitrilor de orice natur, odihna corespunzatoare a sportivului i o
alimentaie corespunzatoare care s include i suplimentele nutritive sunt tot atâtea ci de
prevenire a accidentrilor.
Introducere
Accidentarea este cea mai grea înfrângere pentru un sportiv. Este un moment foarte greu, care
produce un amalgam de sentimente: durerea anxietatea, incertitudinea asupra perioadei de vindecare,
nesigurana c va da randamentul scontat dupa tratamentul i recuperarea urmat. Leziunile musculare
sunt rezultatul unor traumatisme produse de o contracie brusc a unui muchi sau de exerciiu fizic
într-un ritm care depete capacitatea organismului de refacere. [1]
Se estimeaz c în baschetul modern se produc anual 1,6 mil. accidentri iar în ultimii 10 ani
statisticile arat c raportul de accidentri sportivi/ sportive s-a inversat în favoarea sportivelor [2].
Cercettorii fenomenului au observat leziunile musculare într-un procent de 31,2%, cel mai des
întalnite la nivelul coapselor, gambelor, braelor i a spatelui. [3]
Longevitatea carierei unui sportiv depinde în mod critic de numrul i gravitatea accidentrilor
suferite de-alungul carierei. În unele cazuri, accidentrile au un impact intens imediat. Pe de alt parte,
exist i cazuri în care o accidentare ignorat i netratat corespunztor, împiedic funcionalitatea
normal a sportivului. Indiferent de caz, este esenial ca toate aceste accidentri s fie prevenitesau
dac acest lucru nu a fost posibil, s fie tratate în modul cel mai profesionist cu putin.
Caracterizarea efortului în jocul modern de baschet
Solicitarea aparatului locomotor este asimetric. Este caracteristic jocul pe vertical (sriturile
frecvente la panou, finalizri i pase din sritur, blocarea aruncrilor). Densitatea mare de juctori pe
un spaiu mic (28x15m) determin opriri i porniri brute, schimbri de direcie care solicit în cel mai
înalt grad articulaiile gleznelor i genunchilor.
În opinia lui T.O.Bompa [4], efortul în jocul de baschet prezint urmtoarele caracteristici:
- prezena celor trei tipuri de solicitri: aerob, anaerob alactacid i anaerob lactacid
- energogeneza efortului: 20% alactacid; 40% lactacid; 40% aerob.
Alternarea sau combinarea solicitrilor se face, în limitele urmtoarelor valori relative:
- 10-30 sec - anaerob alactacid + anaerob lactacid;
- 30-90 sec - anaerob lactacid + anaerob alactacid;
- 90-120 sec - anaerob lactacid + aerob.
Ritmul de joc, tactica aplicat (pressing pe tot terenul, contraatac etc.) pot determina schimbri
ale procentajelor, de obicei în favoarea sistemului anaerob. [5]
Cercetrile au evideniat faptul c aciunile de joc determin o frecven cardiac medie de 167
pulsaii/ min i c 25% din timpul de joc, sportivii lucreaz cu o frecven cardiac situat peste pragul
de 180 pulsaii/min.
VOL. 25 / NR. 43 / DECEMBRIE 2019 REVISTA ROMÂN DE KINETOTERAPIE
22
Urmrirea, cu ajutorul mijloacelor moderne de obiectivizare a activitii unui juctor pe durata
de timp în care este prezent în joc, a evideniat un raport lucru/odihn de 1:1 - 1:3, deoarece jocul
include perioade de activitate intens aproape inseparabile de perioadele de inactivitate (timp de
odihn, pauze etc.).
În timp ce energia necesar susinerii eforturilor mari a fost susinut în prima faz de sistemul
anaerob, recuperarea pentru începerea urmtoarelor secvene de efort este uurat în timpul perioadelor
de odihn de sistemul aerob prin aprovizionarea cu ATP. În consecin, pregtirea juctorilor de
baschet trebuie s asigure dezvoltarea tuturor acestor zone de efort, bineîneles în proporii diferite, în
funcie de specificul jocului. [6]
Leziunile musculare întâlnite mai frecvent în jocul de baschet
1. Febra muscular
2. Crampe musculare
3. Contractur muscular
5. Întinderile musculare
8. Leziuni genunchiului: leziuni de menisc, leziuni cartilaginoase, LIA. [7]
Factori ce determin apariia leziunilor musculare
Leziunile musculare sunt determinate de un complex de factori predispozani (compoziie
corporal, mobilitate redus, endocrini i metabolici, asimetrie de fore musculare, disfuncii ale
lanului kinetic, deprinderi neuro-musculare reduse), factori precipitani (persoane neantrenate,
preleziuni nediagnosticate sau nerecuperate, nerespectarea etapelor de antrenament, oboseala
muscular, deshidratare, temperatur muscular sczut, nerespectarea condiiilor de climat, teren dur,
echipament neadecvat) i factori perpetuani (repetarea aceluiai tip de micare greit, refacere
inadecvat, hidratare necorespunztoare, nerespectarea etapelor de antrenament). [8]
Simptomele leziunilor musculare
Prezena unei zone sau punct dureros la palpare
Apariia unei echimoze
Formarea unui hematom
Investigaie i diagnostic
Se face o anamnez de ctre un medic specialist chiar dup apariia traumatismului, care poate
solicita i un film sau o ecografie. Pacientul îi explic simptomele, dup care se face examenul clinic.
[9]
În general în primele 48 de ore se aplica P.R.I.C.E.
VOL. 25 / NR. 43 / DECEMBRIE 2019 REVISTA ROMÂN DE KINETOTERAPIE
23
R – rest - menajare segmentar
C – compression - compresie local cu fa elastic
E – elevation - meninerea membrului afectat în poziie decliv
Tratament medicamentos:
Tratamentul fizioterapeutic poate fi divers:
Crioterapie
Cureni diadinamici
Cureni interferentiali
TENS.
Tratamentul chirurgical se recomand de obicei în cazul rupturilor totale. [10]
Revenirea în activitatea sportiv se va face dup o evaluarea a medicului la sfâritul
programului de recuperare. In tot acest proces este esenial comunicarea i respectarea reciproc a
deciziilor celor 3 pri implicate: sportiv, antrenor, medic. [11]
Material i metod
Ipoteza - Cunoaterea tipurilor de leziuni musculare specifice baschetului, precum i a conduitei
terapeutice i a celei preventive, poate conduce la o planificare corect a efortului în antrenamente i a
regimului de solicitare în competiii , cu efect direct asupra randamentului sportivilor i implicit asupra
rezultatului în competiie.
Subiecii - Am studiat un lot de 50 sportive aparinând celor 14 echipe din Liga Naional de
Baschet Feminin. Juctoarele au rspuns unui chestionar publicat i online
https://docs.google.com/forms/d/1y7kvjYRdHY1S-dFZH0DhGTBxXMlXKm0PYZ4fGQA9JG0/edit, constând
din 13 itemi selecionai astfel încât s ofere date referitoare la leziunile musculare suferite în ultimul
an competiional i în întreaga carier, precum i la conduita de refacere i recuperare urmat. [12]
Chestionarul aplicat a vizat urmtoarele aspecte:
1. Vârsta subiecilor
2. Numrul anilor de practic
3. De câte ori a suferit leziuni musculare pe parcursul carierei?
4. De cate ori a suferit leziuni musculare în acest an competiional?
5. Ce tip de leziune muscular a suferit în acest an competiional?
6. Care a fost ultima leziune muscular suferit?
7. Câte antrenamente face pe sptmân?
24
8. Cât timp a stat fr sfac antrenamente din cauza ultimei leziuni musculare suferite?
9. Care a fost primul gest terapeutic aplicat dup leziunea muscular suferit?
10. Ce tipuri de terapie a urmat dup ultima leziune muscular suferit?
11. Care a fost durata aplicrii exercitiilor fizice sub supraveghere de specialitate?
12. De cate ori pe saptmân a fcut aceste exerciii fizice sub supraveghere de specialitate?
13. Care a fost intervalul de timp între ultimele 2 accidentri?
Rezultate i discuii
Respondenii au vârsta medie de 24 ani, vârsta minim fiind 18 ani, iar cea maxim 31ani,
majoritatea (33 juctoare ) având un stagiu de pregtire sportiv mai mare de 9 ani. (Graficul 1 i 2)
Graficul 1 – Vârsta subiecilor
Graficul 2 - Numrul anilor de practic sportive
Dintre juctoarele intervievate: 9 au suferit mai puin de 5 leziuni în întrega carier, 19
juctoare s-au situat în intervalul 5-7 accidentri, i 22 juctoare au suferit mai mult de 7 accidentri.
(Graficul 3)
7
15
21
7
0
5
10
15
20
25
30
35
4 ANI 5 ANI 6 ANI 7 ANI 8 ANI <9
ANI
VOL. 25 / NR. 43 / DECEMBRIE 2019 REVISTA ROMÂN DE KINETOTERAPIE
25
Graficul 3 – Numrul leziunilor musculare pe parcursul carierei
În ce privete numrul leziunilor musculare suferite în ultima ediie de campionat:
22 de juctoare au suferit o singur leziune muscular;
24 de juctoare au suferit 2 leziuni musculare;
4 juctoare au suferit 3 leziuni musculare. (Graficul 4)
Graficul 4 – Numrul leziunilor musculare în acest an competiional
Referitor la tipurile de leziuni suferite, constatm c 35 de juctoare au suferit de febr
muscular, 1 juctoare crampe musculare, 15 juctoare contractur muscular, 21 juctoare întindere
muscular i 7 juctoare ruptur muscular. (Graficul 5)
Graficul 5 – tipul de leziune muscular suferit în acest an competiional
0
2
4
6
8
10
12
14
16
>3 ORI 4 ORI 5 ORI 6 ORI 7 ORI <8 ORI
5 4
10 9
22 24
35
1
15
0
21
7
VOL. 25 / NR. 43 / DECEMBRIE 2019 REVISTA ROMÂN DE KINETOTERAPIE
26
Ultima leziune muscular suferit a fost febra muscular (pentru 22 juctoare), crampa
muscular (1 juctoare), contractura muscular (6 juctoare), întinderea muscular (14 juctoare) i
ruptur muscular suferit de 7 juctoare. (Graficul 6)
Graficul 6 – Ultima leziune suferit
Referitor la volumul de lucru sptmânal, marea majoritate a juctoarelor fac cel puin 1
antrenament zilnic. (Graficul 7)
Graficul 7– Numrul antrenamentelor pe sptmân
În urma ultimei leziuni suferite, 22 sportive au stat o zi în repaus, 9 sportive au fcut 2-4 zile de
pauz, 8 sportive au fcut o sptmân de pauz, 4 sportive au înterupt lucrul pentru 2 sptmâni, 1
sportiv pentru o lun i jumtate, 3 sportive au avut o pauz de dou luni i 3 sportive au întrerupt
pregtirea pentru trei luni. (Graficul 8)
0
5
10
15
20
1
7
23
15
4
VOL. 25 / NR. 43 / DECEMBRIE 2019 REVISTA ROMÂN DE KINETOTERAPIE
27
Graficul 8 – Perioada de întrerupere cauzat de leziunile musculare
Primul gest terapeutic aplicat dup leziunea muscular suferit: din cele 50 de juctoare
chestionate, 19 au aplicat ghea, 12 au fcut repaus i 19 au aplicat antiinflamatoare. (Graficul 9)
Graficul 9 – Primul gest terapeutic dupa leziunea muscular
Tipurile de terapie urmate dup ultima leziune muscular suferit au fost: electroterapia
asociat cu kinetoterapia sub control de specialitate, fizioterapie, masaj, terapie medicamentoas cu
antiinflamatoare pe cale oral sau unguente. (Graficul 10)
Graficul 10 – Terapiile folosite
VOL. 25 / NR. 43 / DECEMBRIE 2019 REVISTA ROMÂN DE KINETOTERAPIE
28
Durata aplicrii exercitiilor fizice sub supraveghere de specialitate afost cuprins între 1i 4 zile
pentru 32 sportive, între 4-8 zile pentru 8 sportive i dou sau mai multe sptmâni (pân la 3 luni)
pentru restul sportivelor. (Graficul 11)
Graficul 11 – Durata aplicrii exerciiilor fizice sub supraveghere de specialitate
Supravegherea de specialitate la majoritatea respondentelor (29 sportive) a fost limitat la o singur zi.
(Graficul 12)
Graficul 12 – Numrul pe sptmân a exerciiilor sub supraveghere de specialitate
Intervalul de timp dintre ultimele dou accidentri a fost variabil: din cele 50 de sportive 6 au
avut un interval de o lun între ultimele 2 leziuni musculare, 11 au avut un interval de 2 luni între
ultimele 2 leziuni musculare, 9 au avut un interval de 3 luni între ultimele 2 leziuni musculare, iar 24
au avut un interval mai mare de 3 luni între ultimele 2 leziuni musculare. (Graficul 13)
Graficul 13 – Intervalul de timp între ultimele 2 accidentri
0
10
20
30
40
1-4 ZILE 4-7 ZILE 2 SPTMÂNI 3 SPTMÂNI <3 SPTMÂNI
32
6
0
5
10
15
20
25
30
O DAT 2 ORI 3 ORI 4 ORI 5 ORI ZILNIC
29
6
10
6
VOL. 25 / NR. 43 / DECEMBRIE 2019 REVISTA ROMÂN DE KINETOTERAPIE
29
Concluzii
Incidena crescut a traumatismelor în rândul baschetbalistelor de performan nu este o
fatalitate, ea se datoreaz unor factori ce pot fi, mcar în parte contracarai, prin introducerea în
programele de antrenament ale sportivilor a unei rutine zilnice ce presupune o bun înclzire a
aparatului locomotor (individualizat unde este cazul), a unor programe de stretching, etc.
O form fizic bun, obinut ca rezultat al antrenamentelor conduse tiinific, este primul
element de prevenire a accidentrilor. Dezvoltarea unui bagaj mare de deprinderi i priceperi de
micare va creea condiii pentru a reduce la minimum accidentrile la nivel muscular i nu numai. De
aceea, o pregtire continuu gradat, cu respectarea particularitilor de vârst, sex, grad de pregtire,
adaptat posibilitilor materiale existente este absolut necesar. O dozare corect a efortului, evitarea
suprasolicitrilor de orice natur, odihna corespunztoare a sportivului i o alimentaie corespunztoare
care sa include i suplimentele nutritive sunt tot atâtea ci de prevenire a accidentrilor. În asigurarea
unei alimentaii care s susin efortul fizic, suplimentele nutritive sunt absolut necesare sportului de
performan. În conduitapreventiv intr i optimizarea micrilor. Sportivul nu trebuie s se avânte în
execuia unor micri pe care nu le stpânete. (7)
De o mare important în perioada imediat urmtoare unei accidentari mai grave, dar i în
perioadele de recuperare sau la reluarea activitii sportive, este asigurarea unui suport psihologic
absolut necesar din partea tuturor celor care sunt in jurul sportivului, prinii, colegi de echip,
antrenor.
1. https://www.csid.ro/boli-afectiuni/recuperare-medicala/leziunile-musculare-cauze-simptome-
si-tratamente-16507131
2. Iova, A., Prelegere despre cele mai frecvente accidentri în baschet, prezentat la Stagiul
internaional de perfecionare a antrenorilor de baschet, Oradea, 2-4 august 2019
3. Anjali, C., Sharma, D.P., IOSR Journal of Sports and Physical Education, articol aprut în
Common Sports Injuries amongst the Elite Women Basketball Players of India, 2014
4. Bompa, T. O. Performana în jocurile sportive. Teoria i metodologia antrenamentului,
Editura Ex Ponto, Bucureti, 2003
5. Colibaba, E.D., ufariu, N., Dimensiunile efortului în baschet, în Rev. tiina Sportului, nr. 48,
p.3-27, Universitatea Piteti, 2005
6. Feflea, I., Roca, E., Caracteristicile efortului fizic în jocul modern de baschet, în Palestrica
Mileniului III Civilizaie i Sport Vol. 14, no. 4, , 308312, 2013
7. Virgil, T., Crian, D. I., Fora - Aptitudine motric, Editura BREN, 2007
8. Verrall, G.M., Slavotinek,J. P., Barnes,P. G., Fon, G. T., Spriggins, A. J.Clinical risk factors
for hamstring muscle strain injury: a prospective study with correlation of injury, în Sports
Med 35:435–440, 2001
9. Rinderu, E.T., Zavaleanu, M., Enescu, D., The role of physical activity in prophylaxis of
physical deficiencies musculare, comunicare prezentat la AIESEP World Congress, Lisabona,
2005
30
11. Rinderu, E.T., Cataneanu, S., Shaoo M., Deficiene fizice aprute în practicarea jocului de
baschet: modaliti de depistare, prevenire si tratament precoce, Simpozion Intenational,
Universitatea din Pitesti, p.130-134., 1997
12. Ciosici, D., Metodologia cercetarii tiinifice, Editura Politehnica Timioara, 2009