Legatura dintre voluntariatul şi fericire în România

Ioniţă Radu-Cristian

Managementul Resurselor Umane, Grupa 1

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Universitatea Bucureşti

1

Rezumat

În cadrul acestei lucrări îmi propun să reliefez dacă există o anumită corelaţie între

voluntariatul şi fericirea raportată de subiecţii din spaţiul românesc. Doresc astfel să răspund

la următoarele întrebări de cercetare:voluntarii români raportează un nivel al fericirii mai

ridicat decât persoanele care nu realizează voluntariat? Există diferenţe in ceea ce priveşte

nivelul de fericire între voluntarii de gen feminin cei de gen masculin?

Subiectul abordat în cadrul acestei lucrări mi se pare fi important de studiat datorită

absenţei unor studii comprehensive asupra voluntariatului şi asupra efectelor acestuia în

cuprinsul publicaţiilor de specialitate din România.

Demersul meu ştiinţific se bazează pe preceptele teoriei capitalului social dar şi pe

teoria motivaţiei intrisenci şi extrinseci. In vederea atingerii obiectivelor cercetării am realizat

o analiză cantitativă secundară asupra datelor furnizate de European Values Survey pentru

România din anul 2008. Prin utilizarea acestor date am observant faptul că nu există o

corelaţie semnificativă statistic între cele două variabile.

Cuvinte cheie: voluntariat formal, corelaţie, fericire

Introducere

Demersul meu de cercetare are la bază o abordare cantitativă şi constituie o parte

integrantă a domeniului motivaţiei şi a domeniului capitalului social.

Ȋn cele ce urmează doresc să insist asupra motivelor pentru care lucrarea mea este

importantă pentru sporirea cunoaşterii sociologice dar şi asupra plusurilor pe care lucrarea

mea le aduce în cadrul domeniului specificat.

Ȋn primul rând aşa cum am menţionat anterior lucrarea mea constituie o completare a

unui domeniu rămas încă relativ nou literatura sociologică de specialitate din România:

efectele pe care voluntariatul le are asupra subiecţilor care îl efectuează şi în primul rând

asupra fericirii sau satisfacţiei lor generale cu viaţa. Deşi în spaţiul vest-european şi nord-

american există deja o literatura relativ cuprinzătoare asupra efectelor generale pe care

voluntariatul îl are asupra sănătăţii fizice şi mintale dar şi asupra satisfacţiei cu viaţa a

individului, în România aceste aspect au avut parte doar de o atenţie limitată.

2

Ȋn al doilea rând consider că dată fiind creşterea ponderii voluntariatului formal sau

informal în România justifică acordarea unei atenţii sporite acestui fenomen. Astfel de la un

procent de 8% din totalul populaţiei în 2002, atestată de Cercetarea Asociaţiei pentru Relaţii

Comunitare (date preluate din aticolul lui Răzvan şi Anca Andronic) în anul 2007 14,4% din

populaţia României declara că realizează acţiuni de voluntariat.

Ȋn continuare voi discuta despre plusurile pe care lucrarea mea le aduce în cadrul

domeniului meu de cercetare.

Cu privire la voluntariat au fost efectuate anumite cercetări în România care îsi

propuneau să explice nivelurile scăzute ale acestuia în spaţiul românesc în raport cu restul

spatiului european. Insă efectele voluntariatului asupra românilor nu au fost complet

investigate. Dat fiind atenţia relativ limitată acordată de cercetătorii vieţii sociale români

acestei practic, consider că lucrarea mea este utilă deoarece elucidează relaţia stabilită între

voluntariat şi fericirea sau satisfacţia generală cu viaţa a respondenţilor. Cu alte cuvinte

lucrarea mea aduce un plus de cunoaştere cu privire la efectele unui fenomen a cărui influenţă

în societatea românească este in creştere şi ale cărui mecanisme nu au fost pe deplin înţelese.

De asemenea consider că prin reliefarea acestei relaţii dintre cele doua variabile, se

poate pune accent pe promovarea acestui tip de comportament în spaţiul românesc.

Voluntariatul în statele dezvoltate este cunoscut ca fiind un factor semnificativ în sporirea

fericirii sau a satisfacţiei cu viaţa.

Literature review

Ȋn cele ce urmează îmi propun o trecere în revistă a literaturii de specialitate care

evidenţiază existenţa unor efecte ale voluntariatului asupra nivelurilor de fericire generală a

subiecţilor, această literatură constituind fundamentul teoretic al lucrării mele.Voi ilustra şi

principalele explicaţii oferite de teoreticienii sociali cu privire la corelaţia pozitivă dintre

voluntariat şi fericire.

Astfel în majoritatea studiilor realizate în spaţiul vest-european şi în spaţiul nord-

american afirmă că între cele două variabile există o corelaţie pozitivă. Ȋnsă există o

dezacorduri între cercetătorii vieţii sociale cu privire la intensitatea acestei corelaţii dar şi cu

sensul legăturii de cauzalitate. Ȋn articolul intitulat “Volunteering, subjective well-being and

public policy” din Journal of Economic Psychology ( 2012,p.116) autorii Andreas Binder şi

Martin Freytag afirmă că au constatat că relaţia între cele două variabile există în eşantionul

3

lor britanic chiar şi când au luat în calcul alte variabile precum încrederea, reţelele sociale sau

trăsăturile de personalitate. Cercetătoarea Francesca Borgonovi în aricolul “Doing well by

doing good. The relationship between formal volunteering and self-reported health and

happiness” (Social Science & Medicine, 2006, p. 2321-2334) şi Christian Kroll în articolul

“Volunteering, Happiness, and the ‘Motherhood Penalty” au raportat în cadrul acestor lucrări

despre corelaţia pozitivă existentă între cele două variabile.Francesca Borgonovi realizează şi

distincţia între voluntariatul informal (“munca neplătită pentru membrii familiei şi prieteni”-

p.2322, 2006) şi voluntariatul formal(muncă neplătită pentru instituţiile constituite în acest

scop). Ȋnsă această distincţie ne va fi utilă în cursul acestei lucrări în cadrul operaţionalizării

conceptelor. Stephan Meier şi Alois Stutzer in articolul “Is Volunteering Rewarding in

Itself?” (Economica, 2008, p.39-59) ajung la aceiaşi concluzie prin studiul unui eşantion

german.Ȋnsă aşa cum am afirmat anterior nu există un consens între aceşti cercetători cu

privire la intensitatea corelaţiei şi a legăturii de cauzalitate dintre cele două variabile. De

exemplu Stephan Meier şi Alois Stutzer au observat în cursul studiului lor că angajarea î

voluntariat creşte nivelul de fericire al respondenţilor. Însă alţi cercetători precum Christian

Kroll consideră că mai degrabă această legătură este bidirecţională.Din punctul meu de

vedere o legătura de cauzalitate dintre cele două variabile este greu de stabilit mai ales că

cercetătorii mai sus menţionaţi utilizează metodologii de cercetare diferite şi eşantioane

diferite în studiile lor. Direcţia şi intensitatea legăturii de corelaţie între voluntariat şi fericire

variază în funcţie de spaţiul analizat.

Există studii care au cartografiat efectul pe care voluntariatul il are asupra nivelurile de

fericire a anumitor grupuri de vârstă. Un astfel de studiu este “’Volunteering and

Psychological Well-Being among Young-Old Adults: How much is too

much?’’(Gerontologist,p.59-70,2008).

Ȋn România studii despre voluntariat au fost efectuate de Bogdan Voicu alături de

diferiţi colaboratori ai săi.Acesta în teza sa de doctorat intitulată “Resurse, valori, strategii de

viaţă. Spaţii sociale de alegere în tranziţie” (p.261,2004) observă pe baza analizei efectuate

asupra datelor prelevate în ancheta European Survey Values din 1999 atât incidenţa scăzută a

activităţii de voluntariat în România cât şi faptul că nu pare să existe o asociere semnificativă

între satisfacţia cu viaţa a respondenţilor şi voluntariat.Studiul său imi este de folos nu numai

ca punct de referinţă în evoluţia relaţiei dintre voluntariat şi fericire ci şi în definirea

conceptelor cu care operez în cadrul acestui studiu.

4

Aceste articole oferă şi o serie de explicaţii cu privire la motivele pentru care se

stabileşte această corelaţie între voluntariat şi fericirea raportată de respondenţi. În cursul

acestei părţi voi rezuma contribuţiile autorilor menţionaţi anterior în această privinţă.

Astfel aceştia afirmă că efectele voluntariatului asupra nivelului de fericire declarat de

individ se datorează unei interacţiuni a motivaţiei intrinseci cu cea extrinsecă a voluntarilor.

Motivaţia intrinsecă se referă la faptul că majoritatea studiilor afirmă faptul că

voluntarii resimt o stare emoţională pozitivă drept urmare a realizării acestui tip de

comportament prosocial. Conform cercetătorilor lui Stephan Meier şi Alois Stutzer (p.41-43,

2008) motivaţia intrinsecă derivă din faptul că “indivizilor le pasă de utilitatea recipientului”,

“voluntarii se bucură de realizarea sarcinii cerute” şi din faptul că “actul de a-i ajuta pe alţii

oferă satisfacţie în sine”. Cu alte cuvinte realizarea unei anumite sarcini şi simplul fapt de a

contribui prin comportamentul prosocial astfel dezvoltat la ajutorarea semenilor lor contribuie

semnificativ la satisfacţia interioară a voluntarilor. Acest sentiment de satisfacţie pare să

favorizeze şi tendinţa voluntarilor de a repeta acest tip de comportament.De asemenea

Christian Kroll afirmă că “se presupune mulţi voluntari aleg o sarcină pe care le place să o

facă” (p.3, 2010). Bogdan Voicu (p.259, 2004) menţionează că voluntariatul permite

individului să îşi satisfacă anumite nevoi interne precum nevoia de autorealizare şi de

autoexprimare. Ȋn acest context vorbim din nou despre sentimental pozitiv al voluntarului

generat de faptul că are un ţel precis stabilit şi de faptul că îsi poate valorifica trăsăturile sale

de personalitate, ceea ce el consideră că sunt “calităţile” sale. Absenţa unui cadru rigid îi

oferă voluntarului “libertatea de acţiune” dorită în activitatea sa. Acest fapt contribuie la

creşterea satisfacţiei voluntarilor.

Motivaţia externă a voluntariatului se referă la beneficiile directe sau indirecte pe care

voluntarii le obţin prin angrenarea lor în această formă de comportament prosocial. Alois

Stutzer şi Stephan Meier mentionează următoarele motive extrinseci ale voluntariatului:

“investiţia în capitalul uman”, “învestiţia în reţeaua socială” şi “aprobarea social” (p.41-42,

2008). Lin defineşte capitalul social ca fiind “investiţiile în relaţiile sociale prin care individul

obţine acces la resurse cuprinse în acele relaţii”(apud Kroll,p.3, 2010).Creşterea ccapitalului

social este menţionată şi de Bogdan Voicu ca fiind un factor extrinsic important în angrenarea

în voluntariat(p.259,2004). Cu alte cuvinte voluntarii se angajează în astfel de activităţi

datorită faptului că astfel obţin o serie de conexiuni sociale utile pentru sporirea probabilităţii

de a se angaja pe piaţa muncii sau de a promova la nivelul unui status ocupaţional

superior.De asemenea voluntarii prin dezvoltarea unor comportamente prosociale obţin şi o

creştere semnificativă a statutului lor social în cadrul grupului din care fac parte.

5

Din punctul meu de vedere bazat pe studiul literaturii realizate pe tema voluntariatului

consider de asemenea că acest act este rezultatul interacţiunii foarte strânse între motivaţia

extrinsecă şi ce a intrinsecă.Resping ideea realizării voluntaritului dintr-un comportament

altruist “pur”. Consider că voluntarii obţin într-adevăr un sentiment de satisfacţie ca urmare a

acţiunilor lor. Ȋnsă cred că motivaţia extrinsecă a voluntaritului constituie un factor explicativ

mult mai util al voluntariatului. Creşterea capitalului social este miza care duce la proliferarea

activităţii de voluntariat.

Ipoteza de cercetare

Aşa cum am menţionat anterior în cursul acestui proiect principala mea întrebare de

cercetare este următoarea: Au voluntarii români niveluri declarate de fericire mai ridicate dec

persoanele care nu realizează voluntariat? Au voluntarii români o satisfacţie mai mare cu

viaţa decât persoanele care nu realizează niciun fel de activitate de voluntariat?

Pornind de la aceste întrebări de cercetare am elaborat următoarele ipoteze:

Ȋn România persoanele care realizează voluntariat formal au niveluri de fericire mai

ridicate decât persoanele care nu realizează acest tip de voluntariat.

Ȋn cadrul modelului teoretic propriu variabila independentă este voluntariatul în timp

ce variabila dependentă este fericirea. Am ales să elaborez astfel acest model teoretic

bazându-mă pe literatura de specialitate consultată considerând că voluntariatul este o cauză a

fericirii decât un efect al acestei variabile.

Ȋn continuare mă voi concentra pe procesul de operaţionalizare a principalelor

variabile care stau la baza modelului meu teoretic şi voi face o serie de observaţii cu privire la

universul teoretic şi metodologic al lucrării mele.

Date şi metodă

Ȋn acest punct al demersului meu de cercetare mă voi concentra în primul rând pe

definirea şi explicitarea modului în care voi măsura principalele variabile cu care

operez.Variabila mea indepedentă este voluntariatul în timp ce variabila dependentă este

fericirea raportată de către subiecţi.

Voluntariatul este o “ activitate realizată din iniţiativă proprie, fără constrângeri

exteriorare, formalizată în cadrul unei organizaţii şi care nu aduce beneficii materiale

imediate sau directe celui care o performează ci altora sau comunităţii” (Bogdan Voicu,

p.252, 2004). Ȋn ceea ce priveşte caracterul liber consimţit al voluntaritului sunt de acord cu

cercetătorul român, Ȋnsă consider că voluntarul poate obţine beneficii imediate datorate

activităţii sale menţionate în partea anterioară a acestei cercetări. Sporirea capitalului social şi

obţinerea unui sentiment de satisfacţie sunt unele dintre beneficiile imediate ale

6

voluntariatului.Deşi studierea ponderii voluntariatului formal şi informal în România mi se

pare utilă în această lucrare voi studia corelaţia existentă între totalitatea activităţilor de

voluntariat (formal şi informal) si fericire.

. Măsurarea implicării subiecţilor din eşantion în acest tip de comportament prosocial va fi

măsurată cu ajutorul itemului prevăzut în chestionarul anchetei European Values Survey din

2008. Acest item măsoară implicarea subiecţilor în activităţile de voluntariat formal.

Respondenţii prin acest item sunt rugaţi să precizeze dacă sunt membrii unor organizaţii

voluntare şi dacă sunt, să indice, dintr-o listă, pentru care din organizaţiile prevăzute sau în

care tip de activităţi de voluntariat sunt implicaţi.

Fericirea poate fi definită ca o evaluare pozitivă pe care individul o realizează asupra

întregii sale vieti sau asupra unui anumit domeniu particular al vieţii sale. Plagnol şi Huppert

(p.160,2009) ilustrează trei componente principale ale fericirii: satisfactia cu viaţa, prezenţa

afectelor pozitive dar şi absenţa afectelor negative.Ȋn cadrul acestui studiu voi măsura

conceptul de fericire ilustrând răspunsurile subiecţilor la următorii itemi din chestionarul

anchetei European Values Survey din 2008: “Luând în considerare toate aspectele vieţii

dumneavoastră aţi spune că sunteţi… : a)foarte fericit b)destul de fericit c)destul de

nefericit d)deloc nefericit” şi “Dacă luaţi în considerare toate aspectele vieţii

dumneavoastră în ultimul timp în ce măsură sunteţi mulţumit de ea?” subiecţii reliefându-si

satisfacţia cu viaţa pe o scală de la 1 (“nemulţumit”) la 10 (“multumit”).

Ȋn continuare voi vorbi despre universul cercetării, tehnicile de eşantionare utilizate

pentru recrutarea subiectilor necesari realizării acestui studiu dar şi despre modul de colectare

al datelor.Colectarea datelor a fost realizată între data de 24 aprilie 2008 şi 30 iunie 2008

investigaţia cuprinzând un eşantion reprezentativ pentru populaţia României de peste 18 ani

alcătuit din 1489 de indivizi. Eşantionul a fost realizat folosindu-se metoda eşantionării

multistadiale cu selecţia aleatorie a subiecţilor în fiecare stadiu al cercetării. Participanţii sunt

indivizi de peste 18 ani indiferent de naţionalitate sau de limbă. Colectarea datelor s-a realizat

prin interviuri faţă-în-faţă în care operatorii au prezentat subiecţilor selectaţi itemii din

chestionarul standardizat.

Aceste date prelevate în cadrul acestei anchete îmi vor fi utile pentru a analiza

corelaţia existentă între variabila “voluntariat formal” şi variabila “fericire”.Pentru a reliefa

această corelatia mă voi folosi de softul SPSS, destul de răspândit în procesul de analiză a

datelor cantitative. După explicitarea universului cercetării, a modului de eşantionare, a soft-

urilor urilizate în carul lucrării mele voi trece la o altă componentă semnificativă a

7

demersului meu de cercetare şi anume analiza critică a indicatorilor utilizaţi pentru măsurarea

celor două variabile luate în calcul în cursul acestui studiu.

Analiza critică a indicatorilor utilizaţi

Ȋn această parte a lucrării voi lua în discuţie corectitudinea construcţiei principalilor

itemi utilizaţi pentru măsurarea variabilelor luate în discuţie:voluntariatul formal şi fericirea.

Măsurarea voluntariatului se realizează prin intermediul itemului din ancheta

European Values Survey din anul 2008: “V-aş ruga în continuare să vă uitaţi atent la

următoara listă de organizaţii şi activităţi voluntare şi să-mi spuneţi… Cărora din ele

apartineţi? B)Pentru care din acestea, faceţi muncă voluntară?” Este apoi specificată lista de

activităţi şi asociaţii voluntare pe care respondentul trebuie să le indice. Ȋn legătură cu această

întrebare pot fi distinse din punctul meu de vedere următoarele probleme: într-un singur item

sunt grupate mai multe întrebări, nu se realizează o distincţie între voluntariatul realizat în

cadrul unor organizaţii specializate în acelaşi sens şi voluntariatul realizat în afara acestor

asociaţii dar şi faptul că nu se încearcă ilustrarea frecvenţei voluntariatului un indicator

important al acestei activităţi în fiecare ţară. Gruparea intr-un singur item a mai multor

întrebări s-a realizat probabil din considerente economice. Din punctul meu de vedere trebuia

plasată mai întâi o intrebare filtru de tipul: “Ȋn timpul dumneavoastră liber, realizaţi activităţi

de voluntariat?” Dacă răspunsul este afirmativ subiectul urmează să răspundă la respective

întrebare: “Sunteti sau nu membru uneia dintre următoarele tipuri de asociaţii de

voluntariat?”. O altă întrebare important ar fi: “De câte ori în ultima lună aţi realizat acţivităţi

de voluntariat fie în cadrul unei asociaţii fie in dividual?”.Prin aceste întrebări avem o

distictie între diferitele tipuri de voluntariate dar si gradul de implicare al voluntarilor români

în acest tip de comportament prosocial. Se pot ulterior realize studii comparative între gradul

de implicare al voluntarilor români şi cei din alte regiuni ale lumii. Probleme suplimentare ale

acestui item nu cred că există (nu se sugerează răspunsul subiecţilor, itemul nu pare confuz

etc.)

Acum vom trece la analiza itemilor cu ajutorul cărora vom măsura fericirea subiectilor

din eşantion. Itemii utilizati pentru măsurarea acestei variabile sunt:” Luând în considerare

toate aspectele vieţii dvs, aţi spune ca sunteţi…” cu variantele: 1-Foarte fericit; 2-Destul de

fericit; 3-Nu prea fericit şi 4-Deloc fericit şi “Dacă luaţi în considerare toate aspectele vieţii

dvs. în ultimul timp, în ce măsură sunteţi mulţumit de ea?” subiecţii indicând răspunsul pe o

scală de la 1 (Nemulţumit) la 10 (mulţumit).

8

Ȋmi voi concentra mai întâi intenţia asupra primului item. Ca plusuri ale acestuia pot

remarca faptul că este clar formulat, categoriile sunt mutual exclusive. Limbajul este accesibil

fapt ce face itemul fiind înteles de către respondenţi.Ȋnsă această variabilă ordinală îmi va fi

de o utilitate relativ datorită faptului că numărul operaţiilor statistice pe care îl pot realiză pe

o astfel de variabilă este semnificativ mai mic. Totuşi această variabilă va fi folosită pentru a

identifica unde se plasează din punctul de vedere al afectelor pozitive faţă de existenţa lor

subiectii care realizează o formă de voluntariat cu subiectii care nu realizează niciun fel de

astfel de activitate.

Ȋn ceea ce priveste al doilea item acesta îmi va fi mai util pentru analiza mea. Itemul

este de asemenea clar, accesibil pentru respondenţi şi este construit adecvat. Ȋnsă eu aş

schimba semnificaţia punctelor extreme 1 insemnând foarte nemulţumit şi 10 foarte

mulţumit. Itemul este important pentru acest demers de cercetare şi prin faptul ca putem

observa variaţia raspunsurilor individuale. Ȋnsă trebuie avut în vedere faptul că satisfacţia cu

viata este doar una dintre componentele fericirii.

Ȋn ceea ce priveşte variaţia variabilele “fericire” şi “satisfacţia cu viaţa” au o variaţie

semnificativă atât în ceea ce priveşte cazurile cât şi in ceea ce priceşte variabila în sine.

Totuşi variabila voluntariat prezintă o variaţie mai mică datorită disproporţiei dintre cei care

realizează voluntariat şi cei care nu sunt angrenaţi în această activitate.

Ȋn cele ce urmează voi prezenta şi voi interpreta principalele rezultate ale studiului

meu.Voi relief astfel unde se plasează în ceea ce priveşte fericirea cei care realizează

voluntariat şi cei care nu se implică în aceste activităţi dar şi cât de pregnată este corelaţia

dintre voluntariat şi fericirea individuală.

Analiza şi interpretarea substanţială a datelor. Validitatea de construct

Ȋn debutul acestui subdiviziuni a lucrarii mele voi modul în care se distribuie în

populaţie variabila independentă şi cea dependent. Ulterior voi reliefa cât de puternică este

corelaţia între cele două variabile şi voi interpreta rezultatele obţinute în cursul analizei.

Ȋn ceea ce priveşte variabila “voluntariat” aceasta are următoarea distribuţie în

eşantionul studiat conform figurii 1 şi 2 de mai jos:

Voluntariat Frecvenţă Procent

Voluntari 196 13,2

Persoane care nu fac

voluntariat

1293 86,8

9

Fig. 1 : Frecvenţă totalităţii activităţilor de voluntariat în România (inclusiv

voluntariatul desfăşurat pentru asociaţiile politice si sindicale)

Voluntariat Frecvenţă Procent

Voluntariat 174 11,7

Persoane care nu fac

voluntariat

1315 88,3

Fig.2 : Frecvenţă totalităţii activităţilor de voluntariat în România (fără voluntariatul

desfăşurat pentru asociaţiile politice şi sindicale)

Privind cele două tabele putem realize o prime observaţii cu pivire la voluntariatul din

România. Astfel se observă că rata de voluntariat din România este încă relativ mai mică în

comparaţie cu aceea raportată la nivel European.Astfel în timp ce în alte state europene media

populaţiei voluntare este situată la o medie de implicare de aproximativ 30% (conform

estimărilor eurobarometrului din 2010 disponibil la http://www.fdsc.ro/voluntariat) în

România media implicării în activităţi voluntare este undeva la între aproximativ 12% şi

13%. Acest fapt se datorează probabil unei lipse de oportunităţi de voluntariat în spaţiul

românesc dar şi faptul că această instituţie este încă în curs de dezvoltare în spaţiul românesc.

O altă caracteristică importanta rezultată în urma analizei frecvenţelor acestei variabile este

predominanţa voluntariatului pentru asociatiile religioase (93 din 196 de voluntari au declarat

că realizează acest tip de activităţi în cadrul asociaţiilor religioase). Se poate astfel afirma că

există o tendinţă de menţinere a monopolului religios asupra exercitării de comportamente

prosociale spre deosebire de spaţiul vest european unde instituţiile laice de voluntariat ocupă

un rol important în gruparea persoanelor interesate de angrenarea în acest tip de activitate.

Acum voi ilustra distribuţia în populaţie a variabilelor depedente satisfacţia cu viaţa şi

fericirea. Voi realiza acest lucru utilizând două tabele de frecvenţe:

Nivelul de fericire Frecvenţă Procent

Foarte fericit 181 12,2

Destul de fericit 887 59,6

Nu prea fericit 351 23,7

Deloc fericit 60 4,1

Total 1479 100,0

Fig. 3: Distribuţia fericirii în populaţie (sunt incluse numai cazurile valide)

Nivel de satisfacţie cu viaţa Frecvenţă Procent

10

Nesatisfăcut (1) 70 4,8

2 47 3,2

3 69 4,7

4 92 6,3

5 172 11,7

6 126 8,6

7 205 14,0

8 281 19,1

9 181 12,3

Satisfăcut(10) 226 15,4

Total 1469 100,0

Fig. 4: Distribuţia satisfacţiei cu viaţa în populaţiei (sunt luate în calcul numai cazurile

valide)

Ȋn legătură cu distribuţia acestor variabile în populaţie se poate face o singură observaţie

şi anume tendinţa indivizilor de a se grupa în jurul valorilor moderate ale acestor variabile. Ȋn

cazul fericirii majoritatea indivizilor se plasează la valoarea “destul de fericit” în timp ce la

variabila “satisfacţia cu viaţa” majoritatea indivizilor se plasează la valoarea 7 sau 8.

După ce am observant modul în care aceste variabile se distribuie în populaţie vom trece

la examinarea intensităţii legăturii de corelaţie între cele două variabile. Ȋn acest scop,

folosind datele prelevate din European Values Survey, am comparat mediiile nivelurilor de

satisfacţie cu viaţa dintre cele două grupuri (de voluntari şi de persoane care nu realizează

voluntariat) dar am calculate şi distribuţia nivelurilor de fericire pe cele două grupuri luate în

calcul. Principalele date sunt expuse în figura următoare:

Tipuri de voluntariat Raspunsuri Media satisfacţiei cu viaţa

Realizează o formă de

voluntariat (inclusive în

cadrul asociaţiilor sindicale şi

politice)

Da 6,80

Nu 6,75

Realizează o formă de

voluntariat (fără a lua în

Da 6,77

11

calcul voluntariatul realizat

în slujba asociaţiilor sindicale

şi politice)

Nu 6,76

Fig. 5 Nivelurile de satisfacţie ale voluntarilor în raport cu cele ale persoanelor care nu

realizează voluntariat.

Observând mediile nivelurilor de satisfacţie cu viaţa ale grupurilor analizate se poate

distinge faptul că nu există o corelaţie între aceste două variabile. Diferenţa de niveluri de

satisfacţie între cele două grupuri nu este semnificativă statistic. Se poate afirma că aceste

două grupuri de subiecţi (cei voluntari şi cei care nu realizează voluntariat) au în medie

aceleaşi niveluri de satisfacţie.

Ȋn continure voi realiza şi o serie de tabele care ilustrează distribuţia nivelurilor de

fericire în funcţie de categoria în care se încadrează subiecţii. Voi putea astfel să compar

nivelurile de fericire între cele două categorii de subiecţi.

Niveluri de fericire Frecvenţă Procente

Foarte fericit 23 11,7

Destul de fericit 127 64,8

Destul de nefericit 37 18,9

Deloc fericit 9 4,6

Total 196 100,0

Fig. 6 Nivelurile de fericire raportate de persoanele care realizează voluntariat (inclusiv

cei care realizează muncă voluntară în asociaţii politice şi în sindicate)

Niveluri de fericire Frecvenţă Procente

Foarte fericit 20 11,5

Destul de fericit 113 64,9

Destul de nefericit 33 19,0

Deloc fericit 8 4,6

Total 174 100,0

Fig.7 Nivelurile de fericire raportate de persoanele care realizează voluntariat (fără cei

care realizează muncă voluntară în asociaţii politice şi în sindicate)

Niveluri de fericire Frecvenţă Procente

12

Foarte fericit 158 12,3

Destul de fericit 760 59,2

Destul de nefericit 314 24,5

Deloc fericit 51 4,0

Total 1283 100,0

Fig.8 Nivelurile de fericire ale celor care nu realizează voluntariat (sunt luate în

considerare numai cazurile de răspuns la întrebare)

Prin intermediul acestor tabele de frecvenţa se poate distinge faptul că nu există o

corelaţie semnificativă intre nivelul de fericire al persoanelor voluntare si al celor care

realizează voluntariat. Majoritatea respondenţilor indiferent că realizează sau nu voluntariat

se plasează la nivelul valorii moderate “destul de fericit”.Ambele categorii din cadrul

eşantionului selectat au valori aproximativ echivalente ale nivelurilor de fericire şi de

satisfacţie.

Ȋn finalul acestei chestiuni mă voi referi şi la validitatea de contruct a modelului meu,

mă voi referi asupra motivelor pentru care modelul meu teoretic nu pare să funcţioneze. Este

vorba probabil despre relative lipsă de dezvoltare a voluntariatului formal în România cel

care produce o creştere a nivelurilor de satisfacţie sau de o lipsă de implicare profundă a

voluntarilor români în această formă de comportament prosocial. Ȋnsă concluzii definitorii nu

pot fi realizate până în momentul în care nu este realizat un demers de cercetare cu o

metodologie mixtă, cantitativă si calitativă, care să evidenţieze legătura dintre cele două

varibile în cadrul populaţiei din România. Ȋn acest spaţiu voluntariatul pare supus acţiunii

altor factori precum capitalul social al individului, statutul lui educational, socio-economic

etc.

Discuţia rezultatelor

Ȋn cele ce urmează voi realize o scurtă trecere în revistă a rezultatelor cercetării şi mă

voi referi şi la principalele limite ale cercetării mele.

Prin realizarea acestui demers de cercetare asupra eşantionului reprezentativ alcătuit

în cadrul anchetei European Survey Values din 2008 am constatat faptul că nu există o

legătură semnificativă între voluntariatul formal şi fericire. Atât în ceea ce priveşte nivelurile

de fericire cât şi în ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie cu viaţa nu există diferenţe

semnificative între persoanele voluntare şi cele care nu realizează nicio formă de voluntariat.

Ȋn ceea ce priveşte fericirea ambele categorii tind să se plaseze la nivelul valorii pozitive

moderate a variabilei depedente “destul de fericit”. Ȋn ceea ce priveşte satisfacţia cu viaţa

13

majoritatea se plasează la nivelul valorilor superioare ale variabilei (7 sau 8). Rezultatele

obţinute în cadrul acestei cercetări sunt similare cu cele obţinute de cercetătorul vieţii sociale

Bogdan Voicu care a realizat o analizat datele prelevate de ancheta European Survey Values

din anul 1999. Relaţia dintre cele două variabile “fericire” şi “voluntariat” pare să se fi

menţinut congruentă.

Ȋn continuare voi vorbi despre o serie de limite ale cercetării mele. Ȋn primul rând

consider că datele puse la dispoziţie de ancheta European Values Survey din anul 2008 sunt

în acest moment depăşite astfel că relaţiile dintre diferitele variabile explorate s-au putut

modifica între timp. Este necesar astfel ca acest studiu să fie continuat în vederea observării

relaţiei dintre cele două variabile luate în calcul.

De asemenea consider că demersul cantitativ este insuficient pentru a întelege

motivaţiile voluntarilor şi mai ales relaţia dintre voluntariat şi fericire.Aceasta are o vedere

relative limitată asupra subiectului abordat în cadrul acestei lucrări. Demersul cantitativ din

această lucrare din punctul meu de vedere este limitativ în ceea ce priveste subiectul luat în

considerare. Este necesară explorarea în profunzime a acestei problematici prin intermediul

unui studiu calitativ.

Ȋn ultimul rând în această cercetare m-am confruntat cu absenţa unor indici utili care,

după părerea mea, ar fi putut avea un rol important în întelegerea relaţiei dintre voluntariat şi

fericire. De exemplu absenţa unui item care să măsoare frecevenţa voluntariatului în

România. Absenţa acestui item face dificilă estimarea gradului de implicare al voluntarilor

români şi limitează întelegerea acestui fenomen.

Bibilografie

14

1.Andronic, Răzvan-Lucian şi Andronic, Anca. Voluntariatul şi învăţarea continuă în

România disponibil la adresa http://iec.psih.uaic.ro/ciea/file/32%20Razvan%20Lucian

%20Andronic,%20Anca%20Andronic.pdf

2.Binder, Martin şi Freytag Andreas.(2013). Volunteering, subjective well-being and public

policy. Journal of Economic Psychology, volumul 34, pag. 97-119.

3. Borgonovi, Francesca.(2008) Doing well by doing good.The relationship between formal

volunteering and self-reported health and happiness. Social Science & Medicine, volumul

66, pag. 2321-2334.

4.Huppert, A. Felicia şi Plagnol, C. Anke. (2010) Happy to help? Exploring the Factor

Associated with Variations in Rates of Volunteering Across Europe. Social Indicators

Research, volumul 97, numărul 2, pag. 157-176.

5.Kroll, Christian. (2010) Volunteering, Happiness and the “Motherhood Penalty”. Articol

disponibil la adresa:

http://www.academia.edu/226554/Volunteering_happiness_and_the_motherhood_penalty

6.Meier, Stephan şi Stutzer, Alois. (2008). Is Volunteering Rewarding in Itself? Economica,

volumul 75, pag. 39-59.

7.Voicu, Bogdan. (2004).Resurse, valori, strategii de viaţă. Spaţii sociale de alegere în

tranziţie. Teză de doctorat (prof. coordonator Dumitru Sandu).

8.Voicu, Malina –Academia Română, Institutul de Cercetare pentru Calitatea Vieţii,

Bucureşti, România. EVS (2010): European Values Study 2008: Romania (EVS 2008). GESIS

Data Archive, Cologne. ZA4773 Data file Version 1.1.0, doi:10.4232/1.10168

9.Windsor D. Timothy, Anstey J. Kaarin, Rogers Bryan. (2008) Volunteering and

Psychological Well-Being Among Young-Old Adults: How Much Is Too Much?

15

16