PLANUL LUCRARII INTRODUCERE CAPITOLUL I. CONSIDERATII GENERALE DESPRE STAREA CIVILA Sectiunea I. Sediul materiei Sectiunea a Il-a. Notiunea starii civile 1. Definitie 2. Caracterele juridice ale starii civile Sectiunea a III-a. Actele de stare civila 1. Notiunea actelor de stare civila Sectiunea a IV-a. Autoritatile cu atributii de stare civila CAPITOLUL AL II-LEA INREGISTRAREA ACTELOR DE STARE CIVILA Sectiunea I. Ofiterul de stare civila si competenta sa 1. Calitatea de ofiter de stare civila 2. Competenta materials a ofiterului de stare civila 3. Competenta teritoriala a ofiterului de stare civila Sectiunea a II-a.. Organizarea inregistrarilor de stare civila 1.Notiune 2. Registrele de stare civila 3. Felurile inregistrarilor de stare civila Sectiunea a Ill-a. Regulile inregistrarilor de stare civila Sectiunea a IV-a. Intocmirea actelor de stare civila ale cetateanului Roman in strainatate 1. Aspecte de drept international privat in materia actelor de stare civila 2. Intocmirea actelor de stare civila ale cetatenilor romani la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale Romaniei in strainatate 3.Intocmirea actelor de stare civila ale cetatenilor romani la autoritatile locale competente Sectiunea a V-a Procedura transcrierii in registrele de stare civila romane 1. Cererea de transcriere se depune in Romania1

2. Cererea de inscriere se depune la misiunea diplomatica sau la oficiul consular al Romaniei din strainatate CAPITOLUL AL III-LEA ELIBERAREA CERTIFICATELOR DE STARE CIVILA PENTRU CETATEANUL ROMAN DIN STRAINATATE Sectiunea I. Notiunea de certificat de stare civila Sectiunea a II-a. Prelucrarea datelor cu caracter personal de catre ofiterul de stare civila Sectiunea a Ill-a Eliberarea certificatelor de stare civila 1.Situatia cetateanului roman cu domiciliul in Romania 2.Situatia cetateanului roman aflat in strainatate Sectiunea a IV-a. Transmiterea extraselor de stare civila la cererea unor autoritati publice 1. Solicitarea instantelor judecatoresti 2. Solicitarea autoritatilor publice locale CONCLUZII

INTRODUCERE La temelia dreptului, si mai ales a dreptului civil, sta individul si acel drept individual, care de obicei izvoraste din exercitiul liberei vointe, dar care este tarmuit de drepturile firesti si vointa colectivului. Individul este omul, iar omul, pentru stiinta dreptului, inseamna persoana. Normele juridice reglementeaza statutul legal al omului in calitatea sa de persoana si caruia ii apartin drepturi si obligatii. Intr-adevar, in viata juridica, oamenii apar in raporturile dintre ei ca titulari de drepturi si purtatori de obligatii, fie individual, cand vorbim de persoana fizica, fie organizati in conditiile legii ca o entitate distincta de persoanele constituente acesteia, cand vorbim de2

persoana juridica. Referindu-ne strict la persoana fizica, drepturile inerente calitatii de persoana umana care apartine fiecarui individ chiar de la nastere sunt denumite in doctrina drepturi primordiale, drepturi fundamentale ale omului sau drepturile personalitatii. Dreptul obiectiv determina identitatea juridica a individului, a omului ca subiect de drept, avandu-1 in vedere, uneori, chiar inainte de a se naste, stabilind anumite drepturi in seama copilului conceput dar nenascut, asigurandu-i paternitatea. Din moment ce se naste, viata copilului se desfasoara, sub aspect juridic, in conditiile stabilite de lege. Fiecare etapa a vietii omului este reglementata expres de lege, trecerea timpului aducand dupa sine schimbari importante si in privinta calitatii de subiect de drept a omului. Statutul juridic al subiectului de drept se schimba ca urmare a inaintarii in virsta, de exemplu, reperele sunt cele doua varste, de 14 ani, respectiv de 18 ani. In general, tot dreptul obiectiv stabileste si conditiile in care se schimba starea civila a persoanei fizice ca subiect de drept, modul si conditiile de dobandire

si schimbare a numelui, a domiciliului etc, a persoanei fizice1. Daca numele ne permite sa recunoastem si sa desemnam o persoana in familie si societate, iar domiciliul ne indica locul unde aceasta persoana poate fi gasita, starea civila stabileste identitatea juridica a persoanei. Starea civila este cea care separa cu adevarat persoana fizica de persoana juridica. Cu alte cuvinte, dreptul stabileste statutul legal al subiectului de drept, al omului luat individual ori organizat in conditile legii, care de-a lungul vietii ori a existentei sale este supus mereu unor schimbari exprimate, in mod obligatoriu, si pe plan juridic. In prezenta lucrare ne-am propus sa analizam, pe baza legislatiei si a doctrinei, casatoria consulara a cetateanului roman aflat in strainatate, prin raportare, asa cum era si firesc, la regimul actelor de stare civila din Romania. Dupa cateva consideratii generale privind starea civila (reglementarea actuala a starii civile si a actelor de stare civila, notiunea de act de stare civila, natura juridica a actelor de stare civila, autoritatile publice cu atributii in domeniul starii civile), in cel de-al doilea capitol am prezentat inregistrarile actelor de stare civila, plecand de la situatia cetateanului roman aflat in strainatate, pentru a ajunge1

Ernest Lupan, loan Sabau-Pop,

Tratat de drept civil roman, vol. II, Persoanele, Editura

,,C.H.Beck", Bucureti, 2007, p.3

3

la necesitatea si procedura inscrierii si transcrierii actelor de stare civila(nastere,casatorie, deces) si de inregistrare a casatoriilor consulare la autoritatile romane competente de pe teritoriul altor tari,respectiv la Ambasade sau consulate. Ultimul capitol al lucrarii este dedicat regulilor in materia eliberarilor certificatelor de stare civila si a prelucrarii datelor de stare civila.

CAPITOLUL I CONSIDERATII GENERALE DESPRE STAREA CIVILA Sectiunea I. Sediul materiei Identiflcarea persoanei fizice nu are o reglementare legala globala care sa cuprinda toate elementele cu ajutorul careia ea se realizeaza. Nici Codul familiei, nici Codul civil nu sunt astfel de acte normative, in privinta fiecarui atribut de identificare (numele, domiciliul, starea civila) exista reglementari distincte, dar toate impreuna urmeaza a fi studiate in momentul in care analizam un atribut de identificare2, dispozitiile din aceasta materie fiind, de cele mai multe ori, corelative. In ceea ce priveste starea civila si actele de stare civila, sunt aplicabile dispozitiile urmatoarelor acte normative: Constitutia Romaniei (art. 25 alin. 2, art. 27), Codul familiei, Decretul nr. 31/1954 cu privire la persoanele fizice si juridice (art. 22-24), Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila3, precum si Metodologia pentru aplicarea unitara a dispozitiilor Legii nr. 119/19964, Ordonanta Guvernului nr. 41/2003 privind dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a3

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 282 din 11 noiembrie 1996. Ea a fost modificata

prin Legea nr. 23/1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 35 din 28 ianuarie 1999, Ordonanta Guvernului nr. 84/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, Legea nr. 479/2000 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, Legea nr. 94/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 326 din 15 aprilie 2004, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 595 din 1 iulie 2004, Legea nr. 272/2004 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.2

In lucrarile de specialitate, aceasta institute poarta diferite denumiri: individualizarea persoanei

fizice, atributele de identificare a persoanei fizice, identificarea persoanei fizice cu ajutorul drepturilor personalitatii umane, toate exprimand Tnsa acelasi lucru si realizandu-se in acelasi scop.

4

557 din 23 iunie 2004, Legea nr. 117/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 410 din 11 mai 2006 si prin Rectificarea publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 532 din 20 iunie 2006.4

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 318 bis din 19 noiembrie 1997.

numelor persoanei fizice5, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 323/20036, Legea nr. 272/2004 cu privire la regimul juridic al adoptiei7, Ordonanta de urgenta a Guveraului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani8. Sub aspectul organizarii activitatii de stare civila, sunt incidente prevederile Ordonantei Guvernului nr. 84/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor9, aprobata prin Legea nr. 372/200310, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2004 pentru modificarea si completarea unor acte normative in vederea stabilirii cadrului organizatoric si functional corespunzator desfasurarii activitatii de eliberare si evidenta a cartilor de identitate, actelor de stare civila, pasapoartelor simple, permiselor de conducere si certificatelor de inmatriculare a vehiculelor11. De asemenea, sunt incidente dispozitiile Legii nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulate a acestor date si a Legii nr. 688/2001 prin care Romania a aderat la Conventia nr. 1085 6

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 68 din 2 februarie 2003. Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 510 din 15 iulie 2003. Ulterior, a fost modificata Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004. Publicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 641 din 20 iulie 2005, aprobata cu modificari

prin OUG nr. 50 2004, Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 595 din 1 iulie 2004.7 8

$i completari prin Legea nr. 290/2005 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 959 din 28 octombrie 2005). Ultimele modificari ale acestui act normativ au fost prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 83 din 1 noiembrie 2006, publicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 897 din 3 noiembrie 2006 (aprobata prin Legea nr. 54/2007, Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 192 din 20 martie 2007) i Legea nr. 53 din 13 martie 2007 de completare a art. 27, publicata in Monitorul oficial al Romaniei, partea I, nr. 192 din 20 martie 2007).5

9

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr

10

"Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 595 din 1 iulie 2004.

a Consiliului Europei pentru protejarea persoanelor fata de prelucrarea automatizata a datelor cu caracter personal, adoptata la Strasbourg la 28 ianuarie 1981. In fine, Romania a aderat la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 196112. Ofiterul de stare civila chemat sa aplice legea intr-o situatie concreta apeleaza si la interpretarea actelor normative, la doctrina in materie, precum si la practica judiciara. Sectiunea a Il-a. Notiunea de stare civila 1. Definitia starii civile Ca atribut de identificare a persoanei fizice, starea civila, statutul civil sau pur si simplu "starea" unei persoane este o notiune juridica oarecum controversata in literatura de specialitate si aceasta, mai ales, datorita faptului ca legiuitorul nu o defineste si nici nu ii precizeaza continutul, dar o determina prin reglementarea diferitelor sale aspecte, sub forma unor drepturi si obligatii: folosinta starii civile, actele de stare civila, proba starii civile etc. Un autor de specialitate, referindu-se la starea civila scria: "Starea civila stabileste identitatea juridica a persoanei, numele permite sa o recunoastem si sa o desemnam, iar domiciliul ne indica locul unde ea poate fi gasita. Starea civila a persoanei este o notiune de sinteza: ea cuprinde toate elementele care contribuie la determinarea calitatii de subiect de drept a omului (...) Starea civila a persoanei cuprinde elemente variate si complexe, intereseaza desigur cetatenia si filiatia persoanei, dar, alaturi de acestea, intereseaza si alte elemente intervenite in cursul12

Publicata in Monitorul Oflcial al Romaniei, partea I, nr. 408 din 26 august 1999 Romania a aderat la

aceasta conventie prin Ordonanta Guvernului nr. 66/1999^ aprobata prin Legea nr 527 2000 si modificata prin Legea nr. 142/2004 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei partea I nr. 421 din 11 mai 2004).

vietii unei persoane prin care este precizat statutul sau juridic, cum ar fi casatoria, divortul, adoptia, etc."136

Din literatura de specialitate am consemnat urmatoarele definitii oferite notiunii de stare civila: - Starea civila este starea juridica a persoanei care exprima calitatea de subiect de drept si care este determinata de apartenenta persoanei la o anumita uniune familiala sau conjugala14; - Stare civila reprezinta mijlocul juridic de individualizare a persoanei fizice prin indicarea calitatilor personale avand aceasta semnificatie15; - Starea civila este un atribut de individualizare si de identificare a persoanei fizice, cuprinzand toate elementele care contribuie la determinarea calitatii de subiect de drept al omului16; - Starea civila cuprinde legaturile care unesc persoana fizica cu statul (nationalitatea), cu mediul social (barbat sau femeie, minor sau major, persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau nu), precum si cu familia din care face parte (casatorit, divortat, adoptat etc)17 - Starea civila reprezinta ansamblul de calitati sau atribute personale, de fapt si juridice, care trebuie evidentiate prin actele de stare civila, potrivit legii, in scopul individualizarii persoanei in familie si in societate 18.

13 14 15

A se vedea C. Statescu, Drept civil. Persoana fizica. Persoana juridica, Bucuresti, 1970, p. 11. R. Petrescu, Actiunile privind statutul civil al persoanei, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1968, p. 7-8. Gh. Beleiu, Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, editia a Vl-a

revazuta si adaugita de M. Nicolae i P. Trusca, Casa de editura si presa "Sansa", SRL, Bucuresti, 2000, p. 374.16

S. Rauschi, Gh. Popa, Stefania Rauschi, Drept civil. Teoria generala. Persoana fizica, Persoana D. Lupulescu, A.M. Lupulescu, Identificarea persoanei fizice, Ed. "Lumina Lex", Bucuresti,

juridica, Ed."Junimea", Iasi, 2000, p. 22317

2002, p. 151.18

1. Reghini, S. Diaconescu, Introducere in dreptul civil, vol. 1, Ed. ,,Sfera", Cluj-Napoca, 2004, p.

226. Toate aceste definitii cuprind elemente pozitive, utile pentru corecta definire a notiunii de stare civila, dar in ele nu gasim nici o mentiune cu privire la corelatia dintre actele de stare civila si starea

7

civila insasi, ceea ce este deosebit de important deoarece in actele de stare civila sunt cuprinse mentiuni care nu au nici o legatura cu starea civila (codul numeric personal, locul si data nasterii, care desi flgureaza in actul de nastere nu sunt calificate ca elemente ale starii civile). Notiunea de stare civila trebuie sa cuprinda doar acele elemente sau atribute ale persoanei fizice care privesc direct si determina locul titularului in familie si societate. Starea civila nu se rezuma deci la un singur drept subiectiv civil nepatrimonial, ci se exprima printr-o situatie juridica concretizata intr-un ansamblu de drepturi si obligatii. De aceea, in final am retinut urmatoarea defmitie a starii civile19, care in opinia noastra traduce continutul notiunii: starea civila reprezinta totalitatea calitatilor inerente care constituie conditia juridica a acesteia in stat, societate si in familie. 2. Caracterele juridice ale starii civile Privita ca un ansamblu de drepturi subiective nepatrimoniale, starea civila prezinta caracterele juridice ale unor astfel de drepturi si anume: legalitatea, inalienabilitatea,personalitatea, imprescriptibilitatea, universalitatea si nationalitatea. Ca institute juridica complexa de natura nepatrimoniala, starea civila prezinta si anumite particularitati pe care le surprindem in cele ce urmeaza20: a) legalitatea este acel caracter al starii civile care rezulta cu precadere din reglementarile legale imperative ale acestei stari de la inceput si pana la sfarsit, adica de la nastere si pana la moartea persoanei fizice.. Astfel, de la nasterea si pana la moartea persoanei fizice, starea civila este guvernata de normele imperative prevazute de legiuitor, vointa subiectului de drept avand o mai putina influenta asupra ei. Legea este cea care stabileste conditiile in care se dobandeste, se modifica19 20

A se vedea E. Lupan. I. Sabau- Pop, op.cit., p. 115. A se vedea P. Petu, Elena Velicu, V. Mardare, Starea civila, mijloc de identificare a persoanei fizice,

Editura ,,Detectiv", Bucuresti, 2006, p. 13-25; E. Lupan, L. Sabau-Pop, op.cit, p. 120-121 sau se schimba filiatia, numele, starea civila a unei persoane. Tot legea este cea care indica actele si faptele juridice care determina starea civila sau anumite elemente ale ei. si, in fine, tot legea este cea care stabileste care sunt drepturile si obligatiile ce revin persoanei fizice din starea sa civila. b) opozabilitatea, ceeea ce inseamna ca dreptul la starea civila ,la fel ca orice drept personal nepatrimonial, este un drept absolut, fiind opozabil tuturor - erga omnes, iar tuturor celorlalte subiecte de drept le revine obligatia generala si negativa de a nu ii aduce atingere. Folosinta starii civile conforme cu realitatea si sprijinita pe actul de stare civila creeaza opozabilitatea; c) indivizibilitatea este acel caracter juridic care exprima ideea ca persoana fizica are, la un8

moment dat, una si aceeasi stare civila fata de toate celelalte subiecte de drept si indiferent de raporturile juridice la care ea participa si ca ea nu poate fi scindata, chiar daca este alcatuita din mai multe elemente cu o relativa independenta. De asemenea, ca o consecinta a acestui caracter, evidenta starii civile are un caracter unitar, centralizat. d) inalienabilitatea, ceea ce presupune ca starea civila nu poate forma obiect de instrainare sau renuntare prin acte juridice. Astfel, persoana fizica nu poate ceda starea civila sau vreun element al acesteia nici prin acte intre vii si nici prin acte pentru cauza de moarte, dupa cum nu poate tranzactiona cu aceasta, respectiv nu o poate ,,vinde" ori ,,dona". Aceasta inseamna ca starea civila este de ordine publica, elementele ei fiind independente de vointa individuala; e) starea civila are un caracter strict personal, in principal, nefiind susceptibila de exercitare pe cale de reprezentare generala datorita legaturii stranse cu persoana omului.Pe plan juridic, ea poate fi pusa in valoare direct si personal de catre titularul sau. Pe cale de exceptie, pentru unele actiuni de stare civila, cum sunt de exemplu, actiunea in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei, care se promoveaza de mama in numele copilului sau actiunea in tagada paternitatii, care poate fi continuata de mostenitorii tatalui prezumat, legiuitorul, pentru copilului, permite reprezentarea. f) imprescriptibilitatea este un alt caracter juridic al starii civile, atat extinctiv, cat si achizitiv. Astfel, sub aspect extinctiv, oricat timp o persoana nu exercita un element al starii civile, aceasta nu se pierde, nu se stinge. De exemplu imediat dupa incheierea casatoriei, sotii se despart, nu locuiesc impreuna, nu se recomanda,nu se prevaleaza de starea lor de persoane casatorite, ceea ce nu inseamna ca starea de casatorie inceteaza ca urmare a neexercitarii ei vreme indelungata. Imprescriptibilitatea achizitiva inseamna ca nici starea civila in ansamblul ei si nici vreun element de-al ei nu se pot dobandi prin exercitarea lor in fapt oricat timp ar dura aceasta. De exemplu, doua persoane care traiesc impreuna, se gospodaresc impreuna, nu pot dobandi calitatea de persoane casatorite, dupa cum nici un copil nu devine fiul sau fiica unei persoane care l-a crescut si intetinut vreme indelungata, deoarece calitatea de copil se dobandeste prin filiatie si nu prin trecerea timpului; g) universalitatea este acel caracter care exprima ideea ca absolut fiecare persoana fizica are o anumita stare civila, indiferent ca este constienta de acest fapt sau nu si daca se foloseste de acea stare civila sau nu;9

protejarea

intereselor

h) in ultima perioada, in doctrina21 se sustine ideea ca ,,datorita faptului ca are o reglementare imperativa si de ordine publica,starea civila are si un caracter national in sensul ca este determinata de legea nationala a persoanei". Prin urmare, caracterul national al starii civile inseamna ca starea civila a unei persoane fizice nu se schimba in functie de deplasarea acesteia dintr-o tara in alta. Aceasta regula rezulta din prevederile art. 11 din Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat22, dupa care starea civila a persoanei fizice este carmuita de legea sa nationala, daca reglementari speciale nu dispun altfel. Legea nationaia este legea statului a carui cetatenie o are persoana respectiva. Reglementata fiind de norme juridice de cele mai multe ori imperative si individualizand omul in societate si familie,starea civila a persoanei,regimul ei21 22

A se vedea I. Reghini, Diaconescu, op.cit., p 231 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I

juridic intereseaza la cote inalte societatea.Tocmai de aceea organizarea activitatii de stare civila se realizeaza de catre autoritatea statala prin intermediul unor organe specializate, abilitate in mod expres de lege,autoritatile administratiei publice locale. Faptul ca problematica de stare civila este data de lege in competent autoritatilor administratiei publice locale nu trebuie sa conduca insa la concluzia ca starea civila ar fi o problema de interes local ce ar putea fi tratata diferentiat de la o unitate administrativteritoriala la alta. Autoritatile administratiei publice locale se manifesta in materia actelor de stare civila ca purtatoare ale autoritatii statului si nu ca reprezentante ale colectivitatilor locale. Sectiunea a Ill-a. Actele de stare civila 1. Notiunea actelor de stare civila Potrivit art. 1 din Legea nr. 119/1996, actele de stare civila sunt ,,inscrisuri autentice prin care se dovedeste nasterea, casatoria sau decesul ueni persoane" Aceasta definitie a actului de stare civila priveste actul ca instrumentum probations, care exprima nuumai sensul restrans al actului de stare cuvila: actul de nastere, actul de casatorie si actul de deces. Dar prin actul de stare civila nu se probeaza doar aceste trei elemente, ci insasi starea civila a persoanei fizice, asa cum rezulta din art. 13 al Legii nr. 119/1996, adica, starea civila nu priveste numai nasterea, casatoria si decesul, ci orice modificare intervenita in starea civila a persoanei10

fizice, cum sunt stabilirea filiatiei materne sau paterne, incuviintarea

11

purtarii numelui, contestarea recunoasterii sau tagada paternittii, schimbarea numelui de familie, etc. De aceea, se considera ca definitia data de legiuitor actelor de stare civila este deficitara, deoarece scapa o serie de aspecte care constituie modificari ale starii civile si fara de care notiunea nu poate fi socotita completa. Pentru a oferi o corecta defmitie a actelor de stare civila, trebuie sa plecam de la faptul ca legiuitorul insusi atribuie acestei notiuni doua intelesuri. In prima acceptiune, prin acte de stare civila se intelege acele acte juridice care au ca efect nasterea, modificarea sau stingerea unor drepturi si obligatii ca elemente de stare civila, cum ar fi, de exemplu, actul juridic al casatoriei, actul juridic al recunoasterii de filiatie (art. 5 alin. 1 din Legea nr. 119/1996); In a doua acceptiune, prin acte de stare de stare civila se intelege acele inscrisurile doveditoare ale starii civile si ale actelor si faptelor de stare civila si ale elementelor starii civile. Acest inteles este folosit de cele mai multe ori in cuprinsul Legii cu privire la actele de stare civila (de exemplu, art. 1, art. 13 din Legea nr. 119/1996). Ca inscrisuri doveditoare ale faptelor si actelor de stare civila, precum si ale elementelor starii civile, actele de stare civila sunt rezultatul in registrarilor in registrele de stare civila. De aceea, sugestiv si corect s-a afirmat in literatura de specialitate ca actul de stare civila il constituie ,,fila din registrul de stare civila" completata de ofiterul de stare civila. Sectiunea a IV-a. Autoritatile publice cu atributii de stare civila Dispozitiile art. 3 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila prevad urmatoarele: "Atributiile de stare civila se indeplinesc de catre consiliile judetene si de catre autoritatile administratiei publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, prin ofiteri de stare civila". Ofiterii de stare civila sunt obligati sa intocmeasca actele de stare civila pentru cetatenii romani sau pentru persoanele fara cetatenie si sa inregistreze, la cerere, actele sau faptele de stare civila ale cetatenilor straini care au domiciliul in Romania sau care se afla temporar pe teritoriul Romaniei, in aceleasi conditii ca si pentru cetatenii romani (art. 3 din Metodologie). In cazul in care oflterul de stare civila refuza sa intocmeasca un act sau sa inscrie o mentiune ce intra in atributiile sale, persoana nemultumita poate sesiza judecatoria in raza careia domiciliaza (art. 10 din Legeanr. 119/1996). Ministerul Administratiei si Internelor, prin Directia pentru Evidenta Persoanelor si12

Administrarea Bazelor de Date (fosta Directie de Evidenta a Populatiei), conform dispozitiilor art.72 din Legea nr 119/1996, indruma si controleaza, in conditiile legii, autoritatile administratiei publice locale si judetene in domeniul starii civile de pe intreg cuprinsul tarii. Serviciile publice comunitare judetene de evidenta a persoanelor si, respectiv, cel al municipiului Bucuresti, din subordinea consiliilor judetene (a primariei municipiului Bucuresti), prin cadrele cu atributii pe linia regimului de stare civila, indruma si controleaza activitatea de stare civila de la nivelul primariilor de pe raza de competenta, astfel incat, cel putin o data pe an, sa fie cuprinsa in control activitatea fiecarui ofiter de stare civila. Pe baza constatarilor rezultate din activitatea de indrumare si control, precum si a aspectelor retinute cu prilejul verificarilor si cercetarilor necesare solutionarii unor probleme de stare civila, se intocmesc informari catre prefecturi, consiliile judetene, ori catre alte organe care, potrivit legii, participa la realizarea activitatii de stare civila. Lunar, pana la data de 5, se urmareste, pe baza de grafic, ca autoritatile administratiei publice locale sa inainteze catre serviciile publice comunitare locale la care sunt arondate comunicarile nominale pentru nascutii vii, cetateni romani, ori cu privire la modificarile intervenite in statutul civil al persoanelor in varsta de la 0 pana la 14 ani, certificatele anulate la completare, precum si actele de identitate ale persoanelor decedate in luma precedenta, sau declaratiile din care rezulta ca persoanele decedate nu au avut acte de identitate, pentru crearea si, dupa caz, actualizarea Registrului national de evidenta a persoanelor. Totodata, urmaresc daca se trimit extrase pentru uz oficial in cazul persoanelor ale caror certificate de deces eliberate de autoritatile straine competente au fost transcrise in registrele romane de stare civila, in cazul stabilirii ulterioare a identitatii persoanei al carei deces a fost inregistrat in pozitia de ,,cadavru cu identitate necunoscuta" sau daca Primaria Sectorului 1 al Municipiului Bucuresti trimite asemenea extrase in cazul persoanelor decedate in strainatate, ale caror acte de deces s-au inregistrat la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de cariera ale Romaniei. Serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor verifica , in raza lor de competenta, modul cum este asigurata securitatea documentelor de stare civila, urmarind daca autoritatile administratiei publice locale au luat masurile necesare pentru a preveni disparitiile de certificate de stare civila in alb. Ele au obligatia de a verifica daca ferestrele si usile sunt prevazute cu grilaje metalice, daca usile si fisetele in care se afla aceste documente au incuietori sigure, daca se justifica toate certificatele eliberate prin semnatura de primire, precum si daca ele au fost eliberate persoanelor13

indreptatite sa le primeasca; de asemenea, verifica gestiunea acestor documente. In cazul in care, cu ocazia controlului, se constata ca nu se justifica unele certificate, organul de control efectueaza verificari complexe pentru clarificarea situatei lor, aratand in nota de constatare cele stabilite sau, in caz contrar, ce masuri s-au luat, ce acte s-au verificat si care este rezultatul. Daca in termen de 24 de ore nu s-a clarificat situatia certiflcatelor care lipsesc, se informeaza conducerea politiei judetene/locale, care va hotari masurile necesare pentru identificarea autorilor sustragerii si gasirea certificatelor lipsa, raportand evenimentul de indata, prin fax, la Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, in vederea luarii de masuri pentru urmarirea lor pe tara. Ministerul Administratiei si Internelor, prin Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, asigura cerneala speciala pentru completarea actelor de stare civila si registrele cu acte de stare civila, precum si distribuirea, contra cost, a acestora autoritatilor administratiei publice judetene si a municipiului Bucuresti, precum si Ministerului Afacerilor Externe.

INREGISTRAREA ACTELOR DE STARE CIVILA Sectiunea I. Ofiterul de stare civila si competenta sa. 1. Calitatea de ofiter de stare civila Potrivit dispozitiilor art. 3 alin. 2 din Legea nr.l 19/1996 cu privire la actele de stare civila, urmatoarele persoane au calitatea de ofiteri de stare civila: a) primarii muncipiilor, ai sectoarelor municipiului Bucuresti, respectiv ai oraselor si comunelor (in municipii ori in subdiviziunile administrativ-teritoriale ale acestora, in orase si comune, aceste atributii se exercita de catre ofiterii de stare civila din primarie, iar la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti, de catre persoanele desemnate din aparatul propriu al serviciilor de specialitate din cadrul consiliilor judetene si, respectiv, a Primariei Capitalei); b) sefii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare de cariera ale Romaniei; c) comandantii de nave si aeronave (in acest caz, navele si aeronavele trebuie sa fie in afara teritoriului national); Primarii si sefii misiunilor diplomatice si a oficiilor consulare de cariera ale Romaniei pot delega14

exercitarea atributiilor de ofiter de stare civila viceprimarului, secretarului sau altor functionari din aparatul propriu, respectiv unuia dintre agentii diplomatici sau unuia dintre functionarii consulari. De asemenea, potrivit art. 8 alin. (7) din Legea nr. 119/1996, in caz de mobilizare, razboi, participare la misiuni de mentinere a pacii sau in scop umanitar, Ministerul Apararii Nationale desemneaza cadrele militare care inregistreaza actele

si faptele de stare civila ale militarilor si personalului civil si le comunica autoritatilor administratiei publice competente penru inregistrare. Potrivit art. 7 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, actele de stare civila intocmite de o persoana care a exercitat in mod public atributiile de ofiter de stare civila, cu respectare prevederilor legii, sunt valabile, chiar daca persoana nu avea aceasta calitate. Acasta reglementare cuprinde o aplicatie a regulii error comunis facit ius (adica eroarea comuna este creatoare de drept) in materia inregistrarilor de stare civila, din moment ce legea prevede, ca regula de baza, ca atributiile de stare civila se indeplinesc prin ofiteri de stare civila. 2. Competenta materiala a ofiterului de stare civila Prin competenta in domeniul starii civile se intelege aptitudinea recunoscuta de lege persoanelor cu atributii de stare civila de a solutiona sau de a rezolva unele cereri ivite in legatura cu inregistrarea si intocmirea actelor de stare civila. Competenta materiala (ratione materiae) este determinata de obiectul activitatii starii civile, adica de felul actelor pe care acesta trebuie sa le inregistreze si sa le intocmeasca, precum si a altor atributii pe care le are, potrivit legii. Ofiterii de stare civila sunt obligati sa intocmesca actele de stare civila pentru cetatenii romani23 si pentru persoanele fara cetatenie si inregistreaza, la cerere, actele sau faptele de stare civila ale cetatenilor straini care au domiciliul sau se afla temporar pe teritoriul Romaniei, in aceleasi conditii ca si pentru cetatenii romani. La cerere, ofiterul de stare civila procedeaza si la transcrierea in registrele de stare civila romane ale actelor de stare civila si ale mentiunilor cu privire la cetatenii romani aflati in strainatate. Potrivit art. 10 din Legea nr. 119/1996, in cazul in care ofiterul de stare civila refuza sa intocmeasca un act sau sa inscrie o mentiune ce intra23

Ofiterul de stare civila nu poate intocmi acte de stare civila cand este parte sau declarant (art. 3 alin. 4 din

lege). Intr-o asemenea situatiei, el va trebui sa delege o alta persoana.15

in atributiile sale, persoana nemultumita poate sesiza judecatoria in raza careia domiciliaza. Pe baza actelor de stare civia se elibereaza certificate de stare civila care au aceeasi putere doveditoare ca si faptele si actele intocmite sau inscrise in registre, si care constituie o exceptie de la regula instituita prin art. 1188 din Codul civil24. Obligatiile ofiterului de stare civila fata de formatiunea de evidenta informatizata a persoanei, in conformitate cu prevederile Normelor metodologice comune nr. 1/1997 si ale art.85 alin.2 din Metodologia pentru aplicarea unitara a dispozitiilor Legii nr. 119/1996, sunt ca pana la data de 5 a lunii urmatoare celei in care s-a operat mentiunea de divert, de exemplu, sa transmita la formatiunea de evidenta informatizata a persoanei, la care este arondata localitatea, un extras de pe actul de casatorie in care s-a operat mentiunea de divort, care va contine urmatoarele elemente: -datele de identificare ale sotilor; -domiciliul avut de acestia la data incheierii casatoriei,cat si la data pronuntarii divortului sau a anularii casatoriei; -numarul hotararii judecatoresti, data si instanta care a pronuntat-o; -numele, prenumele, data si locul nasterii copiilor minori incredintati unuia dintre parinti, potrivit hotararii instantei judecatoresti. Inscrisurile care au stat la baza intocmirii actelor de stare civila pot fi trimise, la cerere, instantelor judecatoresti, parchetelor sau politiei, care sunt obligate sa le restituie. 3. Competenta teritoriala a ofiterului de stare civila24

Acest text prevede ca copiile legalizate ale actelor autentice nu ridica dreptul celor interesati de a cere infa|

iarea originalului. De aceea, partile unui litigiu nu au dreptul sa pretinda ca instantei de judecata sa i se prezinte registrele de stare civila. Competenta teritoriala (ratione loci) este determinate de locul in care, potrivit legii, ofiterul de stare civila isi exercita atributiile de stare civila. Astfel, acesta isi exercita atributiile numai in limita unitatii administrativ-teritoriale determinate de lege, ori a spatiului geografic in care reprezinta misiunile diplomatice in strainatate, a navei sau a aeronavei aflate in afara apelor teritoriale si, respectiv, a spatiului aerian al Romaniei, in cazul comandantilor de nave si aeronave. Functionarii anume desemnati din cadrul consiliilor judetene si, respectiv, al primariei municipiului Bucuresti, inscriu mentiuni pe marginea actelor de stare civila, exemplarul II, si16

elibereaza extrase de pe acestea. Sectunea a Il-a. Organizarea inregistrarilor de stare civila 1. Notiune Prin inregistrari de stare civila intelegem operatiunile de consemnare in registrele de stare civila, de catre organele de stat cu atributii in materie, a faptelor si actelor de stare civila din care rezulta starea civila a unei persoane fizice, precum si a altor elemente enumerate de lege, de care legea leaga efecte juridice25. Sau intr-o alta defmitie, inregistrarile de stare civila sunt operatiunile materiale prin care se consemneaza, in registrele de stare civila, actele si faptele generatoare, modificatoare sau extinctive de stare civila si, implicit, starea civila care decurge din aceasta, efectuate in conditiile legii de catre organele cu atributii de stare civila.26 Trebuie sa retinem ca, in cazul inregistrarilor de stare civila, este vorba de operatii juridice, care produc efecte juridie, si de consemnare in scris, a diferitelor componente sau elemente ale starii civile. Aceste inregistrari se fac in registre de stare civila, care au un regim special de tinere, completare si pastrare.25 26

A se vedea, E. Lupan, I. Sabau- Pop, op.cit, p. 168. A se vedea I. Reghini, S. Diaconescu, op.cit., p. 247.

Asa fiind, obiectul inregistrarilor il constituie in principal, faptele si actele de stare civila, dar in registre se mai inscriu si alte elemente, cum este de pilda locul nasterii, locul incheierii casatori, locul mortii. In ceea ce priveste necesitatea si rolul inregistrarilor de stare civila, acestea sunt relevate de dispozitiile art.l din Legea nr. 119/1996 care prevad urmatoarele:"Actele de stare civila sunt inscrisuri autentice prin care se dovedeste nasterea, casatoria sau decesul unei persoane. Acestea se intocmesc in interesul statului si al persoanei si servesc la cunoasterea numarului si structurii populatiei, a situatiei demografice, la apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor." Aceasta inseamna ca inregistrarile de stare civila servesc atat intereselor publice, cat si intereselor private. 2.RegistreIe de stare civila Organizarea inregistrarilor de stare civila comporta doua aspecte, si anume regimul registrelor de stare civila si identificarea organelor competente sa efectueze inregistrari de stare civila. Registrele de stare civila sunt formulare tipizate pentru actele de stare civila, confectionate din17

hartie speciala, tiparite pe ambele fete, si compactate cu panza (art. 59 alin. 2 din Legea nr. 119/ 1996). Corespunzator celor trei feluri de acte de stare civila care pot fi intocmite, exista trei feluri de registre ale actelor de stare civila: unul pentru nasteri, unul pentrul casatorii si altul pentru decese. Registrele de stare civila se tin, potrivit art. 2 din Legea nr.l 19/1996, in dublu exemplar si se completeaza manual cu cerneala de culoare neagra. Primul exemplar al registrului se pastreaza la serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor din subordinea consiliului local unde a fost intocmit, iar al doilea exemplar se inainteaza, spre pastrare, serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor din subordinea consiliului judetean sau, dupa caz, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, asa cum se prevede in art.60 din lege. Potrivit art.72 din Legea nr. 119/1996, tinerea registrelor, intocmirea si inscrierea actelor de stare civila se realizeaza sub indrumarea si controlul Ministerului Administratiei si Internelor, prin Directia Generala pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date. Au competenta sa efectueze inregistrari de stare civila urmatoarele autoritati: - serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor din subordinea consiliilor Judetene si a consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiuiui Bucuresti, oraselor si comunelor prin ofiterii de stare civila (din continutul art. 2 din Legii nr.l 19/1996 rezulta ca aceste organe au doua importante atributii de stare civila: tin registrele de stare civila si efectueaza inregistrarile de stare civila); - serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor de la locul de coborare sau de debarcare, pentru nasterea ori decesul care ar avea loc in tren, pe o nava ori aeronava, in timpul unei calatorii in interiorul tarii ; - comandantul navei, in cazul in care nasterea, casatoria ori decesul ar avea loc pe o nava in timpul unei calatorii in afara granitelor tarii; la sosirea in tara, comandantul navei este obligat sa inainteze o copie certificata de pe inregistrarea efectuata, prin capitania portului de inscriere a navei, la Serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor al Sectorului 1 Bucuresti; - comandantul aeronavei, pentru nasterea ori decesul care ar avea loc pe o aeronava, in timpul calatoriei in afara granitelor tarii; la sosirea in tara, comandantul aeronavei ore obligatia sa inainteze un extras de pe carnetul de drum, prin comandantul de aeroport, la Serviciul public comunitar de evidenta a persoanelor al Sectorului 1 Bucuresti; - reprezentantii diplomatici ori consulari al Romaniei: acestia sunt obligati sa efectueze18

inregistrari de stare civila referitoare la cetatenii romani aflati in strainatate, precum si la apatrizi. In ceea ce priveste cetatenii straini aflati in Romania27, acestia pot apela, conform art. 4 din Legea nr. 119/1996, la inregistrarea de stare civila facuta de autoritatea administratiei publice locale ori la reprezentantii diplomatici sau consulari aflati in Romania. Cat priveste pe apatrizi (persoanele fara cetatenie), acestia sunt obligati sa solicite inregistrarea actelor sau faptelor de stare civila la autoritatile administratiei publice locale competente. 3.FeluriIe inregistrarilor de stare civila Din reglementarile legale in materie, si in primul rand din dispozitiile Legii nr. 119/1996 si ale Metodologiei, rezulta ca exista doua feluri de inregistrari de stare civila: a) inregistrari prin intocmirea actelor de stare civila, care reprezinta principala forma de inregistrare a actelor si faptelor de stare civila utilizata numai in trei situatii28, pentru inregistrarea nasterii, casatoriei si a decesului, cand se intocmeste, in mod corespunzator, in registrele de stare civila actul de nastere, actul de casatorie si cel de deces; b) inregistrari prin inscrierea de mentiuni marginale in actele de stare civila din registrele de stare civila (de nastere, de casatorie sau de deces, dupa caz), forma utilizata in urmatoarele situatii expres prevazute de dispozitiile art. 44 din Legea nr. 119/1996:27

Apatrizii (persoanele fara cetatenie) sunt obligati sa solicite inregistrarea actelor sau faptelor de stare civila la 0 situatie speciala o are adoptia. Astfel, persoanei adoptate i se intocmeste un nou act de nastere care sa

autoritatile administratiei publice locale competente de pe teritoriul Romaniei.28

probeze filiatia creata in baza hotararii judecatoresti intre aceasta si adoptatori, adoptatul fiind asimilat copilului firesc ac adoptatori lor.

- stabilirea filiatiei fata de mama (prin recunoastere ori hotarare judecatoreasca); - stabilirea filiatiei fata de tata (prin recunoastere ori hotarare judecatoreasca); - incuviintarea adoptiei, desfacerea sau nulitatea acesteia (prin hotarare judecatoreasca); - incuviintarea purtarii numelui prin hotarare judecatoreasca; - desfacerea casatoria, desfiintarea sau incetarea casatoriei; - schimbarea numelui sau/si prenumelui pe cale administrativa; - pierderea sau dobandirea cetateniei romane; - schimbarea sexului, dupa ramanerea definitiva si irevocabila o hotararii judecatoresti;19

- rectificarea, completarea sau anularea actelor de stare civila sau a mentiunilor inscrise pe ele. ,,Centralizatorul" inregistrarilor de stare civila este actul de nastere, dupa cum rezulta din dispozitiile Legii nr. 119/1996. Astfel, art.9 prevede: ,,Orice modificare intervenita in statulul civil al unei persoane, ca urmare a intocmirii unui act de stare civila sau, dupa caz, dispusa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, ori printr-un act administrativ, se comunica din oficiu, in termen de 10 zile, autoritatii administratiei publice locale unde s-a intocmit actul de nastere, de casatorie sau de deces al persoanei la care aceasta modificare se refera, in vederea inscrierii mentiunilor corespunzatoare." Asa fiind, in principiul, orice modificare intervenita, pe parcursul vietii, in statutul juridic al oricarei persoanei fizice, se inscrie prin mentiune marginala in registrul de nasteri. Atat intocmirea, cat si inscrierea de mentiuni marginale se fac la cerere, in limba romana, folosindu-se alfabetul latin, pe baza declaratiei persoanei obligata la aceasta sau din oficiu, in conditiile prevazute de lege (art. 5 din Legea nr. 119/1996). Sectiunea a III-a Intocmirea actelor de stare civila ale cetateanului roman aflat in strainatate 1. Aspecte de drept international privat in materia actelor de stare civila(40) Prin expresia ,,statutul persoanei fizice", legea privind reglementarea raporturilor de drept international privat roman are in vedere starea, capacitatea si relatiile de familiei ale persoanei fizice. Astfel, art. 11 din Legea nr. 105/1992 dispune ca statutul personal este supus legii nationale a persoanei fizice, afara daca prin dispozitii speciale nu se prevede altfel29. Legea nationala lexpatriae este legea statului a carei cetatenie o are persoana respectiva (art. 12 alin. 1 din Legea nr. 105/1992). Prin urmare, pentru cetateanul roman, legea nationala este cea romana. Legea privind statutul persoanei fizice, deci legea romana, carmuieste starea civila a cetateanului roman chiar daca el se afla in strainatate. Sub acest aspect, sunt supuse normei conflictuale privind statutul personal urmatoarele calitati care sunt cuprinse in starea civila: cu privire la casatorie, la filiatie, adoptie, rudenie, afinitate. De asemenea, sunt supuse lui lex personalis posesia de stat (folosinta starii civile) si actiunile de stare civila. Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila nu este guvernata de legea personala, ci de legea locului incheierii actului, conform regulii locus regit actum sau de legea autoritatii care efectueaza inregistrarea auctor regit actum.20

Legea de drept international privat reglementeaza cateva institutii de dreptul familiei care intereseaza si materia actelor de stare civila, si anume: casatoria si divortul (art. 18-24), filiatia si adoptia (art. 25-33). Or, referindu-ne la institutia casatoriei si la legatura ei cu actele de stare29

Daca o persoana nu are nici o cetatenie, se aplica legea domiciliului sau, in lipsa, legea resedintei,

potrivit art. 12 alin. 4 din Legea nr. 105/1992. civila, putem afirma ca un cetatean roman poate sa incheie o casatorie in strainatate cu un cetatean roman sau strain in fata autoritatii competente straine sau la sediul misiunii diplomatice sau a oficiului consular de cariera a Romaniei dintr-o tara straina, dupa cum se poate casatori cu un cetatean strain pe teritoriul Romaniei sau la misiunea diplomatic din Romania a statului al carui cetatean este viitorul sot. Asa fiind, fiecare viitor sot este supus legii sale nationale in ceea ce priveste conditiile de fond la incheierea casatoriei. Cetateanul strain care se casatoreste in Romania va putea sa probeze indeplinirea conditiilor de fond ale casatoriei prevazute de legea lui nationala cu un act eliberat de autoritatile competente ale statului respectiv. In acelasi mod, si cetateanul roman dovedeste in strainatate indeplinirea conditiilor de fond prevazute de Codul familiei roman. In toate situatile insa, forma casatoriei este supusa regulii locus regit actum, respectiv a legii statului pe teritoriul caruia se incheie. La fel, o hotarare judecatoreasca de divort emisa de o autoritate straina si care il priveste pe un cetatean roman urmeaza sa fie executata pe teritoriul Romaniei, iar ofiterul de stare civila sa faca mentiunile cuvenite pe marginea actelor de stare civila (nastere si casatorie). Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, este aplicabil Regulamentul nr. 2201/2003 adoptat de Consiliul Uniunii Europene privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti destinat printre altele, sa realizeze o mai buna coordonare a competentei in materie de divort i facilitarea circulatiei hotararilor judecatoresti de desfacere a casatoriei dintr-o tara in alta. 2. Intocmirea actelor de stare civila ale cetatenilor romani la misiunile diplomatice sau la oficiile21

consulare ale Romaniei din strainatate Cetateanul roman aflat in strainatate are un drept de optiune intre a inregistra faptul sau actul de stare civila la autoritatea locala competenta din statul strain sau la misiune diplomatica sau la oficiul consular de cariera al Romaniei din acel stat (art. 42 din Legea nr. 119/1996). Inregistrarea actelor si faptelor de stare civila de catre agentul diplomatic sau functionarul consular roman din strainatate se efectueaza in conformitate cu legea romana, neexistand nici o deosebire in ceea ce privesste regimul juridic al actelor de stare civila fata de situatia cetateanului roman care solicita inregistrarea la autoritatile administratiei publice din Romania. Misiunile diplomatice si oficiile consulare de cariera ale Romaniei trimit, prin Ministerial de Externe, primul exemplar al registrelor de stare civila, pe masura completarii lor, la primaria sectorului nr. 1 Bucuresti impreuna cu documentele primare pe baza carora s-a intocmit actul. In continuare vom prezenta cateva particularitati legate de inregistrarea nasterii, casatoriei sau decesului unui cetatean roman in strainatate de catre misiunile diplomatice sau consulare ale Romaniei: a. Inregistrarea nasterii unui cetatean roman in strainatate Inregistrarea nasterii unui copil cetatean roman la misiunea diplomatica sau la oficiul consular de cariera a Romaniei in strainatate30 se face in aceleasi termene prevazute si pentru ofiterul de stare civia din Romania, respectiv 15 zile pentru copilul nascut viu si 3 zile pentru copilul nascut mort, iar in cazul in care copilul nascut viu a decedat inauntrul teremenului de 15 zile, in termen de 24 ore (art. 1730

Inregistrarea nasterii se face pe baza declaratiei verbale date in fata ofiterului de stare civila de catre oricare

dintre parinti,iar daca, din diferite motive, nu o pot face, obligatia declararii revine medicului, persoanelor care au fost de fata la nastere sau personalul din unitatea in care a avut nasterea,rudelor ori vecinilor care au luat cunostinta despre nasterea unui copil. Declarantul va prezenta urmatoarele acte: - certificatul medical constatator al nasterii eliberat de unitatea sanitara unde s-a produs evenimentul; - certificatul de nastere si actul de identitate al mamei si al declarantului, daca nasterea nu este declarata de mama; - certificatul de casatorie al parintilor copilului, daca acestia sunt casatoriji. Actele de identitate ale parintilor si al declarantului, dupa caz, precum si certificatele de stare civila se restituie imediat dupa confruntarea datelor.22

din Legea nr. 119/1996). Daca se depaseste termenul de 15 zile, intocmirea actului de nastere se face inauntrul termenului de un an de la nastere si numai cu aprobarea sefului misiunii diplomatice sau al oficiliului de cariera. In situatia in care nasterea s-a produs in strainatate si intocmirea actului nu a fost facuta nici la misiunea diplomatica sau la oficiul consular de cariera si nici la autoritatea locala din strainatate, intocmirea actului de nastere se face in tara, la autoritatea administratiei publice locale in a carei raza parintii copilului isi au domiciliul si numai dupa ce Ministerul Administratiei si Internelor verifica, prin Ministerial de Externe, daca nasterea nu a fost inregistrata in strainatate (art. 20 alin. 2 din Legea nr. 119/1996). Bineinteles, daca a trecut un an de la nastere, inregistrarea acesteia nu este posibila decat pe baza unei hotarari judecatoresti de inregistrare tardiva a nasterii. Daca se stabileste ca nasterea a fost inregistrata in strainatate, in mod legal, se va urma procedura prevazuta pentru transcrierea certificatelor procurate din strainatate. b. Inregistrarea casatoriei cetateanului roman in strainatate Cetateanul roman se poate casatori cu un cetatean roman sau strain in fata autoritatilor locale de stat competente ori a agentului diplomatic sau functionarului consular fie al Romaniei, fie al statului celuilalt viitor sot. In cazul in care se opteaza pentru misiunea diplomatic sau oficiul consular de cariera al Romaniei din statul strain, procedura incheierii casatoriei, inclusiv cea prealabila zilei ceremoniei, si inregistrarea casatoriei sunt cele prevazute de Codul familiei si Legea actelor de stare civila. Incheierea casatoriei are loc in ziua stabilita, in prezenta viitorilor soti, a celor doi martori, ofiterul de stare civila constata daca au fost indeplinite toate conditiile cerute de lege, daca sunt sau nu opuneri intemeiate, dupa care se ia consirntamantul viitorilor soti. Potrivit art. 17 din Codul familiei, ofiterul de stare civila este obligat sa intocmeasca de indata actul de casatorie in registrul de stare civila, act care se semneaza de ambii soti, de martori si de ofiterul care a incheiat casatoria, dupa care elibereaza certificatul de casatorie. Asa cum am afirmat mai sus, conditiile de fond cerute pentru incheierea casatorie sunt aratate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti. c. Inregistrarea decesului unui cetatean roman in strainatate Intocmirea actului de deces de catre misiunea diplomatica sau oficiul consular roman se face pe baza declaratiei verbale a unuia dintre membrii familiei defunctului sau a oricarei alte persoane (vecini,23

prieteni, proprietarul, administratorul sau portalul imobilului unde a locuit sau a avut loc decesul ori a autoritatii sanitare din tara straina), precum si a certificatului medical constator al decesului eliberat de autoritatea competenta din statul respectiv. Termenul de declarare a decesului este de 3 zile de la data producerii evenimentului. In cazul in care se depaseste termenul, iar decesul nu s-a inregistrat nici la autoritatile locale si nici la misiunea diplomatica ori oficiul consular de cariera a Romaniei, numai cu aprobarea autoritatilor straine din statul respectiv, agentul diplomatic mai poate intregistra decesul in registrul de stare civila. In lipsa pasaportului, decesul nu va fi inregistrat daca nu se detine si alte acte din care sa rezulte ca defunctul a fost cetatean roman. De asemenea, daca declarantul nu cunoaste datele necesare completarii rubricilor din actul de deces, se vor inscrie numai datele cunoscute. Dupa intomirea actului de deces, se elibereaza certificatul de deces. Cu primul curier diplomatic se vor trimite Directiei Relatii Consulare din cadrul Ministerului de Externe actul de deces din registrul de stare civila, exemplarul I, si pasaportul cetateanului roman decedat. In ipoteza in care se doreste transportul persoanei decedate in vederea inhumarii in tara, misiunea diplomatica va elibera si un pasaport mortuar, in limba romana si intr-o limba de circulatie internationala. De asemenea, potrivit legii statului pe teritoriul caruia s-a produs decesul cetateanului roman, precum si a tarilor de tranzit, sicriul va fi insotit si de o dovada potrivit caria defunctul nu a suferit de vreo boala infectioasa, certificatul de imbalsamare, autorizatia de transport in tranzit etc. Conform dispozitiilor art. 40 alin. 2 si 3 din Legea nr. 119/1996, inhumarea sau incinerarea unui cetetean roman, al carui deces s-a produs si s-a inregistrat in strainatate, se face pe baza adeverintei eliberate de autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala urmeaza sa se faca inhumarea sau incinerarea. Casatoria A. Consideratii generale Termenul de casatorie este folosit de legislatia noastra in doua: sensuri a) actul juridic pe care il incheie persoanele care doresc sa se casatoreascaCasatoria face parte din categoria . actelor juridice , intrucat partile pot decide numai ca sa li se aplice sau nu dispozitiile legate care stabilesc24

statutul legal al casatoriei, fara a avea posibilitatea sa le modifice. Actul juridic al casatoriei nu poate fi considerat un contract (act subiectiv), intrucat: juridic viitorii soti urmaresc un scop comun (intemeierea unei familii), in timp ce, in cazul unui contract, scopurile urmarite de parti sunt diferite; - casatoria nu poate fi afectata de anumite modalitati (conditia si t care sunt specifice contractului; ermenul), - efectele casatoriei sunt cele prevazute de lege in mod expres(vointa sunt stabilite de parti, in limitele prevazutelege; de spre deosebire de contract, casatoria nu poate inceta prin acordul de vointa ai sotilor, ci numai in casatoria nu poate inceta prin vointa unilaterala a unuia dintre soti,in timp ce contractul cu durata conditiile si cu procedura reglementate de lege; nedeterminata poate inceta,in principiu, prin vointa unilaterala a uneia dintre parti; - contractul poate fi modificat de catre parti, prin acordul lor, nu este posibil in cazul casatoriei; fapt ce - casatoria poate fi desfacuta,in cazuri exceptionale, prin divort, in conditiile stabilite de lege, in timp ce, in cazul contractului, o parte poate cere rezolutiunea, daca cealalta parte nu isi executa obligatiile; - nulitatea casatoriei prezinta unele particularitati de nulitatea contractelor si a celorialte acte juridice; fata b) Situatia juridical, in principiu permanenta, a celor casatoriti, determinata de reglementarea legala privind casatoria. Aceasta situatie devine aplicabila prin incheierea actului casatoriei si dureaza pe tot timpul existentei raportului de casatorie. In concluzie casatoria reprezinta uniunea liber consimtita, ,, incheiata potrivit dispozitiilor legate, intre un barbat si o femeie, cu scopul de a intemeia o familie, si reglementata de normele imperative ale legii. Termenul de uniune poate fi inteles atat ca act juridic, cat raporturi juridice statornicite intre soti. ca si Caracterele casatoriei urmatoarele: sunt - este o uniune dintre un barbat si o femeie; -este liber consimtita (bazata pe afectiune reciproca); - se intemeiaza pe deplina egalitate in drepturi intre barbat si (conditiile in care se incheie, relatiile femeie dintre soti sau dintre acestia si copiii lor etc.); - este monogama (in sensul ca este oprit sa se casatoreasca care este casatorit sau femeia care barbatul este casatorita); -se incheie pe viata (casatoria inceteaza prin moartea unuia dintre prin declararea judecatoreasca soti sau a mortii unuia dintre ei se poate desface, in cazuri exceptionale, prin divort); si25

partilor

determina

doar apiicarea

statutului legal al casatoriei, fara posibilitatea de a-l modifica), in timp ce efectele juridice ale contractuiui

- are ca scop intemeierea unei familii; aceste relatii care se intre sot si sotie constituie continutul incheie casatoriei, cauza necesara determinanta a acesteia; si -are un caracter civil, in sensul ca incheierea si inregistrarea casatoriei sunt de competenta exclusiva a autoritatii de stat (uniunea incheiata numai religios nu are valoare juridica); - se incheie in formele cerute de lege. B. Conditiile de fond ale casatoriei Pentru intemeierea unei familii trainice, sanatoase din punct de vedere fizic si moral, care sa-si indeplineasca functiile ce ii revin in societatea noastra, legea permite incheierea casatoriei numai atunci cand viitorii soti au aptitudinea fizica si morala necesare realizarii acestui scop. Cerintele legale pentru incheierea unei casatorii urmaresc si asigurarea exprimarii consimtamantului liber si constient al viitorilor soti. Legislatia noastra a eliminat unele conditii de fond cunoscute reglementarilor anterioare, si anume: consimtamantul parintilor sau al ascendentilor, pentru cei care nu varsta de 21 de ani; aveau - autorizatia organului ierarhic superior, pentru anumite categorii de slujbasi ai statului, cum ar fi cazul membrilor corpului diplomatical functionarilor Ministerului Afacerilor Externe. si Metodologia pentru aplicarea unitara a dispozitiilor nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila Legii prevede insa, in cazul cadrelor militare active (ofiteri, maistri militari si subofiteri) care se casatoresc cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenia romana, obligatia de a obtine aprobarea ministruiui apararii nationale, a ministrului de interne, a ministrului de justitie ori a conducatorilor serviciilor de stat specializate in domeniul apararii si sigurantei nationale. Aceasta reglementare are o sfera de aplicabilitate diferita fata de cea anterioara (Legea nr.9/1940) care cerea ofiterilor, casatorie, aprobarea organelor pentru superioare. Consideram ca, in contextul legislatiei in vigoare, conditiile defond ale casatoriein sens larg (sau ,I pozitive) sunt urmatoarele: 1. Casatoria se poate incheia numai intre persoane de sex deosebit (diferit). - Aceasta conditie nu este prevazuta de lege in mod expres, intrucat rezulta in mod evident din reglementarea relatiilor de familie de catre Codul familiei, care face referire in repetate la termenii de barbat si randuri femeie, ori mama si tata. - Respectiva conditie poate interesa, in mod practic, numai in situatia persoanelor al caror sex nu este diferentiat in mod distinct. - Probiema precizata mai sus este de ordin medical si priveste persoanele cu anumite tulburari, care au sexul26

incert. - Sexul fiecarei persoane se stabileste cu ajutorul certificatului de eliberat in baza actului de nastere nastere, intocmit atunci cand se face inregistrarea nasterii copilului, care are o rubrica n acest sens. distincta i - I cazul persoanelor care au sexul incert sau daca ulterior inregistrarii sexului au loc modificari importante pe n planul sexualizarii, este admisibila actiunea in stabilirea exacta a sexului ori actiunea in schimbarea sexului, care sunt actiuni de stat si nu rectificare a inregistrarii in actele de stare civila, intrucat nu ne aflam in de situatia unei erori cu privire la sexul inregistrat, modificarea sexului intervenind ulterior inregistrarii. -Mentiunea de schimbare a sexului se inscribe in actele de stare civila,dupa ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti. 2. Actul juridic al casatoriei este legal numai atunci cand viitorii soti au varsta matrimoniala (varsta legala pentru a se putea casatori). Aceasta conditie necesita, de asemenea, unele PRECIZARI : a) varsta minima pentru incheierea casatoriei este stabilita prin pentru mai multe considerente: lege, Din punct de vedere biologic (al manifestarilor vietii cu privire la structura fiintei umane si al raporturilor dintre diferite organe constitutive ale acesteia) si eugenic (eugenie - teorie care preconizeaza ameliorarea populatiilor umane prin masuri genetice: alegerea parintilor, interzicerea procrearii in anumiteetc.), situatii atat barbatul, cat si femeia trebuie sa fi ajuns la varsta pubertatii, sa aiba aptitudinea fizica de a se casatori si a procrea copii normali si sanatosi. Desi persoanele devin pubere la varste care difera de la o persoana la alta, legea stabileste pentru casatorie o varsta minima, superioara varstei pubertatii reale. Din punct de vedere psihic (forma specifica de reflectare a realitatii, produsa de activitatea sistemului nervos si prezenta la fiintele superioare) si moral (morala - ansamblul normelor de convietuire, de comportare a oameniior unii fata de altii si fata de colectivitate si a caror incalcare nu este sanctionata de lege, ci deopinia publica), viitorii soti trebuie sa fie in masura sa inteleaga importanta actului casatoriei si sa-si asume in mod constient toate drepturile si obligatiile pe care acesta le presupune. Din punct de vedere spiritual(sufletesc, intelectual), varsta minima la casatorie este determinata de necesitatea existentei legaturi puternice, a unei uniri stranse intre viitorii soti. unei Pentru asigurarea unui consimtamant liber, personal si constient al viitorilor soti, este necesara o anumita varsta biologica acestora. a In conformitate cu prevederile Codului familiei, barbatul si femeia secasatori numai daca au pot implinit varsta de 18 ani. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, se poate incuviinta casatoria femeii care a implinit 16 ani si27

definitiva

si

care poate obtine dispensa pentru incheierea casatoriei. b) varsta maxima pentru incheierea casatoriei nu este stabilita de legislatia noastra, astfel ca nu este exclusa casatoria unei persoane aflata in pragul mortii, scopul fiind acela al legalizariisituatii de fapt unei preexistente. c) diferenta de varsta maxima viitorii soti nu este stabilita lege, astfel ca se poate incheia . Intre de casatoria, indiferent care este aceasta diferenta. Diferenta prea mare de varsta intre viitorii soti poate pune in discutie doar faptul ca s-ar putea voi incheierea unei casatorii fictive (incheiata in alt scop decat acela de a intemeia o familie), care este lovita de nulitate absoluta. 3) Casatoria se incheie prin consimtamantul liber si actual al viitorilor soti , care constituie esenta acestui act. Consimtamantul la casatorie este liber, in sensul ca sunt inlaturate limitarile juridice, rasiale si religioase cu privire la libera alegere intre viitorii soti. Din acest punct de vedere, reglementarile legale prevad urmatoarele: - Constitutia Romaniei, art.44 pct.1: ,,Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti... -Codul familiei, art.1 alin.3: ,,Familia are la baza casatoria consimtita intre soti. liber - Codul familiei, art. 16 alin.1: ,,Casatoria se incheie prin consimtamantul viitorilor soti. Acestia sunt obligati sa fie prezenti impreuna, insotiti de doi martori, la sediul primariei, pentru a-si da consimtamantul personal si in mod public in fata ofiterului de civila." stare -Codul familiei, art. 17: ,,Delegatul de stare civila, luand consimtamantul viitorilor soti,va intocmi de indata inregistrul actelor de civila actul de casatorie care se semneaza de soti, de cei stare doi martori si de ofiterul de stare civila." Libera manifestare a consimtamantului viitorilor sotiasigurata prin anumite forme este determinate, actul casatoriei avand, astfel, un caracter solemn. Consimtamantul la casatorie se manifesta prin raspunsul afirmativ al fiecaruia dintre soti, la intrebarile ofiterului civila. de stare In acest sens, consimtamantul celor care vorbesc o alta limba decat cea cunoscuta de delegatul de stare civila sau al celor care sunt in imposibilitate de a vorbi (de exemplu, surdomutii) se da in unui prezenta interpret, incheindu-se un proces-verbal. De asemenea, in sens juridic, consimtamantul liber la casatorie inseamna lipsa viciilor de consimtamant: - Eroareaviciaza consimtamantul numai atunci cand se refera la identitatea fizica a celuilalt sot; aceasta limitare este insa aproape neputinta, intrucat viitorii soti vor fi prezenti personal la cu incheierea casatoriei,28

iar identificarea lor se va face de catre ofiterul de stare civila. Eroarea asupra identitatii civile nu constituie viciu de consimtamant la casatorie (exemple: unul dintre soti este divortat, desi celalalt credea ca este celibatar, este copil din afara casatoriei, in timp ce celalalt sot cunostea ca este din casatorie, ori apartine unei familii, in timp ce celalalt sot credea ca apartine alteia). In practica, este greu de conceput existenta acestui viciu de consimtamant, intrucat, prin procedura stabilita la incheierea casatoriei, exista suficiente garantii pentru identificarea si cunoasterea reciproca a sotilor, deoarece acestia trebuie sa prezinte personal. se - Dolul (viclenia) constituie viciu de consimtamant care se determina dupa regulile dreptului comun, intrucat nu se face nici o derogare prin dispozitiile Codului familiei, tinandu-se seama de caracterul specific al casatoriei. Dolul este o eroare provocata si cuprinde atat un element subiectiv (eroarea), cat si obiectiv (mijloacele viclene folosite pentru a provoca eroarea). In materia casatoriei, este viciu de consimtamant numai dolul principal, nu si cei incident (accidental, intamplator), intrucat regimul casatoriei este prestabilit de lege. Domeniul de aplicare al dolului(vicleniei)este mai intins decat cel al erorii,putandu-se pune si cu privire la alte elemente decat identitatea fizica a celuilalt sot (exemplu: unele calitati ale viitorului sot, care daca ar fi fost cunoscute, nu s-ar fi incheiat casatoria). Ne referim la fapta unuia dintre viitorii soti de a prezenta un certificat prenuptial pe numele unei rude, pentru a ascunde faptul ca sufera de o boala grava, de durata, sau situatia in care o persoana bolnava, fara sa fie alienata sau debila mintal, ascunde viitorului sot starea de boala, inducandu-l in eroare, caz in care casatoria poate fi anulata la cererea acestuia din urma, ne ntrucat i aflam in situatia unei nulitati relative. Deci, eroarea provocata prin mijloace viclene, asupra starii sanatatii unuia dintre viitorii soti, constituie viciu de consimtamant la casatorie, acest element fiind corespunzator conceptiei dreptului nostru privind actul juridic al casatoriei, viitorii soti avand "obligatia de a-si comunica reciproc starea sanatatii. Pe de alta parte, daca un viitor sot, prin mijloace viclene, a fost indus in eroare de catre celalalt sot, cu privire la starea sa materiala, la incheierea casatoriei, aceastas t e viciu deconsimtamant prin dol. nue Violenta,ca urmare a vicierii consimtamantului viitorului sot prin provocata prin constrangere teama fizica sau morala exercitate impotriva sa, cuprinde un element obiectiv (constrangerea) sj unul subiectiv (teama, care determina lipsa de libertate a consimtamantului viitorului sot). Date fiind conditiile in care se incheie casatoria, apreciem ca este aproape imposibil sa avem situatii de violenta prin constrangere fizica. Violenta poate fi provocata si prin constrangere morala (exemplu: la incheierea casatoriei, consimtamantul unuia dintre viitorii soti a fost viciat prin violenta de constrangerea morala provocata de tatal acestuia, caz in29

care casatoria va fi declarata nula, daca actiunea va fi introdusa in termenul legal de 6 la incetarea luni de violentei). Consimtamantul la casatorie trebuie sa actual, deci sa existechiar in momentul incheierii acesteia. fie Promisiunile de casatorie facute viitorii soti (logodna) nu presupun obligatia incheierii casatoriei. In de conformitate cu acest principiu, consimtamantul fiecarui sot se exprima personal si simultan, fapt ce implica prezenta acestorampreuna, in fata ofiterului de stare civila, pentru a-si da i consimtamantul la casatorie. In acest sens, Conventia privind consimtamantul la casatorie, minima a casatoriei si varsta inregistrarea casatoriilor, adoptata "Adunarea generala a O.N.U. la a XVII-a sesiune, la 10.12.1962, de ratificata de Romania prin Legea nr. 116/1992, prevede si urmatoarele: prezenta viitorilor soti chiar in momentul casatoriei; ca o exceptie de la aceasta regula, nu se poate incheia casatoriain circumstante exceptionale, decat Pentru incheierea casatoriei,viitorii soti au obligatia sa DECLARE CA SI-AU COMUNICAT RECIPROC STAREA SANATATII LOR, care se realizeaza prin certificatele medicale, pe care acestia trebuie sa le anexeze la declaratia de casatorie. Aceasta cerinta a legii vizeaza urmatoarele scopuri: consideratii de ordin medical, eugenic; legea opreste casatoria persoanelor care sufera de anumite boli, chiar si atunci cand viitorii soti ar fi de acord sa se casatoreasca; - viitorii soti sa cunoasca, fiecare dintre ei, starea sanatatii celuilalt, a sti pericolul ce il poate pentru prezenta pentru ei si copiii incheierea unei casatorii in conditii necorespunzatoare din punct lor de vedere al sanatatii. In acest scop, unitatile sanitare au obligatia de a efectua examenul medical in vederea casatoriei si de a elibera certificatul prenuptial. Art.9 dinCodul familiei mentioneaza ca nu se pot casatori alienatul mintal si mintal. debilul C. Impedimentele la casatorie Impedimentele la casatorie, in sens restrans, sunt acele imprejurari de fapt sau de drept a caror existenta impiedica incheierea casatoriei. Acestea pot fi invocate din oficiu de catre ofiterul de stare civila sau persoanele delegate pentru exercitarea atributiilor de civila, conform prevederilor Legii nr. 119/1996 stare cu privire la actele de stare civila, ori pe cale de opozitie la casatorie, impotriva viitorilor soti. Legislatia noastra prevede urmatoarele impedimente la : casatorie30

dovedite in fata autoritatii competente.

1. este oprit sa se casatoreasca barbatul care este casatorit sa eiacare este casatorita. A ceasta presupune, u fem pentru unul dintre viitorii soti, existenta unei casatorii anterioare valabile (care nu a fost declarata nula, desfacuta prin divort, ori care nu a incetat prin moartea sau declararea judecatoreasca a mortii fostului sot). Acesta este principiul monogamiei,care se gaseste la baza actului casatoriei, a carui incalcare se numeste bigamie (poligamie) si este sanctionata atat din punct de vedere civil (prin nulitatea casatoriei), cat si penal (infractiunea de bigamie). Analizand situatiile practice care pot sa apara cu privire la problema pusa in discutie, se impun unele precizari: - Nu exista bigamie atunci cand o persoana a incheiat o noua casatorie, insa prima e declarata nula, chiar dupa Incheierea celei de-a doua casatorii. - Daca cea de-a doua casatorie este declarata nula, insa pentrumotiv decat incalcarea principiului alt un monogamiei, nu exista bigamie. - In cazul in care s-a incheiat o noua casatorie, iar prima casatorie se desface prin divort, exista bigamie numai daca data desfacerii primei casatorii este dupa data la care a fost incheiata cea de-a doua. - In situatia in care sotul unei persoane declarata moarta prin judecatoreasca s-a recasatorit si dupa hotarare aceea hotararea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea noua ramane iar prima casatorie valabila, este desfacuta pe data incheierii noii casatorii (art.22 din Codul familiei); in acest caz, pentru sotul recasatorit nu exista bigamie. - Nu este bigam sotul care se casatoreste intre data declararii si data ramanerii definitive a hotararii mortii judecatoresti declarative de moarte a celuilalt sot. - In situatia in care noua casatorie a fost declarata nula pentru bigamie, inainte de ramanerea definitiva a hotararii declarative de moarte, dispare cauza de bigamie dupa aceasta din urma hotarare. In mod practic, se poate constata daca persoana care incheie o casatorie a mai fost casatorita si daca aceasta casatorie a fost desfacuta, intrucat, potrivit art.9 din Legea nr. 119/1996, orice modificare intervenita in statutul civil al unei persoane, ca urmarentocmirii unui act de stare civila ori printr-un act administrativ, a i se comunica din oficiu, in termen de 10 zile, autoritatii administratiei locale unde s-a intocmit actul publice de nastere, de casatorie sau de deces al persoanei la care aceasta modificare se refera, in vederea in scrierii mentiunilor corespunzatoare 2. Este oprita casatoria intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in linie colaterale pana la al patrulea grad inclusive (art.6 alin.1 din Codul familiei). In acest sens, conform art.46 din Codul familiei, gradul de rudenie se stabileste astfel:31

a) in linie dreapta, dupa numarul nasterilor: - f i u l si tatal sunt rude in gradul intai; - nepotul de fiu si bunicul sunt rude de gradul al doilea. b) In linie colaterala, numarul nasterilor, urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si dupa coborand de la acesta pana la cealalta ruda: - fratii sunt rude de gradul al doilea; - unchiul si nepotul sunt rude in gradul al treilea; - verii primari sunt rude in gradul al patrulea. Impedimentul la casatorie intre rudele apropiate se bazeaza pe urmatoarele considerente: -de ordin medical (biologic), intrucat uniunile dintre rudele apropiate nu asigura descendenti sanatosi; -asemenea uniuni pot avea un efect negativ, din punct de vedere asupra vietii de familie intemoral, meiate de catre astfel de persoane. Precizam ca, in aceste conditii: -Este oprita casatoria intre rudele in linie directa, indiferent de gradul de rudenie (tatal cu fiica, mama cu fiul, bunicul cu nepoata, bunica cu nepotul etc.). -Este oprita casatoria intre rudele pana la gradul al patrulea inclusiv, in linie colaterala (fratele cu sora, unchiul cu nepoata, matusa cu nepotul, varul cu vara lui). -Rudenia reprezinta impediment la casatorie indiferent dacadin casatorie sau din afara casatoriei, este intrucat filiatia rezultata din casatorie sau din afara casatoriei, stabilita prin recunoasterecale pe sau judecatoreasca, dau nastere rudeniei, si astfel, in ambele cazuri, exista aceleasi impedimente. Apreciem ca rudenia din afara casatoriei constituie impediment la casatorie, indiferent de faptul ca a fost sau nu legal constatata, in cazul in care rudenia din afara casatoriei este de notorietate publica si se reflecta intr-o folosire a starii civile evidenta (de exemplu, nu s-ar putea admite ca tatal din afara casatoriei sa se poata casatori cu fiica sa numai pentru motivul ca filiatia din afara casatoriei nu a fost stabilita in mod legal). Daca ofiterul de stare civila sau delegatul desemnat refuza incheierea unei casatorii pe motivul ca viitorii soti sunt rude din afara casatoriei, rudenia nefiind legal constatata, si acestia pretind ca intre ei nu exista o asemenea rudenie, persoanele nemultumite pot sesiza judecatoria in raza careia domiciliaza,art.10 potrivit din Legea nr.119/1996, care va decide. In cazul adoptiei cu efecte depline, desi legaturile de rudenieadoptat si rudele sale firesti inceteaza, intre este oprita casatoria intre acestia.32

Casatoria poate fi incuviintata intre rudele colaterale de patru, exclusiv pentru motive temeinice gradul (exemplu: graviditatea femeii), prin acordarea dispensei de grad de rudenie. DlSPENSA DE GRAD DE RUDENIE:COMPETENTA Dispensa :

de grad de rudenie se acorda de catre Predintele consiliului judetean sau primarul

general al municipiului Bu curesti, in functie de unitatea administrativ-teritoriala pe a carei isi are za ra domiciliui solicitantul, prin dispozitie.CONDITII :

-existenta unor motive temeinice (exemplu: graviditatea femeii, constatata de un medic oficial). ACTENECESARE :

- cererea motivata a persoanei care solicita dispensa de grad de rudenie; - acte doveditoare (exemplu: acte medicale); - copii legalizate de pe certificatele de nastere ale viitorilor soti; - buletinele de identitate ale viitorilor soti, in original si copie (dupa verificare, originalul se restituie); - anchete sociale intocmite de autoritatea tutelara de la domiciliile viitorilor soti; - orice alte acte pe care solicitantul le considera necesare pentru motivarea cererii.PROCEDURA :

Serviciul de stare civila primeste cererile pentru acordarea dispensei de grad de rudenie,

le analizeaza si propune presedintelui consiliului judetean sau primarului general al municipiului Bucuresti aprobarea sau respingerea motivata a acestora.PRECIZARI Raportul :

sexual intre rude in linie directa sau intresifrati constituie infractiunea de surori

incest, prevazuta" de art.203 din Codul penal si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. Tentativa se pedepseste. 3. Relatiile rezultand din adoptie, potrivit art.7 din Codul familiei, impediment la casatorie sunt si determina oprirea acesteiaurmatoarele situatii: in a) Intre adoptator sau ascendentii lui, pe de o parte, si adoptat descendentii lui, pe de alta parte; ori b) Intre copiii celui care adopta, pe de o parte, si cel adoptat sau acestuia, pe de alta parte; copiii c) Intre cei adoptati de aceeasi persoana. Pentru motive temeinice (de exemplu, graviditatea femeii), poate fi incuviintata casatoria, prin dispozitie a primarului general al municipiului Bucuresti sau presedintelui consiliului judetean raza de pe teritoriala unde isi are domiciliul solicitantul, numai intre:33

- copiii celui care adopta, pe de o parte, si eel adoptat sau copiii acestuia, pe de alta parte; - cei adoptati de aceeasi persoana. Impedimentele stabilite la lit.a) si b) se datoreaza rudeniei civile care se creeaza in urma adoptiei. In ceea ce-i priveste pe cei adoptati de aceeasi persoana, impedimentele stabilite se justifica prin consideratii de ordin moral, datorita vietii de familie comune pe care acestia o duc. 4. In timpul tutelei, casatoria este oprita intre tutore si persoana minora ce se afla sub tutela sa(art.8 din Codul Familiei) Intrucat tutorele are obligatia de a ocroti pe minor, a se ingriji de cresterea si educarea lui, inlocuind astfel atributiile parintesti, este normal sa se interzica casatoria mtre tutore si persoana minora aflata sub tutela sa, pe perioada cat aceasta fiinteaza. Acest impediment se refera la tutore si la "femeia minora ce se sub tutela sa (barbatul minor afla nu se poate casatori cu tutorele sau,intrucat nu are varsta legala pentru casatorie), considerentele fiind de ordin moral. 5. Este oprit sa se casatoreasca alienatul mintal, debilul mintal, precum si cel care este lipsit vremelnic de facultatile mintale, cat timp nu are discernamantul fatelor sale (art.9 din Codul familiei). Din continutul acestui text rezulta ca ne putem intalni cu doua care constituie impediment la situatii incheierea casatoriei: a) Existenta alienatiei mintale sau a debilitatii mintale constituie situatii de fapt, care, prin existenta lor, duce la imposibilitatea incheierii casatoriei, atat in cazul in care au fost constatate prin procedura speciala a interdictiei, cat si atunci cand n-au fost constatate printr-o asemenea procedura, intrucat legea nu face nici o distinctie in acest sens. Din consideratii de ordin medical, in cazul in care una dintre persoanele care doreste sa se casatoreasca se afla intr-o astfel de situatie, legislatia a impus aceasta interdictie. In asemenea situatii, casatoria nu se va putea incheia, chiar daca alienatul sau debilul rnintal s-ar afla in stare de luciditate pasagera. Aceasta diferentiere rezuita din prevederile art.9 din Codul familiei, care face distinctie intre alienatul si debilul mintal, pe de o parte, si cel iipsit vremelnic de facultatile mintale, pe de alta parte. Precizarea ca nu se poate casatori cat timp nu are discernamantul faptelor sale este aplicabila numai pentru cea din urma categorie. Concluzia este deci ca alienatul si debilul mintal nu se pot casatori, indiferent de faptul ca se gasesc sau nu in momente de luciditate.34

Prin aceasta se deosebesc incheierea casatoriei si incheierea act juridic, care este valabila daca oricarui persoana in cauza se gasea in stare de luciditate la data intocmirii lui. Starea de alienatie mintala sau de debilitate mintala poate fi dovedlta atat in momentul incheierii casatoriei, cat si ulterior, cu ocazia judecarii actiunii pentru declararea nulitatii casatoriei. b) Cel lipsit vremelnic de facultatile mintale nu se poate casatori atata timp cat nu are discernamantul faptelor sale, intrucat in momentul incheierii casatoriei nu-si poate da seama de consecintele actului pe care urmeaza sa-l savarseasca, din cauza unei incapacitati accidentale in care se afla (exemple: stare de inconstienta temporara, stare de ebrietate etc.). Fostul Tribunal Suprem precizeaza, in decizia civila nr.1517/1967, deosebirea intre debilul sau alienatul mintal si cel lipsit vremelnic de facultatile mintale, explicatia fiind in finalitatea urmarita de lege: asigurarea in timpul casatoriei a unor raporturi normale soti, cat si intre acestia si copii, precum si intre evitarea posibilitatii nasterii copii cu deficiente psihice, care se pot transmite ereditar. Aceasta finalitate unor nu poate fi realizata daca s-ar permite alienatului sau debilului mintal sa se casatoreasca. D. Conditiile de forma ale casatoriei Codul familiei reglementeaza conditiile de forma ale casatoriei si face distinctie intre: -formalitati premergatoare si - formalitati concomitente Tncheierii casatoriei. 1. Formalitatile premergatoare incheierii casatoriei Scopul acestor formalitati, anterioare casatoriei, apreciem ca are i n vedere: asigurarea consimtamantului liber al celor care doresc sa se casatoreasca, vointa de a se casatori urmand a se exprima in autoritatilor competente; fata incunostiintarea ofiterului de stare civila competent cu privire la civil al viitorilor soti, pentru ca pe statutul baza acestor date sa poata verifica modul in care sunt indeplinite conditiile de lipsa impedimentelor la fond si casatorie; luarea la cunostinta de catre terti (cei care nu figureaza ca parte in acte sau litigii si fata de care actul juridic sau hotararea formulata in cauza nu produce efecte) despre incheierea casatoriei preconizate si posibilitatea de a se pune in miscare opozitiile la casatorie, atunci cand este cazul; a) dovada casatoriei. Prima formalitate pe care viitorii soti o indeplinesc in vederea casatoriei este DECLARATIA DE Art.12 din Codul familiei prevede ca ,,cei care vor sa se casatoreasca vor face, personal, declaratia de35

CASATORIE.

casatorie, la serviciul de stare civila la care urmeaza a se incheia casatoria". Art.28 din Legea nr. 119/1996 precizeaza ca ,,declaratia de casatorie se face personal de catre viitorii soti, in scris, la autoritatea administratiei publice unde urmeaza a se incheia casatoria", iar in art.38 al Metodoiogiei de aplicare a acestei legi se concretizeaza prin autoritatii, astfel: la primaria locului de numirea domiciliu sau de resedinta al unuia dintre ei". Ca exceptie, atunci cand unul dintre viitorii soti nu se afla in locaiitatea unde urmeaza a se incheia casatoria, el poate face declaratia de casatorie la primaria localitatii de domiciliuresedinta. Aceasta sau de urmeaza sa o transmita, in termen de 48 de ore, la primaria localitatii unde urmeaza a se incheia casatoria. Atunci cand unul dintre viitorii soti, din motive obiective, nu se poate prezenta la serviciul de stare civila din localitatea unde se afla pentru a face declaratia de casatorie, aceasta va putea fi luata si in afara sediului serviciului de stare civila, prin analogie cu acele cazuri in care casatoria se poate incheia in afara sediului serviciului de stare civila, cand unul dintre soti nu se poate prezenta la acest sediu (art.din i 16 12 Codul familiei).1 Conform art.13din Codul familiei, in aceiasi zi cu primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare

civila va dispune publicarea acesteia, prin afisarea in extras, tr-un loc special amenajat, la sediul in primariei unde urmeaza sa se incheie casatoria. Extrasul din declaratia de casatorie va cuprinde, in mod obligatoriu: data afisarii, datele de stare civila ale viitorilor soti, precum si instiintarea ca orice persoana poate face opunere la casatorie, in 10 zile termen de de la data afisarii." Daca ambii viitori soti sunt cetateni straini sau romani cu domiciliul in strainatate, declaratia cetateni de casatorie se poate face la primaria localitatii in care acestia se afla temporar . Declaratia de casatorie se face numai in forma scrisa, fiind semnata de declarant si de ofiterul de stare civila, si trebuie sa contina: vointa neindoielnica de a se casatori a viitorilor soti; declaratia viitorilor soti ca indeplinesc cerintele prevazute de art.4-10 din Codul familiei, cu privire la

indeplinirea conditiilor de si lipsa impedimentelor la casatorie; fond - declaratia acestora ca au luat cunostinta reciproc de starea lor de sanatate; - declaratia viitorilor soti cu privire la numele pe care s-au inteles sa-l poarte in timpul casatoriei (aceasta deciaratie se poate face si ulterior, pana la data incheierii casatoriei, in forma scrisa, urmand a fi anexata la declaratia de casatorie facuta); date cu privire la identitatea viitorilor soti;36

- precizarea locului unde urmeaza a se incheia casatoria, daca declaratiile s-au facut la servicii de stare civila diferite. Atunci cand unul dintre viitorii soti nu stie sau nu poate sa scrie, declaratia se semneaza de ofiterul de stare civila, care va mentiona ca datele inscrise in declaratie corespund cu cele declarate verbal si ca au fost citite, cuvant cu cuvant, viitorului sot. Viitorii soti trebuie sa prezinte, odata cu declaratia de casatorie, prevazute de lege, actele respectiv: actul de identitate (buletin sau carte de identitate); certificatul de nastere, in original si copie; certificate medicale privind starea sanatatii, care este valabil 14 la data emiterii si trebuie sa zile de

cuprinda mentiunea expresa ca persoana se poate sau nu se poate casatori (certificate prenuptial); -acte in original si in copii traduse si legalizate ori certificate de ofiterul de stare civila, din care sa rezulte, daca este cazul, desfacerea casatoriei anterioare, dupa cum o impune situatia de fapt: - certificate de deces al fostului sot; - certificate de despartire sau de divort, eliberat In perioada 1951-1960; anilor - certificate de nastere sau de casatorie, cu mentiunea de desfacere a casatoriei; - sentinta de divort ramasa definitiva si irevocabila, pentru divorturile pronuntate intre 8 octombrie 1966 31 iulie 1974, trebuie sa poarte mentiunea ca a fost inscrisa pe actul de care casatorie in termen de 60 de zile de la pronuntare (in lipsa acestei mentiuni, hotararea nu se va lua in considerare, ramanand fara efect ). Daca situatia impune, dosarul va mai cuprinde si