cardio grile

Download Cardio Grile

Post on 14-Aug-2015

51 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

rezi

TRANSCRIPT

1. CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin dilatarea majora a tuturor camerelor cordului cu asocierea hipertrofiei moderate a miocarduiui: A. Cardiomiopatie dilatativa B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Cardiomiopatie restrictiva D. Infarct miocardic E. Miocardita difuza 2. CS. Patologie cardiaca, caracterizata prin hipertrofia ventriculara stnga cu diminuarea volumului sistolic: A. Cardiomiopatie dilatativa B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Cardiomiopatie restrictiva D. Infarct miocardic E. Miocardita 3. CS. Patologie a miocardului caracterizata prin dereglarea functiei diastolice n urma fibrozei accentuate: A. Cardiomiopatie dilatativa B. Cardiomiopatie hipertrofica C. Cardiomiopatie restrictiva D. Infarct miocardicE. Miocardita

4.

CS. Principala veriga patogenetica n dezvoltarea cordului pulmonar cronic este: A. Hipertensiunea arteriala B. Hipotensiunea arteriala C. Hipertensiunea pulmonara

D. Cresterea presiunii venoase E. Nici una din aceste variante 5. CS. Profilaia socului cardiogen din infarctul miocardic acut consta n urmatoarele, cu exceptia: A. Reducerii intervalului de debut a infarctului miocardic acut-spitalizare B. Aplicarii terapiei trombolitice ct mai precoce C. Profilaxiei si corectiei dereglarilor de ritm D. Corectiei dereglarilor volumului de snge circulant E. Administrarii de agenti vasopresori 6. CS. n socul cardiogen, Dopamina n doze mici nu provoaca: A. Dilatarea arterelor coronariene B. Dilatarea arterelor cerebrale C. Dilatarea arterelor renale D. Stimularea receptorilor dopaminergici E. Stimularea alfa receptorilor 7. CS. Care este simptomul dominant al insuficientei cardiace cronice pe stnga: A. Tusea B. Hemoptizia C. Dispneea D. Astenia E. Respiratia Cheyne-Stokes 8. CS. Ce simptom nu este caracteristic pentru staza venoasa: A. Cianoza rece si generalizata B. Edeme generalizate

C. Icter D. Hipertensiunea arteriala E. Hipertensiunea venoasa 9. CS. Pentru insuficienta cardiaca pe dreapta este caracteristic: A. Turgescenta jugularelor B. Accentuarea pulsatiei arterelor carotide C. Accentuarea pulsatiei arterelor femurale D. Absenta pulsatiei pe arterele radiale E. Pulsatia venelor membrelor inferioare 10. CS. Care este criteriul ce sta la baza clasificarii insuficientei cardiace NYHA A. Tahicardia B. Dispneea C. Bradicardia D. Astenia E. Tusea 11. CS. Ce preparate reduc presarcina si scad tensiunea hidrostatica n capilarele pulmonare: A. Analgezice opioidee B. Diuretice C. Adrenomimetice D. Bronholitice E. Antiinflamatoare nesteroidene 12. CS. Selectati cauza principala a anginei pectorale: A. Stenoza aortica

B. Hipertensiunea arteriala C. Ateroscleroza coronariana D. Cardiomiopatia hipertrofica E. Hipertireoidia 13. CS. Localizarea tipica a durerii anginoase A. Precordial B. Epigastru C. Retrosternal D. Interscapular E. Umarul stng 14. CS. Semnul caracteristic pe electrocardiograma n acces de angina pectorala este: A. Unda P bifazica B. Modificarile segmentului ST C. Unda P negativa D. Modificarile segmentului PQ E. Modificarile complexului QRS 15. CS. Nu este contraindicatie absoluta a efectuarii testului de efort, n caz de: A. Infarct miocardic acut B. Angina pectorala instabila C. Hipertensiune arteriala sistemica D. Endocardita infectioasa E. Tulburari severe de ritm cardiac 16. CS. Creatinfosfochinaza, n infarctul miocardic acut se majoreaza:

A. La 2 ore de la debut, atinge un maxim la 12 ore si revine la normal n 1-2 zile B. La 4-8 ore de la debut , atinge un maxim la 36-48 ore si revine la normal n 35 zile C. La 8-10 ore de la debut, atinge un maxim la 36-48 ore si revine la normal n 5-7 zile D. La 5 ore de la debut, atinge un maxim la 6 ore si revine la normal n 2 zile E. Creste la 5 ore de la debut, atinge un maxim la 2ore si revine la normal n 2 zile 17. CS. Cea mai efectiva metoda a nlaturarii durerii n infarct miocardic acut este: A. Administrarea nitratilor B. Analgezice neopioidee C. Anagezice opioide D. Neuroleptanalgezia E. Administrarea beta-adrenoblocantelor 18. CS. Hipertensiunea arteriala este definita ca o depasire a valorilor tensiunii arteriale sistolice si diastolice mai mult de: A. 130/80mmHg B. 140/90mmHg C. 150/100mmHg D. 160/100mmHg E. 155/110mmHg 19. CS. Valorile tensiunei arteriale sistolice 160-179 mmHg si tensiunei arteriale diastolice 100-109 mmHg sunt caracteristice pentru: A. Hipertensiunea arteriala gradul I B. Hipertensiunea arteriala gradul II C. Hipertensiunea arteriala gradul III

D. Hipertensiune arteriala sistolica izolata E. Distonie nerovegetativa de tip hipertonic 20. CS. Care este efectul advers, specific furosemidului, administrat pe termen lung n tratamentul hipertensiunei arteriale: A. Manifestari alergice B. Vasculite C. Nefrita interstitiala D. Ginecomastie E. Diminuarea libidoului 21. CS. Numiti afirmativ ce nu se refera la pericard: A. Fixarea si limitarea miscarilor excesive ale inimii B. Reducerea frictiunii inimii fata de structurile vecine C. Limitarea dilatarii acute a cordului D. Participarea la distribuirea si egalizarea fortelor hidrostatice a celor doi ventriculi E. Functia de pompa22. CS. La bolnavii cu stenoza mitrala cu decurgere asimptomatica strategia tratamentului prezinta: A. Valvuloplastia cu balon; B. Tratamentul cu anticoagulante; C. Restrictia de sare si administrarea diureticelor; D. Comisurotomia pe cord nchis; E. Comisurotomia pe cord deschis;

23.

24.

CS. Simptomul cel mai frecvent n clinica miocarditei de orice etiologie este: A. Dispneea; B. Cardialgia; C. Palpitatiile; D. Sincopa; E. Fatigabilitatea CS. Debutul reumatismului articular acut apare: A. La 1-5 saptamni de la o infectie streptococica faringiana B. La 1-2 zile dupa supraraciala fara legatura cu infectia C. La 2-3 luni dupa gripa D. La 1 an de la nceputul manifestarilor sindromului articular E. La 2-3 ani dupa herpesul suportat

25. CS. Manifestarile articulare ale reumatismului articular acut se caracterizeaza prin: A. Caracterul "migrator" al poliartritei B. Afectarea asimetrica a articulatiilor mari C. Afectarea simetrica a articulatiilor mici D. Durata durerilor mai mult de 4 saptamni E. Durata durerilor pe parcursul a 2-3 luni 26. CS. Reumatismul articular acut, de regula, se manifesta prin: A. Leucocitoza neutrofila; B. Anemia hipocroma; C. VSH 60-80 mm/ora; D. Leucopenia moderata; E. Micsorarea titrelor ASL-O; ASK, ASG. 27. CS. Valorile titrelor de anticorpi antistreptococici si dinamica lor: A. Nu reflecta gradul de activitate al reumatismului B. Reflecta indirect gradul de activitate al reumatismului C. Nu reflecta gradul de sensibilitate cu antigenii streptococici D. Nu se modifica n dinamica E. Nu este criteriu de diagnostic 28. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul I este: A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec. B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec. C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel venrticular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 min D. Lipsa unor complexe ventriculare QRST E. Devierea axei electrice cordului spre stnga 29. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul II este: A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec. B. Prelungirea complexului QRS mai mult de 0,12 sec. C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min D. Decaderea unor impulsuri atriale, n timp ce celelalte sunt conduse E. Devierea axei electrice cordului spre stnga 30. CS. Cel mai important semn electrocardiografic al blocului atrioventricular gradul III este: A. Prelungirea intervalului P-Q (R) mai mult de 0,20 sec. B. Prelungirea duratei complexului QRS mai mult de 0,12 sec. C. Disocierea completa a ritmului atrial (P) si cel ventricular (QRST) si micsorarea frecventei contractiilor ventriculare mai putin de 60-30 / min D. Lipsa unor complexe ventriculare QRST E. Devierea axei electrice cordului spre stnga 31. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa I conform clasificarii canadiene prezinta:

A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid C. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii normale D. Angina poate fi prezenta si n repaos E. Angina lipseste 32. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa II conform clasificarii canadiene prezinta: A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid C. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii normale D. Angina poate fi prezenta si n repaos E. Angina lipseste 33. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa III conform clasificarii canadiene prezinta: A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid C. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii normale D. Angina poate fi prezenta si n repaos E. Angina lipseste 34. CS. Caracteristica anginei pectorale clasa IV conform clasificarii canadiene prezinta: A. Activitatea tipica obisnuita nu provoaca angina; aceasta apare la efort intens B. Angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid

C. Angina apare la efortul de mers obisnuit, sau la urcatul scarilor n conditii normale D. Angina poate fi prezenta si n repaos E. Angina lipseste 35. CS. Selectati semnele clinice caracteristice pentru tahicardie supraventriculara paroxistica: A. Ritmul cordului regulat, 90 batai/min B. Ritmul cordului regulat, 120 batai/min C. Ritmul cordului regulat, 220 batai/min D. Ritmul cordului neregulat E. Deficit de puls 36. CS. Selectati preparatul optim pentru tratamentul tahicardiei sinusale n insuficienta cardiaca: A. Am