teza rezumat mihail drug

5/8/2018 Teza Rezumat Mihail Drug - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/teza-rezumat-mihail-drug 1/68

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„GR. T. POPA” IAŞI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

INTEGRAREA BIOLOGIC Ă A SISTEMELOR DE PROTEZARE LA PACIEN II EDENTA I PAR IAL, PROTEZA I ŞI

NEPROTEZA I

Conducător ştiinific,

Pr of. Dr. NORINA – CONSUELA FORNA

Doctorand,

Dr. MIHAIL DRUG

IAŞI 2009



2

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„GR. T. POPA” IAŞI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT INTEGRAREA BIOLOGICĂ A SISTEMELOR DE PROTEZARE

LA PACIEN II EDENTA I PAR IAL, PROTEZA I ŞI NEPROTEZA I

Conducător ştiinific,

Pr of. Dr. NORINA – CONSUELA FORNA

Doctorand,

Dr. MIHAIL DRUG

IAŞI 2009



3

CUPRINS

INTRODUCERE – MOTIVA IA ALEGERII TEMEI ................................................................ 5

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII

CAPITOLUL I ................................................................................................................................ 9

ASPECTE MORFOLOGICE ALE CÂMPULUI PROTETIC CONSECUTIV PROTEZĂRII

I.1 MODIFICĂRI TISULARE LOCALE ŞI LOCO-REGIONALE LA PACIENTUL EDENTATPAR IAL ÎNTINS ................................................................................................................................ 9

I.1.1 Modificări la nivelul structurilor moi consecutiv protezării ............................................ 9

I.1.2 Teorii actuale pr ivind implicarea factorilor locali în producerea modificăr ilor lanivelul structurilor moi consecutiv protezării ....................................................... 12

I.1.2.1 Teoria mecano – traumatică ...........................................................12

I.1.2.2 Teoria chimico – toxică ....... ............ ............ ............ ............ ......... 15

I.1.2.3 Teoria alergică .............................................................................. 16

I.1.2.4 Teoria microbiană ......................................................................... 16

I.1.2.5 Teoria fragilităii capilare .......... .......... ............ ............. ............ ... 17

I.1.3 Stomatita protetică ............................ .................................................. ................ 18

I.2 AFECTAREA SUPORTULUI DUR AL CÂMPULUI PROTETIC ............................................ 57

CAPITOLUL II ............................................................................................................................... 65

BIOMATERIALE IMPLICATE IN REALIZAREA PROTEZARILOR PARTIAL MOBILE

II.1. Generalităi .................................................................................................................................. 65

II.2. Biomateriale nemetalice implicate in realizarea protezarilor partial mobile ..................................... 66

II.3. Biomateriale metalice utilizate in conceperea protezarilor partial mobilizabile ......................... 70

II.4. Tehnici de realizare a protezelor parial amovibile ..................................................................... 76



4

CAPITOLUL III .............................................................................................................................. 90

CONSIDERENTE VIZÂND INTEGRAREA BIOLOGICĂ A BIOMATERIALELORUTILIZATE ÎN PROTEZAREA MOBILĂ ŞI CONCEPTELE TEHNOLOGICE DEAPLICARE A LOR

III. 1. Consideratii privind biomaterialele utilizate în protezare ......................................................... 93III.1.1. Consideraii biologice privind aliajele metalice ........................................................ 93

III.1.2. Consideraii tehnologice privind aliajele metalice ..................................................... 95

III.1.2.1. Considerente biologice ale integrarii aliajelor nobile pe baza de aur şipaladiu in protetica dentară ....................................................................................... 95

III.1.2.2. Aspecte biologice ale integrării aliajelor nichel crom în protetica dentară 97

III.1.2.3. Consideratii privind integrarea biologica a nichelului in protetica dentară 98

III.1.2.4. Considerente biologice ale integării titanului utilizat in protetica dentară 99

III.1.3. Aspecte biologice şi tehnologice ale utilizării răşinilor acrilice în protetica dentară ..... 104

III.1.4. Aspecte biologice ale utilizarii acrilatelor flexibile în protetica dentară ................. 107

III.1.5. Aspecte biologice şi tehnologice ale utilizării ceramicii în protetica dentară ........ 107

CONTRIBU II PERSONALE

CCAAPPIITTOOLLUULL IIVV ........................................................................................................................................................................................................................................................ 111144

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA CCEERRCCEETTĂĂRRIIII SSII DDIIRREECCTTIIII GGEENNEERRAALLEE DDEE CCEERRCCEETTAARREE

IV.1. Motivaia alegerii temei ........................................................................................................... 114

IV2. Direcii de cercetare ................................................................................................................. 114

IV.3. Scopul şi obiectivele cercetării ................................................................................................ 115

IV.4. Material şi metodă .................................................................................................................. 115



5

CAPITOLUL V ............................................................................................................................. 118

STUDII PRIVIND OPTIMIZAREA BINOMULUI STRUCTURA BIOMATERIAL-INTEGRARE BIOLOGICA ÎN EDENTA IA PAR IAL ÎNTINSĂ

V.1 INTRODUCERE ....................................................................................................................... 118

V.2 SCOP .......................................................................................................................................... 118

V.3 MATERIAL ŞI METODĂ ........................................................................................................ 119

V.4 REZULTATE ŞI DISCU II ...................................................................................................... 129

V.5 CONCLUZII .............................................................................................................................. 165

CAPITOLUL VI ............................................................................................................................ 167

STUDII ALE MODIFICĂRILOR INDUSE DE PROTEZELEPAR IAL AMOVIBILE LANIVELUL MUCOASEI ORALE

VI.1 INTRODUCERE ...................................................................................................................... 167

VI. 2 SCOP ....................................................................................................................................... 168

VI.3 MATERIAL ŞI METODĂ ....................................................................................................... 169

VI.4 REZULTATE ŞI DISCU II ..................................................................................................... 171

VI.5 CONCLUZII ............................................................................................................................. 190

CAPITOLUL VII .......................................................................................................................... 192

SSTTUUDDIIUU SSTTAATTIISSTTIICC PPRRIIVVIINNDD IINNDDIICCIIII CCLLIINNIICCOO--BBIIOOLLOOGGIICCII LLAA PPAACCIIEENN II EEDDEENNTTAA II PPAARR IIAALL ÎÎNNTTIINNSS CCUU DDIIFFEERRIITTEE TTIIPPUURRII DDEE RREESSTTAAUURRĂĂRRII PPRROOTTEETTIICCEE

VII.1 INTRODUCERE ..................................................................................................................... 192

VII. 2 SCOP ...................................................................................................................................... 192

VII.3 MATERIAL ŞI METODĂ ...................................................................................................... 192

VII.4 REZULTATE .......................................................................................................................... 193

VII.4.1. Rezultatele examenului clinic subiectiv şi obiectiv ............................................... 193

VII.4.2. Rezultatele evaluării calităii execuiei clinice sau tehnologice a restauraiei ....... 202

VI.4.3. Corespondena dintre natura materialului tratamentul restaurativ şi apariiapatologiei parodontale .......................................................................................................... 213



6

VII.4.4. Evaluarea indicatorilor clinici parodontali …......................................................... 221

VII.5. DISCU II ............................................................................................................................... 236

VII.6. CONCLUZII ………...………………………………...................................................…… 237

CAPITOLUL VIII ......................................................................................................................... 239

CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 242

LISTA LUCRĂRILOR ŞTIIN IFICE DIN TEMATICA DE DOCTORAT ……….……… 259



7

INTRODUCERE – Motivaia alegerii temei

Teritoriul stomatologiei moderne cuprinde elemente spectaculoase din sfera implantologiei,atingând valene de artă atunci când vorbim de reconstituirile protetice estetice, însă nu trebuie săeludăm o realitate frecvent întâlnită în practica medicală şi anume faptul că o proporie demnă de luat în

seama de cazuri de edentaie parial întinsă sunt ancorate în soluiile protetice sociale, în acest contextintegrarea biologica a substitutelor protetice constituie o condiie sine-qua-non a reuşitei teapeutice.[31]

Consecinele edentaiei parial întinse asupra integrării sociale a pacientului au un impactdeosebit de mare, punându-şi amprenta asupra comportamentului psihic al acestuia.[12]

Protezele parial amovibile, soluiile terapeutice cele mai frecvente în astfel de cazuri au suportatşi vor suporta de-a lungul timpului îmbunătăiri, în scopul atenuării acestei mutilări destul de grave, caurmare a cortegiului de consecine pe care-l au asupra schemei corporale a pacientului.[73]

Traiectoriile moderne de soluionare terapeutică a edentaiei parial întinse, vizează protezarea peimplante, însă realitatea clinică corelată cu multiplele aspecte sociale ce rămân în actualitate, fără a eluda

limitele legate de starea generală, sunt doar câteva argumente ce se constituie în reale puncte de plecarepentru derularea unor studii pertinente ce au ca scop îmbunătăirea confortului pacientului edentat parial întins, prin evaluarea biomaterialelor ce au suportat modificări structurale.[31]

Principiile generale ale tratamentului protetic în teritoriul edentaiei parial întinse capătă valenede individualitate, induse de caracteristicile tabloului clinic, acordându-se o deosebită ateniecomplicaiilor prezente în cazul acestui tip de diagnostic, cu răsunet asupra echilibrului intraoral, cuatragerea dezechilibrelor majore faciale.[36]

Dispariia posibi1ităilor de transmitere dentoparodontală a forelor, prin pierderea dinilortransformă crestele reziduale în structuri neadaptate onto şi filogenetic la receptarea şi amortizareapresiunilor, transmise, de data aceasta, prin intermediul protezelor amovibile. [13] Purtarea protezelor are, în

majoritatea cazurilor, efecte patogene asupra esuturilor câmpurilor protetice. Consecinele pot fi de două feluri

: directe şi indirecte.

Modificările de adaptare a esuturilor care alcătuiesc câmpul protetic şi, în general, a esuturilorsistemului stomatognat la această nouă situaie trebuie cunoscute, deoarece ele au implicaii serioase înterapia de restaurare protetică a edentaiei pariale.[152]

Cu toate că sistemul stomatognat are o capacitate de adaptare remarcabilă, inserarea protezelor încavitatea bucală poate perturba echilibrul mediului bucal, generând efecte adverse soldate adeseori cuafectarea integrităii esuturilor orale. Aşadar, cu toate că protezarea rezolvă multe probleme aleedentatului (masticaia, estetica, fonaia etc.), purtarea protezelor nu rămâne fără consecine asupraesuturilor ce vin în contact cu ele. [70] În multe cazuri, dacă nu cumva în toate, purtarea protezelor devine

patogenică. Toate componentele câmpului protetic suferă modificări în timp. [11] Reaciile mucoasei bucalesunt rezultatul iritaiilor mecanice, acumulării de placă precum şi al aciunii toxice şi/sau alergice amaterialelor din care sunt confecionate protezele, dar nici terenul nu poate fi neglijat.[116]



8

CCaappiittoolluull IIVV

MMEETTOODDOOLLOOGGIIAA CCEERRCCEETTĂĂRRIIII

V.1. MOTIVA IA ALEGERII TEMEI

Aspectele eseniale legate de integrarea restaurărilor mobile la pacienii edentai parial întinsderivă dintr-un cumul factorial ce îşi pune amprenta decisiv pe finalitatea clinică, reunind structurabiomaterialelor componente, influena pe care o au asupra esuturilor adiacente, particularitatea cazuluiclinic fiind deosebit de importantă.[68]

Varietatea biomaterialelor ce fac parte din structura protezelor parial mobile, dictată de structurafiecărui tip de mucoasă conduce la derularea unor studii intite ce individualizează alegerea tipului debiomaterial în acord cu indicii clinicobiologici ce caracterizează suportul muco-osos si odonto-parodontal, aspect corelativ ce cuantifică integrarea biologică reală a construciilor protetice mobile înarmonia sistemului stomatognat.

Paleta de consecine ce derivă din integrarea deficitară a soluiilor terapeutice, ancorate predilect în sfera soluiilor clasice, oferă o imagine concretă asupra realităii practice cu care se confruntapracticianul şi stă la baza nevoii de identificare a binomului biomateria – particularitate a câmpului

protetic, materializându-se într-o pledoarie pentru derularea studiilor cuprinse în prezenta teză dedoctorat.[79]

IV.2. DIREC II DE CERCETARE1. Studii privind optimizarea structurii acrilatelor, a materialelor siliconice, biomateriale

frecvent utilizate în structura restaurărilor mobile din teritoriul edentaiei pariale întinse, în acord cu tipul de suport muco-osos şi dento-parodontal, în acelaşi timp cuconceptul de optimizare reflectându-se şi în registrul soluiilor terapeutice moderne cevizează modificări ale suprafeei implantare în vederea periointegrării.

2. Studiu privind efectele biomaterialelor asupra mucoasei orale şi ale tipurilor deprotezare, prefaat de modelarea matematică a efectului biomecanic şi biologic a

biomaterialului utilizat la nivelul suportului muco–osos.3. Studiu statistic referitor la integrarea biologică a restaurărilor protetice fixe şi mobilela un lot de 760 de pacieni, ce s-au prezentat în Baza Clinică a Facultăii de MedicinăDentară în intervalul 2006 - 2009.

IV.3. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Au fost vizate următoarele obiective:1. Optimizarea structurii biomaterialelor acrilice şi siliconice, precum şi a proprietăilor suprafeei

implantare în vederea augmentării valenelor biologice, a soluiilor terapeutice ce au în structuralor aceste tipuri de biomateriale sau le utilizează în asigurarea longevităii acestora în acord cugradul de resorbie şi atrofie.

2. Identificarea prin studii de microscopie a corelaiei: structura mucoasa orala – biomaterialulutilizat şi a tipului de protezare, prefaate de studii de simulare prin metoda elementului finit.

3. Cuantificarea incidenei şi prevalenei gradului de integrare biologică a restaurărilor protetice lapacienii edentai parial întins, aspect ce stă la baza identificării aspectelor deficitare ce in fie departea terapeutică fie generate de nerespectarea particularităilor câmpului protetic.

IV.4. MATERIAL ŞI METODĂ Material? Loturile incluse în studiu sunt variabile ca număr de cazuri, în funcie de studiul realizat.



9

Criteriile de includere în lot:au fost incluşi pacieni care au semnat şi datat formularul de consimământ informat;pacieni cu vârste cuprinse între 30 şi 82 ani cu edentaie parială şi diverse grade deafectare a stării generale;pacieni ce pot să participe la studiu pe perioadele determinate.

Criterii de excludere:cei ce nu pot să participe la studiu pe întreaga perioadă;pacieni necooperani.

Loturile studiate sunt reprezentative statistic.Tipuri de studii utilizate:

- Studii de biocompatibilitate realizate in vitro în deplin acord cu normele etice în vigoare;- Studii de simulare prin metoda elementului finit;- Studii de microscopie electronică în vederea evaluării şi cuantificării efectului

biomaterialelor asupra structurii mucoasei orale.

În vederea atingerii obiectivelor propuse:] Pentru studiu clinic a fost evaluat un lot reprezentativ de pacieni (760 cazuri), prezentai în

asistena la solicitare cu vârste cuprinse între 30 şi 82 ani, respectând exigenelemetodologice impuse de perspectiva atingerii scopului şi obiectivelor generale şi specificeale cercetării. Au fost selectate cazurile cu edentaie parială întinsă protezate doar la nivelulcompartimentului odonto-parodontal, având deficitar compartimentul muco–osos, în egalămăsură cazuri protezate mixt cu diferite tipuri de protezare realizate în urmă cu 2, 5 sau 7ani.

] În vederea obinerii unui optim al integrării biologice rezultate din modificarea structuriimaterialelor acrilice şi siliconice prin introducerea de substane antiseptice cu eliberarecontrolată, fără a eluda depunerea de hidroxiapatita activa pe suprafaa implantară, soluieterapeutică de elecie în arealul edentaiei pariale întinse.

] Metodele statistice descriptive şi analitice utilizate au permis analiza, compararea şiprelucrarea fidelă a datelor obinute. În cadrul acestei cercetări s-a folosit pentru prelucrarea

statistică a datelor programul STATISTICA, dedicat cercetării medicale. În cadrul studiuluis-au aplicat teste specifice diverselor tipuri de date analizate dintre care putem aminti teste decompararea valorilor medii a unui parametru corespunzător mai multor loturi de date dintrecare testul ANOVA, Scheffé, Spjotvol/Stoline, teste specifice de corelaie pentru variabilecantitative cât şi pentru variabile calitative dintre care putem meniona: Pearson, Chi–pătrat(χ2), Mantel-Haenszel, Fisher, Spearman, Kendall tau, Gamma.

] În urma aplicării acestor teste s-au luat în discuie principalii parametrii de interes iar înfuncie de valorile acestora s-au stabilit concluziile. Astfel p parametrul de referină calculat în cadrul testelor reprezintă nivelul de semnificaie al testului, care s-a comparat cu p=0,05 corespunzător unei încrederi de 95%, acesta având valori semnificative pentru pcalculat<0,05.



10

Capitolul V

STUDII PRIVIND OPTIMIZAREA BINOMULUI STRUCTURA BIOMATERIAL-INTEGRARE BIOLOGICĂ ÎN EDENTA IA PAR IAL ÎNTINSĂ

V.1 Int roducere.Legătura indestructibilă între structura biomaterialelor din care se realizează construciile

protetice amovibile şi particularităile de câmp protetic constituie un element cheie în realizarea uneiprotezări individualizate. Un aspect esenial în finalitatea clinică a restaurărilor protetice amovibile îlconstituie concordana între biomaterialele utilizate, integrarea biologică a acestora linia tehnologicăabordată şi particularitatea de câmp protetic a pacientului edentate parial întins.[16]

V. 2 Scop

Studiul îşi propune îmbunătăirea calităilor biomaterialelor utilizate în sfera protezării parialamovibile, traiectoriile eseniale lucrative vizând acrilatele, materialele siliconice, precum şi variantelemoderne terapeutice, reprezentate de implante, modificările structurale şi asocierile corespunzătoaredetermină elaborarea unor protezări cu înalt grad de biocomatibilitate şi valene sociale. O traiectorieimportantă urmărită este reprezentată de aderarea filementelor de Candida albicans, bacterie frecvent întâlnită la nivelul cavităii orale a pacienilor vârstnici (edentaia parial întinsă şi edentaia subtotalătratate prin proteze acrilice sunt entităi clinice ce ocupă un procent important la aceşti pacieni) ladiferitele variaii ale acrilatului, conturând-se situaiile în care există posibilitatea de contracarare aacestor tendine ale unei structuri microbiene rezistente.

Cel de-al doilea studiu vizează eliberarea controlată a structurilor antiseptice introduse înmaterialele siliconice elaborate în colaborare cu Institutul de Chimie Macromoleculară ,,Petru Poni” dinIaşi, materiale utilizate în căptuşirea protezelor mobile având contact direct cu mucoasa orală.

Ultimul studiu propus vizează îmbunătăirea integrării biologice generate de posibilităilor desoluionare a diverselor tipuri de edentaie prin intermediul diferitelor tipuri de implante, a cărorsuprafaă a fost condiionată prin depunerea de hidroxiapatită bioactivă, etapă clinică prefaată de studiisimulative elaborate prin metoda elementului finit, ce oferă date elocvente corelative privitoare labinomul: dimensiune versus design implant - tensiuni la nivelul suportului osos, precum şi studii debiocompatibilitate şi bioactivitate.

V.3 Material şi metodă

I. Materiale acrilice vizeaza doua traiectorii de cercetare:

I.a Introducerea copolimerilor maleici în structura acrilatului clasic:a) Ca material de baza pentru realizarea epruvetelor s-a utilizat o r ăşină acrilică conventională

pe bază de poli (metacrilat de metil) şi monomer acrilic de la firma SPOFA, Germania. Răşina acrilică afost aditivată cu copolimeri ai anhidridei maleice (AM) cu metacrilat de metil (MAM) ca atare sau subforma de sare de sodiu;

b) Copolimerul AM cu MAM a fost obinut după o reetă proprie [G.C. Chitanu, I. L. Zaharia, A.G. Anghelescu, A. Carpov, Romanian Patent 117097, 2001], prin copolimerizare radicalică în soluieurmată de precipitare, purificare prin extracie şi uscare la 40°C şi presiune redusă timp de 48 ore. Din



11

copolimerul în forma anhidrida a fost preparată sarea de sodiu prin hidroliza şi neutralizare cu soluieapoasă diluată de hidroxid de sodiu, la 60°C, timp de 8 ore. Soluia obinută a fost purificată prindiafiltrare iar polimerul a fost recuperat prin liofilizare. Structura chimică a celor doi copolimeri esteprezentată în schema 1. Compoziia chimică a celor doi copolimeri a fost AM:MAM 1:2 (moli),determinată prin titrare conductometrică în amestec acetona-apa [G.C. Chitanu, I. Popescu, A. Carpov, Rev. Roum. Chim. [52].

Pentru evaluarea comportamentului biologic au fost realizate un număr de epruvete, sub formade plăci subiri dreptunghiulare, cu dimensiunea longitudinala de 40 mm, lăimea de aproximativ 20 mmşi grosimea între 1,8 şi 2,5 mm.

Fig. VII.2. Copolimerii M 88 şi AM 88Proporiile combinării au variat de la 1:1 la 1:3. Într-o etapă ulterioară acrilatul a fost amestecat

cu monomerul, materialul final fiind inserat în tipar şi supus ulterior procesului de polimerizare (fig.VII.2).

II. Metoda de obinere a eşantioanelor:

A. Realizarea modelelor din ceară a eşantioanelor;

B. Prepararea amestecului pulbere-monomer;

Se observă cele trei stadii principale de formare a pastei:

1. Stadiul 1 sau stadiul de sedimentare: pulberea (polimerul) adăugată în lichid (monomerul) estesedimentată: aspect nisipos;

2. Stadiul 2 sau stadiul de dizolvare: lichidul monomer difuzează între particulele de polimer:aspect cremos (spumos);

3. Stadiul 3 sau stadiul de saturare: pudra polimer a saturat lichidul monomer: aspect păstos. Înacest stadiu amestecul nu se mai lipeşte de pereii recipientului şi se poate „trage în fire”. Esteatins după aproximativ două minute.

C. Introducerea pastei de acrilat în formele de ghips, în exces, pentru compensarea contraciei depolimerizare;

D. Închiderea chiuvetelor;

E. Introducerea în presa hidraulică;

F. Introducerea lor în câte un bighel pentru presare şi meninerea presiunii în timpul polimerizării;

G. Introducerea lor într-o baie cu apă rece ce se încălzeşte lent până la 100o C şi meninerea lor la aceastătemperatură;



12

H. Obinerea propriu-zisă a eşantioanelor;

III. Îmbunătăirea materialelor siliconice prin proiectarea sistemelor cu eliberare controlată desubstane antibacteriene, cum ar fi Eugenol sau Timol.

Prima dintre acestea, Eugenolul, a fost încorporat în matrici siliconice în scopul efectuăriitestelor de bio-compatibilitate.

IV. Partea experimentală s-a efectuat pe implanturi dentare cu şurub, utilizate în mod curent înpractica implantologică dentară; implanturile au fost realizate din aliaj de titan - Ti6Al4V. Procesul deacoperire biomimetică a urmat aceleaşi faze de realizare ca şi în cazul cercetării pe probe experimentaledin anul 2006, utilizând două soluii care pot depune fosfaii de calciu din soluii apoase, la temperaturacorpului respective fliudul biologic sintetic - FBS şi soluia suprasaturată în ioni de calciu-SCS.

V.4 Rezultate şi discuii

I.a Rezultate şi discutii privind introducerea copolimerilor maleici în structrura acrilatelor

Rezultate negative din punct de vedere al aderării Candidei s-au remarcat la epruvetele ce aveau în compoziie copolimerul AM88, M88 şi epruvetele armate cu polietilenă dispusă longitudinal şialeatoriu. Aceste rezultate semnificativ negative se bazează pe efectul antibacterian ai celor 2 copolimerielaborai la Institutul de Chimie Macromoleculară “Petru Poni” Iaşi. Din literatura de specialitate secunoaşte faptul că toi copolimerii anhidridei maleice şi derivaii lor au proprietăi bioactive (Chianu,1995).

În contextul celor enunate anterior era de aşteptat ca cei doi copolimeri să inducă acesteproprietăi. Important de consemnat este faptul că de cei doi copolimeri studiai pot fi legate grupări detip eugenol şi timol cu efect antibacterian, realizând sisteme de polimeri cu eliberare controlată desubstane antibacteriene.

Structura chimică a copolimerului AM88 în prezena grupărilor de carboxilat de sodiu ce conferăcaracter de polielectrolit influenează aciunea antimicrobiană. Diferenele de structură chimică ale celor2 copolimeri sunt vizibile şi în cadrul comportamentului biomecanic. Copolimerul pe bază de maleat desodiu conduce la structuri elastice, proprietate extrem de importantă pentru elementul finit.

Comparând depunerea levurilor de Candida la nivelul epruvetelor acrylat-mollosil şi acrylat-silicon, se remarcă depunerea intensă la nivelul molosilului comparativ cu depunerea discretă la nivelulsiliconului elaborat la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iaşi. Acest aspect esenialpropune utilizarea siliconului ca material de căptuşire în cadrul procesului de reoptimizare de lungădurată, comparativ cu mollosilul ale cărei indicaii se regăsesc în cadrul condiionărilor tisulare.

Proprietăi speciale, de interes ale polisiloxanilor: stabilitate termică, performane la temperaturi

joase şi efecte minime de temperatură, rezistenă bună la radiaii UV, proprietăi antiadezive şi activitatede suprafaă, permeabilitate mare la gaze, comportare bună la umezeală, antifriciune şi lubrifiere,hidrofobicitate şi inerie fiziologică, stabilitate la forfecare, fore intermoleculare slabe, proprietăidielectrice excelente, volatilitate scazută la mase moleculare mari şi volatilitate mare la mase moleculare joase (Chojnovski, 2003).

Ca urmare a proprietăilor speciale pe care le prezintă, nu există domeniu în care siliconii să nu-şi fi găsit utilizare, de la medicină la aerospaial.

Evaluarea aspectelor de biocompatibilitate prin evaluarea efectului antifungic.



13

O traiectorie importantă de validare a biocompatibilităii materialelor sintetizate şi testate estereprezentată de evaluarea gradului de aderenă a levurilor de Candida albicans la suprafaa acestora; unaspect demn de menionat este acela că aceste structuri ungice se regăsesc într-o proportie îngrijorătoare în teritoriul patologiei stomatologice, regăsindu-se la bolnavii cronici imuno-supresai şi la pacienii devârsta a III-a, marker al degenerescenei biologice.[4]

Testarea capacităii de formare a biofilmelor

Tulpina de Candida albicans izolată dintr-o stomatită paraprotetică a fost cultivată pe agarSabouraud timp de 24 ore, la 35º C; din coloniile dezvoltate, s-a preparat o suspensie de celule levurice în bulion salin, peptonat tamponat pH 7, cu densitatea de 10^6 celule/ml. În aceasta suspensie s-auimersionat timp de 90 minute, la 35º C, mici poriuni (0,5 x 1,0 cm) din materialele de testat - faza deaderare a levurilor.

După expirarea timpului, mostrele au fost clătite cu atenie în apa distilată şi apoi imersionate înmediul lichid de cultura - bulion Sabouraud [1,2,6] cu 8% glucoză şi incubate la 35º C timp de 60 ore -condiii ce favorizează formarea de biofilme din levurile care au aderat în prealabil la suprafaamaterialelor şi nu au fost îndepărtate prin clătire.

În momentul expirării celor 60 ore, mostrele au suferit mai multe operaii:- s-au extras din mediul de cultivare,

au fost uşor clătite cu apă distilată (Fig. V.9)

- au fost colorate cu safranină 1%, timp de 1 minut; cele care au retinut colorantul au fostconsiderate pozitive pentru prezena biofilmului; cele care nu l-au reinut au fost catalogate negative (Fig.V.10).

Fig. V.9. Fig.V.10.

Aspecte ale epruvetelor Aspecte ale epruvetelor

clătite cu apă distilată. colorate cu safranină

Dintre toate mostrele testate, doar cea provenită din materialul nr. 7, reprezentând materialulrezilient cel mai des folosit în căptuşiri, cea mai frecventă modalitate de asigurarea a viabilităiiconstruciilor protetice amovibile, a permis formarea biofilmului de C. albicans. Acesta s-a evideniatmicroscopic (prin includerea mostrei la parafină, secionare şi colorare PAS), sub forma unei benzi PASpozitive (formată din levuri şi matrice polizaharidică) pe suprafaa mostrei (Fig. V.11). Seciunea s-arealizat perpendicular pe mostră.



14

Fig. V.11. Aspecte ale biofilmului cu structuri de Candida

de la nivelul epruvetei nr. 7 (elastomer siliconic fără argint).

Fig. V.12 Comparaia structurile siliconice, elaborate de

Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi,

cu molosilul, în ceea ce priveşte aderena levurilor de Candida.

S-a utilizat saliva artificială AFNOR, conform standardelor franceze, la care s-au adus unele îmbunătăiri. La componentele de bază ale salivei AFNOR – NaCl 0,70 g/l, KCl 1,20 g/l, Na 2HPO4 0,26g/l, NaHCO3 1,50 g/l, KSCN 0,33 g/l, Uree 1,35 g/l – s-a adăugat glucoză 5 g/l şi peptona dincazeină.[2,3]

Rezultate negative din punct de vedere al aderării Candidei s-au remarcat la epruvetele ce aveau în compoziie substane antiseptice şi structură densă. Aceste rezultate semnificativ negative se bazeazăpe efectul antibacterian al structurilor acrilice , ce includ substane antibacteriene, elaborate în cadrulInstitutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” din Iaşi.

Rezultatele histologice indica prezenta fenomenelor reparatorii traduse prin constituirea unuiesut conjunctiv fibro-celular, relativ bine vascularizat şi cu zone difuze de infiltraie hemoragică, ceeace indica un inalt de biocompatibilitate.

Fig. V.13 esut conjunctiv fibro-celular, bine vascularizat şi cu zone difuze de infiltraie hemoragică



15

Fig. V.14 Zonă celulară internă cu dispariia eritrocitelor

La examinarea cu rezoluie mare a zonei celulare interne se observă dispariia eritrocitelor dinexsudatul iniial şi predominana unei hiperplazii limfohistiocitare la epruvetele cu MAM.

Fig. V.15 Predominana unei hiperplazii limfohistiocitare la epruvetele cu MAM.

În zona de scleroză externă se observă un aspect de fond predominant fibrilar, cu esut conjunctivneorientat şi vase de neoformaiela epruvetele cu AM .

Fig. V.16 esut conjunctiv neorientat şi vase de neoformaiela

În zonele cu modificări cronice, infiltraiile hemoragice sunt înlocuite cu depuneri colesterinicecu aspect refringent la epruvetele cu ½ MAM şi a AM care prezenta la examinarea macroscopică unabces limitrof zonei implantului, la examinarea microscopică se observă o zonă de atingere a implantuluicu abcesul limitrof (Fig. V.18).

Fig. V.17 Depuneri colesterinice cu aspect refringent



16

Fig. V.18 Zona de atingere a implantului cu abces limitrof

Examinarea la 14 zile după introducerea epruvetelor cu MAM

La examinarea cu obiective mari fibrele musculare striate ale muşchiului pielos prezintă seciunitransversale amorfe şi cu aspect intens hematoxilinic. Zona necrozată este invadată de esut conjunctivde reparaie (Fig. V.19).

Fig. V.19 esut conjunctiv de reparaie

La cazul E IV modificările tisulare locale se finalizează cu o reacie fibroasă excesivă caresechestrează net implantul (cavitatea implantului) de esutul limitrof (Fig. V.20).

Fig. V.20 Reacie fibroasă care sechestrează net implantul

I.b Rezultate şi Discutii privind extragerea monomerului rezidual

Literatura de specialitate indică existena unei cantităi mici de monomer rezidual. Pentru adovedi existena acestuia în eşantioanele de PMMA, am recurs la proprietatea de solubilitate amonomerului metacrilat de metil în metanol şi insolubilitatea polimerului în acest alcool.

.



17

Observaii calitative

În paralel cu eşantioanele realizate pentru determinarea monomerului rezidual, am obinut şieşantioane de 0.7 mm grosime, polimerizate în aceleaşi condiii de timp, temperatură, presiune, raportpolimer monomer (în vol.), pe care le-am studiat calitativ. Astfel, am observat următoarele:

- materialul polimerizat timp de 1h şi 30 minute, un timp mai mic decât cel utilizat curent,

prezintă o rezistenă la rupere mult mai mare comparativ cu cele polimerizate 2 h şi 3- materialul polimerizat timp de 3 h prezintă o rezistenă la rupere foarte mică, ceea ce poate

indica o degradare chimică a catenelor de PMMA (o rupere a lanurilor macromoleculare sub influenatemperaturii, meninută mult după sfărşitul polimerizării);

Deci, rezistena la rupere descreşte cu timpul de meninere a eşantioanelor la temperatură înaltă.

III. Aspecte ale evaluării biocompatibilităii materialelor siliconice prin testări pe animale deexperienă

Un aspect deosebit de important este reprezentat de faptul că printre cele 12 epruvete ce au fostsupuse testării au fost incluse, pe lânga cele elaborate din siliconi experimentali, încă 2 materialesiliconice, reprezentate de Zeta Plus, silicon de condensare frecvent utilizat în practica stomatologicădatorită uşurinei de manipulare, a preului de cost redus şi a gustului placut, şi de Coltene, silicon deadiie de înaltă fidelitate.

Testarea pe animalele de experienă a fost în deplin acord cu normele în vigoare.

S-au realizat incizii cutanate circulare în jurul implanturilor şi recoltarea acestora cu tot cuimplant. Probele biopsice au fost fixate în formol, apoi au fost supuse tehniciilor histologice şi colorăriiHEA, în vederea obinerii de preparate histologice permanente.

Din punct de vedere clinic, la 10 zile de la implantare, constatam absena reaciei inflamatorii,tendina de sechestrare, marker al acceptării de către organism al implantului siliconic, prezente la 10 din

cele 11 epruvete; singura care a dezvoltat un granulom de 3 cm a fost materialul siliconic de amprentareZeta.

Preparatele histologice evidentiază în cazul siliconilor sintetizai, în colaborare cu Institutul ,,Petru Poni”din Iaşi, prezena unor formaiuni colagenice normale, fără prezena PMN (Polimorfonucleare).

În cazul materialului Zeta, prezena reaciei inflamatorii este evidentă prin aflux de PMN-uri.

Aspectele microscopice, marker al biocompatibilitatii imediate relevă un infiltratlimfoplasmocitar redus, însoit de sechestrare prin esut fibros, rezultate generate la nivelul situsului deimplantare a epruvetelor siliconice al cărui coninut de eugenol este în proporie moderată şi redusă,elementele negative reprezentate de celule gigant fiind atribuite epruvetei nr. 7 ce conine elastomer

siliconic fără argint, situaie optimizată prin introducerea argintului în acelaşi tip de structură.Esenial în practica stomatologică este faptul că cel mai frecvent material siliconic utilizat,

datorită manipulării uşoare şi preului de cost redus a generat un abces granulomatos, pledoarieincontestabilă în ce priveşte alegerea riguroasă a materialului siliconic utilizat.



18

Fig. V.24. Infiltraie limfo-histiocitară redusă, sechestrare prin esut fibros (epruveta 1, 2)

Fig. V.25. Infiltraie limfo-histiocitară medie ca intensitate, sechestrare prin esut fibros

(epruveta 3).

Fig. V.26. Infiltraie limfo-histiocitară redusă,

sechestrare prin esut fibros (epruveta 4).

1. Rolul materialelor siliconice, în ce priveşte integrarea biologică este deja cunoscut, însămodificările structurale induse de noi pot atinge valene de înaltă performană în ce priveştebiocompatibi-litatea, varietatea cromatică, condiie esenială în surmontarea defectelor faciale congenitalesau dobândite atingând valene de artă reconstructivă.

2. O traiectorie importantă de validare a biocompatibilităii materialelor sintetizate şi testate estereprezentată de evaluarea gradului de aderenă a levurilor de Candida albicans la suprafaa acestora. Unaspect demn de menionat este acela că, aceste structuri fungice se regăsesc într-o proporie îngrijorătoare în teritoriul patologiei stomatologice, regăsindu-se la bolnavii cronici imunosupresai şi lapacienii de vârsta a III-a, marker al degenerescenei biologice.

3. Dintre toate mostrele testate, doar cea provenită din materialul nr. 7 reprezentând materialul rezilientcel mai des folosit în căptuşiri, cea mai frecventă modalitate de asigurare a viabilităii construciilorprotetice amovibile, a permis formarea biofilmului de C. albicans. Acesta s-a evideniat microscopic(prin includerea mostrei la parafină, secionare şi colorare PAS) sub forma unei benzi PAS pozitive



19

(formată din levuri şi matrice polizaharidică) pe suprafaa mostrei - seciunea s-a realizat perpendicularpe mostră.

4. Rezultate negative din punct de vedere al aderării Candidei s-au remarcat la epruvetele ce aveau încompoziie substane antiseptice şi structură densă. Aceste rezultate semnificativ negative se bazează peefectul antibacterian al structurilor siliconice ce includ substane antibacteriene elaborate în cadrulInstitutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iaşi. Din literatura de specialitate se cunoaşte

faptul că, asocierea structurilor siliconice cu substane antiseptice generează structuri cu un înalt grad debiocompatibilitate conducând însă la modificări ale parametrilor biomecanici.

5. Aspectele microscopice, marker al biocompatibilitatii imediate, relevă un infiltrat limfoplasmocitarredus, însoit de sechestrare prin esut fibros, rezultate generate la nivelul situsului de implantare aepruvetelor siliconice al cărui coninut de eugenol este în proporie moderată şi redusă, elementelenegative fiind reprezentate de celule gigant.

Ele sunt atribuite epruvetei nr. 7 ce conine elastomer siliconic fără argint, situaie optimizată prinintroducerea argintului în acelaşi tip de structură.

6. Au fost analizate din punctul de vedere al biocompatibilităii 11 probe de materiale compozite pe bază

de silicon, cu diverse adaosuri şi coninut variabil de substane antibacteriene, dintre care 9 au fostpreparate la Institutul „P. Poni” din Iaşi. Au fost efectuate teste pe animale vii, cu respectarea normelor în vigoare, rezultatele acestora fiind apoi interpretate în urma observaiilor microscopice. Din literaturade specialitate se cunoaşte faptul că asocierea structurilor siliconice cu substane antiseptice genereazăstructuri cu un înalt grad de biocompatibilitae, conducând însă la modificări ale parametrilorbiomecanici. [7,8,9,10]

Un argument pertinent în ceea ce priveşte necesitatea sintezei unui nou tip de material siliconic şial asocierii acestuia cu substane antimicrobiene îl reprezintă datele ce rezidă din compararea depunerilorunor cantităi notabile de levuri de Candida pe suprafaa molosilului, material siliconic frecvent utilizat în practica stomatologică versus cantităi reduse, chiar inexistente, de depuneri la nivelul noilor materialesiliconice sintetizate.

IV. Comportamentul bioactiv şi biomecanic al implantelor este esenial în reuşita terapeutică,astfel armonizarea fiecărui tip de implant cu designul şi caracteristicile sale cu parametrii suportuluimuco-osos sunt deosebit de importante pentru viabilitatea variantei de tratament alese

Cercetările se axează pe efectul de periointegrare generate de aspectele comparative aleimplantelor de titan simplu, comparativ cu implantele cu suprafaa micro rbm (resorbable blastingmedia), la care se adaugă modificarea suprafeei implantare prin depunerea de hidroxiapatită bioactivă.U rol important în cercetare îl are compararea efectelor implantelor de titan acoperite cu hidroxiapatitabioactiva cu cele de zirconiu, nemetalice, din punct de vedere al comportamentului biomecanic şi alperiointegrarii

Studii de m icroscopie optica şi electr onic

Stratul micronic de apatita format pe suprafaa implanturilor a fost studiat astfel:

a) proprietăile fizice ca grosime strat, consistenta, continuitate şi rugozitate au fost determinate prinmicroscopie optica, microscopie electronica-SEM (in colaborare cu Institutul de Fizica Tehnica Iasi) şiprin microscopie electronica AFM (in colaborare cu Universitatea Al. I. Cuza Iasi), confirmându-seformarea corespunzătoare atratului continuu şi consistent de material ceramic pe suprafaa lotului de



20

implanturi. în fig. 1.1 se prezintă aspectul fizic al stratului ceramic depus pe implanturile studiate,plecând de la forma geometrica a implantului dentar.

a) b) c)

Fig. V.34 Aspectul fizic al implanturilor studiate:

a) forma geometrica al implantului acoperit;b) aspectul de microscopie optica(x50) a stratului ceramic depus;

c) microscopia electronica SEM a stratului ceramic format

Prin studii de microscopie electronica AFM s-a pus în evidenta, în coordonate 3D,relieful stratului ceramic depus (fig.1.2), acesta având un aspect denivelat şi rugos, lucru foarte importantpentru facilitarea creşterii şi dezvoltării esutului biologic la interfaa implant-esut viu, fenomen ce seconfirmă şi prin experimentările “in vivo” efectuate pe animale.

Fig. V.35 Aspectul de microscopie electronica AFM a reliefului stratului ceramic depus pe implanturi

dentare

Determinări calitative prin d ifraciometr ie cu r aze X.

Determinarea naturii chimice a stratului ceramic s-a realizat prin studiu difractometric cu raze X-XRD (în colaborare cu Institutul de Fizica Tehnică Iaşi), aşa cum se prezintă în difractogrameleprezentate în fig.1.3. Metoda de analiză modernă, utilizata în cercetarea de vârf, a pus în evidenăformarea şi prezena stratului ceramic superficial de apatita pe suprafaa implantului.



21

Fig. V.36 Difractograme obtinuteprin analiza XRD, cu punerea în evidenta aprezentei în stratul ceramic a hidroxiapatiteişi a unor fosfati de calciu

În baza acestor determinări am reuşit săconstatăm diferena de componeni pe baza

de fosfai de calciu formată prin cele douăproceduri de tratamente în soluii de fluidesintetice. Aşa de exemplu s-a pus înevidenta că în soluii SBF stratul ceramiceste mai bogat în hidroxiapatita

(Ca10PO4)6.(OH)2 decât cel depus în soluii calcice suprasaturare - SCS care, la rândul său, este maibogat în fosfai de calciu de tip Ca3PO4. Influena acestor compuşi fosfatici anorganici asuprabioactivitatii ceramicii se va pune în evidenă în cadrul experimentarilor „in vivo” efectuate pe fiine vii, în colaborare cu Facultatea de Medicină Veterinară a Institutului Agronomic Iaşi.

Studiul biocompatibilitat ii initiale a implantului bioceramic „in vitro”.

Experimentările de laborator efectuate în cadrul laboratorului de Biomateriale Organice de la Facultăiide Bioinginerie Medicală Iaşi au urmărit să verifice dacă implanturile dentare acoperite, conformtehnologiei prezentate mai sus, sunt total biocompatibile în fluide salivare, de compoziie apropiată cusaliva din cavitatea bucală umană. În acest scop s-a preparat o soluie salivara de tip “Fusayama Neyer” în care au fost imersate implantele de incercat. Pe toata durata încercării s-a meninut temperaturasoluiei la 370C, aşa cum se află în mediul bucal, într-o baie termostată. Durata de meninere a lotului deimplanturi în soluie a fost de 7 zile, perioada în care nu s-au constatat fenomene chimice între soluie şiimplanturi.

Se concluzionează deci că probele de implanturi dentare acoperite cu un film de apatita bioactivas-au comportat corespunzător în soluia salivara artificiala, nu s-au observat fenomene şi reacii întreprobe şi fluid. Acest aspect a permis trecerea la cea de a doua etapa a testului de biocompatibilitate,

numita etapa secundara, care a constat în efectuarea de implanturi pe iepuri.

Studiul de b iocompatibilitate şi bioactivitate “in vivo” a implantelor metalo-ceramice bioactive.

Probele de implant au fost pregătite din titan, sub forma de plăcue rectangulare cu dimensiunilede 2x10 mm, care au fost apoi acoperite biomimetic cu un film micronic de apatita bioactiva, prin celedoua proceduri - SBF şi SCS, conform tehnicii menionate la pct.1. După studiul vizual şi microscpic,probele au fost predate colegilor de la Fac. de Medicină Dentară care în colaborare cu Facultatea deMedicină Veterinară au întocmit programul de experimentare „in vivo”.

În cadrul acestor experimentări de verificare secundară a biocompatibilităii şi a bioactivităiiimplanturilor (prima etapă s-a efectuat în fluid sintetic salivar) probele au fost implantate subcutanat, în

zona toracică, pe un iepure femelă de 2 luni. Implantarea s-a realizat prin două incizii în regiuneatoracală, de o parte şi de alta simetrică a zonei menionate.

Durata de meninere a probelor implant a fost de 14 zile, după care s-au recoltat probe prin inciziecutanata circulară şi a esutului conjuctiv adiacent. Fragmentele de esut cu mostre recoltate au fostintroduse în formol 10 % pentru fixare. După fixare mostrele au fost recoltate prin secionarea capsulei în care se găseau înglobate. Piesele histologice au fost apoi incluse în parafină, secionate la microtom lagrosimea de 5 micrometri. După etalarea pe lame a seciunilor, acestea au fost colorate HEA. Dupămontare şi consolidarea balsamului de Canada, preparatele histologice obinute (câte 6 preparate pentrufiecare mostră) au fost interpretate la microscopul optic.



22

Interpr etare microscopică

Mostra SCS-3 şi SBF – proliferare lifohistiocitară şi fibroblastică redusă cu tendină de încapsulare a corpului străin prin esut conjunctiv fibros subire. Mostrele implantate nu au indusmodificări ale stării generale de sănătate a animalului, au fost foarte bine tolerate de animal, iar din punct

de vedere histopatologic materialele nu induc reacii tisulare inflamatorii majore, sugerând ocompatibilitate favorabilă a acestora cu esuturile, aşa cum rezultă din fig.4.1 şi 4.2.

Fig. 4.1 Aspect histologic, mostra SCS-3: proliferare limfohistiocitară redusă cu tendină de încapsulare a corpului străin prin esut conjunctiv fibros subire. Col. HEA; x 100, x 400.

Fig. 4.2Aspect histologic, mostra SBF: proliferare limfohistiocitară redusă cu tendină de încapsulare a

corpului străin prin esut conjunctiv fibros subire. Col. HEA; x 100, x 400.Studiile recente de cercetare în teritoriul reabilitării implanto-protetice arată că, după 9-14 ani de

nesupraveghere sistematică şi susinută a implanturilor acestea sunt afectate, instalindu-se periimplantita. Aşadar cresc cerinele implanturilor periintegrative, aspect ce concură remarcabil la scăderea ratei deeşec.

Din lotul de pacieni diagnosticai cu edentaie parială ce reuneşte un număr de 5 pacieni, custare generală favorabilă implantării ce au semnat formularul de consimământ asupra derulării acesteimanopere, cu implantele Perrio-Type acoperite de hidroxiapatita activă, am selectat un caz clinic



23

diagnosticat cu edentaie parială clasa a III-a Kennedy, la care soluia terapeutică este ancorată înteritoriul implanto-protetic.

Implantul utilizat este Peryotipe la care suprafaa a fost condiionată prin metoda propusa de noi.

S-a recurs la implantarea tardivă ce defineşte inseria implantului după vindecarea completă aunei alveole postextractionale, care se realizează, de regulă la 9-12 luni de la extracie.

S-a realizat incizia pe versantul crestei alveolare ce are avantajul că permite acoperireaimplantului cu un mucoperiost intact.

Putem considera o foarte bună integrare celulara, în care 70-90% se adaptează pe suprafaaimplantului.

Integrarea tisulară a avut loc pe seama factorilor de creştere locali, pe seama cărora s-audezvoltat şi maturat vasele de sânge dintre os şi implant.

Într-un prim timp a apărut un strat de matrice extracelulara cu fibre de precolagen inserate pesuprafaa rugoasă a implantului, acoperit cu hidroxiapatita activa, inducând tranformarea conjunctivălocală.

Integrarea tisulară s-a regăsit la nivelul esutului conjunctiv, osos şi epitelial. Fibroblasteledifereniate în osteoblaste, cu mineralizarea matricei osoase au creat premisele stabilizării şi acceptăriiimplantului.

Într-un prim stadiu al osteointegrarii, de incorporare a esutului spongiosapare un spaiu deaproximativ 150 – 400 micrometri între esutul osos preexistent şi suprafaa implantară ce este ocupat deesut spongois nou format.

În etapa următoare a osteointegrării, caracterizată de remodelarea esutului spongios, format dinesut lamelar, aspecte ce s-au succedat foarte repede, reflectându-se la nivel radiografic.

V.5 Concluzii:Valoarea antiseptică a epruvetelor la care s-au introdus copolimerii maleici cuantificată prin

aderena levurilor de Candida pe suprafaa acestora este apanajul modificărilor induse de acestesubstane.

Gradul de biocompatibilitate al structurilor acrilice modificate prin introducerea substanelorcopolimerice se reflectă în studiile microscopice ale epruvetelor introduse subdermic la animalele deexperienă.

Materialele acrilice folosite în protezarea parială amovibilă prezintă riscul apariiei unorfenomene toxice-iritative datorate în special monomerului rezidual.

Respectarea strictă a indicaiilor de lucru ale producătorului, duc la obinerea unui material cu unconinut minim de monomer rezidual.

Studiul de material realizat a demonstrat importana respectării parametrilor de polimerizare(temperatură, timp, presiune).

În realizarea unei protezări, cu efecte secundare minime, nu este suficientă numai calitateamaterialului ci şi adaptibilitatea perfectă a protezei pe câmpul protetic (un rol important aici având etapade amprentare, şi prelucrarea în laborator a protezei); calitatea (integritatea) câmpului protetic; sănătatea întregului organism. Structurile siliconice cunoscute prin înaltul grad de biocompatibilitate au avut



24

proprietăi îmbunătăite prin eliberarea controlată a substanelor antiseptice reprezentate de eugenol şitimol.

Tehnologia de acoperire biomimetica a implanturilor dentare din titan a fost definitivată prin celedouă procedee: în soluii de fluide biologice sintetice - SBF şi în soluii calcice suprasaturate - SCS.

Proprietăile fizico-chimice ale stratului ceramic de apatita au fost studiate prin tehnici moderne,

în laboratoare autorizate, confirmându-se calitatea stratului micronic, aderenta şi compoziia chimică.Proprietăile de biocompatibilitate a mostrelor de implant au fost de asemenea testate în fluid

sintetic salivar şi „in vivo” in esut biologic viu, pentru ambele tehnologii de acoperire biomimetica.

Cap itolul VI

STUDII ALE MODIFICĂRILOR INDUSE DE PROTEZELE

PAR IAL AMOVIBILE LA NIVELUL MUCOASEI ORALE

VI. 1 INTRODUCERE.Raportul între construcia protetică confecionată dintr-un material inert şi esuturile orale de

susinere, nu trebuie conceput ca un raport simplu de natură fizică între cauză şi efect, ci va trebui să inăseama de aciunea elementelor protezei asupra câmpului protetic cu care aceste elemente stabilescrapoarte complexe.

Terapia edentaiei pariale întinse prin protezele parial amovibile, pe lângă faptul cărestabileşte funciile de bază ale sistemului stomatognat prin înlocuirea dinilor abseni şi restructurareacantitativă şi calitativă a arcadei restante, poate determina uneori şi modificări patologice la nivelulelementelor câmpului protetic (suport muco-osos şi dento-parodontal)., mai ales în cazul unei igienenecorespunzătoare.

Odată cu înaintarea în vârstă, aplicarea protezelor se va face pe un teren nefavorabil datorităapariiei fenomenelor de resorbie şi atrofie osoasă, a keratinizării reduse sau a epiteliului friabil ce ducla apariia durerilor şi a ulceraiilor.

În etiopatogenia acestor modificări este cunoscută aciunea cumulată a factorilor localideterminani cu factorii generali, reprezentai de teren şi de starea de sănătate prezentă a pacientului.INTR

Cavitatea orală este uşor accesibilă examenului clinic direct, iar diagnosticarea unor tulburăriapărute la nivelul elementelor câmpului protetic este uşor de realizat şi de stabilit clinic pe baza semnelorsubiective şi obiective.

VI. 2 SCOP.

Studiul prezent vizează intr-un prim timp prefaarea alegerii structurii biomaterialului destinatviitoarei reabilitări protetice evaluând in acelaşi timp efectele biologice pe termen lung asupra mucoaseiorale.Ulterior am analizat efectele negative ale protezării amovibile asupra structurilor moi corelându-lecu factorii declanşatori şi cu ierarhizarea acestora.

De aceea, studiul nostru urmăreşte evidenierea acestor efecte secundare, nefavorabile ce potapare în timp la nivelul câmpului protetic edentat parial, după o protezare amovibilă.



25

VI. 3 MATERIAL ŞI METODĂ.

Modelarea matematică s-a realizat utilizând analiza bidimensională ulterioară discretizăriisuprafeei câmpului protetic, aceasta alegere fiind făcută întrucât indica efectele distribuiei forelor inprofunzime si nu in suprafaă, aa cum se întâmplă la modelarea tridimensională.[48]

S-a utilizat discretizarea câmpului protetic edentat parial întins cuantificându-se tensiunile

induse la nivelul mucoasei acoperitoare ceea ce reflectă aspectele biologice ale reaciei acesteia ladiversele biomateriale.

Indicatorii necesari constantelor de material au fost utilizate pentru materialele acrilicecombinate cu copolimeri maleici şi materialele siliconice.

Elementele de reper la modelarea acrilatelor au fost acrilatele clasice.

Un rol esenial în cuantificarea indicilor de integrare biologica il are clasificarea factorilor ceinfluenează valoarea finală a acestuia divizai în factori biomecanici si biologici, ultima categorie vizândstarea generală, starea esuturilor şi structura biomaterialelor.

Indicele de integrare biologică reuneşte INDICELE BIOLOGIC DE PROTEZA (I.B.P), ce ia în calcul proteza din punct de vedere al conceptului şi al materialelor utilizate.

I.B.T. vizeaza cuantificarea tesuturilor support ale protezei mobile si I.G. vizeaza indicelegeneral ce se reflecta in degenerescenta structurii tesuturilor subdiacente restaurarilor mobile si I.C( INDICE DE CONGRUENTA ), ce vizeaza raportul dintre integritatea tesuturilor si proteza.

Lotul de studiu a fost format din 67 de pacieni (38 femei şi 29 bărbai), cu edentaie parială întinsă, purtători de proteze parial amovibile, cu vechimea protezării cuprinsă între 2 şi 10 ani.

Pacienii selectai au vârste cuprinse între 40 şi 75 de ani, cu media de vârstă de 57,5 ani.

Pacienii au fost supuşi unui examen clinic minuios general şi local, atât al cavită ii orale si

protezei cât şi ansamblului proteză-câmp protetic.Anamneza a îmbinat interogatoriul cu chestionarul scris şi a permis diagnosticarea eventualelor

boli sistemice existente ce ar putea explica contribuia asociată a unor factori endogeni. În funcie derezultatele examenului anamnestic, examenul general s-a realizat în colaborare cu servicii medicale despecialitate, ceea ce a permis stabilirea unui diagnostic general corect, util în interpretarea fenomenelorsurvenite la nivel local.

De asemenea, în cadrul anamnezei, s-a insistat pe unele afeciuni generale care ar fi pututconstitui factori favorizani în declanşarea leziunilor subprotetice (diabet zaharat, avitaminoze, tulburăride nutriie, boli cardio-vasculare). În cadrul anamnezei sociale s-a insistat şi pe unele obiceiuri vicioasecare ar putea influena starea de sănătate a esuturilor orale ( fumat, consum de alcool, etc.). Un rol

important revine informaiilor referitoare la existena sau nu a dispensarizării postprotetice.Examenul clinic local a urmărit: momentul protezării, tipul de protezare, natura materialului,

corespondena între momentul protezării şi apariia leziunilor, existena protezărilor anterioare şi modulcum au fost suportate, purtarea continuă sau intermitentă a protezelor, existena parafunciilor, indiciiclinico-biologici ai elementelor câmpului protetic, corectitudinea realizării clinico-tehnice a protezelor,adaptarea pe câmpul protetic, meninerea şi stabilitatea statică şi dinamică, realizarea funciilor, gradulde igienă orală şi protetică.

La nivelul mucoasei orale s-a urmărit prezena:



26

- afeciunilor inflamatorii – stomatopatii (gingivostomatite, leziuni ulcerative, leucopolazii,cheilite, candidoze)

- a leziunilor hiperplazice (hiperplazie papilară)

- a leziunilor tumorale de origine traumatică.

La nivelul suportului osos, modificările survenite s-au apreciat atât clinic cât şi radiologic,urmărindu-se prezena rezorbiei şi atrofiei osoase (în funcie de clasificarea Atwood).

La nivel parodontal s-a urmărit prezena:

- gingivitelor;

- parodontitelor;

- efectelor traumei ocluzale;

- manifestărilor parodontale influenate de prezena unor boli generale.

Nu în ultimul rând s-au urmărit modificările de la nivelul dinilor restani:- abrazii;

- carii de colet sau de suprafaă radiculară;

- moblitate dentară;

- migrări dentare.

VI . 4 REZULTATE ŞI DISCU II

Ulterior analizei modelării matematice s-au evaluat efectele induse de structura protezelor

parial mobile realizate din materiale acrilice combinate cu copolimerii anhidridei maleice respectivefectele materialelor siliconice asupra mucoasei orale.

1. Evaluarea efectelor acrilatului clasic asupra mucoasei orale de reziliena normalăPentru această situaie clinică se aplică caracteristicile acrilatului clasic (modulul de elasticitate

longitudinal E = 3.800.000.000Pa, coeficientul lui Poisson = 0,3)

Un dezavantaj al folosirii acestui tip de matrial ar fi acela că tenacitatea scăzută şideformabilitatea nesatisfăcătoare (coeficient al lui Poisson mic), face ca acrilatul simplu să nu fierezistent la solicitări dinamice, remarcând un număr de concentratori relativ crescui ceea ce indică faptulcă la variaii ale structurii mucoasei ar putea induce leziuni.

2. Evaluarea efectelor aplicării materialelor siliconice la nivelul cărora s-au introdus materialeantiseptice cu eliberar e contr olată pe supr afaa acrilatului.

O zonă care iarăşi dezvoltă concentratori de tensiune destul de mari, este cea din dreptul dinteluide diacrilat, unde, se constată, în cazurile 1 şi 5, cele mai mari tensiuni. Acest lucru ar putea avearepercusiuni negative asupra durabilităii stratului interpus din cauciuc siliconic .Scopul stratului interpuseste acela de a proteja mucoasa orală.

3. Evaluarea efectelor acrilatului clasic combinat cu anhidr idă maleică (AM 88)asupra m ucoasei orale de rezilienta normală.



27

Revenind la modelarea ilustrată în cazul acrilatului clasic, unde se schimbă caracteristicile dematerial, punându-se cele ale acrilatului combinat cu anhidridă maleică (modulul de elasticitatelongitudinal E = 3.045.000.000Pa, coeficientul lui Poisson = 0,3593).

Soluia combinării cu anhidridă maleică conduce la distribuie de tensiuni atenuată, cuconcentratori de tensiune mai mici (figura VI. 3).

Figura VI. 3

Distribu ie atenuată de

tensiuni, cu concentratori de

tensiune mai mici.

La pacienii luai în studiu s-a constatat următoarea distribuie în funcie de vârstă şi desex:tabelul I. :

TABEL NR. I.

GRUPE DE VÂRSTĂ FUMATSEX NUMĂR CAZURI

40-50 51-65 66-75 DA NU

F 38 7 11 20 16 22

M 29 5 9 15 23 6

Total 67 12 20 35 39 28

Distribuia pacienilor pe grupe de vârstă, sex şi fumat ne arată o preponderenă a sexuluifeminin, cu predominana de asemeni a grupei de vârstă încadrată între 66-75 ani şi cu o frecvenă maimare a fumătorilor de sex masculin.

În urma examenului clinic şi paraclinic, am constatat apariia unor aspecte secundare la nivelulcâmpului protetic protezat parial amovibil astfel:

- la 14 pacieni aspectele secundare sunt influenate în principal de factorii generali;

- la 31 de pacieni aspectele secundare apar datorită factorilor locali (proteze incorectconcepute, realizate sau adaptate, proteze vechi cu acrilat îmbătrânit sau cu floră bacteriană nidată, spineiritative, sau elemente de meninere, sprijin şi stabilizare incorect concepute, realizate sau amplasate);



28

- la 22 pacieni aspectele secundare au o cauză mixtă (atât factori locali cât şi generali), factoriilocali având rol determinant, acionând pe un teren afectat.

fig. Distr ibuia pacienilor după factorii etiologici Din acest grafic se remarcă o preponderenă a aciunii factorilor locali în apariia efectelor

secundare protezării amovibile.

Perturbarea echilibrului stării generale poate determina o scădere a rezistenei structurilor oralela insultele externe, prin modificări de metabolism, de troficitate locală şi de reactivitate.

Astfel, avitaminozele (frecvent C), sunt răspunzătoare de producerea unor leziuni caracteristice,variind de la keratinizări masive ale mucoasei, cu tendină la hiperplazie şi modificări de culoare şisuplee, până la creşterea fragilităii capilare generale şi locale (în avitaminoza C). Se modifică deasemenea şi epiteliul glandei salivare cu instalarea progresivă a xerostomiei, ce predispune la infecii.

Bolile cardiovasculare sunt boli ce afectează patul vascular şi sistemul circulator sanguin,elemente care influenează starea de sănătate şi capacitatea de apărare a mucoasei orale, inducândadeseori leziuni ale acesteia.

Înaintarea în vârstă influenează de asemenea, protezarea pacienilor cu edentaie parială întinsă. Aceşti pacienii sunt de obicei pacieni vârstnici cu mucoasă atrofică, friabilă pe care se sprijinăo proteză amovibilă şi de aceea trebuie să luăm în considerare acest aspect.

O altă categorie de manifestări secundare sunt cele determinate de factori locali (instabilitateaprotezelor pe câmp, traumatizarea mucoasei orale datorită stării de suprafaă micro şi macroscopică, cusurplusuri şi porozităi excesive, iatrogenia de concepere şi realizare clinico-tehnică a protezelor,incorecta gravare şi insuficienta foliere a modelului, margini supraextinse ale protezelor, calităile

chimico-toxice ale materialului acrilic prin componentele sale ( monomerul rezidual ce intră în alcătuireabazei şi a şeilor protezei ) sau flora bacteriană ce se dezvoltă la nivelul porozităilor protezei).

Astfel de modificări am întâlnit la câiva dintre pacieni, cu localizare la nivelul părilor moi.

Modificările secundare ce apar la nivelul suportului osos sunt rezorbia şi atrofia, modificăriadeseori întâlnite la pacienii protezai incorect, cu proteze care solicită neuniform anumite zone alecâmpului protetic.



29

Manifestări secundare postprotezare importante apar şi în cazul în care factorul etiologic este mixt (atâtgeneral cât şi local).

VI.5 CONCLUZII:

-

În urma studiului efectuat şi a parcurgerii datelor din literatură, se poate concluziona:- In urma modelarii matematice se desprinde concluzia ce pledeaza pentru efectul beneficasupra mucoasi orale a captusirii acrilatului cu material siliconic in care s-au introdussubsatante antiseptice cu eliberare controlata urmata de acrilat combinat cu anhidridamaleica.

- Aplicarea protezelor parial amovibile în cavitatea orală, nu rămâne fără efecte asupraesuturilor de vecinătate, atunci când nu sunt respectate principiile de bază privindconceperea şi realizarea lor. Ele pot avea pe lângă efecte terapeutice şi de proteciebiologică, o influenă nocivă, devenind factori locali de iritaie directă sau indirectă.

- Factorul mecanico-traumatic este incriminat frecvent în producerea iatrogeniilor, daraciunea sa este dependentă şi de aciunea celorlali factori locali şi generali.

- Din statistica efectuată pe cazuri am constatat o proporie crescută a leziunilor

secundare la pacienii cu afeciuni generale, leziuni care s-au agravat însă, atunci când aapărut şi un factor local.

- Materialele acrilice folosite în protezarea parială amovibilă, prezintă riscul apariieiunor fenomene toxice-iritative sau traumatice, fie prin elementele componente, fie prinstarea de suprafaă, ceea ce impune testarea calităii lor biologice înainte de a fiutilizate.

- Studiile realizate arată că purtarea unor proteze incorect adaptate, produce modificăriimportante la nivelul tuturor elementelor câmpului protetic, atât la nivelul suportuluimuco-osos cât şi la nivel dento-parodontal.

- Realizarea examenului clinic şi paraclinic este o etapă primordială în urmărirea unorcazuri clinice care presupun o patologie orală secundară protezării parial amovibile.

- Protezarea parial amovibilă reprezintă un tratament complex faă de care atât mediculcât şi tehnicianul prezintă o responsabilitate mare. Orice perturbare a algoritmuluiclinico-tehnologic, poate avea efecte negative, prin apariia unor manifestări secundarela nivelul câmpului protetic.

- Dispensarizarea pacienilor protezai este importantă, pentru că astfel putem decela înstadiu incipient unele leziuni ce pot apare la nivelul câmpului protetic.

Capitolul VII

SSTTUUDDIIUU SSTTAATTIISSTTIICC PPRRIIVVIINNDD IINNDDIICCIIII CCLLIINNIICCOO--BBIIOOLLOOGGIICCII LLAA PPAACCIIEENN II EEDDEENNTTAA II PPAARR IIAALL ÎÎNNTTIINNSS CCUU DDIIFFEERRIITTEE TTIIPPUURRII DDEE RREESSTTAAUURRĂĂRRII PPRROOTTEETTIICCEE

VII.1. INTRODUCERE

Suma indicilor clinico-biologici reprezintă un marker incontestabil al unei finalităi clinice desucces în cazul diferitelor tipuri de restaurări odontale ce acoperă atât sfera obturaiilor din vecinătateagingiei, cât şi teritoriul protetic, materializat în restaurări fixe realizate din diferite biomateriale, a cărorstructură şi calităi de suprafaă contribuie în mod decisiv, la o bună integrare biologică, in acelaşi timp



30

suportul muco-osos caracterizat de indici clinico-biologici negativi reflecta o integrare deficitara sauabsenta integrării în cadrul protezării amovibile.

VII.2. SCOPUL STUDIULUI

Studiul a urmărit impactul diferitelor tipuri de restauraii (obturaii plastice, restaurări protetice)ce vin în contact cu parodoniul marginal, fără a eluda biomaterialele implicate, în declanşarea sauperpetuarea patologiei parodontale sau de la nivelul suportului muco-osos.

Decelarea prin metode clinice şi paraclinice a întregului areal de cauze declanşate de restauraiileodontale constituie de fapt, o condiie esenială de terapie intită dar şi un punct de plecare pentruselectarea riguroasă a materialelor dentare implicate şi a exigenelor legate de redarea unei morfologii demare fidelitate.

VII.3. MATERIAL ŞI METODĂ

Lotul de studiu a fost constituit dintr-un număr de 760 pacieni (cu vârste variind între 30 şi 82de ani), reunind entităi clinice din teritoriul proteticii dentare Pacienii au fost examinai complex clinicşi paraclinic, urmărindu-se o serie de criterii ce au condus la aspecte corelative, cu profund impactpractic în ce priveşte patologia parodontală caracterizată de multiplele faete ale unui tablou cliniccomplex.

VII.4. REZULTATE

VII.4.1. Rezultatele examenului clinic subiectiv şi obiectiv

Cumulând datele clinice cu cele paraclinice materializate prin examene radiografice şi folosindstudii statistice descriptive şi corelaionale, s-au conturat rezultate semnificative pentru studiul propuscreionându-se cu multă claritate traiectoriile interfereniale ale binomului: respectarea parametrilormorfofuncionali ai tipului de restauraie - afectare parodontală. Incidena cazurilor cu tratamente

restaurative şi distribuia pe sexe, reiese din Fig.VII.1., remarcându-se o predominenă a sexului feminin(61,71% din cazuri).

Masculin,

38.29%

Fem inin,

61.71%

Feminin Mascul in

Fig.VII.1. Incidena cazurilor cu tratamente restaurative



31

Vârsta

În studiul statistic efectuat ne oferă o prezentare a indicatorilor statistici ai vârstei pacienilor dinlotul de studiu (Tabelul V.2), din care se remarcă media vârstei pe sexe şi semnificaia diferenelor dintreacestea, după cum reiese din histograme (Fig.VII.2 şi Fig.VII.3).

Histogram: Varsta

feminin: SW-W = 0.936516843, p = 0.0002; D = 0.140905122, p < 0.0500,masculin: SW-W = 0.955180262, p = 0.0069; D = 0.112152766, p < n.s.

Varsta [ani]

N o

o f o b s

feminin

25 30 35 40 45 50 55 60 65 700

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

22

masculin

25 30 35 40 45 50 55 60 65 70

Fig.VII.3. Histograma valorilor vârstei

Media de vârstă a pacienilor lotului de studiu a fost de 46.3±9.14 ani, cu o valoare minimă de30 ani şi o valoare maximă de 82 ani. Nu s-au remarcat diferene semnificative între pacienii de sexfeminin şi cei de sex masculin (p=0.591, 95%CI).

Studiul histogramei a evideniat o pondere mare a pacienilor cu vârste cuprinse între 40 - 45 ani.

Vechimea r estaur a iei

Se remarcă în lotul de studiu un număr mare de cazuri ce prezintă o longevitate a obturaiilor încadrată în intervalul 2-4 ani, asociate cu spaii de percolare şi modificare moderată de culoare, un altpunct maxim al ponderii restauraiilor odontale caracterizate de parametrii negativi din punct de vedereal integrităii si adaptării marginale, întâlnite la obturaiile cu o vechime de peste 16 ani (Tabelul V.3.,Fig.V.4).

Tabelul VII.3. Indicatorii statistici ai vechimii restauraiei

MediaMedia

vechime r eustaura iei -95% +95%

Min Max Q25 Mediana Q75 Std.Dev. Er . std

14.10 13.14 15.05 2.00 24.00 9.00 16 19.00 6.45 0.48



32

Histogram: Vechimea restauratiei

Kolmogorov-Smirnov d=0.12873, p<0.01 ; Lilliefors p<0.01

Shapiro-Wilk W=0.93801, p=0.00000

Expected Normal

-2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24

X <= Category Boundary

0

5

10

15

20

25

30

N o . o f o b s .

Fig.VII.4. Histograma valorilor vechimii restauraiei

Se desprinde astfel, o idee esenială materializată în faptul că structura chimică a biomaterialuluiasociată cu tipul de polimerizare, fără a eluda corectitudinea preparării cavităii ce oferă un contactadeziv întins, sunt factorii ce asigură viabilitatea obturaiei, putându-se întâlni in practica aceleaşideficiene la intervale mari de timp.

Distribu ia pr ocentuală în funcie de tipul r estaur a iilor

Studiul a indicat frecvena mai mare a restaurărilor directe (58.81%), faă de restaurările protetice întâlnite la 41.19% din cazuri (Fig.VII.5).

Obturaii,

58.81%

Lucrăr i ,

41.19%

Obturaii Lucrări

Fig.VII.5. Tratamentele restaurative în lotul de studiu

Distribuia cazurilor după materialele restaurative utilizate în restaurările directe, se observă întabelul VII.5



33

Tabelul VII.5. Distr ibuia în funcie de mater ialele de obtura ie

Mater ialele de obtura ie Nr. cazur i %

Obtur a ii 741 58.81%

Compozit-foto aplicat corect 83 11.20%

Compozit-foto aplicat debordant 142 19.16%

Compozit auto 159 21.46%

Glasionomeri foto aplicat corect 70 9.45%

Glasionomeri foto aplicati debordant 77 10.39%

Glasionomeri auto 114 15.38%

Faete din compozit prin tehnica directa (compozit) 96 12.96%

TOTAL 741

În privina materialului din care sunt realizate, remarcăm o pondere a obturaiilor realizate dincompozit fotopolimerizabil, fără matrice în proporie de 19.16% spre deosebire de obturaiile la careacestea au fost utilizate, proporie ce atinge 11.2%, acest aspect influenând în mod decisiv starea desuprafaă cu impact asupra statusului parodontal, preponderent în cazul cavităilor de clasa a II-a,respectiv a V-a.

În categoria factorilor implicai în succesul final al reconstituirilor odontale utilizând materialeplastice, se înscriu utilizarea matricelor conformatoare în timpul fotopolimerizării ce conduc la o creşterea densităii structurii obturaiilor şi la o îmbunătăire a calităilor de suprafaă, reducând rugozitatea,aspect esenial ce facilitează o integrare corectă la nivelul arhitecturii parodontale fapt remarcat laobturaiile examinate. Alegerea formei corespunzătoare a matricei, în deplin acord cu parametriidimensionali ce caracterizează cavitatea de clasa a V-a constituie o condiie sine-qua-non de elaborare aunor restaurări odontale de succes, fapt remarcat adeseori în practica zilnică .

Spre deosebire de obturaiile din materiale autopolimerizabile la care, studiul statistic al lotuluianalizat a decelat procente ridicate de cazuri cu modelare anatomică deficitară, precum şi o stare desuprafaă caracterizată de valene de rugozitate, obturaiile fotopolimerizabile, cu preponderenă lacavităile de clasa a II-a, la care au fost utilizate matricele corelate şi cu statusul de igienă orală aucondus la rezultate optime din punct de vedere al impactului asupra parodoniului [11], urmărite laintervale diferite de timp de la aplicare .

Distribuia pacienilor în funcie de materialele restaurative protetice arată o preponderenă alucrărilor mixte pe suport metalic din Gaudent (Tabelul VII.6..), ceea ce justifică şi importana leziunilorparodontale întâlnite.



34

Tabelul V.6. Distribuia în funcie de materialele utilizate în lucrările protetice

Realizarea lucrăr ilor Nr. cazur i %

Lucrăr i 519 41.19%

Metalo (Gaudent) acrilat termopolimerizabil 87 16.76%

Metalo (Gaudent) acrilat baropolimerizabil 66 12.72%

Metalo (Verasoft) acrilat termopolimerizabil 31 5.97%

Metalo (Verasoft) acrilat baropolimerizabil 24 4.62%

Metalo-compozit 39 7.51%

Metalo-ceramica aur platinat 15 2.89%

Metalo-ceramica Verasoft 28 5.39%

Faete compozit prin tehnica indirectă 35 6.74%

Faete ceramica 11 2.12%

Coroane turnate Verasoft 40 7.71%

Coroane turnate Gaudent 49 9.44%

Coroane turnate NPG 29 5.59%

Coroane turnate Paliag 42 8.09%

Coroane turnate Aur 23 4.43%

TOTAL 519

Fig.VII.9. Distribuia în funcie de materialele utilizate în lucrările protetice

Astfel, o realitate clinică îngrijorătoare o constituie prezena lucrărilor conjuncte din Gaudent într-un procent preponderent de 9,44%, comparativ cu celelalte tipuri de construcii protetice întâlniteancorate în tendinele actuale ale medicinii dentare a căror reprezentare la lotul studiat este într-oproporie redusă. Aceste aspecte oferă o oglindă clară a efectului cumulului de factori reprezentai deasocierea tip de biomaterial, abordare tehnologică, finalitate clinică, asupra statusului parodontal

Procentul ridicat al indicilor clinico-biologici negativi ce caracterizează construciile proteticerealizate din Gaudent respectiv Verasoft la cele din urmă un rol determinant având realizarea tehnologicăşi forma finală a conturului şi marginilorspre deosebire de efectul negativ cauzat de ionii de Cu dinaliajele din Gaudent (Fig.VII.11.a,b).

Studiile privind influena restauraiilor din aliaje nenobile asupra structurilor parodontale şi amecanismelor prin care acestea intervin sunt confirmate şi de numeroase date din literatură, careamintesc şi de relaia existentă între localizarea subgingivală a marginilor, grosimea acestora şi sănătateaparodontală .Variantele terapeutice la cazurile tratate cu restauraii protetice mixte din materiale metalo-acrilice realizate din aliaj Verasoft şi acrilat ce nu respectă totdeauna conturul gingival sau lăimea



35

biologică sulculară în plasarea marginilor, cu antrenarea efectelor negative la nivel parodontal constituieo realitate clinică întâlnită într-un număr semnificativ statistic de cazuri. Efectul estetic negativ apare cao sumă a deficienelor anterioare iar efectul biologic nefast apare evident la nivelul esuturilorparodontale de vecinătate, fapte prezentate similar, în studiile unor practicieni . Ablaia construcieiprotetice necorespunzătoare şi înlocuirea acesteia cu alternativa metalo-ceramică ce a respectat rigoareapreparării şi conturul gingival a constituit soluia finală ce a reabilitat indicii clinico-biologic negativiconstatai

Procentele reduse de opiune din punct de vedere al binomului construcie protetică-stareparodontală se regăsesc la construciile protetice metalo-ceramice, respectiv metalo-composite la carearmonizarea formei cu funcia şi criteriile biologice constituie o condiie esenială de stabilire ahomeostaziei sistemului stomatognat.

VII.4.2. Rezultatele evaluăr ii calită ii execuiei clinice sau tehnologice a r estaur a iei

Distribu ia pr ocentuala in funcie de calitatea obtur a iilor

Evaluarea calităii obturaiilor, terapie frecvent întâlnită în practica stomatologică zilnică,presupune analiza atentă a respectării formei anatomice, deziderat deosebit de important a cărui

nerespectare pe lângă modificarea aspectului natural atrage un întreg cortegiu de semne la nivelparodontal, acest indice trebuie corelat cu rugozitatea suprafeei ce se poate transforma într-un real situspentru placa bacteriană, un ultim element esenial este reprezentat de adaptarea marginală, spaiile depercolare regăsindu-se într-un număr îngrijorător de mare la lotul studiat.

Indicii clinico-biologici negativi ce caracterizau unităile odonto-parodontale într-un prim stadiuau stat la baza alegerii terapiei protetice metalo-ceramice, cu respectarea structurii papilare şi redareaunui feston gingival în deplin acord cu exigenele esteticii dento-faciale Calitatea lucrărilor proteticeinfluenează adeseori sănătatea parodontală prin parametri ca: forma anatomica incorecta, suprafaarugoasă, margini supraconturate.

Distribuia procentuala in funcie de calitatea lucrărilor este evidentă în Fig.VII.14 şi

Fig.VII.15.a,b.

43.10%

60.00%

73.20%

0% 20% 40% 60% 80%

forma anatomica

incorecta

suprafata rugoasa

margini

supraconturate

Fig.VII.14. Distribuia procentuala in funcie de calitatea lucrărilor

Tipul obtura iei vs. forma anatomică

Ponderea obturaiilor fotopolimerizabile, alternativă terapeutică utilizată. preponderent înrezolvarea oricărui tip de cavitate cu sau fără asociere cu glassionomerii fotopolimerizabil, aspect dictatde particularităile morfologice a situaiilor clinice, este net superioară prin procentul de 75% faă deobturaiile



36

Se observă aspecte corelative între tipul obturaiei şi forma anatomică remarcându-se respectareaformei anatomice la obturaiile fotopolimerizabile, această metodă permiând prin timpul controlat depriză respectarea rigorii morfologice în proporie de 75%, spre deosebire de obturaiileautopolimerizabile la care timpul de priză manualitatea practicianului, prezena sau absena matricilorconformatoare explică procentul de 25.27%, deci mult redus în ce priveşte redarea conturului anatomic (Fig. V.18).

Restaurările supraconturate depăşesc cu mult numărul acelora subconturate, fiind în proporieaproape dublă la materialele autopolimerizabile, ceea ce explică de fapt şi creşterea frecvenei leziunilorparodontale, drept urmare a acestor deficiene.

28.57%

25.27%

46.15%

75.00%

16.24%8.76%

Corespunzătoare

SupraconturatăSubconturată

Ob tu raie au to Obtu ra ie foto

Fig.VII.18. Tipul obturaiei vs. forma anatomică

Practica a demonstrat-o că restaurările supraconturate sunt cu mult mai nocive pentruparodoniu, remarcându-se severitatea şi extinderea iritaiei gingivale .

Corelaiile între forma anatomică vs. tipul de obturaie ca şi estimarea parametrilor de şansă şirisc pentru forma anatomică incorectă vs. tipul obturaiei se observă în Fig. VII.20. şi Tabelul VII.9.

Corelaie nepar ametrică Spearman Rank RCoeficient de corela ie

95%CI p – nivel de semnificaie

Tipul obturaiei vs. forma anatomică 0.567164 0.000214

Scatterplot: Tipul obturatii vs. forma anatomica (Casewise MD deletion)

forma anatomica = -28.14 + . 28358 * obturatii foto/auto

Coeficient de corelatie: r = 0.567164

foto auto

Tipul obturatiei

b u n a

s u b c o n t u r a

t a

s u p r a c o n t u r a t a

F o r m a a n a t o

m i c a

95% confidence

Fig.VII.20. Dreapta de regresie în corelaia: tipul obturaiei vs. forma anatomică



37

Există o corelaie moderată între tipul obturaiei şi forma anatomică a acesteia, aspect susinut devaloarea coeficientului de corelaie (r=0.56, p=0.002

Tabelul VII.9. Estimarea parametrilor de şansă şi risc pentru formă anatomică incorectă vs tipulobturaiei

95% Interval de confidenăValoare

estimată Minim Maxim

PARAMETRII de şansă

Raport de şansă (OR ) 3.22 0.86 55.75

PARAMETRII: de risc

Raport de risc (RR ) 2.16 1.15 4.05TEST STATISTIC Chi-pătrat

Chi - pătrat (χ 2) Yates 5.11

p – nivel de semnificaie 0.0074702

Obturaiile autopolimerizabile prezintă un risc de 2.16 ori mai mare (RR=2.16, p=0.0074) pentruforma anatomică necorespunzătoare faă de obturaiile fotopolimerizabile, diferena dintre acurateeaformei anatomice în cele două situaii fiind semnificativă.

Tipul obturaiei vs. rugozitatea suprafeelor

Referitor la rugozitatea suprafeei materialelor restaurative, corelată cu tipul de restauraie, fotosau autopolimerizabile, studiul efectuat evideniază ponderea mare a cazurilor cu obturaiifotopolimerizabile şi aspect mai neted al suprafeelor (54.06%), aspect diferit de cazul obturaiilorautopolimerizabile, în care rugozitatea suprafeelor este netedă doar în 10.62% din cazuri, Fig.VII.21;Fig.VII.22).

10.62%

43.59%45.79%

21.15%

54.06%

24.79%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Netede

Uşor rugoaseFisuri neregulate

Obtura ie auto Obtura ie foto

Fig.VII.21. Tipul obturaiei vs. rugozitatea suprafeelor



38

Corelaie neparametrică Spearman Rank RCoeficient de corelaie


Tipul obturaiei vs. suprafaa rugoasă 0.70263 0.000

Scatterplot: Tipul obturatiei vs. suprafata rugoasa (Casewise MD deletion)

suprafata rugoasa = -74.22 + 0.73643 * obturatii


foto auto

Tipul obturatiei

a b s e n t a

p r e z e n t a

S u p r a f a t a r u g o a s a

95% confidence

Fig.VII.22. Dreapta de regresie în corelaia tipul obturaiei vs. suprafaa rugoasăTestul statistic de corelaie indică relaia strânsă între rugozitatea suprafeei restauraiei şi tipul de

restauraie.

Estimarea parametrilor de şansă şi risc al apariiei suprafeei rugoase vs. tipul bturaiei se observă în Tabelul VII.11

Tabelul VII.11. Estimarea parametrilor de şansă şi risc al apariiei suprafeei rugoase vs. tipul obturaiei




Raport de şansă (OR) 13.21 1.82 24.77

PARAMETRII: de r isc

Raport de risc (RR ) 3.56 1.48 6.33

TEST STATISTIC Chi-pătra t



Restauraiile din materiale autopolimerizabile prezintă un risc crescut de apariie a rugozităii,raportul de risc calculat fiind RR=3.56 (p=0.0053, 95%CI).

Efectul final este dependent de modalitatea de polimerizare corelată cu prelucrarea finală.Aportul discurilor, al periilor si pastelor abrazive este elocvent asupra stării finale, aspect ce influeneazădepunerea plăcii bacteriene , care supusă parametrului timp poate perturba echilibrul parodontal.



39

Tipul obtur a iei vs. adaptar e marginală

Î cazul obturaiilor fotopolimerizabile adaptarea marginală cu margini debordante a fost regăsită în 67.09% din cazuri, valoare mică comparativ cu ponderea cazurilor cu margini debordante laobturaiile autopolimerizabile (Tabelul VII.12.).

Tabelul VII.12. Tipul obturaiei vs. adaptare marginală

Nr. cazuri % Nr. cazuri %

Adaptare marginală Obtur aie foto Obturaie auto

Margini debordante – absente 154 32.91% 39 14.29%

Margini debordante – prezente 314 67.09% 234 85.71%

468 273

Total 741

Este important de remarcat că pentru fiecare tip de material ce vine în contact cu parodoniulmarginal, închiderea la nivel de smal este calitativ superioară, . Calitatea acestei închideri, arerepercusiuni asupra retenionării plăcii bacteriene.

Semnificatia corelaiilor este evidentă. (Fig.VII.24).

Corelaie neparametrică Spearman Rank RCoeficient de corela ie


Tipul obturaiei vs. margini supraconturate 0.5367395 p=0.00107

Scatterplot: Tipul obturatiei vs. margini supraconturate (Casewise MD deletion)

margini supraconturate = -48.59 + .48270 * tipul obturatii


foto auto

obturatii

a b s e n t e

p r e z e n t e

M a r g i n i s u p r a c o n t u r a t e

95% confidence

Fig.VII.24. Dreapta de regresie în corelaia tipul obturaiei vs. margini supraconturate

Există o corelaie semnificativă între tipul obturaiilor şi prezena marginilor supraconturate,valoarea mare a coeficientului de corelaie (r=0.53, p=0.01, 95%CI) şi valoarea mică a nivelului desemnificaie al testului de corelaie neparametrică susinând această concluzie. Aceste rezultate au fostevaluate pentru un interval de confidenă de 95% (Tabelul VII.13.).



40

Tabelul VII.13. Estimarea parametrilor de şansă şi risc ai marginii supraconturate vs. tipul obturaiei






Raport de risc (RR ) 2.48 0.42 19.93

TEST STATISTIC Chi-pătr at



Distribu ia procentuala in funcie de adap tar ea restaur a iilor

Adaptarea marginală, proximală si ocluzală deficitare are repercursiuni importante asupraparodoniului marginal

Din numărul total de restauraii adaptare marginală au prezentat 63.02% din cazuri, adaptareproximală 59.05% din cazuri iar un procent mai mic, 44.52% din cazuri, a fost reprezentat de adaptareaocluzală (Fig.VII.26).

59.05%

44.52%

63.02%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

adaptarea

marginala

adaptarea

proximala

adaptarea

ocluzala

Fig.VII.26. Distribuia procentuala in funcie de adaptarea restauraiilor

Efectele parodontale negative în proporie ridicată (63,2%), determinate şi manifestate prininflamaie gingivală cu diverse grade de severitate, s-au remarcat a fi influenate de adaptarea marginalăşi în principal de nivelul plasării marginilor subgingival, fapt ce este în concordană cu cercetările dinliteratură [244,245].

Distribu ia pr ocentuala a leziunilor par odontale în funcie de restaur ar ea plastică

În cazul obturaiilor au fost folosite composite autopolimerizabile în 69.23% din cazuri,composite fotopolimerizabile în 60.19% din cazuri iar glassionomeri doar în 39% din cazuri(Fig.VII.29.)



41

39.00%

69.23%

60.19%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

compozite

autopolimerizabile

compozite

fotopolimerizabile

glassionomeri

Fig.VII.29. Distribuia procentuala a leziunilor parodontale în funcie de restaurarea plastică

Există o corelaie semnificativă între leziunile parodontale şi materialul folosit în restaurareaplastică.

Diferenele procentuale întâlnite pot fi puse pe seama efectului calităilor de suprafaă(rugozitatea), sau structurale pe care le au diferitele materiale ca urmare a componentelor structurale saua procesului de polimerizare, prelucrare şi finisare [250, 252, 254, 263, 267, 293].

Glassionomerii, spre deosebire de materialele compozite sunt materiale poroase ce favorizeazăretenia biofilmului, care prin fermentaia acidă ce o dezvoltă conferă valene de retentivitate acestuibiomaterial cu efect iritant pentru esuturi, de aceea se impune acoperirea periodică cu lacuri protectoare,agent bonding, agent composit Flow în scopul diminuării plăcii bacteriene.

VII.4.3. Corespondena dintre natura materialului tratamentul restaurativ şi apariiapatologiei parodontale

Ponderea afeciunilor parodontale a fost mare în cazul obturaiilor u glassionomeri (65.9%),valoare mică comparativ cu numărul cazurilor ce prezintă afectare parodontală la obturaiile realizate dincomposit (18.95%), după cum se remarcă din Fig.VII.30.

Obturaii

65.90%

18.96%

34.10%

81.04%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Composit Glasionomeri

Cu afeciune parodontalăFără afeciune parodontală

Fig.VII.30. Distribuia procentuala in funcie de patologia parodontală vs. natura materialului

Realizarea tabelului de contingenă a permis calculul parametrilor de şansă şi de risc ai afectăriiparodontale în cazul compositului şi glassionomerilor, asocierea acestor doi parametri a fost evaluată în



42

funcie valorile statisticii χ 2. Raportul de risc (RR=3.4) indică un risc de apariie a patologiei parodontalede 3.4 ori mai mare în cazul glassionomerilor (Tabelul VII.17., Fig.VII.31.)

Tabelul VII.17. Estimarea parametrilor de şansă şi risc al apariiei patologiei parodontale vs. naturamaterialului de obturaiei






Raport de risc (RR ) 3.48 2.83 4.26

TEST STATISTIC Chi-pătr atChi - pătrat (χ 2) Yates 162.5


Corelaie neparametrică Spearman Rank RCoeficient de corela ie


Natura materialului vs. patologie parodontală 0.810858 0.000000



43

Scatterplot: Natura materialului vs.patologie parodontala (Casewise MD deletion)

patologie = -43.67 + .43679 * natura materialului de obturatie


composit glasionomeri

Natura materialului

f a r a p a t o l o g i e

c u p a t o l o g i e

P a t o l o g i e p a r o d o n t a l a

95% confidence

Fig.VII.31. Dreapta de regresie în corelaia natura materialului vs. patologie parodontală

Leziunile parodontale sunt corelate (r=0.81, p=0.00, 95%CI) cu materialul din care sunt realizateconstruciile protetice fixe, un aspect demn de luat în seamă este reprezentat de starea de igienă apacientului ce conduce la modificări ale stării de suprafaă element în deplin acord cu linia tehnologicăabordată şi modalitatea de prelucrare finală a acestuia, chiar în cazul aliajelor nobile [58], premizăesenială a obinerii unor suprafee netede. În caz contrar acestea se materializează în situsuri retentivepentru placa bacteriană, fapt observat şi pe imaginile radiografice (Fig.V.32).

Fig.VII.32. Aspecte ale obturaiilor autopolimerizabile asupra parodoniului

Corelarea leziune parodontală – tip de obturaie se reflectă în mod negativ în evaluareaparaclinică a pacientului S.I. de 52 ani la care se remarcă amputări ale limbusului interdentar la nivelulobturaiilor autopolimerizabile ce nu au respectat morfologia dinilor.

Există metode standardizate de evaluare a fidelităii marginilor restauraiilor cu valoareimportantă în diagnostic .

Distribu ia pr ocentuală a leziunilor par odontale in funcie de restaur ar ea pr otetică.

În funcie de restaurarea protetica predomină leziunile parodontale la restauraiile din aliajenenobile, mai ales în situaiile când sunt placate cu material fizionomic.



44

Gingivita, adiacenta metalelor folosite în restaurare, a fost cel mai frecvent simptom întâlnit. Chiar şi după indepărtarea plăcii, gradul de inflamare a zonei expuse a fost relativ mare, ceea ce justifică asocierile presupuse intre restaurarea coronară şi inflamarea gingiei adiacente.Distribuiaprocentuala a leziunilor parodontale în funcie de materialele de restaurare protetică apare prezentată înFig.VII.35.

0.39%

15.99%

79.38%

83.82%

81.89%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Au

Ceramica

Cr-Ni

Cr-Co

Gaudent

Fig.VII.35. Distribuia procentuala a leziunilor parodontale în funcie de restaurarea protetică

Resorbiile inegale se datorează unei construcii protetice metalo-acrilice din Gaudent incorectedin punct de vedere al aliajului ales dar şi al formei şi al modelării componentei fizionomice.

Întreg cortegiul de elemente negative semnalate anterior a fost îndepărtat printr-o pregătirecorespunzătoare nespecifică şi specifică a câmpului protetic, şi abordarea terapiei metalo-ceramice încadrul căreia s-a respectat fiecare etapă terapeutică urmărindu-se respectarea principiilor de tratament ceguvernează alternativa terapeutică aleasă ce se reflectă în finalitatea clinică [118]. Materialele utilizate înrealizarea lucrărilor protetice sunt prezentate în studiul următor ( Fig.VII.38).

A ur NPG Paliag Ceramică Compozit V erasof t Gaudent

4.43% 5.59%

8.09%10.40%

14.26%

18.30%

38.92%

Fig.VII.38. Materialele utilizate în realizarea lucrărilor protetice

Asocierea leziune parodontală –construcie protetică fixă se remarcă in cazul utilizării Verasoftacrilat în condiii de nerespectare a formei anatomice, precum si in cazul Gaudent-acrilat, prezenapetelor pigmentare şi a afectării parodontale constituindu-se într-o adevărată pledoarie pentru limitarea



45

tipurilor de aliaje pe bază de cupru şi înlocuirea acestora cu biomateriale cu înalt grad debiocompatibilitate. Leziuni importante se remarcă la restaurările din Gaudent.

Arhetipul oral coroborat cu tipul lucrării protetice conduce la o finalitate clinică, caracterizeazăde fenomene inflamatorii decelate clinic, aspectele corozive remarcându-se atât la construciile proteticedin Gaudent cât şi la cele din Verasoft şi chiar Palliag, cu posibilitatea influenei negative a ionilor ce seeliberează din material ultimul tip de biomaterial factorii negativi au fost reprezentai de statusul de

igienă deficitar şi microflora specifică.

Restaurările odontale necorespunzătoare au condus la resorbii accentuate cumulându-seobturaiile incorecte cu construciile metalo-acrilice din gaudent, ambele tipuri de restauraii nu aurespectat raportul cu structurile parodontale de vecinătate

Leziunile par odontale vs. materiale utilizate în lucrăr ile protetice

Leziunile parodontale vs. materiale utilizate în lucrările protetice sunt prezentate în Fig.41. iarcorelaiile cu leziunile parodontale în Tabelul VII.21.

5.56%

10.81%

54.74%

44.06%

3.45%

45.24%

4.35%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60%

Aur

NPG

Paliag

Ceramică

Compozit

Verasoft

Gaudent

Fig.VII.41. Materialele utilizate în realizarea lucrărilor protetice

Frecvena crescută a leziunilor întâlnite la restauraiile din aliaje Cr-Ni pot fi atribuite fienichelului, căruia i se atribuie o aciune alergică, fie marginilor incorect dimensionate sau incorectplasate ce violează lăimea biologică a sulcusului parodontal



46

Analiză multivar iată

Tabelul VII.21. Parametrii corelaiei multiple materialele lucrărilor protetice

Corelaia multiplă

Materialele lucrărilor protetice vs. leziuni parodontaleValori estimate

Coeficient al corela ie multiple r 0.82594

Multiple r 2 0.78489

F 15.05159

p 0.000031

Std.Err. of Estimate 0.25893

Corelaie parialăCoeficient de

corelaieStd.Err. t

p - 95% interval

de confidenă

Intercept 0.229489 5.75589 0.0088386

Gaudent 0.843760 0.086030 3.77314 0.0000637

Verasoft 0.675546 0.096876 3.19259 0.0003093

NPG 0.644230 0.063157 3.12546 0.0003689

Paliag 0.277634 0.067927 7.15862 0.000000

Aur 0.131967 0.096778 1.13984 0.073553

Ceramică 0.136725 0.130134 1.75586 0.088391

Compozit 0.247293 0.098972 0.41001 0.096844

Analiza multivariată realizată între diversele materiale utilizate în realizarea lucrărilor protetice şiapariia leziunilor parodontale demonstrează importana materialului în favorizarea afectării parodontale(r=0.82, p=0.00, 95%CI). De asemenea este remarcat riscul crescut de apariie a leziunilor la lucrărilerealizate din Gaudent (frecvent întâlnite în practică, în asistena la solicitare), Verasoft sau Palliag, odatăcu creşterea vechimii acestora. Un risc foarte mic de afectare parodontală îl prezintă lucrările ceramice,cele din aur şi chiar cele din compozit, după cum remarcă şi Bessing şi Wiktorsson.,1983 [25], Bessing

şi Bergen, 1986 [26].Valoarea semnificativă găsită în cazul variabilei „intercep” indică prezena şi a altor factori ce

influenează apariia leziunilor parodontale, un factor important fiind reprezentat de calitatea marginilorşi plasarea acestora în raport de parodoniu marginal [16,17].

Utilizarea porelanului glazurat alături de metodologia de prelucrare şi finisare a restauraiilor,pare să fie o alternativă la întreinerea unui parodoniu sănătos [33,34,35,53,59,135,136,150].



47

VII.4.4. Evaluarea indicatorilor clinici parodontali

Examenul clinic complex al parodoniului şi restaurărilor ne-a permis o evaluare corectă amodificărilor parodontale şi a cuantificării modificărilor survenite în prezena restauraiilor pe bază deindici.

Statusul parodontal cuantificat prin indici:

& indicele gingival (IG) : bazat pe reacia esutului gingival& indice de placă (IP); evaluarea colorimetrică a plăcii bacteriene – indicele Qiugley-Hein

(IQH);& profunzimea pungilor la sondare PPS (> 4mm)

De asemeni indicii clinici utilizai, ce vin în complectarea interpretării severităii afectăriiparodontale şi în diagnostic au fost:

] Indicele de sângerare ISP (Papilar bleeding index- Saxen şi Muhlemann)] Nivelul pierderii de ataşament evaluat prin sondaj parodontal şi examen radiologic.

Toate evaluările de indici clinici au fost făcute la nivelul dinilor Ramfjörd, situsuri meziale şiulterior la nivelul dinilor restaurai cu restauraii, comparativ cu dini omonimi nerestaurai, martor.

Indicele de placă bacteriană colorată Quigley şi Hein s- calculat după formula:

examinatesuprafetedetotal Numãrul

OsiV fetele pedinte fiecãruivalorilor Suma IQH =

Acest indice s-a evaluat pe baza scorurilor:0 – absena plăcii1 – insule separate de placă la nivelul coletului2 – banda fină continuă de placă până la 1 mm înălime la nivel cervical3 – banda de placă cuprinsă între 1 mm şi 1/3 din suprafaa coroanei dentare4 – banda de placă cuprinsă între 1/3 şi 2/3 din coroana dintelui5 – placa bacteriană ce acoperă peste 2/3 din coroana dintelui.

Intensitatea inflamaiei gingivale a fost apreciată prin intensitatea sângerării papilare (indiceleISP) şi prin indicele gingival de inflamaie (IG).

ISP-indicator al severităii inflamaiei gingivale, se notează cu scoruri de la 0 – 4 , ce reprezintădiferite grade progresive de sângerare.

0 = fără sângerare;

1 = sângerare punctiformă;

2 = linie fină de sângerare sau mai multe puncte la marginea gingivală;

3 = triunghiul interdentar devine sângerând;

4 = picătură care curge - sângerare în masă.

Indice gingival (GI)Loe şi Silness (1965):

0 = absena inflamaiei gingivale; 1 = inflamaie uşoară, modificare uşoară de culoare şi textură, fără modificare de volum şi fărăsângerare la atingere cu sonda;2 = inflamaie moderată, edem mediu ce dă aspect lucios gingiei, modificare de culoare (eritem),sângerare posibilă la presiunea cu sonda;



48

3 = inflamaie severă, edem important, modificare importantă de culoare, sângerare foarteuşoară, abundentă, chiar spontană, uneori ulceraii.Pierderea de ataşament clinic s-a evaluat prin sondaj parodontal apreciind profunzimea pungilor

cât şi gradul de recesiune vizibilă şi invizibilă, la nivelul fiecărui dinte test la cel puin 6 situsuri (V, O,MV, ML, DV, DL), elementul de referină pentru evaluarea pierderii de ataşament fiind JAC (jonciuneaamelo-cementară) ce exprimă distana faă de fundul sulcusului/pungii în milimetri.

Examenul Rx, util în aprecierea importanei pierderii de esut parodontal şi profunzimeadistruciei acestuia [5,105] s-a efectuat pe clişee retro-dento-alveolare în incidenă izometrică şiortoradială sau prin ortopantomografie (OPT).

IP şi IG la dinii martor controlaterali şi dinii cu restauraii test studiai indică valori crescute ladini cu restauraii rezultate ce sunt în concordană cu datele din literatură.

Indicele de placă Quigley – Hein

Au fost studiai indicatorii statistici ai valorilor indicelui de placă din lotul de studiu comparativcu valorile lotului martor (Tabelul VII.22 şi Fig.VII.42).

Tabelul VII.22. Indicatori statistici ai valorilor indicelui de placă I QH

MediaLot

Media

IQH -95% -95%Dev.std Er.std Min Max Q25 Mediana Q75

Martor 2.17 1.92 2.41 0.57 0.12 1.20 3.66 1.75 2.18 2.50

Studiu 3.77 3.56 3.97 0.92 0.10 1.83 5.80 3.20 3.66 4.32

Total 3.40 3.19 3.61 1.09 0.11 1.20 5.80 2.50 3.50 4.00

Categ. Box & Whisker Plot: Indice de placa

Kruskal-Wallis-H = 40.1330596, p = 0.0000; F= 65.2440495, p = 0.0000

Mean

±SE

±SD

martor studiu

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

i n d i c e d e p l a c a

I Q H

3.8

2.2

Fig.VII.42. Valorile medii ale indicelui de placă I QH



49

Ind icele de placa vs. lotul de stud iu

Statistica F = 65.24405

Degrees of freedom (df) = 1

p value (95% interval de confidenă)= 0.000

Testul ANOVA utilizat pentru compararea valorilor medii ale indicelui IQH corespunzătoareloturilor studiate, prin analiza varianei, scoate în evidenă diferena semnificativă între valorile mediicorespunzătoare celor două loturi (p=0.00, p<0.05).

Un rol esenial în depunerea plăcii bacteriene pe lângă statusul de igienă orală este deinut dearhitectura construciilor protetice constituite în soluii terapeutice, plasarea marginilor şi statusulgeneral al tipului de restauraie ambele laturi constituindu-se în situsuri retentive [70,93,101]. Elocventdin acest punct de vedere este cazul pacientului V.C. în vârstă de 58 ani care s-a prezentat pentruasistena stomatologică la cerere, prezentând un indice de placă cu valoare ridicată explicat prin prezenaunor lucrări protetice din Gaudent retentive, obturaii incorecte cu spaii de percolare remarcându-se înegală măsură pierderea de ataşament astfel încât numărul nişelor retentive a fost mare explicând valoareaobinută, fapt ce se poate remarca şi pe imagini radiografice [122,133,134].

Indicele de placă IQH vs. materialele de obtur a ie

Compararea valorilor medii ale indicelui de placă demonstrează prezena diferenelorsemnificative (F=51.8, p=0.00, 95%CI) între valorile corespunzătoare materialelor composite raportat laglassionomeri (Tabelul VII.23, Fig.VII.44. Fig.VII.45).

Tabelul VII.23. Indicatori statistici ai valorilor indicelui de placă I QH vs. .materiale de obturaie

MediaMateriale

de obturaie

Media

IQH -95% -95% D e v . s t d

E r . s t d

M i n

M a x

Q 2 5

M e d i a n a

Q75

Glassionomeri 2.43 2.26 2.61 0.54 0.09 1.20 3.66 2.10 2.50 2.80

Compozit 3.66 3.44 3.88 0.99 0.11 1.20 5.80 3.00 3.50 4.13

Total 3.26 3.07 3.45 1.04 0.10 1.20 5.80 2.50 3.20 4.00



50

Histogram: Valorile indicelui de placa I QH

compozit: SW-W = 0.966233836, p = 0.2858; D = 0.141208389, p < n.s.,

glasionomeri: SW-W = 0.981436733, p = 0.2899; D = 0.102524580, p < n.s.,

Valorile indicelui de placa

N o o f o b s

Compozit

0 .5 1 .0 1 .5 2 .0 2 .5 3 .0 3 .5 4 .0 4 .5 5 .0 5 .5 6 .0 6 .50

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

22

Glasionomeri

0 .5 1 .0 1 .5 2 .0 2 .5 3 .0 3 .5 4 .0 4 .5 5 .0 5 .5 6 .0 6 .5

Fig.VII.44. Histograma valorilor I QH vs materiale deobturaie

Indicele de placa vs. materialulu de obturaie




Categ. Box & Whisker Plot: IQH obturatii

IQH: KW-H(1,120) = 41.4692477, p = 0.0000; F(1,118) = 51.8849848, p = 0.0000

Mean

±SE

±SDcompozit glasionomeri

Materiale de obturatie

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

I n d i c e l u i d e

p l

a c a

3.7

2.4

Fig.VII.45. Valorile medii ale indicelui de placă I QH vs. materiale de obturaie

La baza rezultatelor statistice obinute în care balana valorilor este înclinată pozitiv sprevaloarea indicelui de placă spre glassionomeri stă explicaia legată de aspectul structural al celor două

biomateriale în privina componentelor structurale dar şi metodologia de realizare a restauraiei înprivina polimerizării sub presiunea unei matrici de celuloid, ca şi posibilităile de lustruire ce potelimina rugozităile şi porozităile ce favorizează retenionarea plăcii bacteriene.

Valorile mai scăzute ale indicilor de placă în cazul glassionomerilor poate fi pusă pe seamaeliberării continui de fluor, proprietate pe care o au aceste materiale restaurative.



51

Indicele de placă IQH vs. tipul obtura iei

În tabelul următor sunt prezentai indicatorii statistici ai IQH în funcie de tipul obturaiei,remarcându-se media valorilor maxime şi minime superioară la restauraiile din materialeautopolimerizabile faă de cele fotopolimerizabile (Tabelul VII.24 Fig.VII.46 Fig.VII.47).

Se remarcă în acest sens o corelaie directă între indicele de placă şi tipul de obturaie, în privina

metodologiei de polimerizare.Tabelul VII.24. Indicatori statistici ai valorilor indicelui de placă I QH vs. . felul obturaiei

MediaFelul obturaiilor

Media

IQH -95% -95%Dev. std Er . std Min Max Q25 Mediana Q75

Fotopolimeriz. 2.50 2.27 2.73 0.75 0.11 1.20 4.13 2.00 2.50 2.85

Autopolimeriz. 3.78 3.55 4.01 0.96 0.11 1.80 5.80 3.20 3.66 4.50

Total 3.26 3.07 3.45 1.04 0.10 1.20 5.80 2.50 3.20 4.00

Indicele de placă vs. felul obtur a iei




Categ. Box & Whisker Plot: indice de placaKW-H(1,116) = 38.2010781, p = 0.0000; F(1,114) = 56.81293, p = 0.0000

Mean

±SE

±SD

2.5

3.8

fotopolimerizabile

autopolimerizabile

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

i n d i c e d e p l a c a

Fig.VII.46. Valorile medii ale indicelui de placă I QH vs. felul obturaiilor



52

Histogram: indice de placa

obturatii: foto: SW-W = 0.959427088, p = 0.1239; D = 0.1201848100, p < n.s.,

obturatii: auto: SW-W = 0.972977930, p = 0.1234; D = 0.0935131758, p < n.s.,

indice de placa

N o o f o b s

obturatii: foto

0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

obturatii: auto

0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5

Fig.VII.47. Histograma valorilor I QH vs. felul obturaie

Valorile indicelui de placă bacteriană ating cote maxime în cazul obturaiilor autopolimerizabilecomparativ cu cele fotopolimerizabile, modalitatea de raportare fiind reprezentată de dintele omologintegru. În favoarea acestei afirmaii se pot selecta argumente legate de densitatea structurală şi calitateasuprafeei celor două biomateriale, de superioritatea procedeului de fotopolimerizare faă de reacia deautopolimerizare la care concură utilizarea sau nu a conformatoarelor şi matricilor, cu rolul lor binedefinit de augmentare a densităii structurale şi în general a calităii finale a restauraiei.

Indicele de placă IQH vs. materialul de obtura ie

Evaluând valoarea indicelui de placă la arealul de biomateriale ce se regăsesc frecvent în cadrulconstruciilor protetice reflectate în practică se poate constata în mod decisiv asocierea unui indice deplacă redus în cazul construciilor metalo-ceramice urmat de construciile metalo-composite. Valori mariale acestui indice se regăsesc la construciile protetice termopolimerizabile, coeficientul fiind ridicat faăde acrilatele baropolimerizabile, remarcându-se de asemenea, prevalena asocierii indicelui de placă cualiajele pe bază de cupru (Gaudentul). Având în vedere că ne raportăm la un element martor deci laaceleaşi condiii practic ale biotipului oral, diferenele valorice sunt legate de tipul biomaterialului şi derigoarea tehnologică (Tabelul VII.25. Fig.VII.47).



53

Categ. Box & Whisker Plot: Indice de placa

KW-H(8,140) = 73.6907876, p = 0.0000; F(8,131) = 17.5493897, p =0.0000

Mean

±SE±SD

4.1

3.8

2.8

3.6

2.22.3

2.8

2.2

2.9

Verasoft

Gaudent

NPG

Paliag

Aur

ceramica

compozit

aur platinat

metalo-compozit1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

5.5

I n d i c e d e p l a c a

Fig.VII.47. Valorile medii ale indicelui de placă I QH vs. materiale de obturaie

Indicele de placă vs. materialele de obturaie




Diferenele semnificative între valorile IQH corespunzătoare diferitelor tipuri materiale utilizatesunt evideniate de rezultatele testului ANOVA (prin analiza varianei valorilor IQH). În cazul de faăvaloare nivelului de semnificaie a testului calculată pentru un interval de încredere de 95% este foartemică (p=0.00) comparativ cu valoarea de referină de 0.05.

Indicele de sângerar e papilară

Indicele de sângerare papilară prezintă parametri statistici diferii în lotul martor, faă de pacieniilotului de studiu, remarcându-se valori medii de 0.5 în lotul martor şi 1 în lotul de studiu. O diferenă

semnificativă este evideniată în cazul valorilor maxime ale indicelui de sângerare papilară, adică 2.66 înlotul martor (dini nerestaurai) şi 4.66 în lotul de studiu, cu dini restaurai



54

Categ. Box & Whisker Plot: ISP

ISP: Kruskal-Wallis-H = 23.8034899, p = 0.000001; F = 36.8253745, p = 0.00000007

Mean

±SE

±SDmartor studiu

LOT

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

I S P

2.7

1.6

Fig.VII.46. Valorile medii ale indicelui de sângerare papilară vs. lot de studiu

Indicele de sângerare papilară vs. lot




Testul ANOVA utilizat pentru compararea valorilor medii ale indicelui de sângerare (ISP)corespunzător loturilor studiate indică o diferenă semnificativ statistică între valorile ISP, nivelul de

semnificaie calculat în cadrul acestui test fiind p=0.000001 ce este foarte mic comparativ cu valoarea dereferină p=0.05 corespunzătoare unei încrederi de 95% (Fig.VII.47).

Histogram: ISP

Martor: SW-W = 0.930004362, p = 0.0975; D = 0.147210394, p < n.s.

Studiu: SW-W = 0.976865767, p = 0.5133; D = 0.105344157, p < n.s.

ISP

N o o f o b s

LOT: martor

0 .0 0. 5 1 .0 1. 5 2 .0 2. 5 3 .0 3. 5 4 .0 4. 5 5 .0 5. 5

0

2

4

6

8

10

12

14

16

LOT: studiu

0 .0 0 .5 1 .0 1 .5 2 .0 2 .5 3 .0 3. 5 4 .0 4. 5 5 .0 5. 5

Fig.VII.47. Histograma valorilor indicelui de sângerare papilară vs. Lot

Lang şi col., 1990 [174] consideră absena sângerării la sondare ca un indicator valoros înaprecierea stabilităii parodontale



55

Pierderea a taşamentului clinic

Repartiia valorilor acestui indice arată că incidena cea mai mare a valorilor crescute alepierderii de ataşament (între 1.5 – 4 mm) este întâlnită în lotul de studiu faă de incidena acestui indice în lotul martor.

Pentru descrierea loturilor luate în studiu în funcie de pierderea de ataşament, în tabelul următor

sunt prezentai indicatorii statistici ce definesc caracteristicile lotului din punctul de vedere al acestuiindicator clinic (Tabelul VII.27; Fig.VII.48).

Tabelul VII.27. Indicatori statistici ai valorilor pierderea ataşamentului clinic vs. .lot de studiu

MediaLOT Media

PAC -95% -95%

Dev.std Er .std Min Max Q25 Mediana Q75

Martor 0.26 -0.13 0.65 0.92 0.19 0.00 4.00 0.00 0.00 0.00

Studiu 0.87 0.47 1.27 1.31 0.20 0.00 4.00 0.00 0.00 2.00

Total 0.66 0.36 0.95 1.21 0.15 0.00 4.00 0.00 0.00 0.50

Fig.VII.48. Valorile medii ale pierderii de ataşament vs. lot de studiu

Categ. Box & Whisker Plot: PAC

Kruskal-Wallis-H = 4.8904729, p = 0.0270; F = 4.069567, p =0.0477

Mean

±SE

±SD

0.3

0.9

martor studiu

LOT

-1.0

-0.5

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

P A C

Studiul comparativ al varianei loturilor (testul ANOVA) duce la concluzia că între valorilemedii ale PAC corespunzătoare loturilor studiate sunt diferene semnificative, aspect indicat atât devaloarea nivelului de semnificaie (p=0.0427) cât şi de valoarea statisticii F. Aprecierile au fost făcute

pentru un interval de confidenă de 95% (Fig.V.49).Pierderea de ataşament vs. lot






56

În ce priveşte adaptarea protezelor acrilice, un număr de 170 proteze parial acrilice eraucaracterizate de lipsa adaptării marginale, din lotul examinat 60 proteze parial acrilice eraufracturate, în acelaşi timp un numar de 50 de pacienti prezentau proteze parial acrilice cu o bunăadaptare, un aspect important este ca 30 cazuri cu leziuni de decubit ca urmare a instabilitatiiprotezelor partiale acrilice, în acelasi areal negativ încadrându-se 30 proteze parial acrilice ceprezentau croşete fracturate, iar 56 cazuri prezentau mobilitate la nivelul dintelui stilp pe care s-auaplicat crosetele.Explicatia pentru procentul cel mai mare rezidă în incongruenta între resorbtia siatrofia de la nivelul câmpului protetic şi lipsa de adaptare a protezei ce nu au fost căptuşite.

VII.5. DISCU II

Studiul efectuat pe un număr important de cazuri clinice (760) încearcă să demonstrezeimplicarea restaurărilor fixe sau mobila asupra stării de sănătate a mucoasei orale.O frecvenă crescută ainflamaiei gingivale incluse în forma clinică de gingivită, s-a remarcat la nivelul parodoniului dinilorcu restauraii, pe baza semnelor clinice dar şi a factorilor etiopatogenici implicai, variind de la formeuşoare la forme severe, cu mucoasă congestivă, edemaiată, hiperemică, sângerândă la atingere şi uneoricu zone de ulceraie

Reaciile parodontale ce survin se manifestă adeseori sub forma unor modificări complexe, care

pot îmbrăca aspectul clinic al unor inflamaii acute sau cronice cu apariia de leziuni ulcerative,hiperplazice sau degenerative diagnosticate ulterior prin mijloace complementare.

VII.6. CONCLUZII

Aspectele integrative din punct de vedere biologic constatate la examenul clinic, în prezenarestauraiilor fixe (prin fenomene inflamatorii cu precădere la gingia marginală liberă şi papilară), potproveni din iritaiile mecanice ale restauraiilor, acumularea plăcii bacteriene pe suprafee sau ocazional,o reacie toxică sau alergică la constituenii unor materiale utilizate, decelate fiind prin studii maiaprofundate.



57

CONCLUZII FINALE

Valoarea antiseptică a epruvetelor la care s-au introdus copolimerii maleici cuantificată prinaderenta levurilor de candida pe suprafaa acestora este apanajul modificărilor induse de acestesubstane.

Gradul de biocompatibilitate al structurilor acrilice modificate prin introducerea substanelorcopolimerice se reflectă în studiile microscopice ale epruvetelor introduse subdermic la animalele deexperienă.

Materialele acrilice folosite în protezarea parială amovibilă prezintă riscul apariiei unorfenomene toxice-iritative datorate în special monomerului rezidual.

Respectarea strictă a indicaiilor de lucru ale producătorului, duc la obinerea unui material cu unconinut minim de monomer rezidual.

Studiul de material realizat a demonstrat importana respectării parametrilor de polimerizare(temperatură, timp, presiune).

În realizarea unei protezări, cu efecte secundare minime, nu este suficientă numai calitateamaterialului ci şi adaptibilitatea perfectă a protezei pe câmpul protetic (un rol important aici având etapade amprentare, şi prelucrarea în laborator a protezei); calitatea (integritatea) câmpului protetic; sănătatea întregului organism. Structurile siliconice cunoscute prin inaltul grad de biocompatibilitate au avutproprietati inbunatatite prin eliberarea controlata a substantelor antiseptice reprezentate de eugenol şitimol.

Tehnologia de acoperire biomimetica a implanturilor dentare din titan a fost definitivată prin celedouă procedee: în soluii de fluide biologice sintetice - SBF şi în soluii calcice suprasaturate - SCS.

Proprietăile fizico-chimice ale stratului ceramic de apatita au fost studiate prin tehnici moderne,

în laboratoare autorizate, confirmându-se calitatea stratului micronic, aderenta şi compoziia chimică.

Proprietăile de biocompatibilitate a mostrelor de implant au fost de asemenea testate în fluidsintetic salivar şi „in vivo” in esut biologic viu, pentru ambele tehnologii de acoperire biomimetica.

Testările pe animale se află în desfăşurare (necesita 3-6 luni) pentru a stabili care dintre celedouă acoperiri este mai bioactivă, mai prolifică pentru regenerarea esutului. De asemenea, se află înfază de desfăşurare testările cu probe implantate în cavitatea osoasă, pentru studiul esenial al fixăriiimplantului de os, prin reacii biologice în zona esutului tare.

În urma studiului efectuat şi a parcurgerii datelor din literatură, se poate concluziona: Ø În urma modelarii matematice se desprinde concluzia ce pledează pentru efectul benefic

asupra mucoasei orale a căptuşirii acrilatului cu material siliconic în care s-au introdussubsatane antiseptice cu eliberare controlată urmată de acrilat combinat cu anhidridamaleică.

Ø Aplicarea protezelor parial amovibile în cavitatea orală, nu rămâne fără efecte asupraesuturilor de vecinătate, atunci când nu sunt respectate principiile de bază privindconceperea şi realizarea lor. Ele pot avea pe lângă efecte terapeutice şi de proteciebiologică, o influenă nocivă, devenind factori locali de iritaie directă sau indirectă.



58

Ø Factorul mecanico-traumatic este incriminat frecvent în producerea iatrogeniilor, daraciunea sa este dependentă şi de aciunea celorlali factori locali şi generali.

Ø Din statistica efectuată pe cazuri am constatat o proporie crescută a leziunilorsecundare la pacienii cu afeciuni generale, leziuni care s-au agravat însă, atunci când aapărut şi un factor local.

Ø Materialele acrilice folosite în protezarea parială amovibilă, prezintă riscul apariieiunor fenomene toxice-iritative sau traumatice, fie prin elementele componente, fie prinstarea de suprafaă, ceea ce impune testarea calităii lor biologice înainte de a fiutilizate.

Ø Studiile realizate arată că purtarea unor proteze incorect adaptate, produce modificăriimportante la nivelul tuturor elementelor câmpului protetic, atât la nivelul suportuluimuco-osos cât şi la nivel dento-parodontal.

Ø Realizarea examenului clinic şi paraclinic este o etapă primordială în urmărirea unorcazuri clinice care presupun o patologie orală secundară protezării parial amovibile.



59

BIBLIOGRAFIE

1. Aiche H., Cheveaux J-M – Empr einte primaire à l’alginate en prothèse complète amovible,Les Cahiers de Prothèse, Mars 2002, No.109, 69-72 ;

2. Aldescu C – Radiologie pentru studen i şi medici stomatologi, Ed. Polirom, Iaşi, 1998;

3. Beammert R.J., Lang B.R., Barco M.T., Billy E.J. – The effect of denture teeth on thedimensional accuracy of acrylic resin dentur e bases, Int. J. Prosthodont, 1990, 3: 528-537;4. Bellessort S. – Prothèse dentaire modifiée en surface et procédé d’obtention , Demande de

brevet français, 1996, 96, mai5. Bellessort S. – Traitement de surface et rétention des prothèses amovibles complètes, Les

Cahiers de Prothèse, 1997, 99, septembre, 51-55;6. Berrong J.M., Weed Young J.M. – Fracture resistance of Kevlarreinforced poly(methyl

methacrylate) resin: A pr eliminary study, Int. J. Prosthodont., 1990, 3, 391-395;7. Borun C., Bratu D. – Protezarea edentaiei totale, Ed. Marineasa, Timişoara, 1998;8. Bratu D., Colojoară C., Leretter M., Ciosescu D., Românu M. – Materiale dentare în

laboratorul de tehnică dentar ă, Ed. Helicon, Timişoara, 1998;9. Bratu D – Materiale dentare, Ed. Helicon, Timişoara, 1994;

10. Bratu D., Ieremia L., Uram- uculescu S.: Bazele clinice şi tehnice ale protezării edentaiei totale,Editura Medicală, Timişoara 2005;

11. Bratu D., Nussbaum R.: Bazele clinice şi tehnice ale protezării fixe, Editura Signata, Timişoara2001;

12. Bratu D., Bratu E., Antonie S.: Restaurarea edentaiilor pariale prin proteze mobilizabile, Ed.Medicală, Bucureşti, 2008;

13. Brewer A, Morrow R. Overdentures. Saint Louis: Mosby; 1975. p. 269;14. Burlui V. şi colab. – Protetică dentară, Lito I.M.F. Iaşi, 1989;15. Burlui V., Morăraşu C– Gnatologie, Ed. Apollonia, Iaşi, 2000;16. Burlui V.,Forna N–Clinica şi Terapia Edentaiei par ial întinse, Ed. Apollonia,Iaşi, 2004;17. Campbell LD- Subjective reactions to major connector designs for removable partial

dentures , J Prosthet Dent 1977;37:507-516;18. Chojnovski J., Cypryk M., Fortuniak W., Scibiorek M., Rozga-Wijas K.: Macromolecules, 36,3890 (2003);

19. Chow T.W., Cheng Y.Y., Ladizesky N.H. – Polyethylene fiber reinforced poly (methylmethacrylate) – Water sorption and dimensional changes dur ing immersion, J. Dent., 1993,21, 367/372;

20. Craig`s - Restorative Dental Materials, Editura Elsevier, 2000;21. Crum R, Rooney G. Alveolar bone loss in overdentures: a 5 year study. J Prothet Dent

1978;40(6):610-13;22. Da Silva L., Martinez A., Rilo B., Santana U. – R’Titanium for removable denture bases,

Journal of Oral Rehabilitation, 2000, 27, 131-13;23. Darbar U.R., Huggett R., Harrison A. – Stress analysis techniques in complete dentures, J.

Dent., 1994, 22: 259-264;24. Daryll C. Jagger, Harrison Alan – The effect of Chopped Poly(methyl methacrylate) Fibers

on Some Properties of Acrylic Resin Denture Base Material, The Int. J. of Prosthodontics,1999, vol.12, nr.6;

25. De Franco R. Sobredentaduras. En: Winkler S. Prostodoncia total. Cap.28. México: Ed.Interamericana; 1982. p. 539-47;

26. De Rossi A, Albuquerque RF, J r ., Bezzon OL. Esthetic options for the fabrication of removable partial dentures: a clinical report. J Prosthet Dent 2001,86:465-467;

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?db=pubmed&cmd=Retrieve&dopt=AbstractPlus&list_uids=11725273&query_hl=9&itool=pubmed_docsum




60

27. Donovan TE, Cho GC. Esthetic considerations with removable partial dentures. J Calif DentAssoc 2003;31:551-557;

28. Fahey DE-A concise history of plastics:plastics in nature.Avaibleat:http:www.nswpmitb.com.au/History of Plastics.html.Accessed May 14, 2001;

29. Ferenczi A.M., Troje, Hüe O. – Le duplicata en proth]ese complète: indications, réalisationtechniques, Les Cahiers de Prothèse, 1999, 107, sept., 37-46 ;

30. Fernandes CP, Glantz PO. The significance of major connectors and denture base mucosalcontacts on the functional strain patterns of maxillary removable partial dentures. Eur JPr osthodont Restor Dent 1998;6:63-74;

31. Forna N : Evaluarea starii de sanatate afectate prin edentatie, Editura Demiurg, 2007 ISBN978-973-152-017-9;

32. Forna N. : Telescoparea în terapia edenta iei par iale întinse, Editura Apollonia – Iaşi, 2002;33. Frederick A.,Rueggeberg-From vulcanite to vinyl, a history of resin in restorative dentistry,

the Journal of Prosthetic Dentistry, april,2002;34. Fuentes F. Sobr edentadur as magnéticas. Odont Urug 1997;46(1):20-32;35. Fuentes F. Tallado radicular para sobredentaduras. Odontoestomatol Montevideo

1992;4(4):32-8;36. Gaidy JF, Laison F. – Anatomie cranio-faciale, 1993, Paris, Masson;

37. Geering A, Kundert M. Atlas de prótesis total y sobr edentadur as. Barcelona: Salvat; 1988. p.226;38. Gillings B, Samant A. Sobr edentadur as con imanes. Clin Odont Norteam 1990;3: 643- 69;39. Goldberg A.J., Burstone C.J. – The use of continuous fiber reinforcement in dentistry, Dent

Mater, 1992, 8, 197-202;40. Goldberg A.J., Freilich M.A. – An innovate preimpregnated glass fiber for reinforcing

composites, Dent. Clin. North Am., 1999, 43, 127-133;41. Grant AA, Heath JR, McCord JF – Complete Prosthodontics: problems, diagnosis and

management, 1994, London, Wolfe;42. Hüe O. – Les tr ajectoires condyliennes sagittales chez l’edenté total, Les Cahiers de Prothèse,

1998, No. 101, 75-81;43. Huu E., Păuna Mihaela, Bodnar V., Constantinescu M. – Edentaia totală, Ed. Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1998;44. Hutu E., Păuna Mihaela, Bodnar V., Constantinescu M., âncu A. – Tehnici curente în

protetica dentară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;45. Huu M, Păuna Mihaela, Botnar V. – Edntaia totală, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1998;46. Ieremia L.- Contribuii privind profilaxia stomatopatiilor protetice, Rev.Medicală , Tg.

Mureş, 1971, vol.17, nr.2, p.151-153;47. Ieremia L, Venera Mocanu.-Tehnici dentare speciale de protezare totală, Editura Medicală,

Bucureşti, 1981;48. Ionescu A.-Tratamentul edentaiei pariale cu proteze mobile, Editura Naşional, Bucuresti,

1999;

49. Ionescu A., Păuna M. – Sistemele speciale magnetice utilizate pentru moninerea protezelormobilizabile, Stomatologie, vol.LIX;50. Ioniă S., Petre A. – Ocluzia dentar ă, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996;51. Jackson T. Sobredentaduras parciales removibles con aditamentos osteointegrados y

estructura radicular nat ural. Clin Odont Norteam 1990;4:671-88;52. Jacobsen P. Restorative dentistry. Oxford: Reed Educational and Profesional Publishing, Ltd;

1998. p. 238-9, 250;53. Jagger DC – Complete dentures the soft option. An update for general dentalpractice, BDJ,

1997, No. 182, 313-317;








61

54. Jahangiri Lula, et al. – Stafne’s bone cavity and its utilisation in complete denture retention ,J Prosthetic Dentistry, 2002, No. 87, 245-247;

55. Jardel V., Derrien G. – Réalisation d’un porte-empreinte individuel exploitant la mise encondition tissulaire, Les Cahiers de Prothèse, 2001, No. 113, 77-80;

56. Jeganathan S, Payne JA – Common faults in complete denture: a review, Quintessence Int.,1993, No.24, 483-487;

57. Jonkman R, Van Wass M, Kalk W. Satisfaction with complete inmediate dentures andcomplete inmediate overdentures. J Oral Rehabil 1995;22:791-6;

58. Jooste CH, Thomas CJ – Complete mandibular denture stability posterior theeth ar e placedover a basal t issue incline, J Oral Rehabilitation, 1992, No. 19, 441-448;

59. Jumber J. An atlas of overdentur es and a ttachments. Chicago: Quintessence Publishing; 1981.p. 254;

60. Kiyak HA – Measuring psychosocial variables that predict older persons’oral healthbehaviour , Gerodontol, 1996, Vol.13, No.2, 69-75;

61. Ladizesky N.H., Chow T.W., Cheng Y.Y. – Denture base reinforcement using wovenpolyethylene fiber , Int. J. Prosthodont, 1994, 7, 307-314;

62. Ladizesky N.H., Pang M.K.M., Chow T.W., Ward I.M. – Acrylic resins reinforced with wovenhighly dr awn liniar polyethylene fibers. Mechanical pr operties and futher aspects of

denture constr uction, Aust. Dent. J., 1993, 38, 28-38;63. Leioiu B., Contribuii la îmbunătăirea formei epruvetelor din materiale metalice şicompozite folosite la încercările metalice, teză de doctorat, Univ. Tehn. „Gh. Asachi”, Iaşi,1998;

64. Lejoyeaux J., Lejoyeaux R. – Mise en condition en pr othèse amovible, 1993, Paris, Masson;65. Lieber W, Bocage M. Sobredentadura. Universidad de la República de Chile. Fac. de

Odontología. Div Public y Edic.; 1978. p. 27-9;66. Litvinov V. M., Spiess H. W., Makromol. Chem., 192, 3005, 1991;67. Mareş M., Leioiu B., Consideraii asupra metodelor de încercare la for fecare aplicate

materialelor compozite, Construcia de maşini, nr. 9-10, 1999, pp. 38- 47;68. Mareş M., Leioiu B., Iosipescu shear test as applied to some composite

materials, Bul. I.P. Iaşi, tom L (LIV), fasc. 6B, 2004, pp. 185-190;

69. Makzoumé J. – La dimension verticale en prothèse totale, Les Cahiers de Prothèse, Mars2000, No. 109, 15-23;

70. Makzoumé J. – Les troubles phonétiques en prothèse adjouinte complète, Les Cahiers deProthèse, 1998, no. 103;

71. Mamoun John – A procedur e for making tr ial dentur es, J. Prosthetic Dentistry, 2002, 87, 328-329;

72. Mariani P. – Principes et méthodologie des corection occlusales par meulages en prothèsetotale, Réalités cliniques, 1997, Vol.4, No.4, 409-422;

73. Matas J, Rochefort C. Prótesis removible en la rehabilitación bucal del adulto mayor . RevFacultad de Odontología de la Universidad de Chile 2000;21(1):32-5;

74. Matas J, Rochefort C. Quién es el adulto mayor , Rev Facultad de Odontología de laUniversidad de Chile 1995;11(2):27-30;

75. McCord J.F. şi colab. – Indentification of complete denture problems: A summary, B.D.J.,2000, 189, 128-134;

76. McCord J.F. şi colab. – Phonetic determinants of tooth replacement in complete dentures,Quintessence Int., 1994, no. 25, 341-345;

77. McCord J.F., Grant A.A. – Tehnical aspects of complete denture construction, Br. DentalJournal, 2000, 189, 2, 71;

78. McCord JF, Grant AA – Identification of complete denture problems: a summary, BDJ,2000, No. 189, 128-134;



62

79. Menéndez O. Simplificación y desmonopolización en odontología: su significación social.Rev Ceron 1979;4(2):9-19;

80. Michael C.G. şi colab. – Biting strength and chewing forces in complete denture wearers, J.Prosth. Dent., 1990, 24: 586-553;

81. Miettinen V.M., Narva K.K., Vallittu P.K. – Water sorption, solubility and effect of post-cir ing of glass fibre reinforced polymers, Biomatherials, 1999, 20, 1187-1194;

82. Miettinen V.M., Vallittu P.K. – Water sorption and solubility of glass fiber-reinforced

denture polymethyl methacrylate resin, J. Prosthet. Dent., 1996, 76, 531-534;83. Miller V, Ursache Maria – Gerontostomatologia clinică, Ed. Apollonia, Iaşi, 1998;84. Mitchell D, Mitchell L. Oxford handbook of clinical dentistry. 2 ed. New York: Oxford

University Press; 1995;85. Mohindra NK – A preliminary report on the determination of the vertical dimension of

occlusion using the pr inciple of the mandibular position in swallowing, BDJ, 1996, No. 180,344-348;

86. Murariu-Măgureanu Cătălina, Păuna Mihaela, Găvan Mircea – Edentaia totală: aspecte deanaliză biomecanică – metoda elementelor finite, Ed. Cerma, Bucureşti, 2003;

87. Naşet Ertaş şi colab. – Water Sorption and Dimensional Changes of Denture Base PolymerReinforced with Glass Fibers in Continuous Unidirectional and Woven Form , The Int. J. of

Prostodont., 2000, 13(6): 487-493;88. Neumann C.P.P. – Tehnologia elaborării aparatelor gnatoprotetice totale şi parialeadjuncte din biomaterial compozit termopolimerizat în cuptor cu microunde , Rev Med.Stomatologică, 2001, 5, 4, 39-42;

89. Neumann C.P.P. – Tehnologia protezelor dentare din titan, Ed. Junimea, Iaşi, 2001;90. Nisizaki S. Medidas higiénicas en pr ótesis completa. Odont Urug 1983;33 (1):29-36;91. Ohguri T. şi colab. – Influence of occlusal scheme on the pressure distribution under a

complete denture, Int. J. Prosthodont., 1999 (12): 353-358;92. Orofino J., Heraud JE – Extèroception e dimension verticale d’occlusion chez l’édenté, Les

Cahiers de Prothèse, 1992, No.77, 57-62;93. Palla S. – L’esthétique en pr othèse amovible totale, Les Cahiers de Prothèse, 1999, no. 108 ;94. Panduric J., Husnjak M. şi colab. – The simulation and calculation of the fatigue of the lower

complete dentur e in function by means of the finite elements analysis, J Oral Rehabil., 1998,vol.25, 560-565;

95. Pogorelik P. – Bazele termografiei computrizate, Editura ”Gr. T. Popa’’, U.M.F. Iaşi, 200596. Prieskel H. Overdentures made easy. A guide to implant and root supported prostheses.

London: Quintessence Publishing; 1996. p. 248;97. Prieskel H. Precision attachments in prosthodontics: Overdentures and telescopic prosthesis.

Vol. 2. Chicago: Quintessence Publishing; 1985 p. 364;98. Prieskel H.W. Fácil ejecución de sobredentadura soportados por implantes y raíces.

ESPAXS Publicaciones Médicas; 1998;99. Ralph J, Basker R. The role of overdentures in Gerodontics. Dent Update 1989;13: 353-60;100. Rignon – Bret C. – Porte-empreintes individuels en prothèse adjointe complète 2e

par tie: r églage, Les Cahiers de Prothèse, 1999, No.107, 17-27;101. Rîndaşu I. – Materiale dentare, Ed. Medicală, Bucureşti, 2001;102. Rîndaşu I. – Proteze dentare, Ed. Medicală, Bucureşti, 2000;103. Rissin L, House J, Manly R, et al. Clinical comparison of masticatory perform ance

and electromyographic activity of patients with complete dentures, overdentures, andnatural teeth. J Prothet Dent 1978;39(5):508-11;

104. Roisinblint R. La atención odontológica del anciano. Rev.Asoc.Odont.Argent 1996; 84(2):94-8;

105. Romînu Mihai – Polimer izar ea în stomatologie, Ed. Brumar, Timişoara, 2000;



63

106. Rouas A., Godefroix P. – Considération sur les torus mandibulaires, Inf. Dent, 1995,No.4, 269-271;

107. Săbăduş Iuliana – Proteza totală – ştiină, artă şi tehnică , Ed. Dacia, Cluj- Napoca, 1995;108. Sanshio I. şi colab. – An In Vitro Study of the Influence of Occlusal Scheme on the Pressure

Distribution of Complete Denture Supporting Tissues, The Int. J. Prosthodont., 1996, v.9.,nr.2, p.179-187;

109. Seah YH – Torus palatinus and torus mandibularis: a review of the literature, Aust Dent J,1995, No.40, 318-321;

110. Sertgoz A. – Finite element analysis study of the effect of superstructure material on stressdistribution in implant supported pr othesis, Int. J. Prosth., 1997, 10 (1);

111. J. M. Zeigler si F. W. Gordon Fearon, Silicon-Based Polymer Science", A ComprehensiveResource, (Ed.), Adv. Chem. Ser, 224, American Chemical Society, Washington DC, 1990;

112. Solnit G.S. – The effect of methyl methacrylate reinforcement with silane-treated anduntr eated glass fibers, J. Prosthet. Dent., 1991, 66, 310-314;

113. Stockton L.W., Williams P.T. – Retention and shear bond strength of two post systems, OperDent, 1999, 24, 210-216;

114. Taddéi C., Metz M., Boukari A – Cas difficiles en prothèse complète: les solutionsmandibulaires, Les Cahiers de Prothèse, 1998, No. 103, 37-74;

115. Takeuchi H., Cohen C., Macromolecules, 32, 6792, 1999;116. Tallgren A. The continuing reduction of the residual alveolar ridges in complete denturewear ers: a mixed-longitudinal study covering 25 years. J Prosthet Dent 1972;27(2):120-32;

117. Thayer H, Caputo R. Effects of overdentur es upon remaining oral str uctures. J Prosthet Dent1997;37(4):374-81;

118. Theuser J., Plesh O., Curtis D. – Axiographic tracing of TMD, J Prosthetic Dentistry, 1993,No.69, 85-92;

119. Tokane Watanabe M. Dentaduras funcionales. México: Universidad Autónoma de México;1988;

120. Turck M.D., Richards M.W. – Microwave pr ocessing for dentur e relines, repairs andrebases, J. Prosthetic Dentistry, 1993, 69, 340-344;

121. Tyson KW, McCord JF – Chairside option for t he tr eatment of complete denture pr oblems

associated with the atr ophic (flat) m andibular r idge, BDJ, 2000, Vol. 188, No.1;122. Ursache Maria, Burlui V., Purdu Anca – Semiologie stomatologică, Ed. Apollonia, Iaşi, 1997;123. Uzun G., Hersek N., Tinçer T. – Effect of five woven fiber reinforcements on the impact and

tr ansverse strength of a denture base resin, J. Prosthet. Dent., 1999, 81, 616-620;124. Vallittu P.K. – Comparison of the in vitro fatigue resistance of acrylic resin removable

partial denture reinforced with continuous glass fibers or metal wires, J. Prosthodont., 1996,5, 115-121;

125. Vallittu P.K. – Dimensional accuracy and stability of polymethyl methacrylatereinforcement with metal wire or with continuous glass fiber , J Prosthet. Dent., 1996, 75,617-621;

126. Vallittu P.K., Lassila V.P., Lappalainen R. – Acrylic resin-fiber composite – Par t I: The effect

of fiber concentr ation on fractur e r esistance, J. Prosthet. Dent., 1994, 71, 607-612;127. Vallittu P.K., Vojtkova H., Lassila V.P. – Impact of denture polymethyl methacrylatereinforced with continuous glass fibers or metal wire, Acta Odontol. Scand., 1995, 53, 392-396;

128. Wagner AG, Traweek FC- Compar ison of major connectors for removable par tial dentur es.J Prosthet Dent 1982;47:242-245;

129. Wala M. Amin – Durability of acrylic tooth bond to polymeric denture base resin , Eur. J.Prosthodont. Rest. Dent., 2002, 10, 2, 57-61;

130. White K.C., Beckley E., Connelly M.E. – Trial base adapted with sealed temporary softliner , J. Prosthet. Dent., 1990, 64, 618-621;



64

131. White SC, Pharoah MJ – Oral r adiology – pr inciples and interpr etation, St Louis, CV Mosby,2000, 598-600;

132. Wood N, Goaz PW - Differential diagnosis of oral lesion, St Louis, CV Mosby, 1991, 384-386;

133. Wright SM – The polished surface contour: a new approach, Int J Prosthetics, 1991, No.4,159-163;

134. Xu H.H.K., Giuseppeti A.A., Eichmiller F.C., Autonucci J.M., Schumacher G.E., Flaim G.M. –Composites containing ceramic whiskers and procured glass ionomer particles, J. Dent.Res., 2000, 79, 367 (Abstr. 1787);

135. Xu H.H.K., Martin T.A., Antonucci J.M., Eichmiller F.C. - Ceramic whisker reinforcement of dental r esin composites, J. Dent. Res., 1999, 78, 706-712.

136. Abrams Stephen – Complete denture cover ing mandibular tori using three base materials: acase repor t, J Can Dent Assoc, 2000, No. 66, 494-496;

137. Agagnou-Varelzides A, Komboli M, Tsami A, et. al. Pattern of tooth loss in a selectedpopulation in Greece. Community Dent Oral Epidemiol. 1986 Dec;14(6):349-52;

138. Anusavice KJ, Phillip's Science of Dental Materials, editor. Philadelphia, W.B. SaundersCompany, 1996;

139. Barry H; Rad iologic Anatomy of the J aws, 1982 Edition, Univ of Penn Press;

140. Bergendal T, Enquist B, Implant-supported overdentures. A longitudinal prospective study.Int J Oral Maxillofac Implants 13:253-62, 1998;141. Bissada N F, Ibrahim S l & Barsoum W M. 1974: Gingival response to various types of

removable part ial dentures. J Periodont 45:651-659;142. Carlsson G E, Ragnarsson N & Åstrand P. 1969: Changes in height of the alveolar process in

edentulous segments. Svensk Tandläkartidning 62:125-136;143. Clark S, Combination fixed/removable implant prosthesis using spark erosion technology.

Implant Society 2:15-16, 1991;144. Davodi A, Nishimura R, Beumer J, An implant-supported fixed-removable prosthesis with a

milled tissue bar and Hader clip retention as a restorative option for the edentulousmaxilla. J Prosthet Dent 78:212-17, 1997;

145. Ekfeldt A, Christiansson U, et al, A retrospective analysis of factors associated with m ultiple

implant failur es in maxillae. Clin Oral Implants Res 12(5):462-7, 2001;146. Farman Allan G., Nortje Christoffel J., Wood Robert E. – Oral and Maxillofacial Diagnostic

Imagig, Mosby, 1993;147. Fuller JL and Denehy GE, Concise Dental Anatomy and Morphology, 3rd edition, CV Mosby;

1999;148. Glantz P-0 & Stafford G D. 1980: The effect of some components on the rigidity of

mandibular bilateral free and sadd le dentures. J Oral Rehabil 7:423-433;149. Hansen CA, Jaarda MJ: Treatment alternatives for a modified combination syndrome. Gen

Den 1990,38:132-137;150. Harvey WL, Hoffman W Jr. Ten-year study of trends in removable prosthodontic service. J

Prosthet Dent. 1989 Dec;62(6):644-6;

151. Hedegård B & Gimnell 0. 1981: Dental laboratorieteknik. Tandläkarförlaget, Stockholm.6:246-255;152. Idowu AT, Al-Shamrani SM. Pattern of tooth loss in a selected population at King Saud

University, College of Dentistry, Riyadh KSA The Saudi Dental Journal 1995;7:135-9;153. Jemt T, Book K, et al, Failures and complications in 92 consecutively inserted overdentures

supported be Brånemark implants in severely resorbed edentulous maxillae: A study frompr osthetic tr eatment to first annual check-up. Int J Oral Maxillofac Implants 7:162-7, 1992;

154. Jemt T, Carlsson L, et al, In vivo load measurements on osseointegrated implants supportingfixed or removable prosthesis: a comparative pilot study. Int J Oral Maxillofac Implants6:413-7, 1991;



65

155. Jemt T, Chai J, et al, A 5-year prospective multicenter follow-up report on overdenturessupported by osseointegrated implants. Int J Oral Maxillofac Implants 11:291-8, 1996;

156. Jemt T, Lekholm U, Implant treatment in edentulous maxillae: A 5 year follow-up report onpatients with different degrees of jaw resorption . Int J Oral Maxillofac Implants 10:303-11,1995;

157. K Anusavice; Phillip's Science of Dental Ma ter ials, 10th edition, W.B. Saunders Co., 1996;158. Kelly E: Changes caused by a mandibular r emovable par tial dentur e opposing a maxillary

complete denture. J Prosthet Dent 1972, 27:140-150;159. Langer Y, Laufer BZ, Cardash HS: Modalities of tr eatment for the combination syndrome. J

Pros 1995,4:76-81;160. Larsen WJ, Human Embryology, 3rd Edition, Churchill Livingston, Inc., 2001;161. Lewis S, Sharma A, Nishimura R, Treatment of edentulous maxillae with osseointegrated

implants. J Prosthet Dent 68:503-8, 1992;162. Liebgott, The Anatomical Basis of Dentistry, 2nd Edition, B.C. Decker, 2000;163. Mericske-Stern R, Oelterli M, et al, A follow-up study of maxillary implants supporting an

overdenture: Clinical and radiographic results. Int J Oral Maxillofac Implants 17:678-86,2002;

164. Mericske-Stern R., Taylor TD, Belser U, Management of the edentulous patient. Clin Oral

Impl Res 11(Suppl):108-25, 2000;165. Meskin LH, Brown LJ. Prevalence and patterns of tooth loss in U.S. employed adult andsenior populations, 1985-86. J Dent Educ. 1988 Dec;52(12):686-91. No abstract available;

166. Naert I, Gizani S, van Steenberghe D, Rigidly splinted implants in the resorbed maxilla toretain a hinging overdenture: A series of clinical reports for up to 4 years . J Prosthet Dent79:156-64, 1998;

167. Narhi TO, Hevinga M, et al, Maxillary overdentures retained by splinted and unsplintedimplants: A retrospective study. Int J Oral Maxillofac Implants 16:259-66, 2001;

168. Netter FH, Atlas of Human Anatomy, 1st or 2nd Edition, Novartis, 1997;169. Niswonger ME, Rest position of mandible and centric relation . J Am Dent Assoc 21:1572-82,

1934;170. Papavasiliou G, Kamposiora, P, Bayne, SC, Felton, DA. Three-dimensional finite element

analysis of stress-distribution around single tooth implants as a function of bony support,prosthetic type, and loading during function. J Prosth Dent 1996; 76: 633640;

171. Peterson LJ, et al.; Contemporar y Oral & Maxillofacial Surgery, 3rd Edition, 1993;172. Pound E, Esthetic dentures and their phonetic values. J Prosthet Dent 1:98-111, 1951;173. Rangert B, Jemt T, Jorneus L, Forces and moments on Brånemark implants. Int J Oral

Maxillofac Implants 4:241-7, 1989;174. RS Schwartz, et al.; Fundamentals of Operative Dentistry - A Contemporary Approach, 2nd

edition, Quintessence, 2002;175. Saunders RH Jr., Solomon ES, Handelman SL. Relationship of age to tooth loss in a chronic

care facility. Spec Care Dentist. 1982 Jan-Feb;2(1):25-30. No abstract available;176. Saunders RH Jr ., Solomon ES, Handelman SL. Relationship of age to tooth loss in a chronic

care facility. Spec Car e Dentist. 1982 Jan-Feb;2(1):25-30. No abstr act available;177. Saunders TR, Gillis RE, Desjardins RP: The maxillary complete denture opposing themandibular bilatera l distal extension par tial denture: Tr eatment considerations. J ProsthetDent 1979,41:124-128;

178. Schmitt SM: Combination syndrome: A treatment approach. J Prosthet Dent 1985,54:664-671;

179. Schwartz RS, Fundamentals of Operative Dentistry-A Contemporary Approach , 2ndEdition, et al; Quintessence Publishing Co., 2000;

180. Shen K, Goggloff RK: Prevalence of the combination syndrome among denture patients. JProsthet Dent 1989;62:642-644;

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?cmd=Retrieve&db=PubMed&list_uids=6951305&dopt=Abstract

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?cmd=Retrieve&db=PubMed&list_uids=6951305&dopt=Abstract



66

181. Stipho H D K, Murphy W M & Adams D. 1978: Effect of oral prosthesis on plaqueaccumulation. Brit Dent J 145:47-50;

182. Timoshenko SP, Goodier JN. Theory of Elasticity, 3rd edition, McGraw Hill, London, 1970;183. Tipton PA, The milled bar-retained removable implant-supported prosthesis: a treatment

alternat ive for the edentu lous maxilla. J Esthet Restor Dent 14(4):208-16, 2002;184. White and Pharoah; Oral Radiology - Principles and Interpretation , 4th Edition, CV Mosby

Company, 2000;185. Zitzmann NU, Marinello CP, Treatment outcomes if fixed or removable implant-supported

prostheses in the edentulous maxilla. Part I: Patients’ assessments. J Prosthet Dent 83:424-33, 2000;

186. Zitzmann NU, Marinello CP, Treatment outcomes of fixed or removable implant-supportedprostheses in the edentulous maxilla. Part II: Clinical findings. J Prosthet Dent 83:424-33,2000;

187. Barsoum WM, Eder J, Asgar K: Evaluating the accuracy of fit of aluminum-cast denturebases and acrylic resin bases with a sur face meter . J Am Dent Assoc 1968;76: 82-88;

188. Baemmert RJ, Lang BR, Barro MT Jr, et al: Effects of denture teeth on the dimensionalaccuracy of acrylic resin denture bases. Int J Prosthodont 1990;3: 528-537;

189. Garfunkel E: Evaluation of dimensional changes in complete dentures processed by

injection-pressing and the pack-and-press technique. J Prosthet Dent 1983;50: 757-761;190. Anderson GC, Schulte JK, Arnold TG: Dimensional stability of injection and conventionalpr ocessing of dentur e base acrylic resin. J Prosthet Dent 1988;60: 394-398;

191. Matthews E, Smith DC: Nylon as a denture base material. Br Dent J 1955;98: 231-237;192. Wall DM: Clinical assessment of nylon as a denture base material. Br Dent J 1955;98: 238-

241;193. Hargreaves AS: Nylon as a dentur e-base material. Dent Pract Dent Rec 1971;22: 122-128;194. MacGregor AR, Graham J, Stafford GD, et al: Recent experiences with denture polymers. J

Dent 1984;12195. Gunewald AH, Paffenbarger GC, Dickson G: The effect of molding processes on some

pr oper ties of denture r esins. J Am Dent Assoc 1952;44: 269;196. Sykora O, Sutow EJ: Posterior palatal seal adaptation: influence of processing technique,

palate shape and imm ersion. J Oral Rehabil 1993;20: 19-31;197. Barco MT Jr: Maxillary complete dentur e stability. Par t 1: In vitro dimensional accuracy.

Part 2: In vivo stability (Master's thesis). Indianapolis: Indiana University School of Dentistry,1978, p 79;

198. Lindquist TJ, Narhi TO, Ettinger RL: Denture duplication technique with alternativematerials. J Prosthet Dent 1997;77: 97-98;

199. Woelfel JB, Paffenbarger GC, Sweeney WT: Dimensional changes occurring in denturesduring processing. J Am Dent Assoc 1960;61: 413-430;

200. Anthony DH, Peyton FA: Dimensional accuracy of various denture base materials. J ProsthetDent 1962;12;

201. Peyton FA, Anthony DH: Evaluation of dentures processed by different techniques. J

Prosthet Dent 1963;13;202. Huggett R, Zissis A, Harrison A, et al: Dimensional accuracy and stability ofacrylic resindenture bases. J Prosthet Dent 1992;68: 634-640;

203. Dills SS, Olshan AM, Goldner S, et al: Comparison of the antimicrobial capability of anabrasive paste and chemical-soak denture cleansers. J Prosthet Dent 1988;60: 467-470;

204. Ödman PA: The effectiveness of an enzyme-containing denture cleanser. Quintessence Int1992;23: 187-190;

205. Budtz-Jorgensen E: A 3-months' study of enzymes as denture cleansers. J Oral Rehabil1978;5: 35-39;



67

206. Budtz-Jorgensen E, Kelstrup J: Enzymes as denture cleansers. Scand J Dent Res 1977;85: 209-215;

207. Mueller HJ, Greener EH: Characterization of some denture cleansers. J Prosthet Dent1980;43: 491-496;

208. Anusavice KJ: Phillips Materiais Dentários (ed 10). Rio de Janeiro, Guanabara Koogan, 1998,pp 412;

209. Levin B, Sanders JL, Reitz PV: The use of microwave energy for pr ocessing acrylic resins. JProsthet Dent 1989;61: 381-383;

210. Nishii M: Studies on the curing of denture base resins with microwave irradiation: withpar ticular reference to heat-curing resins. J Osaka Dent Univ 1968;2: 23-40;

211. Reitz PV, Sanders JL, Levin B: The curing of denture acrylic resins by microwave energy.Physical properties. Quintessence Int 1985;6: 547-551;

212. Truong VT, Thomasz FG: Comparison of denture acrylic resins cured by boiling water andmicrowave energy. Aust Dent J 1988;33: 201-204;

213. Del Bel Cury AA, Rached RN, Ganzarolli SM: Microwave-cured acrylic resins and silicone-gypsum moulding technique. J Oral Rehabil 2001;28: 433-438;

214. Braun KO, Del Bel Cury AA, Cury JA: Use of microware energy for processing acrylic resinnear metal. Rev Odontol Univ São Paulo 1998;12: 173-180;

215. Munteanu F. Elemente de vîscoelesticitate, Editura BITT, Iasi ,2001;216. Buzdugan Gh. Deformaii. Stări de tensiuni.,Editura tehnica, Bucuresti, 1980;217. Gafieanu M. Or gane de maşini.Vol.II, Editura Tehnică, Bucuresti, 2002;218. Chianu G. C.-Proprietăi fizico-chimice ale copolimerilor anhidridei maleice, Teză de

doctorat, Iasi,1995;219. Krikeldorf H. R., “Silicon in Polymer Synthesis”, Springer, 1996;220. Tabak l., Levine M.J.-Role of salivary mucins in the protection of the oral cavity , J. Oral

Pathol, 1982,11:1-17;221. Daniels T.E., Fox. P.C.-Salivary and oral components of Sjogren`s syndrome , Rheum Dis

Clin Horth Am 1992;18:571-589;222. Oikarinen K., Salo T. –Systemic oral isotretinoin therapy and flow rate, ph and matrix

meta lloproteinase-9 activity of stimulated saliva, Acta Odontol Seand 1995;53:369-371;

223. Loty S.,Loty C. Hue O.-Les subsituts salivares, Les Cahiers de Prothèse, 1998, No.101, 19-26;

224. Drăgulescu Doina, Stanciu D-Modelling end dynamic study of human mandible, 10 thConference on Mechanical Vibration, Journal of University, No 47, 23-24 may 2002,Timişoara;

225. Thayer H, Caputo R. Effects of overdentur es upon remaining oral str uctures. J Prosthet Dent1997;37(4):374-81;

226. Philipe V. Bilan pretherapeutique des dysmorphoses. Actualites odonto-stomatologiques,2003,165,15-50;

227. Păuna Mihaela, Preoteasa Elena –Aspecte practice în protezarea totală, Editura Cerma,Bucureşti, 2002;

228. Jonkman B.-Physiology of the stomatognathic System, J. Prosh Dent, 1995;229. Ralph J, Basker R. The role of overdentures in Gerodontics. Dent Update 1989;13: 353-6;230. Garcia del Prado-. Medidas higiénicas en prótesis completa. Odont Urug 1983;33 (1):29-36;231. Mc Cabe- Soft acrylic resin materials containing a poly merisable plasticizer Biomaterials,

1998;232. N`Dindin A.-Pour une resine plus resistante, plus economique et adaptee aux contextes des

pays du sud , Odonto-Stomatologie, 2000;233. Ladizesky N, Leist C.-Reinforcement of complete dentur e bases with continuous high

performance polyethylene fibers, J. Prost. Dent, 1992,68,25-31;



68

LISTA LUCRARILOR STIINTIFICE DIN TEMA TICA DE DOCTORAT

1. Galvanismul oral – realitate clinica a practicii stomatologice, Andronache Monica, Forna

Norina, Drug M, Oniciuc C - Zilele Universitatii, 126 De Ani de Invatamant Universitar la Iasi,5 - 10 Decembrie 2005;

2. Cercetari privind integrarea biologica a siliconilor utilizati in protezarile maxilo – faciale,Antohe Magda, Forna Norina , Garbea Catalina, Gheban E, Drug M, Craciun Agnes , ZileleFacultatii de Medicina Dentara, Conceptual Medical in Stomatologie – Editia A X-A 2006;

3. The Biological Integration of Removable Dentures in Particular Clinical Cases With Motory Disabilities, Mihail Drug-Ionescu, Magda Antohe, Roxana Drug-Ionescu, Carmen NicoletaSimion, Norina Forna - Works of International Congress „Zilele Medicinei Dentare Ieşene”,Dental Medicine Between Reality and Paradigm, 13-15 Martie 2008:152-157;

4. Aspects in Biomaterials Selection for Removable Dentures- Marker of Biological Integration,Mihail Drug-Ionescu, Magda Antohe, Roxana Drug-Ionescu, Norina Forna, Rev Med Chir SocMed Iasi – 2008 – vol. 112, nr. 1, supl. 1;

5. The Influence of Esthetic Criteria in R emovable Dentures for Young Patients , Roxana Drug- Ionescu , Magda Antohe, Mihail Drug-Ionescu, Carmen Nicoleta Simion, Norina Forna –Works of International Congress „Zilele Medicinei Dentare Ieşene”, Dental Medicine BetweenReality and Paradigm, 13-15 Martie 2008:158-161;

6.

Considerations When Selecting Special Elements for Skeletized Prosthesis in Young Partialedentulous Patients, Roxana Drug-Ionescu, Mihail Drug-Ionescu, Magda Antohe, NorinaForna – Rev. Med. Chir. Soc. Med. Iaşi 2008, vol.112, nr.1, supl.1: 233-236.

teza rezumat mihail drug

Documents