Subiecte rezolvate histologie

Download Subiecte rezolvate histologie

Post on 24-Jul-2015

312 views

Category:

Documents

15 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>1. Stratigrafia peretelui vascular Intima endoteliu (structura mereu prezenta) membrana bazal (structura mereu prezenta) strat subendotelial limitanta elastica interna (LEI) Dispozitia elementelor este longitudinala. Functii: asigura schimbul si este netrombogenica (impiedica aderarea plachetelor prin: incarcarea negativa a endoteliului si secretia unor factori anti trombogeni). Endoteliul este un tip special de epiteliu interpus ca membrana semipermeabila intre doua compartimente ale mediului intern plasma sangvina si lichidul intestitial. Este inalt diferentiat pentru a monitoriza si media activ schimbul bidirectional al moleculelor mici si pentru a restrictiona transportul unor macromolecule. In plus farta de rolul in schimburile dintre plasma si LI, celulele endoteliale au cateva alte functii: Conversia angiotensinei I in angiotensina II Conversia bradykininei, serotonine, prostaglandinelor, norepinefrinei, trombinei etc in compusi biologici inerti Lipoliza lipoproteinelor de catre enzime localizate pe suprafata celulelor endoteliale pentru a produce trigliceride si colesterol (substratul pentru hormonii steroizi si structura membranei) Producerea factorilor vasoactivi endotelinele, agenti vasoconstrictori si oxid nitric(factor relaxant). VGEFs vascular endothelial growth factors cresterea embrionica si diferentierea capilarelor in adult. Media fibre musculare netede si/sau lamele elastice limitanta elastica externa. Dispozitia elementelor este circulara (spiralata) si are functie de reglare a fluxului sangvin. Adventitia tesut conjunctiv (fibre si celule) fibre musculare netede (la vasele mari) vasa vasorum (la vasele mari) vase limfatice nervi ai vaselor Dispozitia elementelor este in general longitudinala dar poate fi si circulara. Functii: are rol mecanic (de ancorare), de protectie si de nutritie. Vasele sangvine snt alcatuite din mai multe tipuri de tesut: Epiteliu simplu pavimentos (asezat pe membrana bazala) - endoteliul. Membrana bazala este o componenta amorfa. Ea are o componenta fibrilara alcatuita din colagen de tip IV sau V sintetizat de celulele endoteliale sau de fibrele musculare netede din stratul subendotelial. Tesut conjunctiv care contine:</p> <p> fibre de colagen si reticulina: colagen III in medie si colagen I in adventitie. fibre elastice izolate sau dispuse in lamele groase, ondulate. fibroblasti - in adventitie Tesut muscular neted alcatuit din mai multe randuri de celule dispuse concentric. Intre celule exista jonctiuni de tip gap. Fibra musculara neteda vasculara se comporta fenotipic ca un fibroblast si in caz de agressssiune la nivelul peretelui vascular va raspunde ca un fibroblast, putand prolifera si capatand proprietati de fagocitare. Tesutul nervos - este alcatuit din: fibre nemielinizate - apartin SNV si sunt sub forma de terminatii butonate fibre mielinizate - se gasesc in zonele baroreceptoare si chemoreceptoare. microganglioni nervosi</p> <p>2. Artera de tip elastic Exemple: Aorta, arterele pulmonare, carotida, sbclavie, tr brahiocefalic drept. Calibru mare. Intima mai groasa ca la musculara, LEI rareori prezenta, greu de identificat Media consta in fibre elastice si o serie de lame concentrice perforate elastice al caror numar creste cu varsta 40 la nou nascut, 70 la adult. Fenestratiile faciliteaza difuzia substantelor prin medie. Nu prezinta LEE Intre laminele elastice se gasesc fibre musculare netede, fibre reticulare, proteoglicani si glicoproteine Adventitia groasa, tes conj, vasa vasorum, nervi si vase. Rol: vase de conducere, faciliteaza deplasarea sangelui, mentinerea tensiunii arteriale.</p> <p>3. Artera de tip muscular Calibru mediu majoritatea arterelor. Intima endoteliul are aspect crenelat si stratul subendotelial mai subtire decat la arterele elastice. Se ingroasa cu varsta. LEI groasa, proeminenta, la marginea externa a intimei Media fibre musculare netede 40-50 randuri. Pe masura ce arterele devin mai subtiri numarul straturilor concentrice scade. Numarul lamelor elastice scade cu dimensiunea arterelor. Fibre de reticulina. LEE mai putin evidenta ca LEI poate lipsi la cele mici Adventitia:</p> <p>-</p> <p>Tesut cnjunctiv (f elastice abundente) Cel musculare netede Vasa vasorum +limfatice Nervi vasomotori: simpatic vasoconstrictie; parasimpatic vasodilatatie Se termina la distanta de f musc neteda In unele artere exista microganglioni nervosi a coronare, mezenterice, tr celiac.</p> <p>4. Arteriola si metaarteriola Arteriola : - Diametru 0,5mm - Intima endoteliu cu mb bazala continua, strat subendotelial subtire si LEI prezenta doar la cele peste 50 (exceptie arteriolele renale) m - Media 1-3 randuri de f musculare netede. Nu prezinta LEE - Adventitia bine inervata, nu prezinta vasa vasorum Metaarteriola: - Ramificatii ale arteriolelor - 1 rand de fibre musculare netede dar in start discontinuu rol: regleaza sau opreste fluxul sanguin, mentine presiunea in capilare - Sfincterul precapilar: la zona de emergenta a capilarului fibre musculare netede opresc complet fluxul</p> <p>5. Vene Clasificare: - Postcapilare - Mici - Medii - Mari Venule postcapilare: - Mai mari decat capilarele 50m - Nr celulelor endoteliale mai mare decat 3 - Sunt caracterizate de prezenta pericitelor - Tunica intima este alcatuita din endoteliu si un foarte subtire strat subendotelial - Tunica medie poate contine numai pericite contractile - Acestea au in comun cu capilarele: particiarea in procesele inflamatorii, schimbul de celule si molecule intre plasma si tesuturi Vene musculare:</p> <p>Maoritatea venulelor sunt musculare, cu cel putin cateva fibre musculare netede in perete. Acestea acompaniaza de obicei arteriolele asupra carora pot exercita o actiune directa prin secretia de substante vasoactive difuzibile. - Cele mai multe vene sunt mici sau medii cu un diametru intre 1 si 9 mm - Intima are de obicei un strat subendotelial subtire care poate lipsi - Media contine manunchiuri mici de fibre musculare netede printre care se afla fibre reticulare si o retea delicata de fibre elastice - Adventitia colagen, bine dezvoltata Vene mari: - In cazul venelor mari (din apropierea cordului) tunica intima este bine dezvoltata dar tunica medie este foarte subtire si contine cateva fibre musculare si tesut conjunctiv - Adventitia este cel mai gros strat si cel mai bine dezvoltat in venele mari si contine frecvent manunchiuri longitudinale de fibre musculare netede. - Aceste vene prezinta la interior valve 2 plici semilunare ale tunici intime ce se proiecteaza in lumen. Acestea sunt formate din tesute conjunctiv bogat in fibre elastice si sunt tapetate peambele parti de endoteliu.</p> <p>-</p> <p>6. Tipuri de capilare sanguine Sunt de 3 tipuri continuea (somatice), fenestrate si sinusoidale. Capilarele continue: - Celulle endoteliale sunt prezente in starat continuu - Membrana bazala este continua - Contin pericite - Diametru de 5-9m - Suprafata este incarcata electronegativ, prezinta microvili scurti si rari, vezicule plasmalemale, prezinta jonctiuni stranse si GAP - Localizare: Capilarele fenestrate: - Celulele endoteliale au fenestratii - Membrana bazala este continua (exista si sub fenestratii) - Pericitele sunt rare - Diametrul de 5-9m - Au jonctiuni stranse si GAP - Fenestrele au diametrul de 50-80 nm si sunt in numar de 20-60/m2. Sub ele exista sau nu diafragme cu grosimea de 5-6 nm. - Localizare: In glandele endocrine, in tractul gastro-intestinal, in plexurile coroidesi in rinichi (unde nu au diafragma) Capilarele sinusoidale:</p> <p>-</p> <p>Stratul de celule endoteliale este discontinuu prezinta spatii largi; celulele pot fifusiforme Membrana bazala este discontinua sau poate chiar lipsi (nu exista in spatii) Pericitele pot exista sub forma de celule parasinusoidale Diametru de 20-25m Localizare: In ficat, in splina, in maduva osoasa si in hipofiza anterioara</p> <p>7. Organizarea histologica a lobulului timic Este situat in medistiul anterior. Este organ limfoid primar. Are o structura limfoepiteliala spre deosebire de celelalte organe limfoide. El are dubla origine embriologica: exista un primordiu de origine epiteliala care este invadat de celule mezenchimale. Stroma are deci origine epiteliala iar capsula este de origine conjunctiva. Capsula prezinta septuri care impart organul in lobuli. Un lobul timic are doua regiuni: periferica - corticala centrala - medulara Corticala, in coloratie HE, are aspect intunecat (inchis la culoare) iar medulara are aspect clar. Corticala are aspect intunecat datorita prezentei unui numar mare de celule tinere, precursoare ale limfoctelor T numite timocite. Timocitele au nuclei rotunzi, tahicromatici, mici. Ele prolifereaza intens. Din tote timocitele corticale (5% mor prin apoptoza. Celelalte 5% isi continua maturarea apoi migreaza pana ajung in regiunea medulara. Regiunea edulara are o structura caracteristica numita corpusculul Hassal. Acestia sunt alcatuiti din celule de natura epiteliala deoarece contin in citoplasma filamente de cheratina. Celulele sunt dispuse in structuri concentrice. Au nuclei picnotici, intens tahicromatici. Corpii Hassal au o functie necunoscuta. Se presupune ca ar secreta factori umorali timici. Vascularizatia: Arterele sunt ramuri pentru septurile conjunctive si dau ramuri pentru parenchim la nivelul jonctiunii cortico-medulare. Acestea sunt ramuri care vascularizeaza corticala, dupa care se arcuiesc si vascularizeaza si medulara. In medulara este originea circulatiei venoase a timusului. Nu are circulatie limfatica. Circulatia timica are si o particularitate: la nivelul corticalei exista bariera sange-timus. Aceasta este alcatuita din endoteliul nefenestrat al capilarelor care este insotit de o lamina bazala groasa dar si din prelungiri ale celulelor reticulo epiteliale ce inconjura capilarele. Ea impiedica antigenele nonself sa ia contact cu timocitele corticale. Timusul involueaza la varsta adulta, dupa pubertate. cea mai afectata este regiunea corticala unde timocitele sunt inlocuite cu adipocite albe - are loc</p> <p>degenerescenta grasoasa. Dar timusul pune limfocite T in circulatie chiar si la varsta adulte, mai putin insa. Limfocitele care parasesc timusul sau maduva rosie se numesc limfocite naive pentru ca nu au venit in contact cu antigenul. La nivelul organelor limfoide secundare are loc initierea raspunsului imun impotriva antigenelor venite pe cale limfatica sau sangvina de la nivelul tesuturilor. Splina asigura apararea impotriva antigenelor din sange, ganglionii limfatici asigura apararea imptriva antigenelor din circulatia limfatica iasr MALT asigura apararea la nivelul mucoaselor.</p> <p>8. Proliferarea diferentierea si selectia limfocitelor timice La nivelul lobulului timic exita timocite, precursori ai limfocitelor T insa nu exista precursori ai limfocitelor B sau ai limfocitelor killer. Timocitele sufera un proces de maturare. Celulele mai tinere se gasesc in regiunea subcapsulara si de aici, concomitent cu maturarea, ele migreza spre medulara. La nivelul timusului, procesul de maturare a limfocitelor T are doua etape: 1. selectia pozitiva 2. selectia negativa Selectia pozitiva are ca rezultat supravietuirea acelor celule ce sunt capabile de recunoasterea prin intermediul receptorilor pentru antigen propriile antigene HLA (CMH) ale organismului. Selectia negativa permite supravietuirea acelor timocite ce nu reactioneaza impotriva propriilor antigene ale organismului. CMH este de doua feluri CMH I si CMH II. Alte celule din corticala lobulului timic: reticuloepiteliale - au forma stelata si nuclei ovalari. Ele au prelungiri care se anastomozeaza, jonctiunile realizandu-se prin desmozomi si formand astfel o retea in ochiurile careia exista timocite. Ele intervin in selectia pozitiva. celula doica - se gasesc in regiunea subcapsulara, au natura epiteliala si rol in maturarea limfocitelor T. Ele secreta ca si celulel reticuloepiteliale hormoni timici cu rol important in dezvoltarea si maturarea limfocitelor T: timulina timozina timopoietina celulele dendritice interdigitale - se gasesc la limita dintre corticala si medulara. Au origine in maduva rosie hematogena si rol in selectia negativa. macrofage - atat in corticala cat si in medulara. Ele au rol de APC si sunt importante in procesul de selectie. Ele au si functia de a fagocita timocitele moarte prin apoptoza.</p> <p>9. Splina pulpa alba Pulpa alba a splinei este alcatuita din: mansonul de tesut limfoid care inconjoara arteriola si se numeste teaca limfoida periarteriala. Mansonul contine predominant limfocite T. foliculii limfoizi splenici care sunt alcatuiti din manta si centru germinativ, Ei semana cu foliculii secundari insa se asociaza cu o arteriola pozitionata excentric, acest ansamblu (folicul si arteriola) alcatuind corpusculul Malpighi. Foliculii contin prediominant limfocite B. La limita dintre pulpa alba si pulpa rosie exista zona marginala ce contine sinusuri, numite sinusuri marginale. Aici se deschid ramurile arteriolelor foliculare si ramuri din artera centrala a pulpei albe. Aceasta zona este importanta d.p.d.v. functional deoarece este locul prin care patrund anumite tipuri de limfocite circulante iar antigenele vin pe cale sangvina.</p> <p>10.</p> <p>Splina pulpa rosie</p> <p>Pulpa rosie este alcatuita din cordoane celulare ce delimiteaza sinusurile venoase. Sinusurile pulpei rosii au in structura lor celulel epiteliale cu propritati contractile. Aceste celule au forma alungita cu axul lung paralel cu axul sinusului iar in jurul sinusului sunt dispuse circular fobre de reticulina. Apar estfel niste spatii prin care patrund elementele figurate lae sangelui. Tipuri de celule: In foliculii limfoizi se gasesc celulel foliculare dendritice, celule interdigitate, macrofage si limfocite B. In mansonul de tesut limfoid se gasesc de asemenea celule foliculare dendritice, celule interdigitate si macrofage dar exista limfocite T in loc de B. Siusurile marginale contin macrofage distincte: imobile, cu capacitate crescuta de a fagocita antigene aduse prin sange pana la nivelul sinusurilor marginale. Apoi aceste macrofage prezinta antigenul limfocitelor B. Cordoanele celulare al pulpei rosii (cordoanele Billroth) sunt alcatuitte dintr-o stroma, un citoreticul, in ochiurile caruia exista multe limfocite B, limfocite T, macrofage, plasmocite ca si celelalte elemente figurate ale angelui. Macrofagele de aici sunt cele ce fagociteaza eritrocitele imbatranite.</p> <p>11.</p> <p>Circulatia intrasplenica a sangelui</p> <p>Arterele dau ramuri trabeculare ce dau la randul lor ramuri ce se distribuie parenchimului. Aceste ramuri se inconjoara de tesut limfoid si formeaza arterele</p> <p>centrale ale pulpei albe. Din acestea se desprind ramuri - arteriolele foliculilor limfoizi din pulpa alba splenica. Ramurile terminale ale a. centrale sunt arteriolele penicilate (au forma de pensula - scurte si drepte) care conduc sangele spre sinusurile venoase ale pulpei rosii. Exista doua ipoteze privind trecerea sangelui din arteriolele penicilate in sinusurile venoase. Prima sustine ca exist...</p>