TITULARIZARE RASPUNSURI15-16 IULIE 2004SUBIECTUL I 1.MICAREA OMULUI SAU MOTRICITATEA REPREZINT UNA DINTRE NOIUNILEFUNDAMENTALE ALE DOMENIULUI. A.Defini(i motricitatea. - este capacitatea omului de a efectua miscari care implica un predominant efort fizic. Ea se refera latotalitateamiscarilorefectuatedeom, cuajutorul muschilorscheletici, pentruintretinerearelatilorsalecumediul natural sau social in care exista, inclusiv prin practicarea unor sporturi (motricitatea se mai numeste simiscarea omului). B.Enumera(i yi defini(i elementele componente/de structur ale motricit(ii.-Actelemotrice, suntfaptesimpledecomportarerealizatenmodvoluntarpentrundeplinireaunorac(iuni sau activit(i motrice. Termenul poate sa indice si alte reflexe, instinctuale yi automatizate. -Ac(iunilemotricesunt ansambluride acte motriceastfel structuratenct realizeaz toturi unitare nscopul realizrii unor sarcini imediate care pot fi izolate sau nglobate n cadrul unei activit(i motrice -Activit(ile motrice sunt ansambluri de ac(iuni motrice ncadrate ntr-un sistem coerent de idei, reguli yiforme de organizare n vederea ob(inerii unui efect complex de adaptare a organismului uman yi de perfec(ionarea dinamicii acestuia, n concordan( cu obiective bine precizate.C.Da(i cte dou exemple, pentru fiecare element precizat la punctul b. - Actul motric specific educa(iei fizice yi sportului este exerci(iul fizic, datorit inten(ionalit(ii yi finalit(iisale. Exemple de acte motrice: flexia antebra(ului pe bra(, strngerea degetelor n pumn, aplecarea capului etc.- Ac(iuni motricesunt deprinderile motrice, priceperile motrice Exemple de actiuni motrice: alergarea, c(rarea, aruncarea la poart etc.-Activitati motrice Exemple:educa(iafizic, antrenamentul sportiv,activitateacompeti(ional, activitateamotricarecuperatorie,etc.2.DEPRINDERILE MOTRICE FAC PARTE DINTRE NOIUNILE FUNDAMENTALE ALE TEORIEIEDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI. 1.DEFINII DEPRINDERILE MOTRICE. a.Deprinderile motrice sunt actiuni motrice umane insusite in ontogeneza, prin exersare sistematica, fiindbazate pe stereotipuri dinamice formate la nivelul scoartei cerebrale. Se formeaza atat in practica vietii (mai alesdeprinderile utilitar applicative:mers, alergare, saritura), dar si in procese instructive educative specialorganizate (mai ales deprinderile specific sporturilor:rostogoliri, pase, dribbling). Elesuntunice yiireversibile,adic nici o execu(ie nu seamn cu alta yi elementele componente se nln(uiesc ntr-un singur sens (elan - btaieyi desprindere - zbor - aterizare, la orice sritur). (Gh. Crstea); b. A.Dragnea defineste deprinderea ca o ~capacitate de a aplica inform(tiile cu uyurin(, rapid, operativ,yi cu randament sporit, cu respactarea tuturor calit(ilor deprinderii (corectitudine, iscusin(, abilitate n condi(iivariate yi schimbate). Deprinderea este priceperea transformat n arc reflex sau cu alte cuvinte, este pricepereaelementar ajuns la stadiul de automatizare a componentelor, opera(iilor sau ac(iunilor de aplicare.Deprinderile motrice sunt considerate componente automatizate ale activit(ii voluntare, lan( de reflexecondi(ionate, complexe care se bazeaz pe legturile multiple din zonele corticale, elaborate yi consolidate prinexerci(ii`.2.ENUMERAI ASE DINTRE CARACTERISTICILE DEPRINDERILOR MOTRICE. 1.sunt componente ale conduitei voluntare umane ce se formeaz n mod conytient;2. sunt rezultatul calitativ al exersrii miycrilor;3. sunt structuri de miycri coordonate care constau n integrarea sistemic a miycrilor nsuyite anterior;4. valorific, prin capacitatea de diferen(iere fin, informa(iile senzorial-perceptive, rezultnd o dirijare aac(iunilor;5. prezint o aferenta(ie invers, rapid yi eficient;6. dovedesc o relativ stabilitate n condi(ii constante, yi plasticitate n condi(ii variabile;7. sunt condi(ionate de aptitudinile motrice, motiva(ie, nivelul instruirii, etc.8. Acestor caracteristici le pot fi adugate cele ale miycrilor care compun deprinderile1:9. unele elemente, sau chiar ntreaga deprindere, se pot automatiza complet, asigurnd o eficien( deosebitamiycriloryi uncontrol redusal scoar(ei cerebrale, ceeacepermitereorientareaaten(iei ctreal(ifactori implica(i n ac(iune;10. elementele componente ale deprinderilor sunt legate logic, precis, ntr-un sistem unic yi ireversibil, dinpunct de vedere al posibilit(ii de a exista execu(ii identice sau de a fi modificat succesiunea miycrilor;1 Gh. Mitra, Al. Mogoy, 198011. chiar dac deprinderile pot fi automatizate complet (la nivelul mecanismului de realizare), exist situa(iin care ele se manifest original, adaptndu-se la modificrile condi(iilor de execu(ie.3.PRECIZATICELE3ETAPE ALEFORMARIIDEPRINDERILORMOTRICE, DINPUNCTDEVEDERE METODIC1. Etapa initierii ; 2.Etapa consolidrii ; 3.Etapa perfec(ionrii4.MENIONAI TREI OBIECTIVE PRINCIPALE ALE FIECREIA DINTRE ETAPELEPRECIZATE LA PUNCTUL B. a. etapa nv(rii, a ini(ierii n bazele tehnice de execu(ie a unei deprinderi, avnd ca obiective: - formarea unei reprezentri ideomotorii ct mai fidele a deprinderii pe baza demonstra(iei yi explica(ieispecialistului;- formarea ritmului general de execu(ie cursiv a miycrii;- descompunerea miycrilor complexe n elementele componente yi nsuyirea separat a acestora;- prentmpinarea sau corectarea greyelilor tipice de execu(ie;b. etapa, consolidrii - a formrii stereotipului dinamic, cu urmtoarele obiective:-unificareaelementelor componentealemiycrilor yi formareatehnicii deexecu(ienconcordan(cucaracteristicile spa(iale, temporale yi dinamice ale miycrii;- ntrirea legturilor temporare din scoar(a cerebral prin exersarea independent repetat, n condi(iistandard, a deprinderii motrice;- includerea deprinderii ntr-o nln(uire cu alte deprinderi motrice nsuyite anterior, n condi(ii specificeprobelor yi ramurilor sportive yi efectuarea lor n condi(ii relativ constante;- nlturarea greyelilor atipice de execu(ie; c. Etapa perfec(ionrii - avnd ca obiective urmtoarele:- exersarea deprinderii n condi(ii variate, neobiynuite sau ngreuiate (micyorarea suprafe(elor, mrireatempoului, adversar activ, etc);- exersareadeprinderii ncondi(ii tehnicentlnitenpracticasportivyi ncondi(ii apropiatesauidentice cu cele regulamentare;- exersarea deprinderii n condi(ii de ntrecere (ytafete, parcursuri aplicative, etc] yi de concurs competi(iineoficiale sau oficiale). Creste complexitatea efortului.3.PREZENTAI PRINCIPIULPARTICIPRII CONTIENTE I ACTIVE, INANDCONTDEURMTOARELE ASPECTE: A.precizarea considera(iilor generale.Conformdenumirii, acestpincipiuimplicadoulaturi:participareaconstientayiparticipareaactiva.Formarea capacitatii de aplicare la momentul optim, cu o cat mai mare maiestrie, cu un efort minim si o eficientamaximaadeprinderilor si priceperilormotriceinsusite, estenemijlocitconditionatadeparticipareaactivasicercetareaintensaasubiectilordarsi aspecialistilorindesfasurareaprocesului instructival activitatii deeducatiefizicasi sport. Deexempluinscopul dezvoltarii fizicecat mai armonioase, seimpune executareaanumitorexercitii fizice. Insituatiaincareacesteexercitii fizicenusunt executatecorect (cuamplitudineaindicata, cunr.derepetari cerutsi intr-ovitezadeexecutieoptima), influentaacestorexercitii fiziceasupraorganismului este nesemnificativa, si prin urmare nu pot fi realizati indicii corespunzatori de dezvoltare. B.DESCRIEREA CERINELOR RESPECTRII ACESTUI PRINCIPIU. Respectarea acestui principiu presupune indeplinirea urmatoarelor cerinte: -n(elegerea corect yi aprofundat a obiectivelor specifice procesului de practicare a exerci(iilor fizice,c eeacevaconducelaomai bunmotivareyi conytientizareaac(iunilorelevilor.Subiec(ii, trebuiesfieconytientiza(i de cel care conduce instruirea cu privire la efectele benefice ale practicrii sistematice a exerci(iilorfiziceasupraorganismului, denecesitateaunei anumite dozri aefortului nfunc(iedeparticularit(ileyiobiectivele urmrite, asupra corela(iei corecte dintre stimul yi efect, asupra necesit(ii unei succesiuni de mijloacechiar dac uneleditreele nu sunt yiatractive.trebuieformat- lasubiec(i- o motiva(ie puternic yicorectpentru practicarea exerci(iilor fizice conform unor norme sau reguli. Aceste norme sau reguli se refer inclusiv lapauzeledintrerepetri (caduratyi con(inut), rolul condi(iilorigieniceyi al factorilornaturali declireaorganismului, refacerea dup efort etc. n(elegerea mecanismului de baz al actelor yi ac(iunilor motrice supuse nv(rii, n vederea formriiunei reprezentri ct mai exacte yi a uyurrii memorizrii miycrilor;Este foarte important cum este transmis ceea ce trebuie nv(at, cum este ordonat (programa) materialulrespectiv yi accesibil pentru subiec(i iar dac are yi valen(e formative acestea trebuie prezentate subiec(ilor. -Manifestareaunei atitudini responsabile asubiec(ilor pentrunsuyireamaterialului predat. Foarteimportantaeste conytiinciozitateasubiec(ilor nexecutareaactelor yi ac(iunilor motrice dar cuoexecu(ieconytient yi nu mecanic. Subiec(ii trebuie s manifeste ini(iativ, s aib autonomie n alegerea unor solu(ii si sle adapteze la propriile particularit(i. -Formarea capacit(ii subiec(ilor de apreciere obiectiv a propriului randament.Este vorba decapacitateadeaprecierecorectapropriilorexecu(ii yi rezultate(autoapreciereaobiectiva). Inexplicareayijustificareasucceseloryi insucceselornutrebuiessefacaapel laargumente deordinsubiectiv(calitateainstala(iilor, materialelor sau a bazei sportive, lipsa de fair-play din partea adversarilor, etc).SUBIECTUL II 1.ALCTUIIUNSISTEMDEOPT EXERCIII, EALONATEMETODIC, PENTRUNSUIREAATERIZRII, CA ELEMENT COMPONENT AL SRITURII N LUNGIME CU ELAN. Pentru usurarea invatarii unei aterizari cat mai eficiente vom folosi urmatoarele exercitii: 1. Forma(ia de lucru: coloana cate 4 - saritura in lungime fara elan, aterizare in ghemuit. Dozaj: 4-6x;pauz pasiv 45sec.;2. Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, se execut sritur n lungime de pe loc peste o bandelastic ayezat la o nl(ime de 20 cm. Sritorul trebuie s-yi ridice picioarele pentru a putea ateriza ghemuitdincolo de banda elastic. Dozaj: 4-5x; pauz pasiv 30sec.;3. Forma(iadelucru: ncoloancteunul, cuelande3-5payi, 5-7, 9-11, srituri pestediferiteobstacole cu nl(imea de 40-60cm yi aterizare pe ambele picioare n groapa de nisip (sau pe saltele), 4-5x; pauzpasiv 30sec.; 4. Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 7-9 payi, desprindere cu aterizare n groapa denisip n ghemuit, 3-4x; pauz pasiv 30sec; 5. Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 5-7, 9-11, 13-15 payi de alergare, sritur cubtaie liber, zbor yi aterizare n pozi(ia ,fandat". 3-4x; pauz pasiv 30sec-40sec ; 6. Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 9-11, payi, bataie libera, saritiura cu 11/2 pasi,aterizarepeambelepicioare, cuaccentpealaturareapiciorului deimpulsielangacel deavantare, doarinultimul moment; 3-4x; pauz pasiv 30sec; 7. Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 9-11, 13-15payi, bataie libera, saritiura cu 11/2pasi, aterizare peambele picioare, cu accent pe actiunea de aterizare; 3-4x; pauz pasiv 30sec; 8. Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 9-11, 13-15payi, bataie libera, saritiura cu 11/2pasi, aterizare peambele picioare, cu marcarea in cadrul aceleasi incercari a celor trei momente, in succesiunealor - mentinerea pozitiei de pas sarit, alaturarea piciorului de bataie, efectuarea aterizarii; 3-4x; pauz pasiv30sec. 2.ELABORAI UN COMPLEX DE GIMNASTIC PENTRU DEZVOLTARE FIZIC ARMONIOAS,FORMAT DIN ZECE EXERCIII, EXECUTATE CU PARTENER.Exercitii pentru musculatura membrele superioare: 1.Forma(ia de lucru: Pe perechi, spate la spate de maini reciproc apucat: prin tractiune din brate fiecareincearca sa se deplaseze inainte. Dozaj 8x2.Forma(ia de lucru: Pe perechi, un executant sta culcat inainte cu picioarele usor departate, sprijinit pepalme; partenerul il apuca de glezne si il ridica pana la pozitia de stand pe maini, acesta executand intinderea siindoirea bratelor (8x), dupa un anumit numar de executii stabilit de profesor, se schimba locurile. Dozaj 2x pauza30sec; 3. Forma(ia de lucru: Pe perechi, fata in fata, asezat departat cu talpile lipite, de maini reciproc apucat:ridicare in stand departat prin tractiune alternativa de bratele partenerulului. Dozaj 2x pauza 30sec. Exercitii pentru musculatura abdomenului: 4. Forma(ia de lucru: Pe perechi, unul in culcat dorsal, cu genunchii indoiti si mainile la ceafa, partenerulla picioarele executantului, fixandu-i gleznele, executantul ridica trunchiul cu atingerea genunchilor cu pieptul sirevenire in pozitia initiala. Dozaj 2x8, apoi de schimba locurile5. Forma(iadelucru: Peperechi, unul inculcat dorsal, partenerul instandpe genunchi lacapulexecutantului, cu mainile sprijinite pe umerii acestuia: executantul ridica si coboara picioarele in echer pana la90 de grade. Dozaj 2x8, apoi de schimba locurileExercitii pentru musculatura spatelui: 6. Forma(ia de lucru: Pe perechi, stnd unul cu spatele la cellalt, bra(ele ridicate sus, apucat de mini;fandri nainte pe piciorul stng yi revenire; idem cu piciorul drept. Dozaj 2x8, pauza 30sec7. Forma(ia de lucru: Stnd umr la umr, apucat jos de mini din interior, yi apucat deasupra capului decele din exterior; pas lateral cu fandare yi revenire; execu(ie simultan; dup un anumit numr de repetri (2x8),se schimb piciorul. Dozaj 2x88. Forma(ia de lucru: Asezat departat, unul cu spatele la celalalt, bratele ridicate sus, de maini reciprocapucati; un executants indoaie trunchiul inainte, tragand de bratele partenerului care impinge usor cu picioarelein sol, trecand in extensie. Dozaj 3x8Exercitii pentru musculatura membrele inferioare: 9.Forma(ia de lucru: Pe perechi, stnd, fa( n fa(, apucat de mini: genuflexiuni simultane yialternative. Dozaj 3x8, pauza 30sec; 10. Forma(iadelucru:Stnd, fa(nfa(, apucatdemini:fandarelateralstanga(apoi seschimbapiciorul) Dozaj 3x8;Perechile se vor constitui dup criteriile: posibilit(i de for( yi de echilibrareapropiate.3. ALCTUII OSTRUCTUR DE APTE EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRUNSUIREA UNUI PROCEDEU TEHNIC DE ATAC, DINTR-UN 1OC SPORTIV LA ALEGERE. LOVITURADE ATAC PE DIRECIA ELANULUI (VOLEI) - este utilizat cel mai frecvent, mai ales la nivelul de baz alinstruirii, avnd ca efect trimiterea mingii dup lovire pe direc(ia elanului. Momentele componente ale lovituriideatacsunt:elanul, bataia, saritura(zborul), lucrul bra(elor,lovireamingii, aterizareasi actiuneadedupaaterizare (deplasarea pentru fazele urmtoare). 1.Formatii de lucru: coloane cate 5; In fata unor linii trasate se executa sarituri cu ducerea bratelor sus,avand grija ca la aterizare sa nu se calce liniile (sarituri cat mai inalte si apropiate de vertical). Dozare 2x8-10executii, pauza 30sec. 2. Formatii de lucru: In toata sala, cu fata la perete, fiecare cu o minge; isi arunca mingea in perete, inalt,elan, saritura si prinderea mingii cu bratele intinse sus, pentru obiynuirea lovirii ei la punctul maxim al srituriiyi men(inera momentului de plutire; Dozare: 3x8-10 executii, pauza 2minute.3. Formatii de lucru: coloane cate 5, executia elanului stang -drept (dreptaci), bataie saritura, pe distantde 10m. Dozare: 2-3x10 executii, pauza 1minut.4. Formatii de lucru: In toata sala, cu fata la perete, fiecare cu o minge; lovitura de atac doar din brate,fara elan, din minge tinuta cu bratul neindemanatic oblic sus. Dozare 2-3x8-10 executii de fiecare, pauza 1minut. 5. Formatii de lucru:siruri de 3-4 elevi, la fiecare scara fixa, pe care este fixata o minge, la cca 2m de sol;executaalternativdela2mdescara, elan, bataie, sariturasi lovireamingii; Dozare:2-3x10executii, pauza1minut.Accent pe coordonarea elanului de bra(e cu cel de picioare.6. Formatii de lucru: elevii pe doua siruri in zona 4 a fiecarei jumatati de teren; atac la fileu la o mingesustinuta de coleg, deasupra fileului (asezat pe un scaun in terenul advers). La inceput cu fileul la 2,10m, 2,15m,2,24m; Dozare:2x8-10 executii cu schimbarea zonei de atac, respectiv din zona2. 7.Lovitura de atac din zona 4 si zona 2, din minge ridicata de un jucator din zona 3; 2x1min, pauza 1min; 18-19 IULIE 2005SUBIECTUL I 1.DEPRINDERILEMOTRICEFACPARTEDINTRENOIUNILEFUNDAMENTALEALETEORIEI EDUCAIEI FIZICE I SPORTULUI. A.DEFINII DEPRINDERILE MOTRICE.DEPRINDERILE MOTRICEsunt ac(iuni motrice umane nsuyite pe parcursul vie(ii individuale(ontogenez), prin exersare conytient yi sistematic. Se formeaz/nsuyesc att n practica vie(ii (mai ales uneledin deprinderile de baz yi utilitar-aplicative: mers, alergare, transport de obiecte/ "greut(i", sritur etc.), daryi nproceseinstructiv-educativespecial organizate, detipeduca(iefizicsauantrenament sportiv(mai alesdeprinderilespecificesporturilor: pase, dribling, rostogoliri, aruncri lapoartsaulacoy, yuturi lapoart,lovituri de atac la volei etc.).Deprinderile motrice sunt elemente ale activit(ii voluntare umane, consolidndu-se yi perfec(ionndu-seneuniform (adic progresele sunt din ce n ce mai mici cu ct ne aflm ntr-un stadiu mai avansat).B.CLASIFICAI DEPRINDERILE MOTRICE, N FUNCIE DE TREI CRITERII. 1.Dup nivelul automatizrii: a)Deprinderi motrice elementare ;b)Deprinderi motrice complexe ; 2.Dup finalitatea folosirii: a)Deprinderi motrice de baz yi utilitar-aplicative. b)Deprinderi motrice specifice ramurilor yi probelor sportive ; 3.Dup nivelul participrii sistemului nervos la formarea yi valorificarea deprinderilor:a)Deprinderi motrice propriu-zise.b)Deprinderi perceptiv-motrice; c)Deprinderi inteligent-motrice. ;C.PREZENTAICATEUNEXEMPLUPENTRUFIECAREDINTREDEPRINDERILEMOTRICECLASIFICATE ANTERIOR.1.Dup nivelul automatizrii: a)Deprinderi motrice elementare, care sunt complet automatizate dezvoltnd stereotipii. Ele au un lan( demiycri cu caracter fazic, care se repet n aceeayi succesiune - exemplu: mers; alergareb)Deprinderi motrice complexe, care sunt par(ial automatizate. Ele sunt formate din deprinderi elementare yi alte miycri neautomatizate sau incomplet automatizate -este cazul unor deprinderi din jocurile sportive de exemplu aruncarea la coy. 2.Dup finalitatea folosirii a)Deprinderimotrice debazi utilitar-aplicative.Elesunt folosite,cu precdere,nvia(acotidiandinontogenez, daryi npracticareaunorramuri sauprobesportive, deexemplutrre, c(rare, escaladare,transport de greut(i, trac(iune-mpingere ; b)Deprinderi motrice specifice ramurilor i probelor sportive -este vorba de elementele yi procedeele tehnicedin aceste ramuri yi probe sportive de exemplu driblingul. 3.Dupnivelul participrii sistemului nervoslaformareayi valorificareadeprinderilor( componentelesenzoriale implicate n activitate) :a)Deprinderi motrice propriu-zise - care se formeaz prin repetri stereotipe, efectuate de foarte multe ori-este cazul deprinderilor din gimnastic, patinaj, srituri la platform etc.b)Deprinderiperceptiv-motrice, care sunt influen(ate, n formare yi valorificare, de ambian(, este cazuldeprinderilor din schi, oin, tir cu talere etc.c)Deprinderiinteligent-motrice. care sunt influen(ate, n formare yi - mai ales - valorificare, de parteneriiyi adversarii de ntrecere - este vorba de deprinderile din jocurile sportive, lupte, box, judo, scrim etc.2.EXERCIIUL FIZIC REPREZINT MI1LOCUL DE BAZ AL EDUCAIEI FIZICE ISPORTULUI.Definitie: Exerciiul fizic se constituie n mijlocul, specific de baz pentru educaie fizic i sport. El este modeluloperaional cel mai frecent folosit pentru realizarea obiectielor propuse.A.PREZENTAI CONINUTUL I FORMA EXERCIIULUI FIZIC.Continutul exercitiului fizic depinde de dou elemente principale: - intenia sauscopul n care este practicat;- finalitatearealizat. ntreinten(iesauscopyi finalitatetrebuiesfiecoresponden(, deaceea, ntreceledouelementeprincipale, analiza trebuie s vizeze ceea ce reprezint, de fapt, esen(a con(inutului exerci(iului fizic: -efortul fizic(solicitat de actul motric sau de actiunea motrica respectiva; apreciat prin volum, intensitate yi complexitate),-efortul psihic(depus pentru efectuarea actelor sau ac(iunilor motrice respective. Nu poate exista efortfizic far implicarea yi a unor elemente de natur psihic) -yi miycrile corpului sau ale segmentelor acestuia(transla(ie, rota(ie, balansare, rsucire, circumduc(ieetc.);In concluzie putem spune ca orice analiza a contninutului exercitiului fizic trebuie sa se realizeze pe toatereperelementionatesi anume: scop, finalitate, efort fizic, efort psihic, miscari alecorpuli sausegmentealeacestuia toate raportate la particularitatile subiectilor si conditiile materiale sau climato-geograficeCon(inutul exerci(iilorfiziceseapreciaz, nprincipal, prininfluen(eleasupraorganismului umanalsubiec(ilor, influen(e relativ uyor de determinat dac se au n vedere urmtoarele:- s se (in seama c efectele se ob(in numai n timp, nu "de azi pe mine"!;- s se respecte, inclusiv n analiza efectelor, particularit(ile colectivelor de subiec(i yi - n consecin( -prevederile unor documente oficiale (programe, manuale, instruc(iuni etc.);- s se urmreasc toate obiectivele educa(iei fizice yi sportului, adic polivalen(a exerci(iilor fizice pentrurealizarea obiectivelor specifice.FORMAEXERCIIULUI FIZICestemodul particularncaresesuccedmiycrilecomponentealefiecrui exerci(iu, precum yi legturile ce se stabilesc ntre acestea de-a lungul efecturii ac(iunii motrice n cauz.Forma este, deci, aspectul exterior, observabil al unui exerci(iu, al unei miycri. n aprecierea formei exerci(iului fizic trebuie s se (in seama de urmtorii factori: -pozi(iacorpului sisegmentelorcorporale(initiala, intermediarasifinala),uneori sifa(deobiectsauaparat; -direc(ia miycrii; -amplitudinea miscarii yi rela(ia dintre segmentele corporale participante; -tempoul miycrii; -ritmul miycrii; -sistemul de dispunere n spa(iul de practicare a exerci(iului fizic, n func(ie de adversar sau de partener. Sintetiznd apreciem c exerci(iul fizic are cel putin patru categorii de caracteristici:-spa(iale (pozi(ii, direc(ii, amplitudine, distan(, etc.) -temporale (ritm, tempo, durat) ; -spa(io-temporale (determinate de vitezele cu care se efectueaz); -dinamice (determinate de for(ele interne yi externe - care influen(eaz execu(ia). B.ANALIZAI RELAIADINTRECONINUTULI FORMAEXERCIIULUI FIZIC. Intreceledou aspecte fundamentale ale exerci(iului fizic trebuie s fie o unitate. Forma apare ca un element de legturntrecon(inut yi scop. Rela(iadintreceledouaspecteestedetipdialectic: con(inutul arerol determinant.Intotdeaunaforma (tehnicade executie, sistemul de joc, tipologiacombinatilor tactice)este dependentadecontinutNiciodataformanupoatedereminaesential continutul darpoateaveaoinfluentaasupraacestuia.Men(inerea unei forme depyite, nvechite n contradic(ie cu noul con(inut este un aspect pe care specialiytii lnumesc formalism. C.CLASIFICAI EXERCIIILE FIZICE, N FUNCIE DE TREI CRITERII.Clasificareaestenecesarpentruaselec(ionaexerci(iilefizicenfunc(iedeobiectiveleurmrite, prinefectuarea lor. Dintre criteriile de clasificare a exerci(iilor fizice pot fi men(ionate urmtoarele:-dup criteriul anatomic; -dup pozi(ia subiectilor fa( de aparate -dup calit(ile motrice pe care le dezvolt preponderent ; -dup componentele antrenamentului sportiv pe care le vizeaz ; -dup tipul deprinderilor motrice care se nva( . D.PREZENTAI CATE UN EXEMPLU PENTRU FIECARE DINTRE EXERCIIILE FIZICE,CLASIFICATE ANTERIOR. 1-dupcriteriul anatomic: exerci(ii fizice pentrusegmentele corpului (membre superioare, membreinferioare, trunchi, cap-gt, etc.)sau pentru intregul corp. Exemplu. pentru membrele superioare - flotari; 2-duppozi(iasubiectilorfa(deaparate:exerci(ii fizicelaaparate(exemplu: exercitii lascarafixa-Mentinut in atarnat ), exerci(ii fizice cu aparate, exerci(ii fizice pe aparate, etc. 3-dupcalit(ile motrice pe care le dezvoltpreponderent: exerci(ii fizice pentrufor((ExempluExercitii pentrudezvoltareafortei musculaturii membrelorinferioare- genuflexiuni), exerci(ii fizicepentruvitez, exerci(ii fizicepentrundemnare, exerci(ii fizicepentrurezisten(, exerci(i fizicepentrumobilitate-suple(e, etc. 4-dup componentele antrenamentului sportiv pe care le vizeaz : exerci(ii fizice pentru tehnic, exerci(iifizice pentru tactic, exerci(ii fizice pentru pregtirea fizic, etc.; 5-dup tipul deprinderilor motrice care se nva( : exerci(ii fizice pentru deprinderile motrice de baz yiutilitar-aplicative yi exerci(ii fizice pentru deprinderile motrice specifice ramurilor yi probelor sportive. 3.CIRCUITUL REPREZINT UN PROCEDEU METODIC DESTINAT DEZVOLTRII FOREI.A.SPECIFICAI FORMADEMANIFESTAREAFOREI CREIAI SEADRESEAZACESTPROCEDEU. "Circuitul" - a fost creat pentru dezvoltarea/educarea for(ei principalelor grupe musculare aleorganismului uman. Deci formade manifestareafor(ei creiai se adreseazacest procedeueste, (dupaparticiparea grupelor musculare), forta generala. B.PRECIZAICELETREITIPURIDECIRCUIT,NFUNCIEDENUMRUL EXERCIIILORINCLUSE N CIRCUIT. In functie de numarul exercitilor, circuitele pot fi: -scurte - formate din 4-6 exercitii; -medii - formate din 8-9 exercitii-lungi - formate din 10-12 exercitii; C.PREZENTAI PATRU CONDIII PE CARE TREBUIE S LE NDEPLINEASC EXERCIIILEINCLUSE N CIRCUIT. - s fie simple; -s fie cunoscute de subiec(i; - s se cunoasc posibilit(ile maxime ale fiecrui subiect la exerci(iile respective; -sfieastfel dispuse, caordinedeefectuare, nct snuseangajezesuccesivmusculaturaaceluiayisegment corporal. 4.PREZENTAI PRINCIPIUL INTUIIEI, EVIDENIIND URMTOARELE ASPECTE:A.PRECIZAREA ROLULUI INTUIIEI N PROCESUL DE PREDARE.In educatia fizica, indiferent de varsta subiectilor, acest principiu este fundamental. La varste mai micirolul sau este mai important, deoarece nu este, inca bine pusa la punct treapta logica a cunoasterii si se mergeprin compensare. Intui(ia presupune cunoayterea nemijlocit a realit(ii cu ajutorul organelor de sim(. Principiulintui(iei presupune stimularea ct mai multor analizatori pentru a contribui la n(elegerea corect a materialuluipropus pentru nv(are.In educa(ie fizic yi sport, principiul intui(iei presupune stimularea a ct mai multoranalizatori, pentruaseformaoimaginect mai exactdespreceeacesenva(. Lasubiec(ii normali, cadezvoltare psiho-fizic, cel mai solicitat analizator este cel vizual. La subiec(ii cu deficien(e vizuale este solicitat,mai ales, analizatorul tactil. Evident c n procesul de nv(are motric este solicitat foarte mult yi analizatorulauditiv. In aceste cazuri se trece dincolo de treapta senzorial a cunoayterii umane,se trece la treapta logic,deoarece se foloseyte limbajul specific celui de al doilea sistem de semnalizare. B.DESCRIEREACELORDOUCERINEALERESPECTRII ACESTUI PRINCIPIU. Pentrurespectarea principiului intui(iei se impun cel pu(in urmtoarele dou cerin(e: a)Urmrireacelorprezentate(prindemostra(ie/ sauprinmaterialeintuitive) sfieposibil, laniveloptimal, tuturor subiec(ilor cu care se desfayoar activitatea, ceea ce vizeaza si plasamentul celui caredemonstreaza sau al materialelor folosite.b)S nu fie folosite abuziv modalit(ile prin care se stimuleaz primul sistem de semnalizare, fiindc nacest fel se mpiedic abstractizarea yi generalizarea - procese ale gndirii foarte importante n educa(ie fizic yisport.. C.DESCRIEREACELORTREI METODE INTUITIVE FOLOSITE NEDUCAIE FIZICISPORT.Pentru stimularea principalilor analizatori, specifici treptei I de semnalizare uman, se folosesc cele treimodalitti clasice de instruire n acest sens: -Demonstra(ia (sau demonstrarea) celor ce urmeaz s fie nsuyite; -Prezentareaunormateriale(planye, schi(e, diapozitive, filme, casetevideoetc.), careredauimagineacelor ce trebuie nv(ate;-Observarea execu(iei altor subiec(i, din acelayi grup sau din alte grupuri; observarea dirijat tematic. SUBIECTUL II1.ELABORAI UN COMPLEX DE GIMNASTICA PENTRU DEZVOLTARE FIZICA ARMONIOAS,FORMAT DIN ZECE EXERCIII, EALONATE METODIC, EXECUTATE CU BASTONUL DEGIMNASTIC. NDESCRIEREAEXERCIIILOR, MENTIONATI: ACIUNEAMOTRIC; DOZAREA;FORMAIILE DE LUCRU.Exercitii pentru membrele superioare: 1.Forma(ia de lucru: coloana de gimnastica; Stnd cu picioarele pu(in deprtate, cu bastonul de capeteapucat cu ambele mini, jos; 1- ridicarea bastonului vertical n dreapta prin ducerea bra(ului sang n fa( spredreapta la nivelul umarului ; 2 - revenire ; 3-4 - se repet n partea opusa;5-6 - ridicarea bra(elor sus pe lngcorp prin ndoirea coatelor ; 7-8 - revenire; 6-8x; 2. Forma(iadelucru:Peperechi fatainfata, cubrateleintinseinaintedecapetelebasonului reciprocapucat: indoirea 1-2 si intinderea 3-4 bratelor cu invingerea greutatii partenerului care se inclina spre inainte.4x Exercitii pentru trunchi: 3. Forma(ia de lucru: coloana de gimnastica; Stnd, bastonul n fa(, de capetele bastonului apucat; 1-2ndoirea trunchiului la stnga cu fandare lateral dreapta yi ducerea bratelor in diagonala jos;3-4 revenire; 5-8aceasi miscare in partea opusa, 6-8x; 4. Forma(ia de lucru: coloana de gimnastica: Stnd departat, bastonul n fa( jos apucat de capete: 1 -2indoirea trunchiului nainte, bra(ele jos cu arcuire ; 3-4 - revenire cu lsarea bastonului din mna dreapt yitrecerea lui la spate apucat cu ambele mini de capete, trunchi in exetensie, cu arcuire ; Se repeta 4-6x. 5. Forma(ia de lucru: coloana de gimnastica: Culcat inainte cu bratele intinse in prelungirea corpului, cuun baston apucat de capete;1-4 - ridicarea si extensia trunchiului cu mentinere, 5-8 revenire in pozitia initiala. Serepeta 4-6x ; 6. Forma(iadelucru:Peperechi stand, unul cuspatelelacelalalt, brateleridicatesus, deunbastonreciproc apucat la latimea umerilor; 1-2cel din spate executa fandare pe piciorul drept, in timp ce partenerul lasacorpul inextensiesprijinindu-sedebaston; 3-4revenire, 5-6fandareaseefectueazapepiciorul stang; 7-8revenire. Se repeta 4x Exercitii pentru abdomen: 7.Forma(iadelucru:coloana de gimnastica: Culcat dorsal,genunchii indoiti,cubastonul laceafa decapete apucat: 1-2 ridicarea trunchiului cu atingerea genunchilor cu pieptul 3-4 revenire. Se repeta 3x8, pauza 30sec.; 8. Forma(ia de lucru: coloana de gimnastica: Asezat cu bastonul tinut in fata 1-3 ridicarea picioarelor inecher cu atingerea genunchilor; 4 - revenire la pozitia initiala. Se repeta 2x8, pauza 30 sec.; Exercitii pentru membrele inferioare:9. Forma(ia de lucru: coloana de gimnastica: Stnd, bastonul n fa(, de capetele bastonului apucat; 1-2trecere in ghemuit cu ducerea bratelor sus, 3-4 revenire in pozitia initiala. Se repeta 3x8, pauza 30 sec.10. Forma(ia de lucru: coloana de gimnastica: Stnd, bastonul n fa( jos apucat de capete, 1-2 fandarelaterala dreaptacuducereabastonuluiinainte;3-4 revenire instand; 5-6 fandarelaterala stanga,cu ducereabastonului inainte; 7-8 revenire P.I.;2.ALCATUITI UN SISTEM DE OPT EXERCITII,ESALONATE METODIC, PENTRU NVATAREASRITURII NLUNGIMECUELAN. NDESCRIEREAEXERCITIILOR, MENTIONATI: ACTIUNEAMOTRICA; DOZAREA; FORMATIILE DE LUCRU . Succesiunea predarii sariturii in lungime cu 1 1/2 1. 1Forma(ia de lucru: n coloan cte trei, btaie yi desprindere repetate, precedate de trei, apoi de cincipayi de alergare, cu aterizare pe piciorul de avntare, 4-6x; pauz pasiv 45sec; se va lucra pe l(imea gropii; 2. Forma(iadelucru:nliniepetrei rnduri, trecerecupassritpestelinii trasatepesol saupestediferite obstacole joase ( 10-12 linii; be(e), 3-4x; pauz pasiv 45sec.; 3. Forma(ia de lucru: n linie pe dou rnduri, din alergare la interval de trei-cinci payi execut pas sltatcu desprindere nalt, 3x10- 15m; pauz pasiv 30sec.4. Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 5-7 payi, 9-11, 13-15, srituri peste diferite obstacolecu nl(imea de 40-60cm yi aterizare pe ambele picioare n groapa de nisip (sau pe saltele), 4-5x; pauz pasiv30sec.5. Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 7-9 payi, desprindere cu aterizare n groapa de nisipn ghemuit, 3-4x; pauz pasiv 30sec; 6.Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, cu elan de 5-7, 9-11, 13-15 payi de alergare, sritur cu btaieliber, zbor yi aterizare n pozi(ia ,fandat". Se insist, pe lng ,avntare" yi ,impulsie", pe pozitia avansata abazinului, contactul cu nisipul fiind luat in primul rand pe piciorul pendulant, apoi aproape in acelasi timp pepiciorul de bataie. 3-4x; pauz pasiv 30sec-40sec ; 7.Forma(ia de lucru: n coloan cte unul ,Cine totalizeaz cele mai multe puncte": se efectueaz srituricu elan complet yi aterizare ntr-o zon ct mai ndeprtat. In groapa de nisip se traseaz linii din 30 n 30cm,care delimiteaz anumite zone: prima zon are un punct, a doua dou puncte etc. Cytig cine a acumulat celemai multe puncte, 3-4x; pauz pasiv 30sec; 8.Forma(ia de lucru: n coloan cte unul, srituri n lungime cu elan complet de 13-15 payi cu accent peritmul ultimilor payi yi btaie pe prag, apoi cu accent pe accelerarea uniform a alergrii pe lungimea elanului 3-4x; pauz pasiv 30sec. 17 -18 IULIE 2006SUBIECTUL I 1. PRINCIPIUL PARTICIPRII CONTIENTE I ACTIVE REPREZINT UNUL DINTREPRINCIPIILE DIDACTICE DE BAZ ALE EDUCAIEI FIZICE .A.PRECIZAI LATURILE ACESTUI PRINCIPIU. Conform denumirii sunt implicate n acest principiu 2 laturi:1.participarea constienta(aceasta se rezum, la ideea c nainte de a ncerca s re(in, elevul trebuie sn(eleag bine, n(elegerea reprezentnd prghia esen(ial pentru o nv(are durabil yi operant.) 2. participarea activa (a participa nseamn angajarea prin depunerea unui efort, care se doreyte a fi dince n ce mai accentuat yi mai eficien). B.PREZENTAI CERINELE PRIVIND RESPECTAREA ACESTUI PRINCIPIU.-nelegereacorecti aprofundataobiectivelorspecificeprocesului depracticareaexerciiilorfizice.-Subiec(ii, indiferent de subsistemul educa(iei fizice, trebuie s fie conytientiza(i de cel care conduce instruirea cuprivire la efectele benefice ale practicrii sistematice a exerci(iilor fzice asupra organismului, de necesitatea uneianumite dozri a efortului n func(ie de particularit(ile yi obiectivele urmrite, asupra corela(iei corecte dintrestimul yi efect, asupra necesit(ii unei succesiuni de mijloace chiar dac unele ditre ele nu sunt yi atractive. -nelegereaclari memorareastructurii, actelori aciunilormotrice, concomitent cumemorareasaureinerea acestui mecanism.- este foarte important cum este transmis ceea ce trebuie nv(at, cum este ordonat(programa) materialul respectivyi accesibil pentrusubiec(i yi dacareyi valen(eformativeacesteatrebuieprezentate subiec(ilor.-anifestareaunei atitudini responsabileasubiecilorpentrunsuireamaterialului predat-estefoarteimportant "activismul"subiec(ilor,conytiinciozitatealornexecutareaacteloryi ac(iunilormotricedarcuoexecu(ie conytient yi nu mecanic.n acelayi sens, subiec(ii trebuie s manifeste ini(iativ, s aib autonomie n alegerea unor solu(ii, s leadapteze la propriile particularit(i.- !ormarea capacitii subiecilor de apreciere obiectiv a propriului randament."ste vorba de capacitatea deapreciere corect a propriilor execuii i rezultate, adic capacitatea de autoapreciere obiectiva.Propriileexecu(ii yi rezultatenutrebuienici supraapreciate, darnici subapreciate; nexplicareayijustificareasucceseloryi insucceselornutrebuiessefacaapel laargumente deordinsubiectiv(calitateainstala(iilor, materialelor sau a bazei sportive, lipsa de fair-play din partea adversarilor, etc).2.PROIECTAREA DIDACTICA EXPRIM GANDIREA METODIC A CADRULUI DIDACTIC. A.PRECIZAI NTREBRILE REPER ALE PROIECTRII DIDACTICE.-Ce voi face ? -Cu ce voi face ? -Cum voi face ? - Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost realizat ? B.ANALIZAI ETAPELE I ACIUNILE CORESPUNZTOARE ACESTOR ETAPE.Rspunsurile la cele patru ntrebri vor contura etapele proiectrii didactice.1.Ce voi face ? Identificarea obiectivelor pedagogiceElaborarea obiectivelor se face in functie de categoriile de finalitati educationale (ideal, scopuri,obiective). Evident ca interventia operationala a scolii si a profesorului se realizeaza mai ales la nivelul ultimelordoua.Obiectivele pedagogice trebuie sa fie pe cat posibil operationale, adica sa vizeze rezultate care sa poata fievaluate, cat mai concrete, palpabile, masurabile ale unei lectii (a se vedea in continuare in acest curs).2. Cu ce voi face?Stabilirea resurselor educationale -delimitarea continuturilor curriculare prefigurate(informatii, abilitati, atitudini, valori); necesitatea echilibrului intre aspectul informativ si cel formativ;-identificarea resurselor psihologice: capacitati de invatare, motivatie, interese etc -identificarearesurselor materiale: spatiu, timp, mijloace de invatamant. 3. Cumvoi face?Elaborareastrategiilordidactice- sistemecoerentedeforme, metodesi materiale(mijloace). Este etapa in care se stabileste in detaliu 'scenariul didactic' , prin cautari, adecvari si echilibrari deelemente care sa vizeze eficienta predarii-invatarii.Proiectuldidactictrebuiesareprezintepecatposibilunechilibruintrerigurozitatesiprecizie(pentru a preveni riscul hazardului, al improvizatiei in sens negativ) si creativitate, flexibilitate, spontaneitate -improvizatieinsenspozitiv)caresaasiguredinamicasiadevareacontinuaaplanuluicutranspunerealuiinpractica scolara. 4.Cumvoi stidacaceeacetrebuiafacutafostrealizat?-ncorporareaevaluariiinactuldepredare-invatare.Aceasta etapa vizeaza in esenta stabilirea tehnicilor de evaluare a rezultatelor invatarii. Evaluareaeste mai usor de realizat atunci cind proiectarea include obiective pedagogice operationale. -Eficientapredarii-invatarii sepoatejudecadupacriterii ca:timpcatmai scurtderealizare;-resursemateriale minime;-evidentierea resurselor psihologice (prevenirea oboselii, existenta placerii in actul de predare-invatare etc) -Eficacitatea se refera la corespondenta dintre obiectivele stabilite si rezultatele obtinute.Un alt criteriude apreciere a eficientei predarii-invatarii este numarul cat mai mare de elevi care reusesc sa participe la lectie,sainteleagasi saasimilezecat mai mult dinceeacesepreda, chiarintimpul lectiei; Elementul central nrealizarea proiectrii didactice este programa ycolar. Ea reprezint undocument normativ nsensul cstabileyte obiective, adic (intele ce urmeaz a fi atinse prin intermediul actului didactic. 3.DEPRINDERILE MOTRICE REPREZINT PRODUSE (REZULTATE) ALE NVRII.A.PRECIZAI TREI NOTE DEFINITORII ALE DEPRINDERILOR MOTRICE. -Reprezint caracteristica de ordin calitativ a actelor motrice nv(ate; 1.Deprinderea motric, o caracteristic, sau o component a actelor nv(ate, care prin exersaredobndesc indici superiori de execu(ie( coordonare precizie, vitez, plasticitate, automatism), M. Epuran,1976; 2.Component automatizat a actului motric voluntar; act sau ac(iune motric ajuns prin exersare la unnalt grad de stabilitate, precizie, eficien( yi care asigur succesul execu(iei n sensul dorit (L.Herczeg); 3.Deprinderile motrice reprezint componentele esen(iale yi totodat specifice ale diferitelor acte motricecare mbinate nmodarmonios asigurndeplinireaunorsarcini motrice conformprincipiului: ~eficien(maxim prin cheltuieli energetice minime B.PREZENTAI PATRU DINTRE CARACTERISTICILE DEPRINDERILOR MOTRICE.-Componente ale conduitei voluntare ale omului, elaborate prin exerci(iu;-Sunt rezultatul nv(rii miycrilor prin repetare; sunt specifice unei activit(i; -Deprinderileau stabilitate relativ n condi(ii variabile yi plasticitate; -Sunt ireversibile- Sunt condi(ionate de aptitudinile motrice, motiva(ie, nivelul instruirii, etc.C.ANALIZAI TIPURILE(CATEGORIILE)DEDEPRINDERIMOTRICE, NFUNCIEDE TREICRITERII. 1.Dup nivelul automatizrii:a)Deprinderi motrice elementare, care sunt complet automatizate. Ele au un lan( de miycri cu caracterfazi , care se repet n aceeayi succesiune (este cazul deprinderilor motrice cu caracter ciclic: mers, alergare, not,ciclism etc.).b)Deprinderi motrice complexe, care sunt par(ial automatizate. Ele sunt formate din deprinderielementare yi alte miycri neautomatizate sau incomplet automatizate (este cazul unor deprinderi din jocurilesportive yi din alte ramuri sau probe aciclice: gimnastic, srituri, lupte, aruncri etc.).2.Dup finalitatea folosirii: a)Deprinderi motrice de baz yi utilitar-aplicative. Ele sunt folosite, cu precdere, n via(a cotidian dinontogenez, dar yi npracticarea unor ramurisauprobesportive(este cazuldeprinderilor de mers, alergare,sritur, aruncare-prindere, trre, c(rare, escaladare, trac(iune-mpingere, transport de greut(i/obiecte etc.).b)Deprinderi motricespecificeramuriloryi probelorsportive(estevorbadeelementeleyi procedeeletehnice din aceste ramuri yi probe sportive). 3.Dup nivelul participrii sistemului nervos la formarea yi valorifi -carea deprinderilor: a)Deprinderi motrice propriu-zise. care se formeaz prin repetri stereotipe, efectuate defoarte multe ori (este cazul deprinderilor din gimnastic, patinaj, srituri la platform etc.).b)Deprinderi perceptiv-motrice, care sunt influen(ate, n formare yi valorificare, de ambian( (este cazuldeprinderilor din schi, oin, tir cu talere etc.). c)Deprinderi inteligent-motrice. care sunt influen(ate, n formare yi- mai ales - valorificare, de partenerii yi adversarii de ntrecere (este vorba de deprinderile din jocurile sportive,lupte, box, judo, scrim etc.).SUBIECTUL II 1.ELABORAI UN COMPLEX FORMAT DIN ZECE EXERCIII, PENTRU DEZVOLTARE FIZICARMONIOAS, EALONATE METODIC, EXECUTATE LA BANCA DE GIMNASTIC. IN DESCRIEREAEXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.Exercitii pentru brate si centura scapulara: 1.Formatii de lucru: cate 3 executanti la o banca de gimnastica; stand pe genunchi la 3-4 lungimi de talpafata de banca, cu trunchiul indoit la orizontala, cu sprijinul palmelor pe banca - arcuiri de trunchi; 2x8, pauza30sec.2Formatii delucru:cate3executantilaobancadegimnastica, sprijinculcatlanivelulcoapsei pestebanca in latime (sau cu spijin pe varful picioarelor pe banca) - indoirea si intinderea bratelor (picioarele ramanintinse fara a atinge solul; 2x8 pauza 30sec.Exercitii pentru musculatura spatelui:3.Formatii de lucru:cate 3-4 executanti la o banca, stand la 2-3 lungimi de talpa cu varful unui piciorsprijinit lateral pe banca; indoirea laterala a trunchiului spre banca cu ducerea ambelor brate: pe sold, la umar,la ceafa, pe crestet, in sus; 3x8, apoi se schimba piciorul.4.Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica; sezand pe banca in latime cu picioareledepartate, sprijinite pe sol; indoirea trunchiului inainte, cu ducerea unui brat la varful piciorului opus. Celalaltbrat se retrage inapoi cu o usoara rasucire de trunchi; 3x8, pauza 30sec.5. Formatii de lucru:Pe perechi cate doi executanti, calare sezand spate in spate, pe banca in lungime,apucat de coate; aplecare inainte cu ridicarea partenerulyui pe spate, revenire; 3x8, cu schimb alternativ.Exercitii pentru musculatura abdominala: 6.Formatii de lucru:Pe perechi, cate 2 executanti la o banca, asezat pe banca, cu gleznele sub banca, fatain fata, intercalati pe doua banci paralele, coborarea trunchiului pana se atinge solul cu capul si revenire; 2x8,pauza 30sec. 7. Formatii delucru:cate3executanti laobancadegimnastica.Asezat, cufatasprebanca, varfurilepicioarelor sub banca:coborarea si ridicarea trunchiului. 8. Formatii delucru:cate3-4executanti laobancadegimnastica. Asezat pebancadegimnastica,picioarele in echer, mainile prinse de muchia apropiata: indoirea si intinderea alternativa a picioarelor.Exercitii pentru musculatura membrelor inferioare: 9.Formatii de lucru:Coloana cate doi. Stand cu fata la banca de gimnastica; sarituri cu desprindere de peambele picioare peste banca si apoi inapoi; 1x8, trecere la coada coloanei 10. Formatii de lucru:Pe grupe de 3-5 executanti la banca de gimnastica, stand cu latura spre aceasta;indoirearasucitaatrunchiuluisprebancacuapucareabancii(manadinafaraapucamuchiadepartatapestebanca, iar mana dinspre banca apuca muchia apropiata - ridicarea bancii deasupra capului cu bratele intinse -indoirea picioarelor in ghemuit cu departarea genunchilor - revenire in stand, 3x8, pauza 30sec.2.ALCTUII UN SISTEM DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU NSUIREAALERGRII DE REZISTEN, CA PROB ATLETIC. IN DESCRIEREA EXERCIIILOR,MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC;DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.Pasulalergtor lansatdesemifond-fond1. Forma(iadelucru: nliniecte6-8elevi, depelocyi dinmers - exerci(ii derespira(ie- 2timpiinspira(ie - 2 timpi expira(ie -2 timpi inspira(ie - 3 timpi expira(ie - 3 timpi inspira(ie - 3 timpi expira(ie. Execu(iase face la semnal sonor, 2x3 min, pauz pasiv 30sec.2. Forma(ia de lucru: n linie cte 6-8 elevi, la semnal sonor, de pe loc, din mers yi din alergare controlulmiycrii bra(elor (economic yi corect ); 3x1min-1min 30sec, pauz pasiv 30sec.3. Forma(iadelucru:nliniecte6-8elevi, mersobisnuit, merscupasulintinssitrecereinalergareusoara, 2-3x, pauz pasiv 30sec-1min.Se efectueaza sub forma de alternari cu trecere de la mersul obisnuit la celcu pasul intins marind frecventa pana la limita supertabilitatii si drept consecinta trecerea in alergare cu acelasitempo, apoi revenire la mers. Se va atrage atentia asupra pozitiei verticale a trunchiului si a miscarii bratelorindoite din cot si simetric in raport cu umarul. 4. Forma(ia de lucru: n yir cte 6-8 elevi, alergare cu schimbarea repetat a tempoului pe teren mpr(itn 3 zone a cte 40m fiecare, cu plecare la semnal vizual - n prima zon alergare uyoar, n a doua zon alergaren tempo sus(inut, n a treia zon mers cu exerci(ii de respira(ie, 2-3x, pauz activ l-l,30min; 5. Forma(iedelucru: nliniecte6-8elevi, alergarecumen(inereatempoului pedistan(ececrescprogresiv - 50m n 18sec, 100m n 36sec, 150m n 54sec, 200m n 72sec, 2-3x, pauz activ 1 -2min, plecare lasemnal sonor ; 6. Forma(ie de lucru: n linie cte 6-8 elevi, alergare pe linia marcat a culoarului (se va atrage atentiaasupraayezarii tlpilor -paralel cu axa alergrii), tempo 2/4, 3-4x50m. pauz 1min (revenire n mers la linia deplecare ), plecare la semnal sonor; ; 7. Forma(iadelucru: grupede6-8elevi ,Ghiceytetimpul realizat"- alergarentempomoderat pedistan(a de 100-200m.La sfryitul fiecrei por(iuni elevii trebuie s aprecieze timpul realizat. Se poate indicatimpul n care elevii au parcurs o treime sau jumtate din distan(a total. Plecarea se face la semnal sonor, 3-4x,pauz 1-1,30min (revenire n mers la linia de plecare); 8. Forma(ia de lucru: grupe de 6-8 elevi,alergare n tempo moderat pe distan(a de 100m tempo 2/4 -plecare la semnal sonor, 4-5x, pauz (mers) 1min. Se va pune accentul, tot timpul, asupra necesitatii realizariiunei alergari economicoase: coordonarea intersegmentara, incrucisata a bratelor cu picioarele;contactul cu solulpe pingea sau pe toata talpa cu derularea completa a labei piciorului, asezarea labei picioarului facandu-se peaxa alergarii; pendularea gambei la spate, libera nestanjenita.Invatarea startului inalt nu ridica nici o dificultate in insusirea lui de catre elevi, preocuparea dominantafiind aceea de a asocia acest act motric cu comenzile pe care le da starterul la plecare.3. PREZENTAI UNSISTEMDEOPTEXERCIII PENTRUDEZVOLTAREACAPACITIICOORDINATIVE (NDEMANRII), N DESCRIEREA EXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEAMOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.1.Colectivul mpr(it n yase - opt echipe 3 - 4 elevi, fiecare yir are ayezat n dreptul lui la 10m distan( omingemedicinal, iarprimul dinfiecareyircudoumingi decauciucnmini: lasemnal primii executdeplasare cu ridicarea alternativ a unui genunchi yi atingerea mingilor sub genunchi pn la mingea medicinalundeayeazpe solceledou mingi de cauciuc cuambele mini,predauytafeta,urmtorulexecut exerci(iulinvers de fiecare dat, 2 - 3 x, pauz 30sec. 2.Colectivul mpr(it n patru yiruri de yase - opt elevi, stnd deprtat, primul din fiecare yir are o mingede baschet: la semnalul profesorului primul din fiecare yir d mingea celui din spate pe deasupra capului napoi,ultimul care o primeyte parcurge ,tunelul" printre picioarele colegilor rostogolind mingea yi odat ajuns primul,continu jocul, cytignd cei care yi-au refcut echipa ini(ial, 2 - 3 x, pauz 20sec.3.Colectivul mpr(it n 6 - 8 echipe de 4 - 5 elevi, n spatele unei linii de start, primul de la fiecare yir cu ominge de baschet, la 2m n fa(a fiecrui yir o banca de gimnastic ayezat longitudinal: la semnalul profesoruluiprimii pleac n alergare cu dribling cu mna dreapt, continu driblingul pe banc, se ntorc cu dribling cumna stng pe banc yi predau ytafeta urmtorului, 2 - 3 x, pauz 20sec. 4. Colectivul mpr(it n patru-yase yiruri de trei-patru elevi, n fa(a fiecrui yir o banc de gimnasticayezatlongitudinal cuparteangustsus: executmers pe banc, ntoarcere360 lajumtateabncii yicontinuarea deplasrii, 3 - 5 x. 5. Colectivul ncoloandegimnasticdinayezatcucteomingefiecarefixatntreglezne, executaruncarea mingii cu picioarele yi prinderea ei cu minile, 2x8-10 repetri, pauz 20sec. 6. Colectivul de elevi rspndit n toat sala, fiecare elev cu o minge, cu spatele la perete, execut de ladistan(ade2mdeperetearuncareamingii printrepicioarenperete, ntoarcere180yi prindereaei ntregenunchi, 2x8-10 repetri. 7. Colectivul n coloan cte unul execut alergare cu joc de glezne simultan cu rotarea bra(elor nainte,la semnalul sonor execut alergare cu joc de glezne cu rotarea bra(elor napoi, pauz mers, 2 x 20sec. 8. Colectivul mpr(it n yase - opt echipe de patru - cinci elevi, n spatele unei linii de start, primul de lafiecareyircuomingedebaschet, la2mnfa(afiecrui yirobancadegimnasticayezatlongitudinal: lasemnalul profesorului primii pleac n alergare cu dribling cu mna dreapt, continu driblingul pe banc, sentorc cu dribling cu mna stng pe banc yi predau ytafeta urmtorului, 2 - 3 x, pauz 20sec. 16 IULIE 2007 SUBIECTUL I1.LECIADEEDUCAIEFIZICREPREZINTPRINCIPALAFORMDEORGANIZAREAPROCESULUI DE NVMANT. A.PRECIZAI STRUCTURALECIEI DEEDUCAIEFIZIC, ATATPEPRI CATI PEVERIGI. Structura lec(iei de educa(ie fizic yi sport este dat de succesiunea unor momente/ faze/ secven(e/ verigi/etape/pr(i etc., n timpul alocat, toate diferen(iate n privin(a obiectivelor, con(inutului, duratei yi metodologiei.n evolu(ia sa, lec(iade educatie fizica a avut mai multe structuri: Structura din trecut: lec(ia pe patru pr(i: organizare, pregtire, fundamental yi de ncheiere; si lec(ia petrei pr(i: pregtitoare, fundamental yi de ncheiere. Structura actuala: lec(ia pe verigiFiecareia dintre aceste verigi ii este destinat un loc in cadrul lectiei si un interval de timp in functie deobiectivele specifice ce urmeaza a fi indeplinite. Verigile sunt urmtoarele:1. Organizarea colectivului de elevi2. Pregtirea organismului pentru efort ; 3. Prelucrarea analitic a aparatului locomotor sau influen(area selectiv a aparatului locomotor4. Dezvoltarea/educarea sau verificarea calit(ilor motrice viteza sau ndemnarea; 5. Insuyirea/ini(ierea "primar", consolidarea, perfec(ionarea sau verificarea deprinderilor yi/saupriceperilor motrice;6. Dezvoltarea/educarea sau verificarea calit(ilor motrice for(a sau rezistenta;7. Revenirea organismului dup efort (numit yi "liniytirea" organismului); 8. Aprecieri yi recomandri; Verigile 4, 5, 6 sunt tematice n structura actual. Verigile lectiei au o durata care poate varia in functie demulti factori. Lec(ia de educa(ie fizic,trebuie s cuprind "obligatoriu" urmtoarele secven(e temporale: 1-Organizarea colectivului de elevi (durata medie: 3 - 5 min), n care trebuies se realizeze urmtoareleac(iuni: salutul, anun(area temelor, observarea echipamentului subiec(ilor yi aflarea (prin ntrebri) unor abateride la starea normal de sntate a acestora.2-Pregtirea organismului pentru efort (durata medie 7-10 min), adic nclzirea general a organismului- fara aceasta veriga pot aparea posibile accidente. 3-Verigatematicsauverigiletematice(duratamedie25-30min), fardecarenici nuar fiposibilexistenta unei lec(ii.4-Revenirea organismului dup efort (durata medie 3-4 min), dac efortul a avut valori corespunztoareca volum yi intensitate.5-Incheierea "organizat" a lec(iei (durata medie 2-3 min) , n care trebuie s se realizeze urmtoareleac(iuni: cteva aprecieri privind comportamentul subiec(ilor n lec(ia respectiv, recomandri pentru activitateaviitoare independent yi salutul. B.MENIONAI TREI OBIECTIVE PENTRU UNA DINTRE VERIGILE LECIEI. Organizarea colectivului de elevi: In cadrul lectiei, primele momente de incepere urmaresc urmatoarele obiective: - asigurarea unui inceput organizat; - captarea atentiei;- cunoasterea variabilelor de moment (efectiv, stare de sanatate, echipament,etc); - constientizarea elevilor asupra temelor si obiectivelor lectiei; C.PREZENTAI PARTICULARITILELECIEI DEEDUCAIEFIZIC, DESFURATNINTERIOR, NSPAII IMPROVIZATE, MENIONAND: EXEMPLEDESPAII DEDESFURARE,CERINE PRIVIND AMENA1AREA SPAIILOR I VARIANTE DE CONINUT ALE ACESTOR LECII. Exemple de spa(ii de desfyurare:1. Culoare, coridoare, holuri; 2. Sli de clase cu alte destinatii, Sali de clase cu bnci, sli de festivit(iCerin(e privind amenajarea spa(iilor yi variante de con(inut ale acestor lec(ii: 1. Culoarul, holul unde se desfyoar lec(ia s nu aib legtur cu alte spa(i sau sli in care se desfasoaraalte activit(i. 2. Spa(iul ales trebuie s fie la parter (n cazul cldirilor cu etaje) pentru a nu deranja activit(ile dinspa(iile subetajate; 3. Spa(iile improvizate trebuie s aib dimensiuni rezonabile pentru practicarea exercitilor fizice; 4. Sunt necesaremsuri igienice: aerisireaspa(iului, aranjareayi ytergereade praf amobilierului,echipament corespunztor.; 5. Nuterbuie folosit mobilierul dinspa(iul respectiv pentrupracticarea exerci(iilor fizice; ar fi odeturnare a scopurilor pentru care exist mobilierul: tabla este pentru scris, catedra este locul profesorului, etc.Dacamfolosi mobilierul astfel, aceastmodalitatearfi unargument pentruelevscontinuepracticareaexerci(iilorfizice(rostogolireapecatedr, aruncri cuobiectentabl)yi nabsen(aprofesorului, mai alesnrecrea(ii.nacestelec(ii sepot abordateme dincalit(ilemotrice-vitezadereactie, deexecutiesaurepetitie, indemanarea, forta, mobilitatea - (mai pu(in viteza de deplasare yi rezisten(a aerob) yi din deprinderilesau priceperile motrice de baza utilitar aplicative, sau specifice gimnasticii acrobatice yi ritmice, precum si unelesrituri cu sprijin din gimnastica, sau chiar din jocurile sportive (de exemplu pasele). 2.VITEZA REPREZINT O CARACTERISTIC NNSCUT A INDIVIDULUI, AL CREI NIVELSE MODIFIC PE PARCURSUL VIEII. A.DELIMITAI CONCEPTUAL CALITATEA MOTRIC VITEZA. Viteza este "capacitatea organismului uman de a executa acte sau ac(iuni motrice, cu ntregul corp saunumai cu anumite segmente (pr(i) ale acestuia ntr-un timp ct mai scurt, cu rapiditate (repeziciune, iu(eal)maxim, n func(iile de condi(iile existente"B.PREZENTAI TREI FORME DE MANIFESTARE A VITEZEI. 1)Viteza de reac(ie - I se mai zice yi timpul latent al reac(iei motrice. Reac(iile motrice sunt de dou feluri:a)simple -constaunrspunsuri (nsuyite, exersate) laexcitan(i cunoscu(i, darcareaparspontan,inopinat (exemplu: pocnetul pistolului la startul pentru alergrile atletice n competi(ii); b)complexe, -rspunsurile sunt n func(ie de ac(iunile partenerilor sau adversarilor, condi(iile de ntrecere(suprafa(aspa(iului, luminozitate, culoareetc.) yi altevariabileconcrete(ex. njocurilesportivebilaterale,sporturiledelupt, schi, unelejocuri demiycare, ytafeteyi parcursuri aplicativeetc.) Estedependentdeurmtoarele elemente: -apari(ia excita(iei n receptor sau receptori;-transmiterea pe cale aferent; -analiza semnalului (care dureaz cel mai mult); -excitarea muychilor.Nu este identic pentru toate segmentele corpului, la membrele superioare nregistrndu-se cei mai buniindici. 2)Viteza de execu(ie- capacitatea de a efectua un act motric sau o ac(iune motric,dar yi maimulteasemenea acte sau ac(iuni motrice "singulare", nerepetabile (ex. linia acrobatica).Se msoar prin timpul caretrece de la nceperea execu(iei yi pn la ncheierea acesteia. Este determinat yi de nivelul nsuyirii tehnicii deexecu(ie a deprinderilor yi priceperilor motrice sau a unor acte motrice implicate.3)Viteza de repeti(ie - const n capacitatea de a efectua aceeayi miycare (act motric sau ac(iune motric)ntr-o unitate de timp prestabilit; se refer la miycrile ciclice. Se mai numeyte yi frecven(a miycrii sau vitez deaccelerare. Este condi(ionat de tempoul yi ritmul miycrii; tempoul este densitatea miycrii pe unitatea de timp;ritmul se refer la periodicitatea repetrii miycrii, la succesiunea intervalelor de timp yi accentele rezultate dindesfyurarea miycrii respective; ritmul defineyte efectuarea miycrilor n timp yi spa(iu, determinndcursivitateaacestormiycrii, cursivitateevaluat- prinarbitraj -nmultentreceri sportive(la. sol, cal cumnere, bar fix, brn, paralele, patinaj artistic, schi artistic, not sincron etc.). C.PRECIZAI ASE FACTORI DE CONDIIONARE A VITEZEI.1- mobilitatea proceselor nervoase corticale fundamentale, excita(ia yi inhibi(ia, care condi(ioneazalternan(a contrac(iei yi relaxrii musculare;2-func(ionalitateaanalizatorilor(vizual, auditivyi cutanat), nsensurile acuit(ii, fine(ei yi precizieiacestora; 3-calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe cile aferente yi eferente; 4-viteza de contrac(ie a muychilor inerva(i; 5-tipul fibrelor musculare care intr n contrac(ie (fibrele albe sunt fibre "rapide"); 6-valoarea surselor yi proceselor energetice (mai ales con(inutul n ATP yi fosfocreatin pentru muychiiintra(i n contrac(ie). 3.PREZENTAI TEMA,MOTRICITATEANETAPAPUBERTAR (10-14 ANI)", AVAND NVEDERE URMTOARELE ASPECTE: 1.ANALIZA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE DEZVOLTRII SOMATICEInterven(iapubert(ii ducelaaccelerareacreyterii nnl(imentr-unritmsuperiortuturor vrstelor,urmand sa se diminueze treptat pn la 20-21 ani. -Creyterea mai intens se semnaleaz la membrele inferioare, apoi la cele superioare, fapt care creeaz nmai multe cazuri dizarmonii.; -Trunchiul este lung, toracele ngust, iar abdomenul este supt. Ca urmare a acestor trsturi somatice,organele din cutia toracic sunt pu(in dezvoltate, fapt care genereaz dificult(i n procesul de adaptare la efortprin lipsa de rezisten( func(ional. Sistemul articular este slab, fiind n plin proces de consolidare. -Datoritfaptului clafetepubertateaseinstaleazmai repededect labie(i, eleprezintvalorisuperioare ale creyterii n nl(ime yi greutate, trunchiul este mai lung, iar membrele inferioare sunt mai scurte. 2.ANALIZA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE DEZVOLTRII FUNCIONALE-Indezvoltareamorfologicaseconstatocapacitatesczutdeadaptareyi rezisten(func(ionalaaparatelorcardio-vascularyi respiratorlaefortul fizicintens yi apardes fenomenedeoboseal, ame(eli yitulburri ale ritmului cardiac. -La12 anicapacitateavitalse situeaz la2000 cm3,dincauza plmnilor care sunt slabi dezvolta(i,crescnd pn la 3000 cm3 la 15 ani. -Privind sistemul nervos se constat o creytere redus a volumului creierului, ns se adncesccircumvolu(iunile, iar prin nmul(irea fibrelor de asocia(ie sporesc conexiunile func(ionale dintre diferitele zone. -n aceast perioad se realizeaz diferen(ierea dintre cele dou sexe prin maturizarea caracteristicilorsexuale. 3.ANALIZA COMPORTAMENTULUI MOTRIC. Din cauza dezvoltrii organismuluipe multiple planuri, maiales datorit creyterii plasticit(ii scoar(eicerebrale yi mobilit(ii proceselor nervoase de excita(ie yi inhibi(ie sporesc posibilitatea de mbunt(ire a tuturorcalit(ilor motrice yi n special a vitezei, mai ales la 12 ani la fete yi 13 ani la bie(i. Pubertatea este denumitvrstandemnrii. Datoritdispropor(iilordintrediferitelesegmentealecorpului nefectuareaexerci(iilorfizice se remarc stngcia, ns disponibilit(ile pentru mbunt(irea ndemnrii sunt totuyi crescute atuncicnd se dezvolt simultan cu sim(ul orientrii n spa(iu, care la 12 - 13 ani se apropie de cea a adultului. -Mobilitatea are cele mai sczute valori la 12-13 ani la fete yi 13-14 ani la bie(i, fapt care face ca miycriles nu fie executate cu amplitudine corespunztoare, ceea ce impune msuri speciale n cadrul lec(iilor.-Prin mbunt(irea calit(ii muychilor yi mai ales a laturii func(ionale ce condi(ioneaz viteza, sporeytecapacitatea de for( n regim de vitez sub forma detentei (for(a exploziv). -Se mreyte yi capacitatea de efort static moderat, n raport cu greutatea corporal, mai ales la bie(i,ncepnd cu 13-14 ani, care dup aceast vrst depyesc substan(ial fetele. -Capacitateaderezisten(estesczutmai alessubformaei derezisten(cardio-vascular, ceeaceimpune o ac(ionare sistematic pentru dezvoltarea ei. Se va ac(iona de preferin( asupra rezisten(ei n regim defor( sau vitez. -nprivin(aaruncrilor, acesteasunt accesibilenmoddeosebit bie(ilorcarespresfryitul cicluluigimnazial deprind bine miycarea de azvrlire, n timp ce fetele efectueaz mai bine prin mpingere. -Sriturile nu se execut cu eficien( corespunztoare, btaia este puternic, zborul nefiind pe msuraacesteia.Seimpune astfellucrupentru dezvoltarea detenteila membreleinferioare,necesarla sriturilor nlungime, nl(ime, peaparateyi pesteaparate. Importantnefectuarealorestecoordonareadintremiycrilesegmentelor corpului, precum yi pentru nv(area aterizrilor elastice. -Laacest cicludenv(mnt existmari disponibilit(i nceeacepriveytensuyireaunorprocedeespecifice ramurilor de sport yi mai ales jocurilor sportive.SUBIECTUL II1.ALCTUIIUNSISTEMDEOPT EXERCIII, EALONATEMETODIC, PENTRUNSUIREAALERGRII DEVITEZ, CAPROBATLETIC. INDESCRIEREAEXERCIIILOR, MENIONAI:ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU. 1.Formatie de lucru: grupe de 6-8 elevi, alergare cu joc de glezne, pe distanta de 20m in tempo3/4-4/4, 2-3x, pauza pasiva 20-30sec 2. Formatie de lucru:grupe de cate 6-8 elevi, din stand dezechilibrare si alergare cu cresterea progresiva atempoului pe distanta de 30m, tempo3/4, 2-3x, pauza pasiva 30-40sec. 3. Formatie de lucru:grupe de 6-8 elevi, start din picioare si alergare accelerata in tempo4/4 pe distanta30-40m, plecare libera, 2-3x, pauza pasiva 30-45sec. 4. Formatiedelucru:Incoloanacate3, concurspegrupe;alergareacceleratacustartdinpicioarelasemnal sonor pe distanta 60m, tempo4/4, 2-3x, pauza (mers) 45sec. 5. Formatie delucru:Incoloanacate3-4elevi, alergarepeliniaculoarului cuexeminareaurmelor(paralele cu axa alergarii), tempo , 2-3x 30m, pauza (mers)45sec. 6. Formatie de lucru:Pe perechi; Leapsa pe perechi - cu start din picioare si alergare pe 15-20m, distantaintre parteneri est e de 2 m, 3-4x, pauza 45sec.7. Formatie de lucru:in linie cate 4-6 elevi, alergare accelerata in linie dreapta pe 30-40m, cu atingereavitezei maxime urmata de alergare libera; 2-3x pauza (mers si revenire in formatie) 30-40 sec. 8. Formatie de lucru:in linie cate 4-6 elevi, start din picioare si lansare pe distanta de 50-60m, sub formade concurs cu plecare la semnal sonor 3-4x, tempo3/4-4/4, pauza (mers) 30sec-1min. 2.ALCTUIIUNSISTEMDEOPT EXERCIII, EALONATEMETODIC, PENTRUNSUIREASRITURIICUSPRI1INDEPRTAT LA CAPRA DEGIMNASTIC. INDESCRIEREA EXERCIIILOR,MENIONAI: ACIUNEA MOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU. 1. Formatii de lucru: coloana cate unul; cu sprijinul mainilor pe capra, batai succesive pe trambulina cudepartarea picioarelor. 8-10x 2. Formatii de lucru: coloana cate unul;cu sprijinul mainilor pe capra, bataie pe trambulina si trecere insezand pe capra. Coborare cu impingere in brate; 2-3x8 3. Formatii de lucru: coloanacate unul;sariturainsprijindepartat peste unpartenercarestacutrunchiul indoit inainte (capra vie);4x, pauza 30sec. 4. Formatiidelucru:coloanacateunul;sariturainsprijindepartatpestecaprainlatime, cuinaltimemica 3-4x, pauza 30sec. 5. Formatii delucru:coloanacateunul;sariturapestecaprainlungimecuinaltimemedie;3x;pauza30sec. 6. Formatii de lucru: coloana cate unul;saritura in sprijin departat peste capra cu bataie pe trambulina;3-4x; pauza 30sec. 7. Formatii de lucru: coloana cate unul;elan de 4-5 pasi de alergare, bataie pe trambulina si saritura insprijin departat peste capra; 3-4x, pauza 30sec. 8. Formatii delucru:coloanacateunul;elande7-9pasi dealergare, bataiepetrambulina(distantamarita fata de capra) saritura in sprijin departat peste capra (inaltime marita). Ajutorul - profesorul sta in fatacaprei ,a aparatului, pe saltea si apuca sritorul, aproape de umeri si-1 trage peste capra .16 IULIE 2008SUBIECTUL I 1.METODELE VERBALE CONTRIBUIE LAREALIZAREAOBIECTIVELOR SPECIFICE DEINSTRUIRE.A.ENUMERAI CELE PATRU METODE VERBALE UTILIZATE N EDUCAIA FIZIC. 1.Expunerea verbala cu procedeele metodice: Povestirea: Explicatia: Prelegerea: 2.Conversatia 3.Brain-stormingul 4.Studiul individual B.PREZENTAI FIECARE DINTRE ACESTE METODE. a)EXPUNEREA VERBAL,se realizeaz prin limbaj, trebuie s fie accesibil nivelului de n(elegere acolectivelor de subiec(i. Se realizeaza prin trei procedee metodice: #ovestirea- eficienta mai ales la subiec(ii pn la opt-nou ani. trebuie sa fie plastica si sugestiva si bazatape elementele cunoscute de subiecti "xplicaia mult utilizatalaelevii depeste10ani (trebuiesafieclara, logica, concisasi oportuna sacuprinda esentialul activitatii in cuvinte putine economisind astfel timp).In rela(ia cu o alt metod clasic de instruire (valabil la vrste mai tinere) yi anume cu demonstra(ia,explica(ia poate: -s urmeze demonstra(iei;-s precead demonstra(ia; -s se realizeze concomitent cu demonstra(ia (situa(ie frecvent, dar mai pu(in recomandat n nv(areaunor elemente yi procedee tehnice din jocurile sportive). Explicatia trebuie s asigure formarea unor cunoytin(eaprofundate, care capt caracter de norme sau reguli cluzitoare privind nsuyirea deprinderilor yipriceperilor motrice, dezvoltarea calit(ilor motrice sau influen(area indicilor somatici/morfologici yifunc(ionali/fiziologici ai organismului uman.#relegerea. -se foloseyte cu precdere n nv(mntul superior.-poate fi ntlnit yi la vrsta ycolar, ncazul claselor cu profil de educa(ie fizic yi sport, unde trebuie predate - prin prelegeri - cunoytin(e teoretice despecialitate. Labazaoricrei prelegeri artrebui ssteaoargumentareytiin(ificatemelorabordateyi -nconsecin( - folosirea unei terminologii corespunztoare. b)CONVERSAIA, - se realizeazprin limbaj yi se refer la dialogul permanent care trebuie s aib locntre conductorul procesului instructiv-educativ yi subiec(i. Trebuie axat numai pe probleme specificeinstruirii, nupealtelecolaterale. Deexemplu, conversa(ia/dialogul sepoatepurtapeproblemeleobiectivelorinstruirii, criteriilor de evaluare, cauzelor greyelilor de execu(ie, nivelului de n(elegere a procedeelor metodicefolosite n predare, tehnicii de execu(ie a unor deprinderi motrice, combina(iilor tactice pentru situa(iicompetitive clasice etc. c)BRAIN-STORMINGUL- brain creier; storm furtun, asalt. Aceast metod verbal se foloseytepentrustimulareaparticiprii activeyi creatoareasubiec(ilorndezbatereaunorproblemedeinstruire. Ineduca(iafizicyi sportiv, sefoloseytemai rar.Conformacestei metodea"asaltului deidei", seadmit - ndezbatere-oricefel depreri, afirma(ii, argumentri etc. ale"combatan(ilor", cucondi(iacaacesteasfieargumentate. Dupadezbatereungrupsaumicrogrupformat dincei mai buni cunosctori ai problemeidezbtute , coordonat de conductorul procesului instructiv-educativ , decide asupra celor mai eficiente solu(ii. d)STUDIUL INDIVIDUAL -Esteometodindividualclasic, carear trebui ssegeneralizezeyi neduca(iefizicyi sport. Studiul individual trebuiendrumat deconductorul procesului instructiv- educativ.Acesta se realizeaz pe baza celor mai semnificative surse bibliografice despre problema sau problemele specificeinstruirii la educa(ie fizic yi sport. 2.FORAESTEUNADINTRECALITILEMOTRICE, ALCREI NIVELSEMODIFICPEPARCURSUL VIEII, DUP O DINAMIC DEPENDENT DE MAI MULI FACTORI.1.Delimita(i conceptual calitateamotricfor(a. Definitie:For(aeste"capacitateaorganismului umandeanvingeorezisten(internsauexternprinintermediul contrac(iei musculare"2.Clasifica(i formeledemanifestareafor(ei, nfunc(iedetrei criterii. a)Dup"participareagrupelormusculare"nefort: -for(ageneral. cndnefortparticip principalele grupe musculare; - for(a specific. cnd n efort particip una sau cteva grupe musculare.b)Dup "caracterul contrac(iei musculare": -FORA STATIC.cnd nu se modific dimensiunile fibrelor mus-culare angajate n efort; un tip special de for( static este cea "izo metric", atunci cnd "rezistenta " de nvinseste mai mare dect capacitatea de for( maxim a musculaturii executantului; -FORADINAMIC/IZOTONIC. atunci cndsemodificdimensiunilefibrelormusculareangajatenefort; dacfibrelemuscularesescurteazsevorbeytedefor(dinamicdetipnvingere, iardacfibrelemuscularesealungesc se vorbeyte de for( dinamic de tip cedare ; - FORA MIXT-atunci cnd se produc att contrac(iistatice, ct yi dinamice. c)Dup "capacitatea de efort n rela(ie cu puterea individual uman": -for(a maxim,care poate fi static (cea de tip izometric) dinamica; for(a maxim dinamic creyte odat cu mrirea greut(iicorporale; -for(a relativcare exprim raportul dintre for(a absolut/maxim yi greutatea corporal. 3.Preciza(iyase factori de condi(ionare a for(ei. 1.capacitatea de concentrare a proceselor nervoase fundamentale: excita(iayi inhibi(ia; 2.numrul defibremusculareangajatenefort yi - mai ales- suprafa(asec(iunii fiziologiceaacestora; 3.calitatea proceselor metabolice yi a substan(elor energetice existente n muychi; 4.durata contrac(ieimusculare (sunt mai eficiente contrac(iile de 15-20 secunde, dect cele de 30 de secunde); 5.starea de func(ionarea segmentelor osoase de sprijin, a ligamentelor yi articula(iilor; 6. valoarea unghiular a segmentelor corporaleimplicate n efort; 7.nivelul celorlalte calit(i motrice de baz, mai ales viteza 3.FUNCIILE EDUCAIEI FIZICE REALIZEAZ O CORESPONDEN NTRE PRACTICAREAEXERCIIILOR FIZICE I EFECTUL ACESTORA N ANSAMBLUL VIEII SOCIALE. 1.DELIMITAI CONCEPTUAL FUNCIILE EDUCAIEI FIZICE.Func(iile sunt destina(ii constante ale unui fenomen yi ele deriv din ideal, n sensul c se subordoneazacestuia. Prin func(ii se realizeaz idealul, se face "apropierea" de ideal, ntr-o msur mai mare sau mai mic.Toatefunc(iileeduca(iei fiziceyi sportului sunt foarteimportanteyi yi dovedesceficien(anumai dacsuntndeplinite n "sistem", influen(ndu-se reciproc. !unciile educaiei fizice i sportului sunt de dou feluri: specifice i asociate. "ele specifice izeaz cele doudimensiuni principale aleobiectului#domeniului de studiual $%eoriei i &etodicii Educaiei !izicei 'portului$:dezoltarea fizic#corporal i capacitatea motric. !unciile asociate#nespecifice ntregesc efectele practicriiexerciiilor fiziceasuprafiinei umane.!unctii specifice:(!unctiadeperfectionareadezoltarii fizice(!unctiadeperfectionare a capacitatii motrice !unctii asociate#nespecifice: (!unctia igienica (!unctia recreatia (!unctia deemulatie (!unctia educatia 2.PREZENTAI FUNCIADE OPTIMIZARE APOTENIALULUI BIOLOGIC. FUNCIADEOPTIMIZARE APOTENIALULUI BIOLOGIC (FUNCIADEPERFECIONAREADEZVOLTRIIFIZICE ) face parte din categoria funciilor specifice i are rol prioritar, mai ales n educaia fizic a tinerei generaii.Dezoltareafizicaasigura: crestereacorpului procescomplex, biologic, cantitatisi calitatial organismului. Estedinamic si are loc prin insumarea tuturor proceselor biologice, enzimatice si *ormonale, la niel tisular, celular ducandla marirea dimensionala a corpului dupa anumite legi si intr(o anumita succesiune.+olul poziti al dezoltriifizice#corporale armonioase, al unor indici superiori pe plan somatic#morfologic i pe cel funcional#fiziologic, pentruiaa i actiitatea oamenilor de toate ,rstele si pentru actiitatea sportia este cunoscut i recunoscut, nefiind con(testat. -mplificarea acestei funcii specifice a educaiei fizice i sportului ( mai ales n etapa actual i n perspecti ( sejustific i prin unele influene negatie asupra dezoltrii fizice#corporale a oamenilor, consecine ale unor cuceriri aletiinei i te*nici contemporane .automatizare, mecanizare). 3.PREZENTAI FUNCIA DE PERFECIONARE A CAPACITII MOTRICE.Func(ia de perfec(ionare a capacit(ii motrice face parte din categoria funciilor specifice educaiei fizice isportului. /rin aceast funcie sunt izate cele dou elemente componente ale capacitii motrice: calitile motrice ideprinderile i#saupriceperile motrice. 0nsport este important at,t capacitatea motric general, dar mai alescapacitatea motric specific pentru subsistemele performaniale. SUBIECTUL II1.ALCTUII UN SISTEM DE OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRU NVAREAARUNCRII MINGII DE OIN. N DESCRIEREA EXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEAMOTRIC; DOZAREA; FORMAIILE DE LUCRU.Ca succesiune a invatarii aruncarii mingii de oina se incepe prin invatarea tehnicii aruncarii fara elan siapoi se preda tehnica aruncarii cu elan. 1. Pe perechi; prindereasi aruncareamingilor mici (invedereadobandirii indemanarii elevilorinmanuirea mingilor), 10-12x, pauza pasiva 30sec. 2.Formatia de lucru: In linie pe doua randuri; invatarea miscarii de azvarlire fara si cu obiecte usoare(pietricele, bulgari de zapada); 10-12x, pauza pasiva 30sec. 3. Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; aruncarea mingii de oina din stand, din sezand, din standpe genunchi (din partea bratului aruncator) si cu celalalt indoit in fata, 8-10 pauza pasiva 30sec. Atentia trebuieindreptata asupra eliberarii mingii care trebuie facuta pe deasupra umarului. 4. Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; aruncarea mingii de oina din pozitia stand cu fata spredirectia de aruncare; 6-8x, pauza pasiva 30sec. Se va executa exclusivprin actiunea bratului aruncator. 5. Formatiadelucru:inliniepedouaranduri;aruncareamingii deoinadinstandcupiciorul opusbratului de aruncare in fata; Se va efectua fara angajarea picioarelor care raman intinse, trunchiul rasucindu-sespredirectiadearuncare, iarmingeavafi eliberatapedeasupraumarului; si cuangajareapicioarelorinaruncare si anume cu greutatea corpului pe piciorul stang, jumatate intors, deasupra umarului: pas inapoi cupiciorul care se indoaie odata cu arcuirea trunchiului si intinderea bratului inapoi; 5-6x pauza pasiva 30sec. 6. Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; din mers, ducerea bratului cu mingea inapoi, aruncare dinpozitia cu piciorul opus bratului aruncator in fata si continuarea mersului;4-6x pauza pasiva 30sec. 7.Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; Aruncarea mingii de oina cu elan de 3 pasi (executati cu sifara linii trasate pe sol).Exercitiul se efectueaza plecand din stand cu fata pe directia de aruncare,greutateacorpului maimult pe piciorul drept.Primulpas cu stangul,umeriise intorc spre dreapta,iar bratul seduceinapoi, intinzandu-selaspate.Al doileapasseexecutaastfel:pascudreptul pestestangul (incrucisat), iaraltreileapas:pascustangul si aruncare. Exercitiul sefacelainceputdinmers, apoi dinalergareusoaracuoritmarecaresasugerezeunprimpasmai lent, apoi accelerarecutrimitereaspreinainteapiciorului dreptaproape simultan cu asezarea piciorului stang pentru ,blocaj. Deci se vor executa pasii: stangul., drept, stangsi aruncare; 4-5x, pauza 30sec.8. Formatia de lucru: in linie pe doua randuri; Aruncarea mingii de oina cu elan de 4 pasi (dreptul.stangul. drept, stang si aruncare). 4-5x, pauza 30sec. Aruncari la distanta sub forma de concurs. 2.ELABORAI UN COMPLEX DE GIMNASTIC PENTRU DEZVOLTARE FIZIC ARMONIOAS,FORMAT DIN OPT EXERCIII, EALONATE METODIC, EXECUTATE CU BANCA DE GIMNASTIC. NDESCRIEREAEXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEAMOTRIC; DOZAREA; FORMAIILEDELUCRU. Ex pentru brate si centura scapulara: 1.Formatii de lucru: cate 3 executanti la o banca de gimnastica; stand pe genunchi la 3-4 lungimi de talpafata de banca, cu trunchiul indoit la orizontala, cu sprijinul palmelor pe banca - arcuiri de trunchi; 2x8, pauza30sec. 2Formatii delucru:cate3executantilaobancadegimnastica, sprijinculcatlanivelulcoapsei pestebanca in latime (sau cu spijin pe varful picioarelor pe banca) - indoirea si intinderea bratelor (picioarele ramanintinse fara a atinge solul; 2x8 pauza 30sec. Exercitii pentru musculatura spatelui: 3.Formatii de lucru:cate 3-4 executanti la o banca, stand la 2-3 lungimi de talpa cu varful unui piciorsprijinit lateral pe banca; indoirea laterala a trunchiului sprebanca cu ducerea ambelor brate: pe sold, la umar,la ceafa, pe crestet, in sus; 3x8, apoi se schimba piciorul. 4.Formatii de lucru:cate 3 executanti la o banca de gimnastica; sezand pe banca in latime cu picioareledepartate, sprijinite pe sol; indoirea trunchiului inainte, cu ducerea unui brat la varful piciorului opus. Celalaltbrat se retrage inapoi cu o usoara rasucire de trunchi; 3x8, pauza 30sec. 5. Formatii de lucru:Pe perechi cate doi executanti, calare sezand spate in spate, pe banca in lungime,apucat de coate; aplecare inainte cu ridicarea partenerulyui pe spate, revenire; 3x8, cu schimb alternativ. Exercitii pentru musculatura abdominala: 6.Formatii de lucru:Pe perechi, cate 2 executanti la o banca, asezat pe banca, cu gleznele sub banca, fatain fata, intercalati pe doua banci paralele, coborarea trunchiului pana se atinge solul cu capul si revenire; 2x8,pauza 30sec. Exercitii pentru musculatura membrelor inferioare: 7.Formatii de lucru:Coloana cate doi. Stand cu fata la banca de gimnastica; sarituri cu desprindere de peambele picioare peste banca si apoi inapoi; 1x8, trecere la coada coloanei 8.Formatii de lucru:Pe grupe de 3-5 executantila banca de gimnastica,stand cu latura spreaceasta;indoirearasucitaatrunchiuluisprebancacuapucareabancii(manadinafaraapucamuchiadepartatapestebanca, iar mana dinspre banca apuca muchia apropiata - ridicarea bancii deasupra capului cu bratele intinse -indoirea picioarelor in ghemuit cu departarea genunchilor - revenire in stand, 3x8, pauza 30sec. 3. ELABORAI OSTRUCTURDEAPTE EXERCIII, EALONATE METODIC, PENTRUNSUIREAUNUI PROCEDEUTEHNICDEAPARARE, DINTR-UN1OCSPORTIVLA ALEGERE. NDESCRIEREAEXERCIIILOR, MENIONAI: ACIUNEAMOTRIC; DOZAREA; FORMAIILEDELUCRU. BLOCA1UL(volei) 1.Formatie de lucru: in linie cate5; Srituri la blocaj fr minge, la fileu, de pe loc yi apoi cu deplasare cupas adugat, spre stnga yi spre dreapta, paralel cu fileul, lucru frontal; 2x8- 10 execu(ii, pauz lmin. 2. Forma(iadelucru:ncoloanctedoi. Eleviisedeplaseaznjurulterenului(alergareuyoar), lasemnal sonor se grupeaz cte doi yi execut sritur ca pentru blocaj, cu btaia palmelor sus; 2 x lmin, pauzmers 30sec.3. Forma(ia de lucru: cte doi juctori la fileu, pe dou zone apropiate, sar lablocaj, se retrag, oblic lalinia de 3m, cu spatele yi schimb locurile relund sriturile la blocaj, dar pe zona cealalt; 2 x 8-10 execu(ii,pauz 30sec. 4. Forma(ia de lucru: pe perechi, cu o minge, de o parte yi de alta a fileului; blocaj efectuat la mingearuncat de coleg yi inversarea rolurilor; 2-3 x 8- 10 execu(ii, pauz 1min. 5. Forma(ia de lucru: n coloan cte unul; Pe dou scri fixe, se ayeaz cte o minge n golul din scar, la2m de sol, unde pe rnd, fiecare elev execut de 6-8 ori blocaj cu deplasare stnga - dreapta la fiecare scar; douserii, pauz pasiv 1 min. 6. Forma(iadelucru: ncoloancteunul Blocaj laminge(inutdepartenerdeasuprafileului, cudeplasarespredreaptadinzona4(yi inverssprestngadinzona2);2x2x1min, pauzalmincuschimbarearolurilor n terenul A yi B. 7. Pas la ridictor, ridicare, atac dirijat, blocaj n 2 pe zona 2 a terenului A yi blocaj individual n zona 2a terenuluiB; celcarea atacat rmnela blocaj(sauroteazspredreapta)yi trecela coadayiruluiopus, 2-3x3min, pauz 2min.16 IULIE 2009SUBIECTUL I1. INDEMANAREA -CALITATE MOTRICA DE BAZA A) PREZENTATI FORMELE DE MANIFESTARE1. Capacitile coordinative generale(ndemnare general): necesare nsuirii i efecturii tuturor actelor i aciunilor motrice. 2.Capacittile coordinative specifice: eideniate n practicarea diferitelor ramuri i probe sportie. 3. Capacitile coorinative n regimul altor caliti motrice:. n regim de itez, rezisten, for)!ormele de manifestare a ndem,narii trebuie raportate i la alte elemente care reprezint i indici alorici ai calitii respectie astfel:( gradul de dificultate, complexitatea actului sau aciunii motrice, n care se integreaza coordonarea simetrica i asimetrica1( indicele de precizie al ncadrrii micrii n spaiu1( indicele de itez, dat de timpul de execuie, tempoul i ritmul execuiei1indicele de forcare rezult din raportareaindicelui deprecizie, lagradul deincordare muscular lalucrulefectuat.B.) PREZENTATI PATRU FACTORI DE CONDITIONARE1 calitatea sistemului nervos central yi - mai ales - capacitatea de coordonare a centrilor din acest sistem;2 plasticitatea scoar(ei cerebrale, adic proprietatea acesteia de a combina mai multe stereotipurielementare pentru a elabora un rspuns complex, conform cu situa(iile noi intervenite;3 capacitatea analizatorilor de a capta selectiv informa(ia yi de a realiza sinteza aferent pentru analizasitua(iei;4 calitatea transmiterii impulsurilor nervoase pe cile aferente yi eferente; 5 calitatea inerva(iei musculare, care determin contrac(ia yi relaxarea; 6 capacitateadeanticipare, att subaspectul desfyurrii tehnice, ct yi acelorlalte condi(ii (reac(iaadversarilor sau partenerilor, factorii climaterici etc.); 7 memoria de scurt durat yi de lung durat; 8 gndirea de tip creativ; 9 volumul yi complexitatea deprinderilor yi priceperilor motrice stpnite de subiect;10 nivelul de manifestare a celorlalte calit(i motrice.C.) PREZENTATI PROCEDEELE METODICE DE DEZVOLTARE/EDUCARE A INDEMANANARIICU EXEMPLE a. Efectuarea actelor yi ac(iunilor motrice n condi(ii constante - ntr-un numr mare de repetri yintr-un timp ndelungat. Exemple:-achizi(ionareadenoiacte,ac(iunimotricedetermincreyterea bagajului motriccare se constituie nfactorul de baz ce condi(ioneaz valoarea ndemnrii; - prin solicitrile specifice pe care le implic ac(iunea de nv(are se amelioreaz activitatea analizatoriloryi se regleaz diferitele func(ii ale organismului implicate n procesele de coordonare; n etapa de ini(iere motric se perfec(ioneaz percep(iile yi reprezentrile motrice mbunt(indu-se capacitateade adecvare motric la situa(iile date; se favorizeaz calitatea execu(iilor yi se facilitez trecerea subiec(ilor laac(iuneprindeclanyareaunoractivit(i reflectatelanivelul SNCyi legatedeexperien(amotricpersonalanterioar a fiecrui individ; Odata cu fixarea, consolidarea actelor, ac(iunilor motrice efectuarea acestora se realizeaz n mai maremsur n mod automatizat iar influen(a asupra dezvoltrii ndemnrii se diminueaz semnificativ.b.Efectuareaacteloryi ac(iunilormotricencondi(ii complexe - crestereadificult(ilordeexecu(iecomparativ cu condi(iile normale.Exemple: ( execu(ie cu segmentul corporal "nendemnatic" yi n toate direc(iile; ( ndeprtarea centrului de greutate al corpului executantului fa( de sol; ( introducerea unor acte motrice sau ac(iuni motrice suplimentare yi concomitente (srituri,ntoarceri, aruncri yi prinderi de obiecte etc.); ( creyterea numrului de mingi sau alte obiecte n efectuarea aceleiayi miycri; ( creyterea numrului de subiec(i pe acelayi spa(iu de lucru etc. c. Efectuarea actelor yi ac(iunilor motrice n condi(ii variabile, care s prentmpine orice situa(ie viitoareposibil.Exemple: exersare n spa(ii in aer liber yi in interior; exersare n sli de educa(ie fizic yi sport cu dimensiuni mari yi n sli cu dimensiuni mici; exersare n sli de educa(ie fizic yi sport cu luminozitate bun yi n sli cu luminozitate slab; exersare pe suprafe(e diferite (zgur, ciment, parchet, linoleum, tartan, gazon, pmnt); exersare la momente diferite din zi (diminea(a, la prnz, dup amiaza, seara); exersare n prezen(a spectatorilor yi n absen(a acestora; exersare la altitudine mic, medie sau mare; exersare n condi(ii atmosferice normale yi nefavorabile (ploaie, ninsoare, vnt puternic, cea( )SUBIECTUL III1. ELABORATIUNCOMPLEXFORMATDIN8EXERCITII, PENTRUDEZVOLTAREA FIZICAARMONIOASA, ESALONATE METODIC, EXECUTATE LA SCARA FIXA. IN DESCRIEREAEXERCITIILOR, MENTIINATI: ACTIUNEA MOTRICA; DOZAREA; FORMATIILE DE LUCRU. Ex pentru brate si centura scapulara: 1.Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa;Men(inut n atrnat; 10-25sec 2. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa: Culcat facial cu fa(a la scara fix, bra(ele ntinse, de primayipc apucat: urcare pe scar din treapt n treapt doar cu ajutorul bra(elor; 1x8, pauza 40sec; 3. Formatie de lucru:Formatie de lucru: Atrnat cu fa(a la scara fix: coborre pe scar din treapt ntreapt pn n stnd pe genunchi. 1x8, pauza 40sec Exercitii pentru musculatura abdominala:; 4. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa;din atrnat la scara fix, cu spatele spre scar: ridicareagenunchilor la piept yi coborre; 2x8, pauza 30sec 5. Formatiedelucru:Cateunullascarafixa; Atrnatlascarafix, cuspatelesprescar:ridicareapicioarelor ntinse n echer nainte yi coborrea lor lent; 1x8, pauza 30sec Exercitii pentru musculatura spatelui:6. Formatie de lucru: Pe perechi, un executant este atarnat, cu fata la scara fixa, apucat de ultima sipca;partenerul il apuca de glezne si il indeparteaza de scara, tragand inapoi, dupa un anumit numar de exercitii seschimba locurile; 1x8 Exercitii pentru musculatura membrelor inferioare: 7. Formatiedelucru:Cateunullascarafixa;Stndlateralfa(descarafix, cumnasprijinitlanivelul bazinului pe yipc: genuflexiune pe piciorul dininterior, cel dinexterior se ntinde nainte; lucrualternativ pe ambele picioare; 2x8; pauza 40 sec. 8. Formatie de lucru: Cate unul la scara fixa; Stnd cu fa(a la scara fix, sprijinit cu ambele picioarendoitelanivelul genunchilor, bra(elentinsesus, cuambele mini deyipcapucat: ntindereayi ndoireagenunchilor pe scar; 3x8, pauza 30 sec 2. ALCATUITI UNSISTEMDE7 EXERCITII, ESALONATMETODIC, PENTRUINVATAREASTANDULUI PECAPDINGHEMUIT. INDESCRIEREAEXERCITIILOR, MENTIONATI: ACTIUNEAMOTRICA; DOZARE; FORMATIILE DE LUCRU1.Formatiedelucru:coloanacateunul:Culcatfacial peladadegimnasticacupicioareleinafaraei:coborari si ridicari ale picioarelor in extensie maxima; 8-10x 2. Formatie de lucru: cate 3 la o saltea:sprijin ghemuit; asezarea mainilor si capului pe sol si revenire; 8-10x 3. Formatie de lucru: cate 3 la o saltea: Pe genunchi, pe palme si pe cap sprijinti, miscari circulare alecapului in ambele sensuri, pastrand un punct de contact permanent pe sol, 2x8 4. Formatie de lucru: cate 1 la o saltea:Sprijin ghemuit, asezarea mainilor si capului pe sol si prin usoarasaltare, desprinderea picioarelor de pe sol, cu mentinerea echilibrului cu picioarele indoite (realizareatriunghiului); revenire (la inceput cu ajutor);3-4x cu mentinere 5-6sec, pauza 30sec 5. Formatie de lucru: cate 1 la scara fixa: Sprijin ghemuit: cu spatele la scara fixa sau perete, urcareaalternativa a picioarelor, pana ce corpul ajunge la verticala si revenire, 3-4x; mentinere 5-6sec ;pauza 30sec6. Formatiedelucru: cate1lascarafixaSprijinghemuit: standpecapcusprijinireaspatelui saupicioarelor la scara fixa sau perete; 3-4x; mentinere 5-6sec ;pauza 30sec7.Formatie de lucru:cate 1 laosaltea: Stand pe cap cu ajutor si fara3-4x;mentinere 5-6sec; pauza30sec, apoi introducerea elementului in combinatii simple.Ajutorul se acorda din lateral cu o mana, la nivelul bazinului, iar cealalta la glezna. Se ajuta la ridicareapicioarelor si fixarea pozitiei corpului la vertical.10 iulie2010SUBIECTUL I1.COORDONAREA (NDEMANAREA) ESTE UNA DINTRE CALITTILE MOTRICE CARECONDITIONEAZ EFICIENTA ACTIUNILOR MOTRICE.A. DEFINITI CALITATEA MOTRIC COORDONAREA (NDEMANAREA).Definitii: Capacit(ile coordinative sunt :- un complex de caliti preponderent psi$o-motric, care presupune capacitatea de a nva rapid micri noi, adaptarea rapid i efeicient la condiii variate, specifice diferitelor tipuri de activiti, prin restructurarea fondului motric existent.-capacitatea organis mului uman de a efectua acte i aciuni motrice, mai ales n condiii variate i neobinuite, cu eficien maxim i cu consum minim de energie din partea executantului.aceast calitate motric presupune urmtoarele elemente componente: capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau a acestuia n ntregime pentru efectuarea actelor yi ac(iunilor motrice; capacitatea de combinare a miycrilor; capacitatea de diferen(iere a miycrilor; echilibrul; precizia; capacitatea de orientare spa(ial; capacitatea de orientare temporal, mai ales ritm yi tempo; amplitudinea, pe baz de mobilitate articular - suple(e - elasticitate muscular; ambilateralitateaB. PREZENTATI FORMELE DE MANIFESTARE A ACESTEI CALITTI MOTRICE.1. %apacitile coordinative generale: necesare nsuirii i efecturii tuturor actelor i aciunilor a. motrice.2. %apacittile coordinative specifice: eideniate n practicarea diferitelor ramuri i probe sportie.3. %apacitile coorinative n regimul altor caliti motrice:. n regim de itez, rezisten, for)!ormele de manifestare a ndem,narii trebuie raportate i la alte elemente care reprezint i indici alorici ai calitii respectie astfel:( gradul de dificultate, complexitatea actului sau aciunii motrice, n care se integreaza coordonarea simetrica i asimetrica1( indicele de precizie al ncadrrii micrii n spaiu1( indicele de itez, dat de timpul de execuie, tempoul i ritmul execuiei1( indicele de for care rezult din raportarea indicelui de precizie, la gradul de incordare muscular la lucrul efectuat.C. PRECIZATI CINCI DINTRE FACTORII CARE CONDITIONEAZ COORDONAREA(NDEMANAREA).1. calitatea sistemului neros central i ( mai ales ( capacitatea de coordonare a centrilor din acest sistem12. plasticitatea scoarei cerebrale, adic proprietatea acesteia de a combina mai multe stereotipuri elementare pentrua elabora un rspuns complex, conform cu situaiile noi interenite13. capacitatea analizatorilor de a capta selecti informaia i de a realiza sinteza aferent pentru analiza situaiei14. calitatea transmiterii impulsurilor neroase pe cile aferente i eferente1 5. calitatea ineraiei musculare, care determin contracia i relaxarea1 6. capacitatea de anticipare, at,t sub aspectul desfurrii te*nice, c,t i a celorlalte condiii .reacia adersarilor saupartenerilor, factorii climaterici etc.)1 7. memoria de scurt durat i de lung durat1 8. g,ndirea de tip creati1 9. olumul i complexitatea deprinderilor i priceperilor motrice stp,nite de subiect110. nielul de manifestare a celorlalte calit(i motrice.SUBIECTUL AL II-LEA2,EFORTUL FIZIC ST LA BAZA ORICREI ACTIVITTI MOTRICE.A. DEFINITI EFORTUL FIZIC.Efortul este un proces de nvingere conytient a solicitrilor, n vederea atingerii unui bun nivel de pregtire; component a activit(ii fizice sau intelectuale, reprezint capacitatea psiho-fizic a omului de a presta activit(i caracterizate prin indici superiori de solicitare.B. PREZENTATI SPECIFICITATEA STIMULILOR.Specificitateastimululuiestedatdestructuramiycrii careselec(ioneazgrupelemusculare, durataacestei solicitri, tipuldeac(iuneneuro-muscular, metabolicyi deadaptareastructurilor osteo-tendinoase,precum yi de ansamblul func(iilor activateC. PREZENTATI VOLUMUL EFORTULUI.Volumul reprezint cantitatea total de repetri apreciat prin: distan(e parcurse, greut(i ridicate, timpdelucru(efectivyi pauze), execu(ii par(ialesauintegralealeunui exerci(iu, execu(ii alestructurilortehnico-tactice, ac(iuni complexe,numr de lec(ii.D. PREZENTATI INTENSITATEA EFORTULUI.Intensitateaefortuluireprezintgradul desolicitareaorganismului subiec(ilor. Easeexprimprinprocente fa( de posibilit(ile maxime(60,70, 80etc.),tempo de execu(ie(2/4,3/4,4/4 etc.),numr deexecu(