grile management total al calitatii

7/28/2019 Grile Management Total Al Calitatii

http://slidepdf.com/reader/full/grile-management-total-al-calitatii 1/23

Exemple de grile - TQM an III

991. Care dintre afirmaţiile următoare figurează printre elementele ce trebuie luate În

considerare pentru a incepe dezvoltarea unui sistem de management al calităţii Într-o

organizaţie:a) satisfacerea cererii clienţilor în orice condiţie;

b) oferirea produselor/serviciilor în orice condiţie;

c) satisfacerea cererii prin oferirea de produse/servicii care să îndeplinească

aşteptările consumatorilor, în limita bugetului acestora;

d) oferirea produselor/serviciilor superioare calitativ de către concurenţii direcţi.

992. Care dintre afirmaţiile următoare nu figurează printre primele două acţiuni În

vederea dezvoltării unui sistem de management al calităţii:

a) elaborarea documentaţiei sistemului de management al calităţii;

b) întreprinderea de acţiuni de conştientizare a tuturor angajaţilor de la toate nivelele

de management;

c) începerea conştientizării cu managementul la vârf;

d) numirea unui responsabil cu managementul calităţii.

993. Funcţia de director cu calitatea se instituie În cazul:a) organizaţiilor mici;

b) organizaţiilor mijlocii;

c) organizaţiilor mici şi mijlocii;

d) organizaţiilor mari.

994. Printre atribuţiunile principale ale directorului cu calitatea nu figurează:

a) elaborarea politicii calităţii;

b) efectuarea auditului intern al calităţii;

c) stabilirea obiectivelor calităţii;

d) monitorizarea implementării şi a eficienţei sistemului de management al calităţii.

995. Printre cauzele eşecului unor proiecte de implementare a sistemului de

management al calităţii nu figurează:

a) obstrucţiei din partea executanţilor;

b) obstrucţiei din partea managerilor de la nivel mediu:c) obstrucţiei din partea conducerii la vârf;

1



d) lipsei de informaţii şi de convingeri a directorului genera1.

e)

996. Care variantă nu este adevărată referitoare la implementarea şi dezvoltarea unui

sistem de management al calităţii Într-o organizaţie care necesită:a) efort şi mult timp;

b) o politică a calităţii cu obiective adecvate;

c) angajamentul scris al conducerii la vârf;

d) promovarea atitudinii "De ce să schimbăm acum, dacă întotdeauna am

lucrat în acest fel",

997. Care dintre standardele internaţionale de calitate stă la baza auditării sistemului de

management al calităţii:

a) ISO 9004;

b) IS0 9001;

c) IS0 9000;

d) ISO 19011.

998. Care dintre principiile generale ale managementului calităţii se referă la stabilirea

unei unităţi intre obiectivele propuse şi orientările organizaţie:a) abordarea procesuală;

b) leadership-ul;

c) îmbunătăţirea continuă;

d) orientarea către client.

999. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calităţii se referă la

necesitatea integrării şi corelării activităţilor În cadrul unui sistem coerent:

a) abordarea faptică pentru luarea deciziei;

b) relaţii reciproc avantajoase cu fumizorii;

c) abordarea sistemică a managementului;

d) abordarea procesuală.

1000. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calităţii se referă la

crearea posibilităţii ca aptitudinile angajaţilor să fie folosite În beneficiul organizaţiei:

a) leadership-ul; b) îmbunătăţirea continuă;

2



c) abordarea procesuală;

d) implicarea personală.

1001. Care variantă nu este adevărată referitoare la organizaţiile care adoptă modelul unui

sistem de management al calităţii bazat pe procese creează Încredere În:a) capabilitatea proceselor sale;

b) calitatea produselor/serviciilor sale;

c) îmbunătăţirea continuă;

d) realizarea supracalităţii produselor/serviciilor sale.

1002. Care din variantele următoare nu este adevărată referitoare la principalele acţiuni

Întreprinse de managerul la vârf În cadrul sistemului de management al calităţii:

a) asigurarea că cerinţele clienţilor reprezintă o prioritate la toate nivelurile firmei;

b) asigurarea că sistemul de management al calităţii funcţionează;

c) participarea la efectuarea auditului intern de calitate:

d) asigurarea disponibilităţilor de resurse necesare.

1003. Care variantă nu este adevărată referitoare la importanţa activităţii

de marketing În lanţul calităţii:

a) comunică conducerii firmei toate cerinţele clienţilor; b) stabileşte un sistem permanent de feedback de la clienţi;

c) sugerează modul de ambalare a produsului:

d) stabileşte mărimea caracteristicilor de calitate prin "traducerea" cerinţelor

clienţilor.

1004. Care variantă nu este adevărată referitoare la modulele de implementarea a

sistemului de management al calităţii Într-o organizaţie:

a) modulul E pentru cele care au inspecţie şi încercare finală;

b) modulul H pentru cele care au proiectare, producţie, inspecţie şi încercare finală;

c) modulul D pentru cele care au producţie, inspecţie, şi încercare finală;

d) modulul F pentru cele care au proiectare, inspecţie şi încercare finală.

1005. Care variantă nu este adevărată referitoare la manualul calităţii:

a) comunică angajaţilor şi clienţilor politica şi obiectivele calităţii;

b) stabileşte structura organizatorică şi responsabilităţile pe fiecare compartiment;c) asigură disciplina şi eficacitatea operaţiunilor:

3



d) descrie modalitatea de desfăşurare a unor activităţi.

1006. Care variantă nu este adevărată referitoare la manualul calităţii:

a) cuprinde bunele practice existente în întreprindere;

b) redactarea şi administrarea revine managerului la vârf;c) se foloseşte la efectuarea auditurilor interne şi externe;

d) cuprinde toate procedurile şi instrucţiunile de lucru.

1007. Care variantă nu este adevărată referitoare la procedurile calităţii:

a) se adresează personalului de execuţie;

b) se folosesc pentru a ţine sub control o activitate;

c) conţin un ansamblu de reguli scrise, specifice unei activităţi;

d) specifică cum trebuie controlată şi îmegistrată o activitate.

1008. Care variantă nu este adevărată referitoare la procedurile calităţii:

a) se adresează managementului la vârf, clienţilor şi organismelor de certificare;

b) descriu activităţile unităţilor funcţionale;

c) există proceduri al e sistemului de management al calităţii;

d) există proceduri operaţionale şi de inspecţie.

1009. Care variantă nu este adevărată referitoare la înregistrările din domeniul calităţii:

a) consemnează funcţionarea sistemului ŞI conformitatea calităţii produselor cu cerinţele

specificate;

b) se adresează unităţilor funcţionale;

c) sunt generale, la nivelul organizaţiei;

d) sunt specifice, pe fiecare etapă din traiectoria produsului.

1010. Care variantă nu este adevărată referitoare la avantajele standardelor internaţionaleISO 9000:2000?

a) nu asigură o adaptare la cerinţele producătorilor de mărfuri sau prestatorilor de

servicii;

b) asigurarea internă a calităţii este orientată spre TQM;

c) abordarea procesuală a activităţilor;

d) compatibilitate sporită cu 180 14000.

1011. Care variantă nu este adevărată referitoare la aplicarea creatoare a standardelor

ISO 9000:2000?

4



a) sprijină" mişcarea TQM" pe plan mondial;

b) excelenţa în afaceri este scopul final al managementului calităţii;

c) standardele 180 9000 nu sunt utilizate întotdeauna ca instrumente ale

calităţii

d) sprijină "mişcarea TQM" pe plan naţional;

1012. Care variantă nu este adevărată referitoare Ia utilizarea şi Înţelegerea standardelor

ISO 9000?

a) nu permit dezvoltarea iniţiativelor în domeniul calităţii în orice organizaţie;

b) nu sunt suficient de clare, ca formă şi conţinut;

c) sunt greşit înţelese în privinţa cerinţelor de calitate;

d) sistemul calităţii trebuie integrat în conducerea unei afaceri.

1013. Care variantă nu este adevărată referitoare Ia revizuirea standardelor ISO 9000?

a) ele susţin efortul către excelenţă în performanţa afacerii;

b) arată clar modul cum ele fac trecerea la TQM;

c) ele nu au o metodă de autoevaluare a gradului de maturitate a managementului

calităţii;

d) aplicarea standardelor ISO 9000 este autoevaluată pe baza criteriilor premiilor pentru

calitate

1014. Care variantă nu este adevărată referitoare la relaţiile dintre sistemul de

management al calităţii şi modelele de excelenţă (TQM)?

a) ambele au principii comune;

b) diferenţa dintre ele rezidă din câmpullor de aplicare;

c) fiecare organizaţie are propriul mod de a realiza TQM;

d) implementarea eficace a standardelor ISO 9000 nu echivalează cu TQMintegrat al afacerii organizaţiei

1015. Care variantă nu este adevărată referitoare la diferenţele esenţiale dintre ISa 9000 şi

TQM?

a) În TSO 9000 responsabilitatea asupra calităţii revine departamentului calităţii;

b) la TQM fiecare angajat este responsabil cu calitatea;

c) ISO 9000 nu poate fi concentrat într-o manieră sectorială:d) la TQM organizarea cuprinde toate sectoarele, funcţiile ŞI toate nivelurile

5



1016. Care variantă nu este adevărată referitoare la conceptul şi tipurile de audit?

a) auditurile trebuie conduse de cei care au responsabilitate În domeniile respective;

b) auditurile sunt programate din timp. În funcţie de natura şi importanţa activităţilor din

domeniul calităţii;c) evaluările făcute de audituri sunt raportate În funcţie de "dispoziţiile prestabilite";

d) auditurile "prima parte" sunt efectuate de auditorii proprii ai organizaţiei auditate.

1017. Care variantă nu este adevărată referitoare la auditul sistemului calităţii:

a) urmăreşte evaluarea conformităţii caracteristicilor de calitate cu cerinţele

clientului sau cu specificaţiile din documentele de referinţă (standarde, specificaţii

tehnice); b) poate fi efectuat prin audituri interne;

c) poate fi efectuat prin audituri "secundă parte";

d) poate fi efectuat prin audituri "terţă parte".

1018. Care variantă nu este adevărată referitoare la documentele necesare

efectuării auditului de sistem calitate?

a) procedurile operaţionale şi ale sistemului calităţii;

b) manualul calităţii;

c) standarde de produs, specificaţii tehnice;

d) standardul referitor la sistem (ISO 9001:2000).

1019. Care variantă nu este adevărată referitoare la efectuarea auditului de sistem ai

calităţii?

a) pregătirea auditului;

b) examinarea sistemului calităţii;c) evaluarea rezultatelor;

d) constatarea neconformităţilor majore.

1020. Care variantă nu este adevărată referitoare la tehnicile de comunicare în

timpul auditului de sistem al calităţii?

a) este un proces instructiv şi constructiv;

b) ascultarea nu trebuie considerată ca fiind o participare activă Între auditor şi

auditat;

c) auditorii urmăresc şi semnele fumizate prin comunicarea nonverbală a persoanelor

6



auditate;

d) la identificarea neconformităţilor auditorul nu trebuie să emită critici la adresa nimănui .

1021. Care variantă nu este adevărată referitoare la calificarea şi certificarea

auditorilor calitătii În U.E.?

,

a) cerinţele pentru calificarea auditorilor sistemelor calităţii se referă la : studii, pregătire,

experienţă, Însuşiri personale, aptitudini de conducere, menţinerea competenţei;

b) experienţa practică de cel puţin doi ani din care un an în activităţi de asigurareacalităţii;

c) În Schema Armonizată a Organizaţiei Europene a Calităţii se prevede introducerea a trei

grade de calificare şi celiificare: "profesionist calitate", "manager sistem calitate" şi

"auditor calitate";

d) menţinerea competenţei auditorilor se face prin participarea la cursuri de perfecţionare

şi evaluare la cel puţin o dată la trei ani.

1022. Care variantă nu este adevărată referitoare la preocupările pe plan European şi

internaţional În domeniul auditorilor calităţii:

a) cea mai înaltă calificare este de "manager sistem calitate" cu o experienţă de cel

puţin un an În domeniul calităţii;

b) însuşirile personale ale auditorilor: obiectivitate, perseverenţă, spirit practic,

punctualitate, capacitate de comunicare, atitudine pozitivă, capacitate organizatorică:

c) auditorii calitate sunt celiificaţi de către organismele naţionale de certificare acreditate;

d) sunt două organisme internaţionale de armonizare a sistemelor naţionale de certificare a

auditorilor calităţii: Registru Internaţional al Auditorilor Certificaţi (IRCA) şi Asociaţia

Internaţională a Organismelor de Certificare a Auditorilor şi a Cursurilor de Instruire (IA

TCA).

1023. Care variantă nu este adevărată referitoare la preocupările pentru calificarea şi

certificarea auditorilor calităţii În România?

a) formarea auditorilor se face de către unele organisme, universităţi şi firme deconsultanţă;

7



b) implementarea şi certificarea sistemului calităţii după ISO 9000 au determinat

necesitatea formării auditorilor;

c) organismul pentru calificarea şi celiificarea auditoriloL denumit Registru Naţional

al Auditorilor (REKA) este o asociaţie guvernamentală cu scop lucrativ;

d) RENA este acreditat de către Reţeaua Naţională de Acreditare din România (RENAR).

1024. Care variantă nu este adevărată referitoare la certificare?

a) certificarea conformităţii produselor/serviciilor a devenit un factor al dezvoltării

comerţului internaţional;

b) reprezintă acţiunea unei terţe părţi care dovedeşte existenţa încrederii că un produs,

proces sau serviciu este în conformitate cu un standard sau cu un document normativ;

c) s-a dezvoltat mai ales după apariţia standardelor ISO 9000 şi a normelor europene EN45000;

d) certificarea personalului pentru a îndeplini diferite funcţii (auditor calitate, manager

sistem calitate etc.)

1025. Care variantă nu este adevărată referitoare la acreditare?

a) standardele din seria 45000 prevăd criteriile generale de acreditare pe care ar

trebui să le îndeplinească organismele de certificare a produselor şi personalului ;

b) criteriile generale pentru declaraţia de conformitate a furnizorului sunt stabilite prin

standardul EN 45014;

c) declaraţia de conformitate poate lua forma unui document, a unei etichete sau o altă

formă echivalentă;

d) declaraţia de conformitate poate fi aplicată pe un catalog, factură sau pe instrucţiunile

de utilizare.

1026. Care variantă nu este adevărată referitoare la certificarea În U.E. a produselor/serviciilor?

a) atestarea conformităţii este efectuată de către un organism de certificare acreditat;

b) experţii organismului de certificare pot emite numai certificatul de conformitate;

c) prin certificatul de conformitate se atestă că un produs/ serviciu este conform cu un

document de referinţă;

d) certificarea produselor/ serviciilor din "domeniul nereglementat" nu fac obiectul unor

reglementări speciale.

8



c) reprezintă 1 la 1000 din pierderile datorate noncalităţii;

d) reprezintă 10% din cheltuielile interne pentru implementarea sistemului

calităţii.

1032. Care variantă nu este adevărată referitoare la strategia de promovare asistemului certificat?

a) construirea şi promovarea imaginii unei organizaţii preocupată de calitate şi de a câştiga

Încredere;

b) trezirea interesului clienţilor noi şi mai puţin a celor actuali;

c) certificarea urmăreşte transformarea interesului clienţilor în comenZI ferme:

d) nrmăreşte creşterea satisfacerii clienţilor.

1033. Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile de bază ale acreditării În

România?

a) caracter voluntar;

b) transparenţă şi disponibilitate publică;

c) contribuie la promovarea principiului liberei circulaţii a produselor şi

serviciilor;

d) accesul liber la acreditare al tuturor solicitanţilor, fără discriminări.

1034. Care variantă nu este adevărată referitoare la principalele obiective urmărite de

RENAR?

a) participarea organelor de specialitate ale administraţiei publice;

b) contribuie la creşterea competitivităţii produselor/ serviciilor, în contextual globalizării

pieţelor;c) conferă încredere organismelor şi laboratoarelor care efectuează evaluarea conformităţii;

d) promovează protecţia vieţii, sănătăţii, securităţii persoanelor, mediului înconjurător şi

apără interesele consumatorilor.

1035. Care variantă nu este adevărată referitoare la principalele atribuţii ale RENAR?

a) elaborează şi actualizează regulile de acreditare în funcţie de evoluţia practicii europene

şi internaţionale;

b) asigurarea confidenţialităţii şi practica secretului comercial;

c) acreditează organismele de certificare pentru produse/ servicii , sistem calitate,

10



mediu şi personal

d) acreditează laboratoare de încercări şi etalonare, precum şi organismele de inspecţie.

1036. Care variantă nu este adevărată referitoare la certificarea În România?

a) se practică certificarea obligatorie şi voluntară;

b) produsele care au marca SR sau SR-S înseamnă că satisfac cerinţele stabilite prin

standardele române de referinţă;

c) titularii acestor mărci le pot aplica numai pe ambalajele produselor;

d) titularii acestor mărci le pot utiliza în publicitate în vederea promovării

produselor/ serviciilor certificate.

1037. Care variantă nu este adevărată referitoare la calitatea totală:

a) TQM este un mijloc de a atinge obiectivul "calitatea totală";

b) calitatea totală este constituită din activităţi care se îmbunătăţesc continuu, implicând tot

personalul de la manageri la executanţi;

c) calitatea totală urmăreşte satisfacerea deplină a clientului, concomitent cu creşterea

productivităţii;

d) instruire şi pregătire profesională a executanţilor.

1038. Care variantă nu este adevărată referitoare la realizarea calităţii totale?a) concentrarea asupra clientului intern şi extern;

b) implicarea şi imputernicirea unor salariaţi;

c) angajament pe termen lung;

d) lucru organizat În echipă.

1039. Care variantă nu este adevărată referitoare la elementele cheie ale calităţii

totale?

a) atenţia asupra clientului intern şi extern:

b) clientul intern ajută la definirea calităţii produselor, serviciilor, angajaţilor, tehnologiilor

şi a mediului;

c) clientul extern defineşte calitatea produsului sau serviciului livrat;

d) scopul unei organizaţii este de a satisface nevoile frecvente ale clientului.

1040. Care variantă nu este adevărată referitoare la contribuţia altor caracteristiciextracalitative la calitatea totală?

11



a) livrarea volumului cerut(V);

b) livrarea la termenul solicitat(T);

c) livrarea la costul cerut de furnizor pentru a nu depăşi fondurile alocate(C);

d) livrarea la locul dorit(L).

1041. Care variantă nu este adevărată referitoare la conceptual calităţii totale?

a) înlănţuirea activităţilor clienţilor interni;

b) Între calitatea produselor şi serviciilor nu sunt relaţii de intercondiţionare:

c) obiectivul este depăşirea aşteptărilor clientului;

d) cum putem realiza mai bine un produs/ serviciu, pentru că niciodată nu este

destul de bun.

1042. Care variantă nu este adevărată referitoare la noncalitate?a) apare când se alocă mai puţin de 15% din cifra de afaceri. noncalitatea ajunge la

25% din venit la firmele de produse:

b) efectul neimplicării conducerii la vârf după "regula 80/20":

c) erorile noncalităţii sunt cauzate de executanti 200;():

d) 80% din erorile noncalităţii sunt datorate conducerii la vârf.

1043. Care variantă nu este adevărată referitoare la supracalitate?

a) supracalitatea este atribuită existenţei funcţiilor inutile;

b) apare când se face "traducerea" eronată a cerinţelor În numărul proprietăţilor;

c) generează costuri mai mari;

d) nu determină insatisfacţia clientului.

1044. Care variantă nu este adevărată referitoare la unele aspecte ale noncalităţii?a) este calitatea cerută, specificată şi nerealizată;

b) este ceea ce nu revine clientului şi Îl nemulţumeşte;

c) generează insatisfacţia clientului datorită lipsei de performanţă a produsului/ serviciului;

d) generează insatisfacţii datorită existenţei unor specificaţii care sunt În

conformitate cu nevoia clientului.

1045. Care variantă nu este adevărată referitoare la unele aspecte ale supracaiităţii?

a) supracalitatea este ceea ce se dă prea mult clientului, fără ca el să ceară şi fără să

se specifice În documentaţia produsului/ serviciului;

12



b) supracalitatea este ceea ce nu foloseşte clientul;

c) este calitatea care necesită cheltuieli suplimentare din partea organizaţiei şi care nu

sporeşte satisfacţia clientului;

d) este o performanţă excesivă, dar inutilă clientului.

1046. Care variantă nu este adevărată referitoare la implicaţiile economice ale calităţii?

a) se concretizează În mărimea profitului după relaţia "calitatea=profit";

b) productivitatea afectează competitivitatea pe piaţă În lupta concurenţială;

c) creşterea productivităţii determină costuri mai mici pe unitate a de produs;

d) motivarea angajaţilor pentru satisfacerea clientului prin realizarea unor

caracteristici specifice calităţii tataIe (QVL TCRA).

1047. Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile calităţii totale:a) atitudinea preventivă este de preferat faţă de cea corectivă;

b) luarea În considerare a unor componente specifice calităţii tataIe (QVLTCRA);

c) armonizare a influenţelor tuturor factorilor, furnizori, distribuitori, clienţi;

d) dezvoltarea unui sistem informaţional adecvat.

1048. Care variantă nu este adevărată referitoare la calitatea totală?

a) necesită implicarea întregului personal; b) presupune o participare activă a fiecăruia în prevenirea erorilor;

c) are menirea de a nu extinde relaţia client-furnizor în interiorul şi în afara

organizaţiei;

d) este o problemă care face parte din strategiile de management.

1049. Care variantă nu este adevărată referitoare la ipostazele calităţii totale?

a) definirea calităţii produselor! serviciilor specifice organizaţiei;

b) calitatea concepţiei, a proiectării;

c) calitatea realizării;

d) calitatea superioară a serviciilor de consultanţă.

1050. Care variantă nu este adevărată referitoare la factorii esenţiali de aplicare a calităţii

totale?

a) crearea unei stări de spirit pentru calitate în toată organizaţia;

b) a valorifica contribuţia unor angajaţi întreprinzători;

13



c) rapiditate şi dinamism în aplicarea măsurilor de îmbunătăţire continuă;

d) a liberiza un potenţial de iniţiative.

1051. Care variantă nu este adevărată referitoare la calitatea totală ca răspuns la

componentele sfidării lansate de concurenţi?

a) adaptarea produsului/ serviciului la nevoile clientului;

b) competitivitate-vânzare la preţul pieţei: competitivitate=productivitate* calitate;

c) performanţă-cât mai aproape posibil de valorile specificate: dispersia=noncalitate+

supracalitate;

d) termene- livrare, angajamente, răspuns, creare de produse şi servicii noi.

1052. Care variantă nu este adevărată referitoare la avantajele calităţii totale În funcţie de

obiectivele ţintă?

a) obiectivul "clienţi"- se măreşte fidelitate a şi se diminuează reclamaţiile;

b) obiectivul "întreprinderea"- se diminuează costurile noncalităţii şi se măreşte valoarea

adăugată;

c) obiectivul "managementul"- se diminuează dezorganizarea şi se măreşte prevemrea;

d) obiectivul "piaţa"- se diminuează remedierile şi se măreşte satisfacţia muncii

1053. Care variantă nu este adevărată referitoare la condiţiile necesare implementării

calităţii totale?

a) existenţa unei decizii strategice din partea conducerii la vârf;

b) investiţii pe termen scurt şi mediu;

c) existenţa unei culturi a calităţii în organizaţie;

d) implicarea totală a conducerii.

1054. Care variantă nu este adevărată referitoare la etapele implementării calităţii

totale?

a) convingerea echipei de conducere;

b) formarea unei structuri "calitate";

c) obţinerea adeziunii conducerii numai prin acţiuni de sensibilizare;

d) lansarea programului "Acţiunea pentru Calitate Totală".

1055. Care variantă nu este adevărată referitoare la etapele diagnosticării calităţii

Într-o organizaţie?

14



a) stabilirea funcţiei calităţii în cadrul organigramei;

b) identificarea politicii calităţii cunoscută şi însuşită de tot personalul;

c) existenţa documentaţiei sistemului calităţii şi a unui consiliu al calităţii;

d) organizarea calităţii proiectate (de concepţie) numai prin teste de

prototipuri.1056. Care variantă nu este adevărată referitoare la limitele calităţii totale?

a) prezentarea exigenţelor şi principiilor fără elemente metodologice pentru a deveni

funcţionale;

b) lipsa de coordonare între compartimente (calitate, marketing, resurse umane);

c) opotunitatea introducerii programului Calitate Totală este deformată de şefii

departamentelor operaţionale;

d) neînţelegerea bazei teoretice.

1057. Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile de bază pentru

succesul calităţii totale, formulate de A.V. Feigenbaum?

a) calitatea cere îmbunătăţire permanentă;

b) calitatea reprezintă ceea ce utilizatorul final susţine că nu este;

c) calitatea reprezintă un mod de conducere;

d) calitatea şi introducerea noului sunt dependente una de cealaltă.

1058. Care variantă nu este adevărată referitoare la componentele principale ale unui

program de calitate totală?

a) planificarea acţiunilor;

b) strategia dezvoltării;

c) activităţi operative;

d) utilizarea unor programe universal valabile.

1059. Care variantă nu este adevărată referitoare la cerinţele fundamentale pentru

implementarea unui program de calitate totală intr-o organizaţie?

a) implicarea totală a conducerii la vârf;

b) recunoaşterea performanţelor obţinute de concurenţă;

c) schimbarea atitudinii şi a culturii organizaţiei;

d) ţinerea sub control a calităţii activităţilor.

1060. Care variantă este adevărată referitoare la succesiunea principalelor compartimente

care au un aport la calitatea produselor?

a) proiectare-marketi ng -aprovizionare-producţi e-controlul calităţii;

15



b) marketing- proiectare-aprovizionare-producţie-controlul calităţii;

c) proiectare- aprovizionare- marketing-producţie-controlul calităţii;

d) marketing- proiectare- controlul calităţii-aprovizionare-producţie.

1061. Care variantă nu este adevărată referitoare la conceptul TQM:

a) este un nou sistem de conducere a firmelor pe termen lung care pune în centrul

preocupărilor calitatea;

b) reprezintă o strategie puternică a firmelor care determină o îmbunătăţire continuă a

calităţii produselor/serviciilor;

c) este un ansamblu de activităţi care asigură realizarea simultană a obiectivelor

concentrate pe satisfacerea nevoilor frecvente ale clienţilor:

d) reprezintă o nouă filosofie de conducere a calităţii, un nou model de cultură a

întreprinderii orientat spre client.

1062. Care variantă nu este adevărată referitoare la dimensiunile TQM:

a) componenta filosofică este cea mai puţin vizibilă şi răspunde la Întrebarea: de ce să

faci?

b) componenta logică defineşte cal itatea şi răspunde la întrebarea: cum să faci, să aplici

măsurile raţionale, logice de organizare şi realizare a calităţii;

c) componenta tehnică este partea vizibilă, operaţională a calităţii şi este cea maiimportantă. Răspunde la întrebarea: cu ce să faci?

d) componenta umană necesită sensibilizare, conştientizare, pregătire, motivare pentru

lucrul "bine făcut".

1063. Care variantă nu este adevărată referitoare la conceptul TQM În viziunea lui

Crosby:

a) calitatea este conformitate a cu cerinţele;

b) calitatea este obţinută prin evaluare nu prin prevenire;

c) standardul de perfoffi1anţă al calităţii este "zero defecte";

d) calitatea se măsoară prin preţul plătit pentru non-conformităţi şi nu prin indici.

1064. Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile genera le ale TQM:

a) angajarea şi implicarea totală a conducerii la vârf;

b) prioritate absolută dată cerinţelor;

c) schimbarea fundamentală a culturii organizaţiei printr-o pregătire sistematică şicontinuă;

16



d) evaluarea costurilor cu remedierea defectelor Înainte de livrare.

1065. Care variantă nu este adevărată referitoare la necesitatea obiectivă a TQM?

a) calitatea este factorul esenţial în creşterea gradului de competitivitate În lupta

concurenţială;

b) consumatorii îşi schimbă des preferinţele în funcţie de raportul calitate/preţ oferit

de producători/comercianţi, la produsele de folosinţă Îndelungată;

c) supravieţuirea şi prosperitatea finnei determină o nouă atitudine fată de consumatori;

d) clienţii fideli reprezintă cel mai important bun al fIrmei.

1066. Care variantă nu este adevărată referitoare la sinteza avantajelor introducerii TQM:

a) îmbunătăţirea eficacităţii structurilor organizatorice;

b) Îmbunătăţirea satisfacerii consumatorilor;c) clienţii nu percep întotdeauna firma ca un "furnizor" de satisfacţii;

d) îmbunătăţirea profitului şi a competitivităţii.

1067. Care variantă nu este adevărată referitoare la valorile TQM:

a) întâietate a clientului;

b) mulţumirea clientului dirijează toţi indicatorii economici;

c) concentrarea pentru identificarea soluţiilor la greşelile constatate ŞI depistarea

vinovaţilor pentru a-i sancţiona; d) faptele şi datele sunt de preferat în locul bănuielilor şi ale prezumţiilor.

1068. Care variantă nu este adevărată referitoare la factorii critici de succes ai TQM:

a) implicarea totală a conducerii la vârf;

b) existenţa culturii calităţii;

c) pregătirea pe module începând cu executanţîi;

d) sistemul de comunicare cu clienţii.

1069. Care variantă nu este adevărată referitoare la implicarea şi angajarea conducerii la

vârf:

a) stabilirea strategiilor în cadrul planificării;

b) aprobarea unor structuri organizatorice adecvate care să fie paralele cu cele

existente;

c) defInirea clară a politicii calităţii pe termen lung;

d) stabilirea obiectivelor calităţii pe termen lung.

1070. Care variantă nu este adevărată referitoare la structura şi conţinutul modulelor de

17



pregătire şi instruire a echipelor de Îmbunătăţirea calităţii:

a) la început se pune accent pe concepte, fără stratificarea proiectelor;

b) metode de obţinere şi analizarea datelor;

c) fonnularea unor concluzii intennediare;

d) identificarea cauzelor, selectarea măsurilor de implementare a planului şiinterpretarea rezultatelor.

1071. Care variantă nu este adevărată referitoare la conţinutul pregătirii În domeniul

TQM a managerilor:

a) elementele de bază ale TQM;

b) politica şi obiectivele pentru calitate ale firmei;

c) aplicarea metodelor specifice TQM;

d) obiectivele calităţii la nivel compartimental.

1072. Care variantă nu este adevărată referitoare la modalităţile de comunicare cu clienţii

externi În domeniul calităţii:

a) comunicarea rezultatelor din studiul anual;

b) datele rezultate din cercetarea clienţilor interni;

c) utilizarea metodelor şi tehnicilor de marketing;

d) transmiterea datelor referitoare la gradul de satisfacere sau frustrare a

clienţilor externi la angajaţii de la nivel mediu.

1073. Care variantă nu este adevărată referitoare la evaluarea periodică a procesului

TQM:

a) necesitatea supravegherii continue din partea managerilor;

b) se evaluează modul de desfăşurare a procesului TQM;c) se evaluează numai rezultatele obţinute;

d) concluziile din rapoartele de audit se folosesc pentru noi îmbunătăţiri.

1074. Care variantă nu este adevărată referitoare la reluarea procesului TQM la un nivel

superior:

a) actualizarea politicii firmei în domeniul calităţii;

b) perfecţionarea instruirii şi pregătirii personalului de la nivel mediu;

c) actualizarea etapelor parcurse;

d) publicarea rezultatelor.

18



1075. Care variantă nu este adevărată referitoare la condiţiile de bază ale succesului

TQM:

a) ţinta este satisfacerea clienţilor;

b) cooperarea pentru îmbunătăţirea continuă;

c) comunicarea şi coordonarea tuturor activităţilor;d) împuternicirea angajaţilor de la nivel mediu.

1076. Care variantă nu este adevărată referitoare la cauzele eşecuiui TQM:

a) rezistenţa slabă a conducerii la aplicarea TQM;

b) eroare la implementarea programelor de calitate;

c) entuziasm la început pentru TQM, dar nesusţinut;

d) echipele de îmbunătăţirea calităţii nu au funcţionat eficient.

1077. Care variantă nu este adevărată referitoare la etapele de implementarea TQM:

a) angajamentul conducerii la vârf;

b) instruirea şi pregătirea personalului de execuţie;

c) elaborarea politicii şi a obiectivelor calităţii;

d) măsurarea costurilor calităţii.

1078. Care variantă nu este adevărată referitoare la diagnosticul procesului TQM:

a) analiza strategică referitoare la calitate şi preţ;

b) analiza de marketing referitoare la identificarea nevoilor clienţilor interni şi externi:

c) analiza organizatorică şi tehnică referitoare la poziţia faţă de concurenţă:

d) analiza economica referitoare la măsurarea costurilor disfuncţionalităţilor.

1079. Care variantă nu este adevărată referitoare la planul de implementare aTQM:

a) precizează sarcinile managementului la vârf;

b) formarea consiliului calităţii;

c) numirea miei comisii pentru adaptarea procesului TQM;

d) începerea ::qiunii de instruire şi pregătire a personalului de la nivel mediu.

1080. Care variantă nu este adevărată referitoare la principalele sarcini pentru top

manageri in procesul TQM:

a) expunerea punctelor de vedere proprii prin interviuri, adunări generale, etc.;

b) sprijinirea pasivă a măsurilor de funcţionare a TQM;

19



c) recunoaşterea meritelor celor implicaţi şi recompensarea lor;

d) elaborarea unor proiecte de îmbunătăţire a activităţilor proprii.

1081. Care variantă nu este adevărată referitoare la coordonatorul procesului TQM:

a) contribuie uneori la asigurarea funcţionării TQM:

b) trebuie să aibă calităţi de bun manager;

c) este subordonat direct conducerii la vârf şi este membru În consiliul calităţii;

d) organizează acţiuni de informare şi de pregătire în domeniul calităţii.

1082. Care variantă nu este adevărată referitoare la problemele implementării TQM:

a) să ştii la ce să te aştepţi;

b) alegerea căii de abordare: "de sus în jos" sau "de jos în sus";

c) comunicarea către clienţii externi despre introducerea TQM;d) luarea deciziei cu ce să Începi.

1083. Care variantă nu este adevărată referitoare la un model posibil al TQM:

a) durata implementării TQM depinde de gradul de implicare al conducerii la vârf;

b) punctul central al modelului 1J reprezintă feed-back-ul clientului;

c) fiecare activitate din model trebuie adaptată la specificul organizaţiei;

d) săgeata "timp" semnifică necesitatea acordării unei perioade de timp pentru

desfăşurarea În bune condiţii a activităţilor din cele cinci cercuri concentrice.

1084. Care variantă nu este adevărată referitoare la piramida TQM:

a) TQM consolidează motivaţia şi creativitatea angajaţilor, creându-se un potenţial de

inovare mai mare;

b) asigură calitatea pe piaţă a fIrmei;

c) include calitatea muncii fiecărui angajat calitatea colaborării, politica firmei În

domeniul calităţii;d) TQM determină uneori calitatea produselor/serviciilor.

1085. Care variantă nu este adevărată referitoare la avantajele testării TQM pe un

eşantion de probă:

a) eforturi mai mici de conducere şi investiţii;

b) corectarea rapidă a greşelilor implicând întreaga firmă;c) evaluarea mai rapidă a rezultatelor;

20



d) entuziasmul angajaţilor mai uşor de stimulat.

1086. Care variantă nu este adevărată referitoare la criteriile principale de alegerea

testului pilot:

a) alegerea managerului care să aibă stil şi valoare;

b) selectarea unei părţi distincte din cadrul firmei;

c) alegerea unui eşantion în care nu există o activitate performantă;

d) alegerea unui eşantion dintr-un loc în care nu există alte proiecte de aplicat.

1087. Care variantă nu este adevărată referitoare la sprijinirea eşantionului de

testare:

a) conducerea la vârf trebuie să sprijine direct testul;

b) existenţa unui dialog permanent între consiliul calităţii şi echipele de testare;

c) reîmprospătarea cunoştinţelor despre calitate prin organizarea cursurilor pentru

personalul de la nivel mediu;

d) identificarea elementelor bune de cele nefolositoare.

1088. Care variantă nu este adevărată referitoare la principalele etape

premergătoare Începerii procesului TQM:a) organizarea procesului TQM;

b) evaluarea culturii, a atitudinii personalului şi percepţia clientului;

c) angajamentul pentru calitate a conducerii la vârf;

d) analiza periodică a costului calităţii superioare.

1089. Care variantă nu este adevărată referitoare la atribuţiunile echipei de

proiectare a procesului TQM:

a) adaptarea conceptelor TQM la specificul firmei;

b) recomandă începerea sau nu a procesului TQM;

c) stabilirea unui plan definitiv de implementare a procesului TQM;

d) echipa de proiectare poate apela şi la un consultant extern.

1090. Care variantă nu este adevărată referitoare la fazele de aplicare a TQM la

nivelul Întreprinderii după testare:

a) lansarea experienţei obţinute în testul pilot; b) formarea echipelor de îmbunătăţirea calităţii;

21



c) planificarea calităţii;

d) formarea auditorilor externi.

1091. Care variantă nu este adevărată referitoare la deficienţe În desfăşurarea TQM:

a) nu se cunosc bine cerinţele clienţilor;

b) motivare a personalului de la nivel mediu;

c) circulaţia deficitară a informaţiei "de sus În jos" şi invers;

d) nu sunt bine percepute dimensiunile critice ale calităţii.

1092. Care variantă nu este adevărată referitoare la cum se apără unii manageri de

TQM:

a) a nu face nimic, participă la evenimente mai mult pentru imagine;

b) participarea prin critică la orice scenariu;

c) participarea activă prin diverse acţiuni;

d) TQM-ul nu atacă problemele care trebuie.

1093. Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile genera le ale TQM cu

aplicabilitate directă şi În turism:

a) calitatea percepută de client;

b) implicarea totală a tuturor angajaţilor;

c) colaborarea cu paJienerii din aval şi amonte de calitate;d) rapoliarea performanţelor proprii faţă de orice concurent de pe piaţa

turistică.

1094. Care variantă nu este adevărată referitoare la conceptul de calitate În turism:

a) accesibilitatea utilizării produselor/serviciilor de către toţi consumatorii, inclusiv cei cu

deficienţe;

b) autenticitate a realizării unei mărci de produse/servicii distincte faţă de cele

similare ale concurenţi lor indirecţi;

c) armonia cu mediul natural şi uman pentru o dezvoltare durabilă pe termen mediu şi

lung;

d) integrarea tehnologiilor infonnaţionale în turism este un domeniu prioritar.

1095. Care variantă nu este adevărată referitoare la principiile HACCP:

a) determinarea punctelor critice prin care se pot ţine sub control riscurile identificate;

b) stabilirea limitelor critice care trebuie respectate la unele puncte critice impoliante

de control;

c) stabilirea procedurilor de monitorizare a punctelor critice de control;

22



d) stabilirea procedurilor prin care se va verifica dacă sistemul RA..CCP

funcţionează corect.

99l. c 1026. b 1061. e992. a 1027. d 1062. e993. d 1028. e 1063. b994. b 1029. d 1064. d995. a 1030. e 1065. b996. d 1031. d 1066. c997. d 1032. b 1067. e998. b 1033. e 1068. e999. c 1034. a 1069. b1000. d 1035. b 1070. a1001. d 1036. e 1071. d1002. e 1037. d 1072. d

1003. d 1038. b 1073. e1004. d 1039. d 1074. b1005. d 1040. e 1075. d1006. b 1041. b 1076. a1007. a 1042. a 1077. b1008. a 1043. b 1078. e1009. b 1044. d 1079. d1010. a 1045. a 1080. b1011. c 1046. d 1081. a1012. a 1047. b 1082. e1013. e 1048. e 1083. b1014. d 1049. d 1084. d1015. e 1050. b 1085. b1016. a 1051. e 1086. e1017. a 1052. d 1087. e1018. e 1053. b 1088. d1019. d 1054. e 1089. c1020. b 1055. d 1090. d1021. b 1056. e 1091. b

1022. a 1057. b 1092. e1023. c 1058. d 1093. d1024. a 1059. b 1094. b1025. a 1060. b 1095. b

grile management total al calitatii

Documents