animala proiect final

Rita

Proiect la disciplina Psihologie Animală

Realizat de: Chițimuș Elisabeta

Anul I, ZI

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca

2

Cuprins:

1. Introducere – istoricul speciei – CÂINELE

2. Prezentarea subiectului - Rita

3. Observații și metode utilizate în studiul comportamentului

4. Concluzii

5. Bibliografie

6. Mulțumiri



3

1. Introducere – istoricul speciei – CÂINELE

Câinele (Canis lupus familiaris) este una dintre subspeciile lupului cenușiu, mamifer și

carnivor din familia canidelor. Lupii cenusii, reprezentând câinii din ziua de azi, au fost

domesticiți prima data în urmă cu 15.000 de ani. Deși au fost găsite în Siberia și Belgia rămășițe

de câini domesticiți în urmă cu aproximativ 33.000 de ani, niciuna dintre aceste specii nu pare să

fi supraviețuit după ultima glaciațiune.

O poveste spune că, în urmă cu 15.000 de ani, un grup de vânători din Paleolitic s-a strâns în

jurul unui foc, ascultând sunetele pădurii care nu iartă greșelile și nici nu oferă sprijin de

bunăvoie. Frunzele și tufișurile foșnesc; apoi, un animal cu patru picioare se apropie cu precauție

de foc, atras de această sursă neobișnuită de căldură. Animalul se apropie de grupul de oameni și

îi urmărește cum pleacă la vânătoare. Animalul îi ajută pe vânători la depistarea prăzii, iar aceștia

îl recompensează pe noul lor companion cu bucăți din prada ucisă. Așa se presupune că s-au

împrietenit prima data oamenii cu lupii(câinii).

Câinele are un coeficient de inteligență superior față de multe alte animale, ca pisicile,

papagalii, caii, are o disponibilitate deosebită spre asociere și o predispoziție importantă pentru

învățare. Datorită sociabilității sale are, de asemenea, extraordinară abilitate de a interpreta chiar

și cele mai mici semnale, inclusiv cele olfactive, provenind de la alți subiecți, fie ei câini sau

ființe umane. Prin aceste calități reușește să stabilească un adevărat raport de comunicare cu

omul și să devină prietenul acestuia.

2. Prezentarea subiectului - Rita

Rita este un husky Siberian, de culoare gri,negru și alb, și cu o expresivitate a feței aproape

comică, datorată faptului că are culoarea ochilor diferită(albastru și verde). Are aproape 2 ani,

este jucăușă și energică. Ii place să se joace în zăpadă sau apă rece și să alerge. Este foarte

prietenoasă, dar a fost dresată să nu mănânce/să asculte de alte persoane.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lup_cenu%C8%99iu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mamifer

https://ro.wikipedia.org/wiki/Carnivore

https://ro.wikipedia.org/wiki/Familie_%28biologie%29

https://ro.wikipedia.org/wiki/Canide

https://ro.wikipedia.org/wiki/Siberia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Belgia



4

Comportamentul în timpul prezenței unui membru al familiei: când mă vede pe mine sau

pe mama, lasă urechile în jos și vine lângă noi,uneori se așează jos iî fața noastră sau uneori se

uită direct la noi și așteaptă să îi acordăm atenție.

Comportamentul în prezența persoanelor străine(fără niciun membru al familiei): stă în

picioare și le urmărește fiecare mișcare. Dacă nu se apropie de ea sau să o mângâie, după câteva

minute se așează pe burtă, dacă se apropie de ea sau o mângâie, stă în picioare și se uită fix,

încercând să evite să se lase mângâiată. Dacă încearcă să îi ofere mâncare, nu se apropie,nu

miroase și nu mănâncă.

Comportamentul când nu se află nimeni prin preajmă: îi place să stea pe mijlocul patului

sau să inspecteze fiecare colț al casei. Uneori, dacă afară plouă, iese și se joacă prin ploaie. Dacă

lăsăm stropitorile deschise, îi place să se joace cu apa și din cauza presiunii încearca să muște din

ea.

Comportamentul în timpul pericolului: stă în picioare, în poziție de atac, mârâie în prima

fază, apoi începe să latre. Dacă pericolul dispare, vine înapoi la mine, dacă nu, stă în acea poziție

până când îi comand să vină la mine.

Prin toate aceste comportamente am înțeles că Rita se comportă diferit, în funcție de cât de

cunoscute sunt persoanele cu care interacționează. Voi pune în practică următorul experiment:

Timp de o săptămână, în fiecare zi când m-am întors din oraș i-am adus mâncarea ei

favorită,într-o pungă verde. Acum ea este obișnuită, și când mă vede cu punga verde în mână

vine rapid la mine, începe să saliveze, dă din coadă și face tot felul de mișcări ca să obțină

mâncarea. Voi adăuga o altă persoană, care nu este membru al familiei, dar ne-a vizitat cam de

două ori pe săptămână. Aceasta o să intre cu acea pungă în casă. Mă voi aștepta să aibe aceleași

reacții.

Voi descrie comportamentele Ritei observate în timpul experimentului.

3. Observații și metode utilizate în studiul comportamentului



5

Pentru adunarea datelor, am folosit metoda All occurrence sampling. I-am urmărit

comportamentul Ritei în 3 situații diferite: când nu este prezent niciun fel de stimul, când eu

intru în cameră cu punga verde și când o altă persoană intră în cameră cu punga verde.

Ziua observației: 5 mai 2013

Comportamente observate:

1. Stă jos – SJ – corpul ei atinge pământul aproape în întregime,capul fiindu-i pe picioarele

din față;

2. Umblă – UM – se deplasează prin casă,la pas;

3. Aleargă – AL – se deplasează cu viteză prin casă;

4. Privește – PR – stă nemișcată și privește către stimul;

5. Doarme – DR – corpul ei atinge pământul în proporție de aproximativ 100%;

6. Se scarpină – SC – botul ei atinge blana și își mișcă maxilarul repede;

7. Bea apă – AP – botul ei atinge apa;

8. Se joacă – JC – atinge jucăriile și aleargă după ele.

9. Se gudură – GD – se atinge cu aproximativ 50% din corp de picioarele mele;

10. Sare – SA – sare cu picioarele din față și atinge picioarele mele;

11. Mă urmărește – UR – vine după mine, merge când eu merg și se oprește când eu mă

opresc;

12. Mănâncă – MC – atinge cu botul mâncarea, pe care o consumă apoi;

13. Miroase – MI – atinge cu botul obiectul și îl adulmecă.

Lanțul secvențial al comportamentelor:

Observarea 1: comportamentul normal

Timpul observării : 10 minute



6

Locul observării: în casă, în camera mea.

SJ UM UM UM AL SJ AP DR DR DR...

Observarea 2: reacția Ritei când intru în cameră cu punga verde, fiind deja obișnuită că

în acea pungă se găsește mâncarea ei favorită.

Timp de observare: 10 minute

Locul observării: în camera mea.

SJ PR AL AL GD GD SA UM GD SA GD SA UM UR UR GD SA GD

PR MI MC AP JC JC SJ

Observare 3: reacția Ritei când în cameră intră o altă persoană cu punga verde în mână.

Data observației: 6 mai 2013

Timp de observare: 10 minute

Locul observării: în camera mea

UM PR UM PR SJ SJ SJ AP SJ SJ ...

Matricea primară de tranziție – observarea 1:

SJ UM AL PR DR SC AP JC GD SA UR MC MI TOTAL

SJ 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 2

UM 0 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3

AL 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

PR 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

DR 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 2

SC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AP 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1



7

JC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

GD 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

UR 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

MC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

MI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0



SJ 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

UM 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 2

AL 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

PR 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2

DR 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AP 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1

JC 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 2

GD 0 0 0 1 0 0 0 0 1 4 0 0 0 6

SA 0 2 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 0 4

UR 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 2

MC 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 1

MI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1



SJ 3 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 4

UM 0 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2

AL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0



8

PR 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2

DR 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

AP 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

JC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

GD 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

SA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

UR 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

MC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

MI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Diagrama kinetică

SJ UM AL PR DR SC AP JC GD SA UR MC MI TOTA

L

SJ 3/7=0.42 1/7=0.14 0 1/7=0.14 0 0 2/7=0.28 0 0 0 0 0 0 1

UM 0 2/7=0.28 1/7=0.14 2/7=0.28 0 0 0 0 1/7=0.14 0 1/7=0.14 0 0 1

AL ½=0.5 0 ½=0.5 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

PR ¼=0.25 ¼=0.25 ¼=0.25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ¼=0.25 1

DR 0 0 0 0 2/2=1 0 0 0 0 0 0 0 0 1

SC 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1

AP 1/3=0.33 0 0 0 1/3=0.33 0 0 1/3=0.33 0 0 0 0 0 1

JC ½=0.5 0 0 0 0 0 0 ½=0.5 0 0 0 0 0 1

GD 0 0 1/6=0.16 0 0 0 0 0 1/6=0.16 4/6=0.66 0 0 0 1

SA 0 2/4=0.5 0 0 0 0 0 0 2/4=0.5 0 0 0 0 1

UR 0 0 0 0 0 0 0 0 ½=0.5 0 ½=0.5 0 0 1

MC 0 0 0 0 0 0 1/1=1 0 0 0 0 0 0 1

MI 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1/1=1 0 1



9

4. Concluzii

Din cea de-a doua concluzie ne putem da seama că Rita reacționează activ la stimul, sacoșa

verde cu mâncarea ei favorită. Pentru a primi ce își dorește apelează la comportamente precum

gudurat, sărit pe picioarele mele etc.

Cea de-a treia observație ne arată că Rita face diferența dintre o persoană din familie și un

străin de la care nu este învățată să mănânce, chiar dacă acesta are mâncarea ei favorită. Aceasta

reacționeaza pasiv, observând stimulul – sacoșa verde cu mâncarea ei favorită – dar nu apelează

la niciun comportament pentru a-l obține, ci continuă cu câteva comportamente obișnuite, cum ar

fi: se joacă, umblă, doarme...



10

Bibliografie

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Husky_Siberian

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Caine

3. Kristin Mehus-Roe , "Totul despre cainele tau"

http://ro.wikipedia.org/wiki/Husky_Siberian

https://ro.wikipedia.org/wiki/Caine



11

Mulțumiri

Îi mulțumesc Ritei pentru că a acceptat, sper, să mă ajute să realizez acest proiect și

experiment. Și îi mulțumesc că nu mănâncă de la străini,a îvățat bine.

animala proiect final

Documents