cardiologie explorari

Download CARDIOLOGIE explorari

Post on 09-Aug-2015

101 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

kj

TRANSCRIPT

CARDIOLOGIE ANGIOCARDIOGRAFIA Examen efectuat n scopul evalurii functionrii anumitor valve cardiace (valvele mitrale pe partea stng a inimii si valvele tricuspide pentru partea dreapt, care mpiedic refluxul sngelui de la ventricule spre atrii, n timpul contractiei inimii). Angiocardiografia permite si alte aprecieri despre felul in care inima se contract si poate pre- ciza tipul unor eventuale malformatii congenitale. Acest examen este esential mai ales atunci cnd se are in vedere o interventie chirurgical cardiac si atunci cnd se doreste evaluarea riscului afectiunilor cardio-vasculare care pot perturba contractiile muschiului cardiac. Tehnica Angiocardiografia este un examen radiografic al crui principiu const n msurarea diferentelor de absorbtie dintr-un fascicul de raze X de ctre tesuturile inimii. Pentru a putea vizualiza cavitatea cardiac, se injecteaz inaintea examenului un produs numit ,,de contrast, opac la razele X. Pregtirea si derularea practic Angiocardiografia necesit o spitatizare de 24-36 de ore. Examenul se practic n sala de radiologie, sub anestezie local. Pacientul trebuie s aib stomacul gol din ajunul zilei n care a fost stabilit examenul, (s nu fi mncat in ziua examenului). naintea examenului, asistenta medical invit pacientul s se dezbrace si s se intind pe masa de radiologie. Ea rade si dezinfecteaz cu ajutorul unei solutii antiseptice zona corespunztoare venei sau arterei n care se va introduce cateterul; aceast zon poate s fie la plica cotului, la plica axilar (sub brat) sau la plica inghinal. Asistenta medical plaseaz electrozii pentru electrocardiogram pe toracele pacientului, pentru a asigura un control permanent al activitatii inimii n timpul desfsurarii procedurii. Medicul care realizeaz examenul injecteaz un produs, care anesteziaz local regiunea. (Dac pacientul este un copil, anestezistul l va supune unei anestezii generale usoare). Introduce apoi n ven sau n arter un tub fin de plastic (cateter) cu diametrul de 1,52,5 mm, pe care l orienteaz prin vase, pn la inim, urmrindu-i ascensiunea progresiv si verificndu-i pozitia pe un ecran de control. Captul caterului este prevzut cu unul sau mai multe orificii prin care trece produsul de contrast iodat. Cand acesta difuzeaz in cavitatea cardiac, medicul face clisee radiografice din diferite unghiuri, totul find constant nregistrat pe electrocardiograma. La finalul examenului, el retrage cateterul din vas si aplic un pansament dup ce a comprimat zona punctiei. Examenul dureaz ntre 30 de minute si o or si jumtate, In functie de imaginile pe care medicul doreste s le obtin. Dup o angiografie, n cazul n care cateterul a fost introdus n vena de la plica cotului, pacientul trebuie s se odihneasca cteva ore; in schimb, daca a fost introdus in zona inghinal, pacientul trebuie s stea n decubit dorsal (pozitia lungit) 24 de ore, pentru a evita riscurile hemoragiei locale. Efecte secundare In general, injectia produsului de contrast iodat este nsotit de o senzatie de cldur ce difuzeaz in tot corpul, care nu este ins deosebit de dezagreabil. Se mai ntmpl ca anumiti pacienti s prezinte n acele momente o senzatie de greata o scurt indispozitie, fr gravitate. Aparitia oricror simptome trebuie semnalat medicului.

Alte efecte secundare sunt rare si n general nesemnificative: hematom n locul punctiei, reactii alergice. Complicatiile cardiace sau hemoragice sunt rar ntlnite si de cele mai multe ori fara consecince grave. De retinut Cantitatea de raze X Ia care organismul este expus n timpul acestui examen este mic. Far exceptie el nu se practic la femeia nsrcinat, din cauza riscurilor pe care actiunea razelor X le-ar putea reprezenta pentru fat. Este obligatorie efectuarea unui test de sarcin nainte de acest examen oricrei femei de vrst fertil, care nu a folosit metode contraceptive si ar putea fi insrcinata. Produsul de contrast iodat injectat poate provoca o reactie alergic manifestat mai ales prin: Great,vomismente, eruptii cutanate si, de asemenea, o scdere a tensiunii arteriale. Medicul se va asigura deci c pacientul n-a prezentat niciodat alergii (astm, eczeme, alergie la iod), caz in care el poate prescrie un tratament antialergic, care trebuie urmat cu regularitate n zilele ce preced angiografia. n acest caz, pacientul nu trebuie s se mire c va simti o stare usoar de somnolent. La persoanele care sufer de insuficienta renala se impun masuri de precautie printre care consumul abundent de lichide n zilele precedente si ulterioare examenului. Medicul va prescrie acestora n mod curent analizele care privesc functia renal: ureea si creatinina. Pentru a preveni orice risc legat de hemoragie, medicul va ntreba pacientul dac a luat cumva medicamente anticoagulante sau a fcut tratament cu aspirin (fluidifiant al sngelui). El va prescrie analize ale sn gelui, printre care determinarea grupei sanguine, a Rh-ului, hemoleucogram si teste de coagulare a sngelui. Rezultatele angiografiei sunt cunoscute, de cele mai multe ori, a doua zi, dup developarea filmului radiografic si interpretarea lor de ctre medicul care a efectuat examenul. ANGIOGRAFIA CAROTIDIANA Examen radiologic care are drept scop studierea arterelor gatului si ale craniului (capului) care alimenteaz creierul cu snge. Carotidele sunt principalele artere. Angiografia carotidian permite precizarea naturii eventualelor leziuni arteriale, de cele mai multe ori produse datorit aterosclerozei, si care constau n ngustarea lumenului arterial sau/si pierderea elasticitatii normale asociat cu rigidizarea peretelui arterial. Aceste mocliflcri ale arterelor sunt responsabile de accidentele vasculare cerebrale. La acest examen se apeleaz foarte des cnd se are n vedere o interventie chirurgical pentru tratarea acestor leziuni. Examenul permite studierea raporturilor anatomice ntre vase si leziunea asupra creia se intervine chirurgical. Tehnica Angiografia carotidian este un examen radiografic al crui prin cipiu const n msurarea diferentelor de absortie a unul fascicul de raze X de ctre diferitele tesuturi ale gtului si ale craniului pe care le traverseaz. n timpul examenului sunt efectuate clisee.Pentru a se putea vizualiza arterele, se injecteaz inaintea examenului un produs numit ,,de contrast, opac la razele X. Pregatirea si derularea practic

Angiografia carotidian necesit o spitalizare de cel putin 24 de ore. Se practic in sala de radiologie, sub anestezie local sau, foarte rar, sub anestezie general. Pacientul trebuie s nu fi mncat nimic si s nu fi baut sau fumat n preziua examenului. naintea examenului, pacientul se dezbrac la nivelul toracelui si se ntinde pe masa de radiologie care se poate nclina in diferite pozitii. Asistenta medical rade si dezinfecteaz cu ajutorul unei solutii antiseptice zona corespunztoare arterei in care va fi introdus cateterul, fie direct la nlimea arterei carotidiene, n partea mijlocie a gtului, fie la brat sau axil (sub brat). Medicul care face examenul injecteaz n aceast zon un produs care anesteziaz local regiunea. In caz de anestezie general, aceasta este fcuta de ctre medicul anestezist. Radiologul introduce un tub fin de plastic (cateter) cu diametru variabil intre 1,52,5 mm, n artera aleas si l ghideaz, urmrind progresia acestuia i venficandu-i pozitia pe un ecran de control. Extremitatea cateterului este prevzut cu unul sau mai multe orificii prin care trece produsul de contrast iodat. Cnd acesta difuzeaz, medicul realizeaza clisee radiografice din diferite unghiuri. La finalul examenului, medicul retrage cateterul din vas si aplic un pansament dupa ce a comprimat zona punctiei. Procedeul dureaz intre 30 de minute si o or si jumtate, in functie de imaginile pe care medicul doreste s le obin. Dup o angiografle carotidian, pacientul trebuie s se odihneasc mai multe ore. Pentru a preveni riscurile hemoragiei, tratamentul cu medicamente anticoagulante sau pe baz de aspirin (fluidiflant al sngelui) trebuie diminuat sau suspendat temporar. Medicul se informeaz deci asupra tratamentului pe care pacientul, care urmeaz a fi supus acestui tip de examen, l urmeaz. De asemenea, i prescrie analize ale sngelui, n special determinarea grupei sanguine, a Rh-ului, hemoleucograma si teste de coagulare. Efecte secundare In general, injectarea produsului de contrast iodat se asociaz cu o senzatie de cldura care difuzeaz in tot corpul, care nu este ns deosebit de dezagreabil. Se mai ntmpl cteodat ca unii pacienti s prezinte n acele momente senzatii de great, varsturi, care le provoac scurte in dispozitii fr gravitate. Orice simptom, chiar dac il considerm lipsit de important, trebuie semnalat ins medicului naintea inceperii examenului, pentru ca acesta s poata lua msurile necesare. Alte efecte secundare sunt rare si in general nesemnificative: poate surveni un mic hematom la locul punctiei unde s-a introdus cateterul sau pot aprea reactii alergice de mic intensitate. Complicatiile cardiace, hemoragice sau neurologice sunt foarte rare si de cele mai multe ori fr consecinte grave. De retinut Cantitatea de raze X la care este expus organismul in cursul acestui examen este mic. Fr exceptie, el nu se practic la femeia insrcinata din cauza riscurilor pe care actiunea razelor X le-ar putea reprezenta pentru fat. Este obligatorie efectuarea unui test de sarcin nainte de acest examen oricrei femei de vrst fertil, care nu a folosit metode contraceptive si ar putea fi nsrcinat. Produsul de contrast iodat injectat poate provoca o reactie alergic manifestat mai ales prin: great,vomismente, eruptii cutanate si, de asemenea, o scdere a tensiunii arteriale. Medicul se va asigura deci c pacientul n-a

prezentat niciodat alergii (astm,eczeme, alergie la iod), n care caz, el va prescrie un tratament antialergic, care trebuie urmat cu regularitate n zilele ce preced angiocardiografia. n acest caz, pacientul nu trebuie s se mire c va simti o stare usoar de somnolent. Persoanele care sufer de insu ficient renal trebuie s consume lichide din abundent n zilele precedente si ulterioare