cardiologie si nursing in cardiologie

Download Cardiologie Si Nursing in Cardiologie

Post on 29-Oct-2015

445 views

Category:

Documents

16 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

CARDIOLOGIE I NURSING IN CARDIOLOGIE COMPEENTE SPECIFICE C1.Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor cardiovasculare. C2.Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing)la pacientii cu afectiuni cardiovasculare. C3.Elaboreaza planul de ingrijire(nursing) C4.Aplica interventiile proprii si delegate C5.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate ANATOMIA l FIZIOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULARAparatul cardiovascular cuprinde inima i vasele (arterele, venele, capilarele i limfaticele).Inima este un organ musculo-cavitar. Pereii si sunt alctuii din miocard, pericard i endocard. Miocardul este format dintr-o reea de fibre musculare. El este mai gros la nivelul ventriculului stng. Pericardul este situat pe faa extern a miocardului i are rol protector. nvelete inima, o protejeaz i o fixeaz de organele din jur. Endocardul nvelete miocardul pe faa sa intern, adic nspre cavitile inimii. Este constituit dintr-o foi seroas care se continu i n vase.Cavitile inimii sunt alctuite din patru cmrue: dou superioare numite atrii (drept i stng) i dou inferioare numite ventri culi (drept i stng). Sistemul de comand al inimii este format dintr-o serie de noduli (esut muscular embrionar). Sistemul de comand al inimii este autoexcitabil i bun conductor al impulsurilor. Circulaia mare sau sistemic ncepe din ventriculul stng, se continu prin aort i ramurile ei, conducnd sngele oxigenat n ntreg organismul. Sngele de la nivelul esuturilor ncrcat cu CO, este colectat de numeroase vene care n final formeaz cele dou vene cave (superioar i inferioar) ce se vars n atriul drept. Circulaia mic sau pulmonar ncepe n ventriculul drept, se continu cu artera pulmonar care duce sngele de tip venos (ncrcat cu COa) la plmni unde se oxigeneaz i de unde prin venele pulmonare ajunge n atriul stng, apoi n ventriculul stng, unde ncepe circulaia mare. Funciile aparatului cardiovascular sunt urmtoarele: transport sngele de la inim ctre periferie, esuturi i invers; transport substane nutritive de la organele de absorbie intestinal la organe i esuturi; transport medicamentele de la poarta de intrare n restul organismului; transport produsele de metabolism de la esuturi i organe ctre organele de excreie. Reglarea funciei aparatului cardiovascular Se face de ctre: Sistemul nervos central prin sistemul nervos simpatic i parasimpatic. Simpaticul este accelerator al funciilor cardiovasculare, determin tahicardie, vasoconstricie i creterea tensiunii arteriale. Parasimpaticul este inhibitor fiind bradicardizant, vasodilatator i determin scderea tensiunii arteriale. Sistemul neuroendocrin n special prin tiroid, hipofiz i glanda suprarenal. Substanele care rezult n urma metabolismului (n special substanele acide); Efortul psihic sau fizic impus de activitatea cotidian. Explorarea funcional a aparatului cardiovascular se face separat pentru inim i vase, folosind urmtoarea schem: examen clinic (subiectiv i obiectiv); examinri paraclinice: examenul radiologic, electrocardiogram (ECG), probe biochimico-umorale; explorri n condiii de efort dozat; explorri morfologice: puncii pericardice, biopsii vasculare etc. EXPLORAREA FUNCTIONALA A INIMII EXAMEN CLINIC Anamneza.: Se fac investigaii asupra antecedentelor heredocolaterale interesndu-ne de boli ca hipertensiunea arterial, obezitatea, diabetul zaharat, accidente vasculare, mori subite etc. Antecedente personale: Se insist asupra reumatismului acut, alte boli infecto-contagioase sau neinfecioase, precum i asupra mediului n care triete i muncete persoana respectiv. Istoricul bolii : va fi amnunit, consemnndu-se momentul cnd s-au evideniat primele semne de suferin, evoluia simptomelor, etap cu etap, dac exist i cnd au aprut semne de decompensare cardiac. Se va insista asupra simptomelor funcionale (durere, palpitaii, dispnee), condiiile n care survin, relaia lor cu activitatea profesional, cu factorii de mediu i meteorologici. Semne si simptomein bolile cardiovasculare Dispneea are 2 componente: una subiectiva(senzatie de sufocare), una obiectiva(modificari ale respiratiei din punct de vedere al frecventei,amplitudinii,ritmului) In bolile cardiace dispneea are caracter mixt(inspirator si expiratori si este polipneica. Dispneea poate fi: 1.Dispnee de efort Este confirmata in raport cu toleranta proprie la efort.Este proportional cu efortul,dureaza tot timpul desfasurarii efortului,dispare(se remite) la repaus.Este progresiva(apare la eforturi din ce in ce mai mici) 2.Dispnee de repaus este permanenta,se intensifica la eforturi mici,obliga pacientul la ortopnee Ortopneea este o forma cronica de dispnee de repaus care oblige bolnavul la pozitie sezanda perioada indelungata,rareori se accentueaza noaptea,bolnavul fiind obligat sa doarma cu capul pe masa sau in fotoliu. Dispnee paroxistica se manifesta ca astmul cardiac sau EPA.Intre cele 2 manifestari este diferenta de intensitate. Mecanismul principal de producer e a dispneei este staza pulmonara.Staza veno-capilara de la nivelul pulmonului-determina transudat(trecerea lichidului in interstitiu pulmonar care va determina scaderea compliantei(elasticitatea) pulmonaredispnee. Cianoza cardiaca este de tip periferic,apare la nas,buze,degete,uneori la pavilionul urechii spre deosebire de cianoza din bolile pulmonare cronice unde cianoza este de tip central. Palpitatiile sunt percepute constient de pacient ca batai ale inimii prea puternice sau prea slabe.Apar si la persone sanatoase la efort,emotii ,exces de excitant(cafea,alcool) Bolnavul le descrie ca o bataie puternica, sau o bataie urmata de o pauza, sau cu senzatie de falfaire sau rotire.Se diagnosticheaza pe baza datelor clinice si ale EKG-uluiaritmie. Anamneza trebuie sa stabileasca: caracterul regulat sau nu al palpitatiilor; inceputul si sfarsitul care poate fi brusc sau treptat, frecventa cardiaca in timpul accesului, conditii de aparitie, simptome care il insotesc:durere, transpiratii, ameteli; daca inceteaza la manevrele vagale( sunt manevre prin care se incearca influentarea nervului vag: compresia globilor ocular, niciodata pe cornee timp de 20-30 de secunde;compresiune sinocarotidiana dreapta la nevoie stanga, eventual alternative, niciodata simultan. DUREREA are aspect clinice si mecanisme de producere diferite. Tipuri de durere: Durere coronariana( anginoasa)- este determinate de tulburari de irigatie coronariana( arterele coronare sunt obstruate de placi de atherom, teritoriul este ischemiat si apare durerea) Claudicatie intermitenta- determinate de ischemia periferica a unui membru inferior( cladicare=schiopatare), are character de crampa in molet, uneori in coapsa.Apare in arterita, si la efortul de mers, cedeaza la repaus Ingrijiri cu rol propriu : mers in limita impusa de durere incaltaminte lejera sosete fara elastic, fara centuri foarte stramte igiena picioarelor( spatii interdigitale) unghii taiate drept indepartarea calozitatilor protejarea degetelor de traumatisme evitarea expunerilor la frig, dar si la temperaturi ridicate bolnav in repaus Rol delegat: vasodilatatoare periferice: Pentoxifilin Nitroglicerina sublingual Instruirea pacientului asupra semnificatiei durerii a modului de prevenire si control a factorilor favorizanti si de risc. Edemele Edemul cardiac este initial periferic cu aparitie in zona maleolara a membrelor inferioare si progreseaza treptat( ca iradiere si volum).Este un edem dur, rece, lasa godeu si este asociat cu cianoza. In fazele avansate se generalizeaza si impreuna cu colectiile seroase formeaza anasarca. Edemele apar dupa o retentie de cativa litri de lichide( 4-6 l ) Ingrijiri cu rol propriu: cantarire zilnica si bilant hidric pozitie care sa previna accentuarea edemului evaluarea zilnica a tegumentelor si edemelor alimentatia cu supliment de K si regim hiposodat Rol delegat: diuretice Alte semne si simptome: astenia fizica febra( infarct, endocardite) cefalee( HTA)- care este pulsatila, predominant occipitala si bitemporala tulburari de diureza( oligurie in perioada de formare a edemelor, si nicturie in insuficienta cardiaca congestiva) tulburari digestive ( inapetenta, greturi, varsaturi, balonare, dureri abdominal, uneori tulburari de transit) hepatalgii determinate de medicatie si de irigarea defectuoasa si de congestia vaselor mezenterice tulburari auditive( tinitus- tiuit sau pocnituri in urechi) tulburari de vedere( muste zburatoare, hemianopsie- pierderea complete sau partial a vederii, cecitate) epistaxis( HTA) tulburari de somn lesin si sincopa Examenul obiectiv Se ncepe cu inspecia general a bolnavului, cu atenie asupra tegumentelor i a regiunii precardiace. Se observ eventuala cianoz a buzelor, a piramidei nazale sau a unghiilor (cauzat de tulburarea hematozei). Se face percuia inimii i a plmnilor, palparea regiunii precardiace i a ocului apexian. Se caut cu atenie edemele n prile declive (gambe, regiunea lombar). Se examineaz abdomenul, viscerele abdominale (ficatul, splina, care pot s fie mrite n bolile cardiace decompensate). Se observ turgescena venelor jugulare. Se determin frecvena cardiac, ocul apexian i tensiunea arterial. Frecvena cardiac se determin la artera radial, att n decubit dorsal, ct i n ortostatism. In mod normal frecvena cardiac este de 6080/minut. Cnd valorile cresc peste 80/min vorbim de tahicardie, cnd scad sub 60/min vorbim de bradicardie. In ortostatism frecvena cardiac este mai mare cu circa 10 bti pe minut. ocul apexian Se percepe n spaiul V intercostal stng pe linia medioclavicular. n mod normal are acelai ritm i frecven cu pulsul radial. n mod patologic sincronismul dispare, ca n aritmia complet sau fibrilaia atrial. Pulsul venos. Se determin mai des la venele jugulare unde se poate nregistra i grafic sub numele jugulogram. Se efectueaz n scop diagnostic n cazul unor leziuni cardiace: valvulopatii tricuspidiene, comunicare interatrial etc. Tensiunea arterial Este presiunea sub care sngele circul n artere. Este o tensiune maxim sau