capitolul vi spatiul rural

of 29/29
AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ VEST Capitolul VI. SPAŢIUL RURAL ÎN REGIUNEA VEST VI.1. Analiza şi diagnoza spaţiului rural Etimologic cuvântul rural provine din latinescul rurs, ruris şi se referă la cultură, câmpuri, teritoriu ocupat, locuit, amenajat şi muncit de om. Ruralul reprezintă spaţiul terestru unde predomină pădurile, culturile şi spaţiile verzi şi care se bazează pe o societate predominant agricolă. Spaţiul rural are capacitatea de a conserva şi reconstrui cadrul natural, ca urmare a unei presiuni antropice mai reduse, asociată cu tipul exploatării economice şi nivelul general de dezvoltare al forţelor de producţie. Câmpurile extinse de culturi, absenţa căilor principale de comunicaţie, prezenţa insulară a cadrului construit de dimensiuni mai mici şi a turmelor de animale, trădează prezenţa ruralului. Îndeosebi în secolul al XX-lea, sub impactul urbanizării, spaţiul rural a cunoscut modificări structurale evidente, amenajări şi ameliorări pentru creşterea capacităţii de producţie a pământului şi pentru modernizarea habitatului rural. Expansiunea spaţiului urban, dezvoltarea căilor de comunicaţie, implantarea unor activităţi neagricole, introducerea unor tehnici şi tehnologii, au dus la încărcarea spaţiului rural cu noi elemente şi noi relaţii, îmbogăţindu-l calitativ şi cantitativ. Desigur, pentru a face o analiză cât mai exactă a ceea ce înseamnă spaţiul rural, cu toate elementele sale caracteristice, nu putem să delimitam ruralul de urban. Cel mai adesea, spatiul rural interacţionează cu spaţiul urban. Cunoaşterea ruralului, în toate dimensiunile sale, reclamă, din multe puncte de vedere, o analiză comparativă „rural-urban”. Diferenţele dintre zonele rurale şi cele urbane, din punct de vedere al organizării economice şi sociale, precum şi a problemelor dezvoltării, sunt rezultatul distincţiei „rural-urban”. „Problema dezvoltării şi amenajării rurale este una dintre cele mai complexe teme ale contemporaneităţii, datorită faptului că, în esenţa sa, presupune realizarea unui echilibru între cerinţa de conservare a spaţiului rural din punct de vedere economic, ecologic şi socio-cultural, pe de o parte, şi tendinţa de modernizare a vieţii rurale, pe de altă parte. În acelaşi timp, dezvoltarea şi amenajarea rurală se află la confluenţa dintre tendinţa de expansiune a urbanului, a dezvoltării agresive a industriei pe seama spaţiului rural şi cerinţa de a menţine, pe cât este posibil, ruralul la dimensiunile sale actuale. Dezvoltarea şi amenajarea rurală, care tind să se modernizeze, au ca principal obiectiv menţinerea şi conservarea caracterului naţional al spaţiului şi culturii rurale, iar acolo unde s-au produs grave distrugeri fizice sau socio- culturale locale, regionale sau naţionale (cum este cazul ţărilor foste comuniste şi în unele zone superindustrializate din Europa occidentală) se propune soluţia reconstrucţiei sau, eventual, restaurării acestor zone, în sensul readucerii lor la standardele de ruralitate.” 1 1 Otiman Păun Ioan – “Dezvoltarea rurală durabilă a României în contextul integrării europene”

Post on 13-Feb-2017

232 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    Capitolul VI. SPAIUL RURAL N REGIUNEA VEST

    VI.1. Analiza i diagnoza spaiului rural

    Etimologic cuvntul rural provine din latinescul rurs, ruris i se refer

    la cultur, cmpuri, teritoriu ocupat, locuit, amenajat i muncit de om. Ruralul reprezint spaiul terestru unde predomin pdurile, culturile i spaiile verzi i care se bazeaz pe o societate predominant agricol.

    Spaiul rural are capacitatea de a conserva i reconstrui cadrul natural, ca urmare a unei presiuni antropice mai reduse, asociat cu tipul exploatrii economice i nivelul general de dezvoltare al forelor de producie. Cmpurile extinse de culturi, absena cilor principale de comunicaie, prezena insular a cadrului construit de dimensiuni mai mici i a turmelor de animale, trdeaz prezena ruralului.

    ndeosebi n secolul al XX-lea, sub impactul urbanizrii, spaiul rural a cunoscut modificri structurale evidente, amenajri i ameliorri pentru creterea capacitii de producie a pmntului i pentru modernizarea habitatului rural.

    Expansiunea spaiului urban, dezvoltarea cilor de comunicaie, implantarea unor activiti neagricole, introducerea unor tehnici i tehnologii, au dus la ncrcarea spaiului rural cu noi elemente i noi relaii, mbogindu-l calitativ i cantitativ.

    Desigur, pentru a face o analiz ct mai exact a ceea ce nseamn spaiul rural, cu toate elementele sale caracteristice, nu putem s delimitam ruralul de urban. Cel mai adesea, spatiul rural interacioneaz cu spaiul urban. Cunoaterea ruralului, n toate dimensiunile sale, reclam, din multe puncte de vedere, o analiz comparativ rural-urban. Diferenele dintre zonele rurale i cele urbane, din punct de vedere al organizrii economice i sociale, precum i a problemelor dezvoltrii, sunt rezultatul distinciei rural-urban.

    Problema dezvoltrii i amenajrii rurale este una dintre cele mai complexe teme ale contemporaneitii, datorit faptului c, n esena sa, presupune realizarea unui echilibru ntre cerina de conservare a spaiului rural din punct de vedere economic, ecologic i socio-cultural, pe de o parte, i tendina de modernizare a vieii rurale, pe de alt parte. n acelai timp, dezvoltarea i amenajarea rural se afl la confluena dintre tendina de expansiune a urbanului, a dezvoltrii agresive a industriei pe seama spaiului rural i cerina de a menine, pe ct este posibil, ruralul la dimensiunile sale actuale. Dezvoltarea i amenajarea rural, care tind s se modernizeze, au ca principal obiectiv meninerea i conservarea caracterului naional al spaiului i culturii rurale, iar acolo unde s-au produs grave distrugeri fizice sau socio-culturale locale, regionale sau naionale (cum este cazul rilor foste comuniste i n unele zone superindustrializate din Europa occidental) se propune soluia reconstruciei sau, eventual, restaurrii acestor zone, n sensul readucerii lor la standardele de ruralitate.1 1 Otiman Pun Ioan Dezvoltarea rural durabil a Romniei n contextul integrrii europene

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    Conform definiiei din Carta European a Spaiului Rural, spaiul rural cuprinde o zon interioar sau de coast care conine satele i oraele mici, n care majoritatea prii terenului este utilizat pentru:

    a) agricultur, silvicultur, acvacultur i pescuit; b) activiti economice i culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii); c) amenajrile de zone neurbane pentru timpul liber i distracie (sau rezervaii naturale); d) alte folosine (cu excepia celor de locuit).2 La nivel european, spaiul rural ocup 85% din suprafaa teritoriului,

    cu decalaj pronunat fa de urban n asigurarea calitii vieii. n viziunea european satul are trei funcii principale: funcia economic (agricultur, silvicultur, industrie forestier, artizanat etc.), funcia ecologic (orientat spre conservarea resurselor naturale, spaiilor verzi, mediului, peisajelor i biodiversitii) i funcia socio-cultural, menit s asigure i s lrgeasc viaa asociativ local.3

    Tabelul VII. 1 Criterii naionale folosite n clasificarea aezrilor rurale

    ara Criterii naionale folosite n clasificarea aezrilor rurale Austria Comuniti cu mai puin de 5000 de locuitori Danemarca Aglomeraiile cu mai puin de 200 de locuitori

    Frana Comune coninnd o aglomeraie de mai puin de 2000 de locuitori, locuind n case nvecinate sau la distan de nu mai mult de 200 de metri unele de altele

    Grecia Populaia municipalitilor i comunelor n care cel mai mare centru de populaie are mai puin de 2000 de locuitori Islanda Localiti cu mai puin de 200 locuitori Irlanda Aezri cu mai puin de 500 locuitori

    Luxemburg Comune avnd mai puin de 2000 de locuitori n centrul administrativ

    Olanda Municipaliti cu o populaie mai mic de 2000 de locuitori dar cu mai mult de 20% din populaia activ economic angajat n agricultur, excluznd anumite municipii rezideniale de navetiti

    Norvegia Localiti cu mai puin de 200 de locuitori

    Portugalia Aglomeraii i alte zone administrative cu mai puin de 10.000 de locuitori Suedia Localiti cu mai puin de 200 locuitori.

    Scoia Aglomeraii i alte zone administrative cu mai puin de 1000 de locuitori Spania Municipaliti cu mai puin de 2000 de locuitori Elvetia Comune cu mai puin de 10.000 de locuitori Sursa: Anuarul Demografic al Naiunilor Unite (United Nations Demographic Yearbooks)

    2 Otiman Pun Ioan Restructurarea agriculturii i dezvoltarea rural a Romniei n vederea aderrii la Uniunea European, 2000, ed. Agroprint, Timioara, pg.30. 3 Idem, pg. 275.

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OECD) folosete un singur indicator pentru a deosebi aezrile rurale de cele urbane: numrul de locuitorilor pe kmp. Din acest punct de vedere sunt considerate aezri rurale acele zone n care densitatea populaiei nu depete 150 locuitori/kmp.

    n Romnia, o localitate rural este acea localitate n care majoritatea forei de munc se afl concentrat n agricultur, silvicultur, pescuit, oferind un mod specific i viabil de via locuitorilor si, i care prin politicile de modernizare i va pstra i n perspectiv specificul rural.

    Figura ... Reprezentarea grafic a localitilor rurale din Romnia Pentru caracterizarea ct mai complet a spaiului rural din Regiunea

    Vest, analiza a cuprins cele mai importante dimensiuni ale cadrului de via rural, exprimate printr-un set de ase criterii de analiz. Criteriile sunt condiionate att de sistemul de colectare i stocare a datelor, precum i de lipsa lor n ceea ce privete anumite domenii.

    Cele ase criterii propuse a fi analizate n acest capitol sunt: fizico-geografic, demografic, economic, social, criteriul privind locuinele i utilitile i criteriul privind calitatea factorilor naturali de risc din spaiul rural al Regiunii Vest.

    Analiza spaiului rural cu ajutorul acestor criterii se dorete a avea un grad ct mai ridicat de obiectivitate, unele criterii fiind astfel detaliate n sub-criterii. Condiia de baz n selecia subcriteriilor a fost ca acestea s exprime problemele principale cu care se confrunt viaa locuitorilor din arealul supus analizei.

    Subcriteriile alese au permis evidenierea notei particulare, specifice di-feritelor teritorii componente ale Regiunii Vest. Criteriile i subcriteriile au fost operaionalizate prin intermediul unor indicatori care permit msurarea

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    intensitii fenomenelor i proceselor, precum i identificarea tendinelor de evoluie. Din punct de vedere al unitilor administrativ-teritoriale, la sfritul anului 2005, n Regiunea Vest erau 12 municipii, 30 de orae i 277 de comune, de care aparineau un numr de 1327 de sate.

    Tabelul ... Numrul de localiti rurale din Regiunea Vest, pe judee, n 2005

    Regiunea de dezvoltare /

    Judeul

    Numrul comunelor

    Numrul satelor

    Total Romnia 2851 12946 Regiunea Vest 277 1327 Arad 68 270 Cara-Severin 69 287 Hunedoara 55 457 Timi 85 313

    Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2006, INS, 2007

    1. CRITERIUL FIZICO-GEOGRAFIC Desfurarea activitii economice, sociale i culturale a localitilor

    rurale se realizeaz dintotdeauna n strns concordan cu particularitile reliefului.

    Regiunea Vest, care are n componen judeele Arad, Cara-Severin, Hunedoara i Timi, reprezint 13,44% din suprafaa Romniei, totaliznd 32034 km2. Judeul Timi este, ca ntindere, cel mai mare din ar (3,65% din suprafaa rii), n timp ce judeul Cara-Severin ocup locul trei, cu 3,56% din teritoriul ntregii ri. Aradul, cu 3,25%, este al aselea jude din Romnia, iar Hunedoara deine 2,96% din suprafaa rii.

    Formele de relief Regiunea Vest cuprinde pe teritoriul ei multe din formele de relief

    prezente n Romnia, lucru care creeaz condiii diferite de trai i existen pentru locuitorii acestor meleaguri, mai ales n spaiul rural. Zona montan. Munii prezint unele caracteristici specifice care au influenat ndeosebi apariia i dezvoltarea aezrilor rurale:

    altitudine relativ redus (frecvent sub 2 500 m), aflat sub limita zpezilor permanente;

    aspect fragmentat, prezena a numeroase depresiuni i vi largi (23% din teritoriul montan sunt depresiuni).

    n Regiunea Vest, cele mai importante formaiuni muntoase, situate n marea majoritate n judeele Hunedoara, Cara-Severin i mai puin n Arad i Timi sunt: Munii Parng, Munii ureanu, Munii Retezat, Munii Godeanu, Munii arcu-Muntele Mic, Munii Vlcan, Munii Cernei, Munii Semenic, Munii Aninei, Munii Locvei, Munii Dognecei, Munii Almjului, Munii Poiana Rusc, Munii Zarandului, Munii Codru Moma, Munii Metaliferi.

    Se remarc o prezen semnificativ a populaiei n zona montan, fa-vorizat de condiiile prielnice de dezvoltare a localitilor cum ar fi: prezena numeroaselor depresiuni sub i intramontane (Depresiunea Brad-Hlmagiu, Depresiunea Gurahon, Depresiunea Zarandului, Depresiunea Almjului

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    (Bozovici), Depresiunea Cara-Ezeri, Depresiunea Domanea-Mehadia), a culoarelor de vi largi (Culoarul Mureului, Culoarul Bistrei, Culoarul Timi-Cerna, Defileul Dunrii) i traversarea relativ uoar a masivelor muntoase prin pasuri i trectori.

    Zona dealurilor este caracterizat printr-o altitudine medie de 310 m. n Regiunea Vest aceste forme de relief sunt frecvente n toate cele patru judee componente. Astfel, se pot aminti: Dealurile Lipovei, Dealurile Bulzei, Dealurile Surducului, Dealurile Lpugiului, Dealurile Pogniului, Dealurile Tirolului, Dealurile Oraviei, Dealurile Crianei, Dealurile (Piemontul) Codrului, Dealurile Hunedoarei.

    Zona de cmpie i lunc. Aceast form de relief este important pen-tru terenurile pretabile activitilor agricole, n special pentru culturile de cmp. Cmpia este predominant n judeele Arad i Timi, unde se gsesc urmtoarele uniti fizico-geografice: Cmpia joas a Timiului, Cmpia Jimboliei, Cmpia Aranci, Cmpia Vingi, Cmpia Lugojului, Cmpia Brzavei, Cmpia Aradului i Cmpia Criurilor, cu dou subuniti: Cmpia Criului Alb i Cmpia Cermeiului.

    Principalele arii naturale protejate n Regiunea Vest, dintre cele mai importante arii naturale protejate,

    ocupnd suprafee extinse, pot fi amintite: parcuri naionale: Retezat, Cheile Nerei Beunia, Domogled Valea Cernei, Semenic Cheile Caraului, Defileul Jiului; parcuri naturale: Grditea Muncelului Cioclovina, Porile de Fier, Lunca Mureului i Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului. De asemenea, n Regiunea Vest se mai gsesc o multitudine de rezervaii tiinifice i naturale, monumente ale naturii i parcuri dendrologice.

    2. CRITERIUL DEMOGRAFIC Dimensiunea demografic este polul central al analizei, deoarece popu-

    laia este att factor de aciune, ct i factor de consum, fiind beneficiarul dez-voltrii.

    n analiza-diagnostic a spaiului rural, elementul demografic apare n principal n calitate de potenial de dezvoltare. De aceea, populaia este anali-zat sub aspect cantitativ, structural i evolutiv, aspecte ce prezint diferenieri foarte mari n Regiunea Vest.

    Numrul populaiei n anul 2005, populaia Regiunii Vest era de 1.930.458 locuitori,

    reprezentnd 8,92% din populaia Romniei. Dintre acetia, 702.965 erau locuitori ai mediului rural, reprezentnd 36.4% din totalul populaiei Regiunii Vest. Populaia pe medii de reziden este mult mai echilibrat distribuit la nivel naional, fiind mprit astfel: 54,9% n mediul urban i 45,1% n cel rural. Aceast diferen mare ntre populaia urban i rural la nivelul Regiunii Vest se datoreaz i gradului mare de urbanizare al judeului Hunedoara. Valori sub media naional la nivelul populaiei rurale se remarc n toate judeele Regiunii Vest. Fenomenul de mbtrnire demografic i dezechilibrele structurilor pe vrste ce se manifest n prezent n majoritatea comunelor contribuie la scde-rea pe cale natural a populaiei. Dac aceste tendine se menin, va deveni

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    evident procesul de diminuare a dimensiunii medii a aezrilor rurale din regiune, exprimat printr-o cretere a ponderii comunelor mici i foarte mici.

    Densitatea populaiei n Regiunea Vest, n anul 2005, densitatea medie a populaiei era de

    60,3 locuitori/kmp. n teritoriu se identific dou modele de distribuie a populaiei i respectiv, dou tipuri de zone: o zon mai intens populat, situat n vest, n special n periurban, i o zon mai slab populat, n zona montan, unde populaia scade mult sub 30 de locuitori/kmp.

    Evoluia populaiei Evoluia populaiei este una dintre problemele cele mai discutate cu

    privire la spaiul rural. Dei reducerea populaiei rurale prea a fi un fenomen firesc pn acum 10-15 ani, fenomen care s-a semnalat n toate rile, exist situaii n care scderea populaiei a depit limitele suportabile ale sistemului demografic i s-au produs alterri ale echilibrelor demografice.

    Schimbrile politice i economice intervenite dup 1989 au avut o reflectare imediat n indicatorii demografici. Avnd n vedere structura pe vrste a populaiei rurale, nivelul actual al mortalitii pare s fi atins un maxim. n perioada viitoare se preconizeaz o tendin de relativ stagnare i apoi de descretere uoar a valorii ratei mortalitii.

    Dei pare paradoxal, totui nivelul actual al mortalitii va conduce la o ntinerire a populaiei rurale prin scderea vrstei medii peste 10-15 ani, moment pn la care populaia se va reduce pe cale natural cu cel puin 10% datorit ponderii mari a vrstnicilor care au peste 60 de ani n prezent. Se prevede o continuare a scderilor de populaie n zonele cu grad ridicat de mbtrnire. Astfel, populaia rural a anului 2015 va fi mai tnr, dar mai puin numeroas dect n prezent (excluznd alte cauze de modificare a numrului populaiei).

    n ceea ce privete mbtrnirea demografic masiv din rural, aceasta a fost determinat de migraia masiv a populaiei tinere de la sate ctre orae, care a avut loc n perioada de industrializare forat din intervalul 1960-1985.

    Rata natalitii Rata medie a natalitii n spaiul rural din Regiunea Vest n anul 2005 a fost 9,4, fiind mai mic dect media natalitii din mediul urban al regiunii (9,5). De asemenea, se observ faptul c rata natalitii din mediul rural din Regiunea Vest este mai sczut dect rata natalitii din mediul rural la nivel naional, care a fost n 2005 de 10,6. Totui, n multe zone din spaiul rural exist un potenial de nnoire i de ntinerire a populaiei.

    Populaia rural din regiune este deja mbtrnit i datorit natalitii sczute nregistrate n ultimii ani, dezechilibrele demografice se vor perpetua i se vor accentua n viitor.

    Rata mortalitii Rata medie a mortalitii populaiei rurale din Regiunea Vest n anul

    2005 a fost de 16,2, mult mai mare fa de cea a populaiei urbane (11,2). Creterea ratei mortalitii n ultimii ani a fost generalizat ca i tendin, att n mediul rural, ct i n cel urban. Rata medie a mortalitii populaiei rurale din Regiunea Vest a fost mai mare dect rata nregistrat la nivel naional de 14,9.

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    Evoluia ratei mortalitii din mediul rural este justificat n principal de proporia mare a vrstnicilor, n timp ce evoluia din urban, unde populaia este mult mai tnr, dovedete o nrutire a condiiilor de via. Manifestarea acestui fenomen nregistreaz mari variaii n teritoriul regiunii.

    n general exist o corelaie direct ntre nivelul mortalitii i gradul de mbtrnire demografic.

    Tabelul ... Sporul natural n Regiunea Vest, pe judee i pe medii, n anul 2005

    Rate la 1000 de locuitori Nscui

    vii Decese Spor

    natural Nscui

    vii Decese Spor

    natural Regiunea /

    Judeul Urban Rural

    Romnia 9,9 9,9 - 10,6 14,9 -4,3 Regiunea Vest 9,5 11,2 -1,7 9,4 16,2 -6,8 Arad 9,6 13,0 -3,4 9,9 16,1 -6,2 Cara-Severin 9,9 11,2 -1,3 8,5 17,6 -9,1 Hunedoara 9,2 10,6 -1,4 6,9 19,2 -12,3 Timi 9,5 10,7 -1,2 10,6 13,9 -3,3

    Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2006, INS 2007 Datele statistice indic judeul Hunedoara ca avnd cele mai grave

    probleme demografice privind spaiul rural, n anul 2005, n acest jude, nregistrndu-se totodat cea mai mic rat a natalitii i cea mai mare rat a mortalitii din regiune.

    Sporul natural n Regiunea Vest este negativ, att n mediul urban, ct i n cel rural, dar valoarea indicatorului n ceea ce privete spaiul rural este mult mai mare datorit mortalitii ridicate.

    Migraia intern Dei ncepnd cu anii 80, micarea migratorie din ara noastr pe

    direcia rural-urban a fost net superioar direciei urban-rural, ncepnd din anul 1992, s-a observat o cretere a fluxului schimbrilor de domiciliu din mu-nicipii i orae n comune, favorizat de msurile legislative privind proprieta-tea asupra terenurilor i stimulate de deteriorarea condiiilor economice i sociale de la orae (pierderea locurilor de munc).

    Soldul migraiei interne n Regiunea Vest a fost pozitiv n anul 2005. Soldul migraiei urbane a fost negativ, cel mai mare sold negativ nregistrndu-se n judeul Hunedoara, urmat de departe de celelalte judee din regiune. Populaia din mediul rural a crescut n 2005 cu 4.267 persoane, soldul migratoriu fiind pozitiv n toate cele patru judee i avnd valorile cele mai mari n judeele Timi i Arad.

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    Tabelul... Migraia intern determinat de schimbarea domiciliului pe judee i medii n anul 2005

    Total Urban Rural Regiunea / Judeul Plecai Sosii Sold Plecai Sosii Sold Plecai Sosii Sold Romnia 272604 272604 - 157377 136840 -20537 115227 135764 20537 Regiunea Vest 23849 25638 1789 15328 12850 -2478 8521 12788 4267

    Arad 4643 5540 897 2603 2382 -221 2040 3158 1118 Cara-Severin 4310 4558 248 2448 2244 -204 1862 2314 452

    Hunedoara 6588 5096 -1492 5219 3353 -1866 1369 1743 374 Timi 8308 10444 2136 5058 4871 -187 3250 5573 2323

    Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2006, INS 2007 Soldul negativ al migraiei dintr-o serie de comune din Regiunea Vest

    se regsete n populaia mediului urban, unde a asigurat meninerea populaiei urbane, compensnd pierderile datorate sporului natural negativ din urban. O parte, ns, sunt migrri n strintate, n special pe criterii etnice. Plecrile semnificative nu se nregistreaz doar n zone cu cretere demografic mare i unde populaia tnr este n exces, ceea ce nseamn c emigrarea nu este determinat neaprat de excedentul de populaie, ci mai ales de insatisfacia fa de condiiile locale de via.

    Este semnificativ apariia unor centre de atracie sau chiar a unor zone de atracie n rural pentru populaia din alte zone - fie orae, fie alte comune. Cteva zone, care grupeaz mai multe comune, care au nregistrat creteri de populaie, marcheaz chiar apariia unor fenomene noi n migraia populaiei. Cele mai ntinse zone, formate din mai multe comune cu migraie net pozitiv, sunt n judeele Timi i Arad.

    n prezent, dei procesul migraiei sat-ora s-a restrns foarte mult, ca urmare a reducerii drastice a ofertei de locuri de munc i locuine n orae, consecinele migraiei din perioada industrializrii se vor menine i vor afecta structurile demografice rurale i n urmtorii 5-10 ani. Dup aceast dat se va produce treptat o reechilibrare a structurilor pe vrste, ntruct contingentele actuale n vrst de 50-59 ani care urmeaz a intra n categoria vrstnicilor sunt mult mai restrnse.

    Durata medie a vieii Durata medie a vieii n Regiunea Vest, n perioada 2003-2005, a fost

    de 71 ani, fiind mai mic dect cea la nivel naional de 71,76 ani. Se constat o diferen ntre sexe de aproximativ 7 ani n favoarea persoanelor de sex feminin, att la nivel regional, ct i la nivel naional. n ceea ce privete mediile de reziden, durata medie a vieii n urban este de 71,2 ani, iar n mediul rural este mai mic, de 70,6 ani. Durata medie a vieii mai mic n spaiul rural se datoreaz condiiilor de via precare i insuficientei rspndiri a serviciilor de sntate i sociale.

    3. CRITERIUL ECONOMIC Activitile economice care se desfoar n mediul rural sunt foarte

    puin diversificate, viaa economic a satului romnesc fiind dominat de practicarea agriculturii. Industria este un sector economic puin dezvoltat n

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    spaiul rural. Astfel, n ultimul timp, o surs alternativ pentru obinerea de venituri i de asemenea, pentru ocuparea forei de munc este practicarea turismului rural sau a agroturismului.

    Agricultura Rezervele de cretere a suprafeei agricole n Romnia sunt destul de

    limitate, iar suprafaa ce revine pe locuitor este relativ redus. Aceast situaie impune un caracter intensiv produciei agricole.

    n Regiunea Vest, judeele cu cel mai mare potenial agricol i cu tradiie n practicarea agriculturii sunt Timi i Arad. n Timi, 81% din suprafaa total a judeului reprezint suprafa agricol, iar n Arad, suprafaa agricol reprezint 66% din suprafaa total a judeului. n judeele Hunedoara i Cara-Severin, foste judee preponderent industriale n perioada comunist, suprafeele agricole din totalul suprafeei judeelor au urmtoarele ponderi: 40% n Hunedoara, respectiv 47% n Cara-Severin. n ceea ce privete nivelul naional, suprafaa agricol reprezint 62% din suprafaa total a Romniei.

    Terenul agricol ocup suprafee diferite la nivelul comunelor, datorit poziiei lor n cadrul marilor uniti geografice (cmpii, dealuri, podiuri i muni), iar populaia rural variaz i ea conform gradului de dezvoltare economico-social n profil teritorial. n Regiunea Vest nu se ntlnesc zone omogene ntinse n ceea ce privete repartiia teritorial a suprafeei agricole pe locuitor.

    n 2005, suprafeele agricole private deineau o pondere de 96% din suprafaa agricol a Regiunii Vest, care totalizeaz 1.891.126 hectare.

    Prelucrarea produselor agricole se caracterizeaz prin indicatorul gradul de prelucrare a produselor agricole n comunitatea rural i se calculeaz raportnd volumul produselor prelucrate la totalul potenialului agricol. Datele arat c cel puin un sfert din numrul comunelor i-au dezvoltat cel puin o activitate de prelucrare a produselor agricole. Teritorial s-au identificat cteva zone compacte cu uniti de prelucrare a produselor agricole care cuprind aproape n totalitate judeul Timi. Sub forma unor insule izolate, prelucrarea produselor agricole este o activitate economic prezent i n celelalte judee.

    Industria i ntreprinderile Scopul diversificrii activitilor economice din mediul rural este

    asigurarea unor condiii de via decente a populaiei, prin obinerea unor venituri non-agricole i dotarea utilitar a localitilor. Industria rural cuprinde uniti sau subuniti de producie i prestri de servicii productive, amplasate n spaiul rural i aparinnd cooperaiei meteugreti, societilor comerciale agricole, productorilor particulari etc.

    Obiectivul principal al activitii industriei rurale l constituie producerea de bunuri materiale industriale i alimentare, articole de uz casnic i gospodresc, articole de artizanat i art popular, repararea i recondiionarea de piese, repere i subansambluri pentru nevoile populaiei. De asemenea, n aceast grup de activiti se circumscrie i producerea de energie ce rezult de la microhidrocentralele din mediul rural sau valorificarea energiei eoliene i solare. Un loc important n activitatea de industrie rural l ocup i obinerea materialelor de construcii i producerea de bunuri materiale n cooperare cu unitile economice mari. n ceea ce privete activitatea de prelucrare a produselor agricole principale i secundare, aproape n fiecare localitate rural sunt organizate uniti de procesare a produselor agricole (morrit, panificaie,

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    industria laptelui, etc.), n scopul satisfacerii nevoilor populaiei, att din zonele respective, ct i din oraele nvecinate.4

    Potenialul industrial al localitilor rurale se cuantific printr-un indice complex calculat n funcie de principalele activiti industriale din rural care s-au manifestat n domeniul extractiv, al prelucrrii materiilor prime (industriale, agri-cole), la care se adaug cel al prelucrrii i distribuiei energiei electrice i termice.

    Distribuia comunelor n Regiunea Vest pune n eviden faptul c aproximativ jumtate din numrul total al acestora desfoar cel puin una din activitile industriale corespunztoare unei ramuri dintre cele luate n considerare la constituirea indicatorului.

    n plan teritorial, comunele cu activiti industriale mai complexe au fost identificate n judeul Timi i sub forma unor insule izolate n judeul Hunedoara. n cea mai mare parte a judeului Timi, activitatea industrial principal la nivelul comunelor o reprezint prelucrarea produselor agricole. Pentru multe comune din judeul Hunedoara este specific un singur tip de ac-tivitate industrial, preponderent extractiv, n zonele unde sunt localizate zcminte naturale.

    Mediul antreprenorial din spaiul rural este prea puin dezvoltat. Domeniile de activitate ale ntreprinderilor, n principal microntreprinderi, sunt restrnse, activitatea economic principal desfurat de acestea fiind comerul. De asemenea, trebuie avut n vedere i faptul c dezvoltarea activitilor de industrie i servicii n spaiul rural presupune dezvoltarea n prealabil a infrastructurii de acces i de utiliti, necesar att pentru desfurarea activitilor economice, ct i pentru asigurarea unui trai confortabil populaiei din aceste zone.

    Pentru revitalizarea economiei n spaiul rural, prin crearea de noi locuri de munc i asigurarea unor venituri non-agricole, este esenial atragerea n aceste zone a marilor investitori, att romni ct i strini. n prezent, acetia nu cunosc oportunitile pe care le ofer mediul rural i tind s-i desfoare activitile doar n locaii urbane, datorit, pe de o parte, lipsei de informaii n ceea ce privete spaiul rural, iar, pe de alt parte, lipsei unor strategii locale coerente de dezvoltare, realizate la nivelul comunelor din Regiunea Vest.

    Turismul5 Potenialul turistic n mediul rural este eterogen ca surse de formare:

    peisaj divers, tradiionalitate rural n arhitectur, vestigii istorice i arheologice, resurse n ape minerale i termale i este, de asemenea, caracterizat printr-o subutilizare economic i o vizibilitate social redus.

    Indicatorul gradul de atractivitate turistic se determin n funcie de prezena la nivelul comunelor a zonelor naturale protejate, a zonelor protejate construite, a staiunilor balneare de importan naional, respectiv de impor-tan local, a turismului rural exprimat prin numrul de sate incluse ntr-un circuit de acest tip. Alegerea acestui indicator a avut n vedere surprinderea as-pectelor calitative ale turismului rural din Romnia care pot constitui un ele-ment de baz n fundamentarea unor proiecte sau strategii de diversificare a economiei rurale.

    4 Moga Toader, Rdulescu Carmen Valentina Economia industriilor si serviciilor rurale 5 Aprecierile privind potenialul turistic n mediul rural se bazeaz pe un studiu elaborat de ctre URBANPROIECT - Bucureti, intitulat ,,Zone de interes turistic deosebit

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    Pentru aprecierea gradului de atractivitate turistic se poate avea n vedere o scal a potenialului turistic de felul urmtor:

    comune fr obiective sau potenial turistic; potenial turistic redus: comune cu obiective turistice naturale

    i/sau construite, valorificate pe plan local; potenial turistic mediu: comune cu potenial turistic ridicat, favora-

    bile dezvoltrii funciei de turism; potenial turistic ridicat sau mare: comune cu potenial turistic deo-

    sebit i infrastructura specific, parial realizat, favorabile dez-voltrii prioritare a turismului;

    potenial turistic foarte mare: comune pe teritoriul crora se afl re-zervaii ale biosferei cu valori de patrimoniu natural de interes na-ional i mondial, parcuri naionale, monumente ale naturii.

    Din analiza distribuiei comunelor pe aceasta scal rezult c mai mult de jumtate dispun de potenial turistic mai mult sau mai puin valoros. Dintre acestea, 9% din comune au un potenial turistic mare i foarte mare. Ele sunt distribuite n judeele Hunedoara i Cara-Severin, corespunztor zonelor protejate i monumentelor naturii din Regiunea Vest. Ponderea comunelor cu un potenial turistic ridicat sau mare este de peste 24% din totalul comunelor cu resurse turistice i se ntlnesc cu o frecven mai mare n Cara-Severin (27) i Hunedoara (21).

    n judeele Arad i Timi, ponderea comunelor cu potenial turistic ridi-cat este mai mic. Se consider c 9% din comune nu au potenial turistic, restul ncadrndu-se n grupa cu potenial turistic mediu. Pentru a da o relevan mai mare acestui indicator s-ar impune studierea unor aspecte cantitative privind potenialul turistic, cum sunt capacitatea de cazare turistic sau indicele de utilizare a capacitii turistice, ns aceste date sunt momentan indisponibile.

    n Regiunea Vest, se poate vorbi i de practicarea turismului verde i a agroturismului, cel din urm fiind o alternativ la turismul tradiional, n care potenialul este reprezentat de gospodriile tradiionale din mediul rural, dar i de spaiile monahale i cabanele de vntoare.

    Turismul cultural istoric este dezvoltat datorit unei reele bogate de situri istorice i arheologice, monumente istorice i de arhitectur i muzee. Obiectivele turistice de importan istoric cuprind: Complexul dacic din Mun-ii Ortiei i colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa; cetile medievale oimo, iria, Dezna, Cetatea de Col, Cetatea Jdioara; numeroasele castele medievale, castelele de la Macea, Sofronea, Mntiur, iria, Pncota, Conop, Svrin, Birchi, Mintia, Sntmria-Orlea, Banloc, Ciocova; mnstirile i bisericile din piatr i/sau lemn cu o vechime impresionant, atestnd chiar nceputurile cretinismului n Romnia.

    Fora de munc Populaia activ din Regiunea Vest reprezenta, la nivelul anului 2005,

    60,7% din totalul populaiei n vrst de munc (15-64 ani). Se constat faptul c rata de activitate s-a meninut mai mare n mediul rural (64,2% n 2005) dect n cel urban (58,95% n 2005) n perioada 2000-2005. Populaia ocupat din Regiunea Vest reprezenta, la nivelul anului 2005, 56,6% din totalul

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    populaiei n vrst de munc (15-64 ani). Rata de ocupare este mai mare n mediul rural dect n cel urban (60,0% fa de 54,8%).

    De asemenea, se observ faptul c n mediul urban, ratele de activitate i de ocupare s-au meninut relativ constante n perioada analizat, n timp ce, n rural, acestea au urmat un trend descresctor, cu excepia anului 2005, cnd s-au nregistrat uoare creteri.

    omerii BIM conform criteriilor Biroului Internaional al Muncii (BIM) sunt persoanele de 15 ani i peste, care ndeplinesc simultan urmtoarele condiii: nu au loc de munc i nu desfoar o activitate n scopul obinerii unor venituri; sunt n cutarea unui loc de munc realiznd n ultimele 4 sptmni demersuri pentru a-l gsi i sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele 15 zile dac s-ar gsi imediat un loc de munc.

    Rata omajului BIM a fost mai mic n rural (6,1%) n 2005, fa de mediul urban (7,0%). Acest indicator s-a meninut constant mai mic n rural fa de urban n perioada 2000-2005. Totui, diferena n ceea ce privete rata omajului BIM n urban i rural s-a redus n aceast perioad datorit, pe de o parte, scderii valorii ratei n mediul urban i, pe de alt parte, creterii valorii ratei n rural.

    Tabelul... Participarea populaiei la fora de munc, pe medii,

    n Regiunea Vest, n perioada 2000-2005 An / Indicator 2000 2001 2002 2003 2004 2005

    Rata de activitate* %

    Total Regiunea Vest 66,8 65,0 62,1 60,8 61,9 60,7

    Urban 60,9 60,2 60,3 58,7 60,9 58,9

    Rural 77,4 73,7 65,5 64,7 63,9 64,2

    Rata de ocupare* %

    Total Regiunea Vest 62,2 61,2 57,6 57,1 56,9 56,6

    Urban 54,8 55,4 55,2 54,7 55,6 54,8

    Rural 75,4 71,7 62,0 61,5 59,3 60,0

    Rata omajului BIM** %

    Total Regiunea Vest 6,4 5,4 7,1 5,9 8,0 6,7

    Urban 9,7 7,9 8,5 6,8 8,7 7,0

    Rural 2,2 2,3 5,0 4,6 6,7 6,1 * Calculat pentru totalul populaiei n vrst de munc (15-64 ani) ** BIM = Biroul Internaional al Muncii

    Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2006, INS, 2007 Raportat la totalul populaiei din Regiunea Vest (1.930.458 persoane),

    persoanele active reprezint 43,7%, persoanele ocupate 40,8%, omerii BIM 2,9%, iar persoanele inactive reprezint 56,3%.

    Procentual, se observ c, n mediul rural, ponderea persoanelor active este mai mare dect n urban (44,4,% fa de 43,4%). Cele mai active persoane sunt cele cu vrste cuprinse ntre 25 i 54 de ani. Rata de activitate a persoanelor cu vrste cuprinse ntre 15-24 ani, respectiv 55-64 ani, este mult mai mare n rural dect n urban. Diferena cea mai mare se constat n cazul grupei de vrst 55-64 ani, procentul celor activi fiind 21,7% n urban,

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    respectiv 49,4% n spaiul rural. Dac persoanele peste 65 ani din urban sunt active doar n proporie de 0,4%, n mediul rural, procentul este mult mai mare, fiind de 13,4%.

    Structura populaiei din Regiunea Vest, n funcie de participarea la activitatea economic, pe grupe de vrst i medii, n anul 2005, este prezentat n tabelul de mai jos.

    Tabelul... Structura populaiei din Regiunea Vest, dup participarea la

    activitatea economic, pe grupe de vrst i medii, n anul 2005 - % -

    Persoane active Mediu / Grupe de vrst

    Total populaie

    Total Ocupate omeri BIM*

    Persoane inactive

    Regiunea Vest 100,0 43,7 40,8 2,9 56,3 Urban 100,0 43,4 40,4 3,0 56,6

    Sub 15 ani 100,0 - - - 100,0 15 - 64 ani 100,0 58,9 54,8 4,1 41,1 din care: 15 - 24 ani 100,0 25,4 20,1 5,3 74,6 25 - 34 ani 100,0 78,9 74,5 4,4 21,1 35 - 44 ani 100,0 82,6 78,3 4,3 17,4 45 - 54 ani 100,0 72,4 67,6 4,8 27,6 55 - 64 ani 100,0 21,7 21,2 0,5 78,3 65 ani i peste 100,0 0,4 0,4 - 99,6

    Rural 100,0 44,4 41,7 2,7 55,6 Sub 15 ani 100,0 - - - 100,0 15 - 64 ani 100,0 64,2 60,0 4,2 35,8 din care: 15 - 24 ani 100,0 37,6 32,3 5,3 62,4 25 - 34 ani 100,0 78,9 72,1 6,8 21,1 35 - 44 ani 100,0 83,2 79,1 4,1 16,8 45 - 54 ani 100,0 71,5 68,3 3,2 28,5 55 - 64 ani 100,0 49,4 48,9 0,5 50,6 65 ani i peste 100,0 13,4 13,4 - 86,6

    * BIM = Biroul Internaional al Muncii Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2006, INS, 2007

    Populaia ocupat din Regiunea Vest, n anul 2005, era format din

    788.000 persoane. Dintre acestea, 495.000 persoane lucrau n urban, iar restul de 293.000 i desfurau activitatea n spaiul rural, reprezentnd 37,2% din totalul populaiei ocupate.

    Ponderea salariailor n totalul populaiei ocupate din urban este de 92,1%, iar a patronilor este de 2,0%. n rural, salariaii reprezint 49,1% din totalul populaiei ocupate, iar patronii sunt n numr att de restrns nct procentul lor nu a putut fi cuprins n datele statistice.

    Ponderea lucrtorilor pe cont propriu i a celor familiali neremunerai este mult mai mare n spaiul rural, unde acetia reprezint jumtate din totalul populaiei ocupate (50,2%). n mediul urban, o parte mult mai mic din populaia ocupat este reprezentat de lucrtori pe cont propriu i de lucrtori familiali neremunerai, doar 4,4%.

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    Tabelul... Structura populaiei ocupate din Regiunea Vest, dup statutul profesional,

    pe grupe de vrst, sexe i medii, n anul 2005 din care, n vrst de munc (%):

    grupe de vrst (ani) Mediu / Statut profesional

    Total populaie ocupat

    (mii persoane)

    Total 15-64 ani 15-

    24 25-34

    35-44

    45-54

    55-64

    65 ani i

    peste (%)

    Total Regiunea Vest 788 97,8 9,0 28,3 27,5 24,6 8,4 2,2 Urban 495 99,9 7,7 30,3 29,8 26,6 5,5 0,1 Salariat 456 100,0 7,4 31,1 29,4 26,8 5,3 - Patron 10 100,0 - 23,7 43,5 24,4 8,4 - Lucrtor pe cont propriu 22 99,0 7,5 21,7 34,6 27,0 8,2 1,0 Lucrtor familial neremunerat

    1) 95,1 40,9 17,8 20,4 11,3 4,7 4,9

    Membru al unei societi agricole sau al unei cooperative

    1) 100,0 67,8 32,2 - - - -

    Rural 293 94,2 11,1 24,9 23,7 21,2 13,3 5,8 Salariat 144 99,9 13,5 31,1 29,1 21,6 4,6 0,1 Patron 1) 100,0 - 29,7 50,2 14,5 5,6 - Lucrtor pe cont propriu 87 86,0 3,5 14,9 19,7 23,4 24,5 14,0 Lucrtor familial neremunerat 60 92,0 16,7 24,2 15,7 17,3 18,1 8,0

    Membru al unei societi agricole sau al unei cooperative

    1) 100,0 - - 43,8 56,2 - -

    1) Datele calculate prin extindere nu sunt fiabile datorit numrului redus de cazuri observate Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2006, INS, 2007

    4. LOCUINE I UTILITI Suprafaa locuibil Potrivit datelor furnizate de recensmntul populaiei i al locuinelor

    din 2002, suprafaa locuibil ce revine pe locuitor n Regiunea Vest este de 16,56 mp n mediul rural. Sunt de remarcat diferenele total nesemnificative n-tre cele patru judee.

    Comparativ cu alte ri europene, n Romnia suprafeele locuibile care revin pe o persoan sunt n general mai reduse, deoarece majoritatea locuinelor sunt mici, avnd mai puin de trei camere de locuit. Trebuie totui menionat faptul c n spaiul rural ponderea locuinelor mici (cu 1-2 camere de locuit), este mai redus, respectiv 53,8% din totalul de locuine, comparativ cu mediul urban, unde locuinele mici reprezint 60% din numrul total de locuine.

    Pe ansamblul localitilor rurale, suprafaa locuibil prezint valori si-tuate ntre 10 mp/locuitor i peste 25 mp/locuitor. Majoritatea comunelor (101 comune) se situeaz n intervalul de 15-17 mp/locuitor. Se remarc i zone cu densiti reduse de locuire, cu suprafee locuibile de peste 14 mp/locuitor. Aceste zone sunt situate, n principal, n judeele Timi, Arad i Cara-Severin, unde exist un model tradiional de realizare a locuinelor (locuine mai mari, din materiale durabile i cu mai multe camere, n timp ce numrul de persoane

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    dintr-o familie este mai redus). La aceast situaie a contribuit natalitatea mai redus specific acestei zone i mbtrnirea demografic, fapt ce a condus la creterea numrului gospodriilor formate dintr-o singur persoan.

    Materiale de construcie a locuinelor Din punctul de vedere al materialelor de construcie, n Regiunea Vest

    se disting dou tendine clare: una n zonele de es unde locuinele sunt rea-lizate n cea mai mare parte din materiale durabile (crmid, piatr, bolari i doar sporadic din chirpici) i a doua n zonele de munte i subcarpatice, unde lemnul i piatra sunt principalele materiale de construcie, aici predominnd construciile din lemn, piatr sau nlocuitori cu planee din lemn. Este cazul ju-deului Hunedoara i Cara-Severin.

    Locuinele noi, realizate n ultimii ani, sunt din punct de vedere con-structiv de o calitate superioar, menionndu-se ns aceleai diferenieri din punct de vedere al materialelor de construcie determinate de posibilitile lo-cale de asigurare a acestora. Este important de menionat faptul c, ncepnd cu anul 1992, pentru prima dat dup multe decenii, s-au construit mai multe locuine n mediul rural dect n cel urban. Astfel, n perioada 1992-2002, din totalul locuinelor noi, 226.987 (7,5%) s-au construit n mediul rural, revenind in medie 26 locuine noi la 1000 locuitori.

    Dotarea locuinelor cu instalaii de ap. Alimentarea cu ap potabil Dotarea locuinelor cu instalaii de ap n interior este relevant n

    aprecierea gradului de confort al acestora, existena acestor instalaii permind un stil de via civilizat, care ofer garania unei caliti corespunztoare a apei, ct i posibilitatea amenajrii moderne a dependinelor (baie, WC, buctrie cu ap curent). Problema apei curente pentru comunitile din spaiul rural nu reprezint doar un factor de confort ci i un factor de securitate a sntii. n Romnia reeaua de alimentare cu ap potabil n mediul rural este foarte puin extins.

    Conform ultimului recensmnt al populaiei i locuinelor, la finele anului 2002, numai 15,1% din numrul total de locuine erau dotate cu instalaii de ap n interior, fa de 87,6% n mediul urban (media pe ar era de 51,6%). Datele de mai sus relev faptul c marea majoritate a populaiei rurale se alimenteaz cu ap din surse individuale (fntni sau puuri de ap freatic), n care n cele mai multe cazuri calitatea apei nu este corespunztoare, avnd concentraie mare de nitrai i materii organice, cu mult peste normele de potabilitate.

    n Regiunea Vest, 28,9% din numrul total de locuine din mediul rural dispuneau de instalaii de ap n interior, procentul fiind aproape dublu fa de media pe ar. Totui, exist un numr de 123 comune (46%) care nu au reea de alimentare cu ap. Distribuia n teritoriu a locuinelor care au instalaii interioare de alimentare cu ap evideniaz zone relativ omogene, bine conturate. Astfel, judeul Timi, unde oamenii dispun de un nivel de via mai ridicat i de un model tradiional de locuire mai confortabil, se caracterizeaz i printr-o pondere superioar a locuinelor cu instalaii de ap. n perioada 1992-2002 gradul de nzestrare a locuinelor cu dotri edilitare a crescut, ca urmare a locuinelor noi construite cu dotri superioare, respectiv a unor racorduri noi ale locuinelor din fondul existent.

    Judeele Timi i Arad au reea de alimentare cu ap n peste 70% din comune, lungimea acesteia variind ntre 1 i 71 km. Judeul Cara-Severin are

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    n 29% din comune reea ntre 2,5 i 16 km, iar judeul Hunedoara dispune n 38% din comune de o reea de alimentare cu ap de lungime ntre 1,1 i 13 km.

    Alimentarea cu energie electric n Romnia, gradul de racordare a gospodriilor din mediul rural la

    reeaua de energie electric este de 93,7%. n Regiunea Vest, acest indicator este superior mediei pe ar, fiind de 96,8%.

    Gospodriile neracordate la reea provin fie din satele neelectrificate nc, fie din satele electrificate care necesit lucrri de extindere la reelele electrice existente pentru a putea fi mrit numrul de racorduri.

    Trebuie menionate ns i disfuncionalitile existente n prezent n livrarea energiei electrice, prin desele cderi de tensiune i fluctuaia mare a frecvenei n reea, datorate strii tehnice a echipamentelor. n profil teritorial, gradul de racordare a gospodriilor din comune variaz de la 94% la 100%. Marea majoritate a comunelor, respectiv 243 comune au un grad de electrificare de 100%.

    Alimentarea cu gaze naturale Numrul de comune n care exist reea de distribuie a gazelor naturale

    reprezint aproximativ 9% din numrul total de comune din Regiunea Vest. Accesibilitatea la cile de transport n Regiunea Vest numrul comunelor cu acces direct la reeaua major

    de ci de transport este de 48,8% din numrul total de comune. Cu toate c numrul comunelor strbtute de reele majore de ci de transport este relativ ridicat, accesibilitatea populaiei la aceste artere prezint o serie de dificulti. Aceste dificulti sunt determinate, n principal, de starea precar a marii majoriti a cilor de acces spre drumuri naionale sau ci ferate, acestea fiind n majoritate drumuri comunale, constituite n proporie de cca 15% din drumuri de pmnt. Totodat trebuie menionate i disfuncionalitile determinate de starea tehnic actual a arterelor majore de transport.

    Avnd n vedere att disfuncionalitile menionate, ct i faptul c 4,4% din comune sunt lipsite total de acces direct la drumurile publice modernizate, iar marea majoritate a strzilor din interiorul localitilor sunt nemodernizate, se poate concluziona c starea drumurilor reprezint n prezent o problem major n spaiul rural.

    5. CRITERIUL SOCIAL Cunoaterea infrastructurii sociale rurale i a fenomenelor sociale speci-

    fice impune, din raiuni metodologice, utilizarea urmtoarelor subcriterii: sn-tate, nvmnt i mortalitate infantil.

    Sntate Media naional privind numrul de locuitori la un medic este de

    565 locuitori / medic, media urban este de 378 locuitori / medic, iar media ru-ral de 1426 locuitori / medic. Valoarea medie n rural depete de peste 3 ori media urban. n jumtate din numrul total de comune, populaia ce revine la un medic depete de 2,7 ori populaia / medic la nivel naional i de 4,1 ori nivelul mediului urban. Comunele extrem de defavorizate sunt grupate n ju-deele Cara-Severin, Hunedoara, partea de est a judeelor Timi i Arad.

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    nvmnt Caracteristic pentru mediul rural este predominarea colilor primare i

    gimnaziale: 92% din unitile de nvmnt din mediul rural din Regiunea Vest sunt uniti primare i gimnaziale, mai puin de 1% sunt coli profesionale tehnice i 6,5% sunt licee sau coli postliceale.

    Mortalitatea infantil Deosebirile dintre standardul de via urban i rural se reflect n dis-

    crepana dintre nivelurile mortalitii din cele dou medii. n general, nivelul mortalitii infantile este mai mare n mediul rural dect n cel urban. n ultimii ani, mortalitatea infantil din mediul urban a cptat aspecte ngijortoare, proporia decedailor la 1000 nscui vii ncepnd s creasc.

    n Regiunea Vest, manifestarea teritorial a mortalitii infantile cunoa-te mari diferenieri. Sunt zone n care numrul deceselor infantile depete 40 de cazuri la 1000 nscui vii i altele n care numrul deceselor este foarte sc-zut, sub 12 la 1000 nscui vii.

    Zonele cu cele mai puine decese infantile sunt de asemenea de dou categorii: unele cu un nivel economic i cultural mai ridicat i altele n care exist un proces acut de mbtrnire demografic, rezultnd un numr sczut de nateri.

    Mortalitatea infantil din mediul rural, la nivelul Regiunii Vest, a fost n anul 2005 de 14,7, fiind mai redus dect media naional, de 17,9. n spaiul urban, mortalitatea infantil a fost, n acelai an, puin mai sczut dect n rural, fiind de 13,5. n ceea ce privete situaia pe judeele din regiune, cea mai mare valoare a indicatorului n mediul rural s-a nregistrat n judeul Cara-Severin (19,5), urmat de judeele Timi (15,1) i Hunedoara (13,1). Din acest punct de vedere, judeul Arad se situeaz cel mai bine, avnd cea mai mic valoare a mortalitii infantile (11,8).

    6. FACTORI NATURALI DE RISC Valoarea economic i social ataat peisajului cultivat, habitatelor

    seminaturale i biodiversitii implic necesitatea realizrii strategiilor rurale care creeaz premise nu numai pentru creterea produciei agricole i mbuntirea nivelului de trai n mediul rural, dar i pentru crearea unui cadru motivaional favorabil proteciei mediului nconjurtor.

    Dezvoltarea rural integrat trebuie s includ interaciunea dintre factorii de mediu i cei sociali, culturali, economici i s asigure conservarea resurselor naturale pe termen lung. Situaia actual a factorilor de mediu im-pune msuri imediate de redresare a calitii acestora.

    Factori naturali de risc Alunecrile de teren Conform studiilor elaborate de experii n domeniu, pot fi evideniate

    dou tipuri de zone unde pericolul alunecrilor este semnificativ, i anume: a) zone cu alunecri de teren accidentale sau cu prbuiri (n Munii Apuseni) i b) zone cu alunecri de teren cu frecven i intensitate mari. Aproape un sfert dintre comunele din Regiunea Vest sunt afectate de acest fenomen.

    Seismicitatea Zonele de seismicitate au fost conturate n funcie de mai muli factori:

    intensitatea seismic, magnitudinea, acceleraia maxim seismic i repetabili-

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    tatea. Pentru semnalarea pericolului seismic au fost selectate zonele unde exist riscul producerii unor cutremure cu intensitate seismic mai mare de VIII grade MKS.

    S-a conturat astfel o arie ampl, cuprinznd jumtatea sud-estic a rii, influenat de cutremurele vrncene, precum i cteva zone legate de cutremu-rele danubiene, situate n judeele Timi i Cara-Severin.

    Dei localitile rurale sunt caracterizate printr-un regim mic de nl-ime a construciilor, situarea unora ntr-o zon seismic puternic impune res-pectarea normelor de construcie antiseismic, genereaz obligativitatea mate-rialelor de construcie rezistente i necesitatea ntreinerii i supravegherii per-manente a lucrrilor hidrotehnice aflate pe teritoriul comunelor.

    Deertificarea6 Deertificarea este att un fenomen fizic (natural) ct i un fenomen

    economic i social. Fenomenele de deertificare fizic pot fi constatate n cazul nisipurilor din vestul Romniei i din Oltenia i a podiurilor puternic erodate. Pe de alt parte, deertificarea economic i social este un fenomen complex, care se instaleaz, de regul, n regiunile periferice, cu populaie mai redus i condiii precare de dezvoltare.

    Inundaiile n ultimii ani, Regiunea Vest a fost afectat de inundaii puternice la

    nivelul tuturor celor patru judee componente. n luna aprilie 2005, judeele Timi i Cara-Severin au fost afectate de

    inundaii puternice. n aceast perioad s-au nregistrat valori ale scurgerii de pn la cinci ori mai mari dect debitul mediu multianual, valori datorate n primul rnd viiturilor produse n aceast lun.

    Ca urmare a precipitaiilor czute, s-au produs debite maxime pe ruri, care au condus la depirea cotelor de inundaie, respectiv a fazei a III-a de aprare, la cea mai mare parte a staiilor hidrometrice nregistrndu-se cele mai mari cote din ntregul ir de observaii. Aceasta a avut ca efect deversarea digurilor i ruperea acestora pe rurile Timi i Brzava.

    Pe principalele cursuri de ap din Regiunea Vest, cum sunt: Bega, Timiul, Pogniul, Moravia, Caraul, Nera sau Cerna, au fost nregistrate, n primvara anului 2005, valori ridicate ale debitului.

    Principalele zone inundate din judeul Timi au fost arealele din jurul localitilor: Timioara, Lugoj, Reca, Gtaia, Deta, Foeni, Mntiur, Margina, precum i alte comune i sate nvecinate (Belin, Birda, Chevereu Mare, Dumbrava, Foeni, Topolovu Mare, Ghiroda etc).

    6 Otiman Pun Ioan Dezvoltarea rural durabil a Romniei n contextul integrrii europene

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    Figura VI.1. Evoluia inundaiilor i efectele acestora n perioada

    15.04. 06.05.2005 n judeul Timi Sursa: www.cjtimis.ro

    n aceeai perioad, judeul Cara-Severin a fost puternic afectat de ploi

    abundente i de durat n urma crora mai multe cursuri de ap i-au prsit matca. Inundaiile au afectat localiti, drumuri, reele electrice, poduri, culturi i terenuri agricole. Dei pagubele materiale au fost consistente, nu s-au nregistrat pierderi de viei omeneti. Printre localitile afectate de inundaii s-au numrat: Berzovia, Mureni, Frliug, Oravia, Bozovici, Bile Herculane, Boca etc.

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    Figura VI.2. Evoluia inundaiilor i efectele acestora n perioada

    17.04. 20.04.2005 n judeul Cara-Severin Sursa: www.cjcs.ro

    Inundaiile din primvara anului 2005 au distrus, n judeele Timi i

    Cara-Severin, 17 construcii hidrotehnice cu rol de aprare, 8845 de gospod-rii i anexe, 75 de obiective social-economice, ci de comunicaii, poduri, po-dee i au fost inundate 34 000 de hectare de teren agricol.

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    VI.2. Factori favorabili i nefavorabili ai dezvoltrii zonelor rurale

    VI.2.1. Zone rurale n care prevaleaz factorii favorabili

    dezvoltrii

    Zonele rurale n care prevaleaz factorii favorabili dezvoltrii economico-sociale sunt caracterizate printr-un larg evantai de resurse naturale (n principal resurse minerale ale subsolului, vegetaie forestier, suprafee agricole productive, elemente valoroase ale mediului natural), precum i prin dezvoltarea unor activiti neagricole i multiplicarea resurselor de venituri. Localizarea unora dintre aceste zone n spaiile periurbane ale marilor orae are drept rezultat un procent ridicat de for de munc calificat, o ofert ridicat de locuri de munc i posibilitatea cooperrii n direcia infrastructurilor sociale i tehnice.

    n aceste zone trebuie urmrite obiective cum ar fi: promovarea diversificrii activitilor economice; implantarea de ntreprinderi mici i mijlocii cu profil agricol, in-

    dustrial, artizanal, comercial i servicii; dezvoltarea infrastructurii tehnice; utilizarea eficient a resurselor naturale, acordnd atenie crerii

    condiiilor specifice pentru dezvoltarea activitilor de recreere i turism rural;

    transformarea agriculturii ntr-o activitate performant i diversi-ficat;

    dezvoltarea potenialului uman; mbuntirea infrastructurii sociale i a condiiilor de via; reabilitarea, protecia i conservarea zonelor cu valoare natural i

    de peisaj; implicarea populaiei locale n procesul de dezvoltare a acestor zone.

    n Regiunea Vest au fost identificate dou zone favorabile dezvoltrii rurale care sunt prezentate mai jos i caracterizate cu ajutorul celor ase criterii, pentru fiecare criteriu menionndu-se elementele favorabile dezvoltrii (punctele tari) i elemente defavorabile dezvoltrii (punctele slabe).

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    I. Judeele Cara-Severin i Hunedoara:

    Zonele Porile de Fier Valea Cernei Tismana i ara Haegului Munii Retezat

    Tabel VI.. Zone favorabile dezvoltrii rurale n judeele

    Cara-Severin i Hunedoara

    Criteriul Elementele favorabile Elementele defavorabile

    1. Fizico-geografic

    Rezervaii ale biosferei i parcuri naionale Numeroase rezervaii i monumente ale naturii

    Zone muntoase

    2. Demografic

    Comune de dimensiuni medii i mari n general, stabilitate demografic sau tendine de cretere uoar

    Densitate redus Uoar tendin de mbtrnire demografic

    3. Economic

    O bun reprezentare a sectorului animal Potenial forestier ridicat Atracie turistic ridicat i foarte ridicat Bun reprezentare a activitilor neagricole

    Numr mic de ntreprinztori care activeaz n spaiul rural Activiti economice insuficient diversificate Capacitate redus de rennoire a forei de munc

    4. Locuire i utiliti

    Locuine construite din materiale durabile Pondere mai ridicat a locuinelor racordate la reeaua de ap

    Numr mic de locuine noi

    5. Infrastructur

    Acces relativ bun la drumurile principale i la reeaua de ci ferate

    Nivel sczut de conectare la reeaua telefonic i de acces la Internet

    6. Mediu i factori naturali de risc

    Planuri de aciune pentru protecia mediului

    Accidental au loc alunecri i prbuiri de terenuri Risc seismic ridicat n centrul zonei

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    II. Judeele Timi i Arad:

    Zona de cmpie

    Tabel VI.. Zone favorabile dezvoltrii rurale n judeele Timi i Arad

    Criteriul Elementele favorabile Elementele defavorabile

    1. Fizico-geografic

    Rezervaii i monumente ale naturii

    2. Demografic

    Comune medii si mari Balana pozitiv a migraiei nete mbtrnire demografic incipient

    Numrul de locuitori stabil sau n scdere i capacitate medie de regenerare demografic

    3. Economic

    For de munc calificat Bun reprezentare a activitilor industriale Posibiliti de cooperare cu centrele urbane Procent ridicat de teren arabil n total teren agricol

    Economie bazat n principal pe desfurarea activitilor agricole Capacitate sczut de rennoire a forei de munc

    4. Locuire i utiliti

    Suprafaa de locuit mai mare (spaiul de locuit / persoan mai mare dect media pe ar) Pondere mai ridicat a locuinelor cu alimentare cu ap n interior

    Predomin cldirile vechi, cel mai mic numr de locuine construite n ultimii 30 de ani

    5. Infrastructur

    Procent ridicat al populaiei care beneficiaz de alimentare cu ap din sisteme centralizate Aprovizionare cu gaz i conectare la reeaua telefonic (50% din zon) Acces bun la principalele drumuri si reeaua de ci ferate

    Numr insuficient de drumuri modernizate

    6. Mediu i factori naturali de risc

    Planuri de aciune pentru protecia mediului

    Soluri degradate Risc seismic ridicat Riscul inundaiilor Potenial de producere a unor calamiti naturale Prezena industriilor poluante

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    VI.2.2. Zone rurale n care predomin factorii defavorabili dezvoltrii

    Zonele rurale aflate n dificultate sunt microregiuni, zone punctiforme,

    unde au aprut disfuncionaliti, perturbaii de dezvoltare, presiuni asupra mediului nconjurtor sau aciuni sociale nocive, ca efect al unor msuri politice aberante (cazul satelor sistematizate), depopulrii prin exod rural etc. Fiecare zon n dificultate, fiecare microregiune care se confrunt cu probleme sociale, economice sau ecologice, fiecare sat n parte este un caz aparte i presupune un program adecvat de dezvoltare rural.7

    Aceste zone rurale n care predomin factorii defavorabili dezvoltrii sunt caracterizate prin lipsa unei diversificri a activitilor economice, ceea ce d o dependen excesiv de agricultur. Activitile economice au o eficien sczut, datorit numrului mic de activiti viabile ponderii sczute a sec-torului creterii animalelor, deficienelor n tehnologiile agricole i n mar-ketingul produselor agricole. Infrastructura social este critic, infrastructurile de alimentare cu ap i de canalizare sunt inexistente, accesul la principalele osele i la reeaua de ci ferate n anumite perioade ale anului este dificil sau practic inexistent. Degradarea solurilor este n continu cretere, n principal n ceea ce privete solul, apele de suprafa i vegetaia forestier.

    Aceste zone pot fi considerate zone srace. Principala preocupare privind aceste zone const n scoaterea lor din

    condiiile de srcie. Statul, prin elaborarea i implementarea unor politici economice i sociale adecvate, are posibilitatea de a sprijini dezvoltarea rural a acestor zone. Politicile de sprijinire a zonelor rmase n urm pot fi ndreptate spre urmtoarele domenii:

    realizarea i modernizarea infrastructurilor tehnice; promovarea i realizarea unei agriculturi diversificate i

    performante; diversificarea activitilor economice din spaiul rural ; accelerarea procesului de privatizare n agricultur; acordarea de prime de instalare tinerilor agricultori; reducerea impozitelor i taxelor, pe termene variabile, pentru

    ntreprinztorii care dezvolt, n spaiul rural, activiti economice conexe agriculturii;

    acordarea de credite cu dobnd bonificat i perioade de graie mai ndelungat pentru agenii economici care investesc n aceste zone;

    orientarea gospodriilor agricole spre activiti viabile; mbuntirea infrastructurilor sociale; protecia, reabilitarea i salvgardarea factorilor mediului natural; ncurajarea agroturismului i a produciei ecologice; implicarea populaiei locale n procesul de dezvoltare rural etc. Aceste localiti, rmase n urm prin reducerea drastic a activitii

    economice, nu mai au potenialul economic de autoadministrare i dezvoltare. 7 Otiman Pun Ioan Dezvoltarea rural durabil a Romniei n contextul integrrii europene

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    n primul rnd, aceste zone trebuie delimitate spaial i diagnosticate n sensul cunoaterii din interior a cauzelor care le determin subdezvoltarea. Apoi, n funcie de cauzele specifice identificate n urma studiilor ntreprinse, pot fi ntocmite programe n diverse domenii, cum ar fi: reorientarea produciei agroalimentare, sprijinirea ntreprinderilor mici i mijlocii care desfoar activiti nonagricole sau complementare agriculturii, extinderea economiei neagricole sau complementar agriculturii, reconversia forei de munc din rural etc.

    Figura VI.2. Zonele rurale subdezvoltate din Romnia

    Cele dou mari zone rurale n care predomin factorii defavorabili

    dezvoltrii economico-sociale, identificate n Regiunea Vest, sunt urmtoarele:

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

    I. Judeul Cara-Severin:

    Sudul Regiunii Vest

    Tabel VI.. Zone rurale n care predomin factorii defavorabili dezvoltrii rurale n judeul Cara-Severin

    Criteriul Elementele defavorabile Elementele favorabile

    1. Fizico-geografic Zon montan

    Rezervaii ale biosferei i parcuri naionale Rezervaii i monumente ale naturii

    2. Demografic

    Densitatea populaiei sczut Declin demografic datorat ratei natalitii sczut, ratei mortalitii foarte ridicate i mbtrnirii avansate a populaiei Capacitate sczut de rennoire a populaiei i a forei de munc

    3. Economic

    Dezvoltarea sectorului zootehnic foarte redus Activiti industriale subdezvoltate Nivel sczut de ocupare a forei de munc Capacitate sczut de rennoire a forei de munc

    Ferme individuale relativ mari Potenial forestier ridicat Atractivitate turistic ridicat i foarte ridicat

    4. Locuire i utiliti

    Procent sczut de case construite dup 1970 Foarte puine instalaii de ap n interior

    Spaiul de locuire mai mare dect media pe ar Procent ridicat de case construite din materiale durabile

    5. Infrastructur

    Procent minim de populaie alimentat cu ap din sisteme centralizate Nivel sczut de conectare la reeaua telefonic Lipsete accesul direct la osele principale i la reeaua de ci ferate

    6. Mediu i factori naturali de risc

    Aer poluat Soluri puternic degradate n partea de vest Risc seismic crescut Accidental alunecri si prbuiri de teren Riscul inundaiilor

    Ape i pduri nepoluate

  • AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST

    II. Judeele Arad i Hunedoara:

    Munii Apuseni

    Tabel VI.. Zone rurale n care predomin factorii defavorabili dezvoltrii rurale n judeele Arad i Hunedoara

    Criteriul Elementele defavorabile Elementele favorabile

    1. Fizico-geografic

    Zon predominant muntoas Accidental alunecri i prbuiri de teren Resurse de ap reduse Riscul inundaiilor

    Parcuri naturale i rezervaii, monumente naturale Mare complexitate a resurselor naturale

    2. Demografic

    Predomin comune mici i foarte mici cu o densitate redus a populaiei Declin demografic datorat migraiei i mbtrnirii populaiei Rata mortalitii relativ ridicat Capacitate sczut de rennoire demografic

    3. Economic

    Slaba dezvoltare a eptelului Nivel sczut al activitilor industriale Procent sczut al activitilor neagricole

    Nivel ridicat al resurselor forestiere Atractivitate turistic ridicat

    4. Locuire i utiliti Numr mic de locuine noi

    Instalaii de ap in interiorul locuinelor n general n proporie mai mare dect media pe ar

    5. Infrastructur

    Nivel sczut de electrificare i de conectare la reeaua telefonic Circa 50% din comune nu au acces direct la oselele principale i la reeaua de ci ferate

    6. Mediu i factori naturali de risc

    Aer, pduri i ape poluate Posibilitatea practicrii ecoturismului

  • PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONAL 2007 2013 REGIUNEA VEST

  • 221

    AGENIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONAL VEST