subiecte neuro rezolvate

Download Subiecte Neuro Rezolvate

Post on 23-Dec-2015

126 views

Category:

Documents

9 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

neurologie

TRANSCRIPT

  • 1

    Subiecte Neurologie 1. Fiziopatologia epilepsieiCriza apare cand intr-o zona cerebrala se produce o descarcare brutala sincrona a unor neuroni speciali-neuroni

    epileptici. Ac zona =focar epileptic primar. In epilepsiile reflexe cauza e necunoscuta: poate fi declansata de lumina, de unele sunete. Cele 2 caract majore ale neuronului epileptic: hiperexcitabilitate, hipersincronism. Sunt hiperexcitabili: disfunctii ale unor struct responsabile de cresterea excitabilitatii: disfunctii pe canalele de Na Ca, disfunctii ale unor sinapse unde mediatorul e glutamatul.-ineficienta sistemelor inhibitorii: receptorii tip GABA, la niveleul mediatorului=GABA, disf canalelor de K.

    Desfasurarea crizei 1. activit epileptica ramane cantonata in focarul primar - criza focala. 2. propagarea activit epileptice spre alte zone cerebrale, pe caile sinaptice care leaga focarul primar de alte zone.

    Cand propagarea se face pe mai multe zone=criza generalizata. In timp exista riscul unor focare epileptice secundare, prin repetarea propagarilor.

    3. oprire crizei se face prin 2 mecanisme: a) pasiv = epuizarea rezervelor energetice ale neuronilor; b) activ.

    2. Etiologia epilepsieia) epilepsia idiopatica; b) epilepsiile simptomatice (secunadre) :

    - AVC hemoragice si ischemice, in faza acuta. - cauze infectioase: meningoencefalite, abcese cerebrale, tuberculoame cerebrale; - TCC acute cu sechele; - procese inlocuitoare de spatiu; - consumul cronic de alcool.

    3. Epilepsia de lob frontal si parietalLob frontal: 1) Criza Jacksoniana motorie: focarul epileptic e intr-una din cele 3 arii 4 (a b c). Criza inseamna mioclonii care

    debuteaza pe un anumit segment al hemicorpului si se pot propaga la tot hemicorpul cu respectarea topografiei homuncusului motor.

    2) Criza adversa: cauzata de un focar epileptic in aria frontala 8. Boln are o deviere conjugata a capului si globilor oculari de partea opusa focarului epileptic.

    3) Criza de arie motorie suplimentara: manifestata printr-o contractura tonica pe hemicorpul opus focarului urmata de torsionarea hemicorpului si abductia bratului.

    Lob parietal: Criza Jacksoniana senzitiva: bolnav are parestezii, intepaturi care debuteaza pe un segment si se propaga la tot hemicorpul, respectand topografia homunculusului senzitiv.

    4. Epilepsia de lob temporal: - crize manifestatate prin halucinatii auditive, olfactive, gustative; - crize vegetative (gastrice, cardiace, respiratorii) care mimeaza bine boli ale respectivelor organe; - crize vertiginoase; - criza gelastica (de ras); - crize psihomotorii=automatismele; pot fi simple (in criza bolnavul face gesturi stereotipice fara legatura cu activitatea lui: clipit plescanit, complexe (face o suita de gesturi simple, ex: iese pe poarta, cumpara bilet, se suie-n autobuz si nu stie cum a ajuns acolo); - crize de echivalente pshice: deja-vu, deja-connu; jamais vu; jamais connu.

    5. Epilepsia de lob occipital: - bolnavul poate prezenta halucinatii vizuale simple, compleze care incep brusc, dureaza 1-2-3 min si dispar brusc; - crize manif prin distorsionarea perceptiei vizuale, crize de micropsie sau macropsie, crize de hemianopsie homonima paroxistica (f greu de diferentiat de AIT) ; - nistagmus epileptic-focarul in aria 19 occipitala.

    6. Criza grand-mal - tablou clinic, EEGClinic: -incepe brusc: bonavul da un tipat si cade; criza are 2 etape:

    a) faza tonica: contractura generalizata a intregii musculaturi, facies crispat, privirea in sus si trismus (isi sectioneaza limba dac o are intre dinti), apnee si cianoza, mb sup contractate in flexie, mb inf in extensie. Semne: midriaza bilaterala, abolirea reflex cornean bilat, Babinski bilat. b) faza cronica: mioclonii ritmice, simetrice ale intregii musculat; se mentin semnele (midriaza bilaterala, abolirea

  • 2

    reflex cornean bilat, Babinski bilat) si acum isi poate musca limba dat contractiilor. Criza dureaza 60-90 secunde. Bolnavul prez amnezie totala a crizei. Cei care descriu criza sunt partinatorii.

    Dupa criza: - bolnav trece in somn postcritic (coma postcritica, care dureaza 30-2 ore), bolnavul trece printr-o stare crepusculara: revine starea de constienta dar nu sunt bine orientati temopro spatial (0-30sec);

    - bolnav agitati, nu si recunosc anturajul, poate fi violent, apoi isi revin treptat. EEG: metoda buna pt dg si pt urmarirea eficientei trat. Vf de mare frecventa si vf unda in somn; mare amplit in

    fz clonica, fz tonica

    7. Epilepsia petit-mal.tbl clinicApare la copii 4-9 ani. A) petit mal simplu-brusc, pierderea costientei cateva ore, fara cadere.; are tahicardie,

    cianoza, paloare fetei, apnee (copil neatent) EEG: descarcare bilat sincron de complexe vf-unda cu frecvenat de 3 ciclii/sec. B) petit mal mioclonic: seamana cu prima dar se adauga mioclonii sub forma de clipit sau de miscari de masticatie.EEG: polivf unda cu frecventa de 3 ciclii/sec. C) petit mal akinetic: -brusc copilul cade in genunchi pt cateva secuinde, se ridica si pleaca mai departe EEG: unde sinusoidale cu frecventa de 3 cicli/sec. EEG: metoda buna pt dg si pt urmarirea eficientei trat.

    9. Efecte secundare ale medic epilepticeCarbamazepina: diplopie, ameteli, hipoCa, diskinezii orofaciale, aritmii cardiace. Fenobarbitalul: scade memoria, depresie, impotenta, hipoCa, hemoragii neonatale. Ethosuximida: agitatie, cefalee, psihoze, tremor tip parkinsonian. Ac valproic (valproat de Na) : caderea parului, tremor, fenom toxice hepatice.

    10. Medicatie antiepileptica: ind, in corelatie cu formele epilepticeCarbamazepina: -actioneaza pe canalele de Na; f buna in epilepsiile partiale; ef sec: diplopie, ameteli, hipoCa,

    diskinezii orofaciale, aritmii cardiace. Fenobarbitalul: eficient in toate formele de epilepsie; inj eficient in statusul epileptic; act dubla: -pe canalele de

    Na, creste GABA; ef sec: scade memoria, depresie, impotenta, hipoCa, hemoragii neonatale. Ethosuximida: utilizata strict pt epilepsia petit mal; actioneaza pe canalele de Ca; ef sec: agitatie, cefalee,

    psihoze, tremor tip parkinsonian. Ac valproic (valproat de Na): actioneaza pe canalele de Na, creste GABA; utilizabil in toate formele de

    epilepsie, f eficient; ef sec: caderea parului, tremor, fenom toxice hepatice. Topiramat (topamax): actioneaza pe canalele de Na, creste GABA; blocheaza rec AMPA ai glutamat. Levetiracetam: actiune desincronizanta (terapie de ultima ora) ATITUDINE; 1) dg corect ; 2) se incepe cu

    monoterapie; 3) biterapie-drogul nou ales e bime sa nu act pe ac substrat ca primul, e bine sa aiba alte act; afecteaza act primului; 4) ne gandim la terapia chirurgicala=rezectia focarului epileptic. Trat statusului epileptic: sectie de ATI; diazepam I,v +fenobarbital I,m; max 6-8 fi/24h ; riscul e mare sa faca stop cardio-resp; fenitoin-primele 250mg I,v; vit B1in dz f mare

    11. Rolul substantei reticulare: este o retea de fibre nervoase si nuclei care se intinde de la maduva cervicala pana la hipotalamus; cea mai mare

    parte e cantonata la nivel trunchiului cerebral; Principalele grupe de nuclei:

    1) nc mediani: nc rafeului bulbo-pontin; subst cenusie periapeductala mezencefalica; rol: primesc aferente de la toate caile ascendente si le poiecteaza difuz la nivel intregului cortex; rolul major-mentinerea starii de veghe (de trezire) . 2) nc dorsali (sit in planseul ventric 4) rol in controlul fct vegetativ. 3) nc centrali-rol in deglutitie, fonatie, mentinerea tonusului muscular. 4) nc laterali (exista numai la nivel bulbar) - au strict rol de reglare a tonusului muscular: fie inhibitor, fie stimulator.

    12. Sistematizarea functionala a subst reticul 1) SR ascendent: - sist ascendent activator cu rol in mentinerea starii de veghe;

    - sist asc sincronizant cu rol in prod somnului lent; - sist asc desincronizant cu rol in prod somnului cu vise (REM) .

    2) SR descendent facilitator si inhibitator al tonusului muscular

    13. Implicatiile subst retic in patologia neurologica1) tulburari ale ritmului veghe-somn. 2) tulb starii de constienta-coma. 3) tulb tonusului muscular: hipotonia paroxistica cu crize drop attack de bolnav cu tulb in circul vertebro-bazilara; crize de rigiditate prin decerebrare (apr in fen de angajare a unor struct cerebr cu compresia trunchi cerebr) . 4) tulb vegetative (respiratie, TA, puls) . 5) generalizarea crizelor epileptice;

  • 3

    6) starile de falsa turbare-din conexiunile cu hipotalamusul

    14. Complicatii tardive ale traumatismelor cranio-cerebrale1) hematom subdural cronic. 2) Abces tardiv (prin persistenta unui corp strain in subst cerebrala) . 3) supuratii la nivelul plagii 4) meningita acuta tardiva: secundar unui focar de supuratie; secundara unei fistule LCR (fractura de baza care intereseaza fose nazale, ureche mijlocie si sinusuri) 5) fistula carotido-cavernoasa vezi 15.

    Sechele traumatice cranio-cerebrale: 1) sechele organice - consecutive leziunii parenchimatoase-neevolutive si evolutive; 2) sdr subiective.

    15. Fistula carotido-cavernoasa: tbl clinic- cefalee homolaterala; - zgomot intracranian perceput de bolnav; - oxoftalmie homolateral + chemozis +echimoza; - auscultatie - suflu orbitar continuu care scade la compresiune digitala a arterei carotide.

    Fc: hiperemie +congestie venoasa+atrofie optica. Paralizie de 3, 4 ,6 ,5-1. TRAT: ligaturarea carotidei la nivel gatului si obstruarea fistulei cu fragmente de muschi. DD: tromboflebita de sinus cavernos, tumori orbitare; meningiom 1/3 interna-aripa sfenoidala; gliom al

    chiasmei +n optic; hematom retroorbitar

    16. S