spatiul daic, un al comunitltii - libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/694/spatiul iudaic, un... ·...

of 12 /12
DAN-TONIJT JIILEAN Spatiul iu daic, un spa[iu al comunitltii palfr#a

Author: others

Post on 25-Aug-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • DAN-TONIJT JIILEAN

    Spatiul iu daic,un spa[iu al comunitltii

    palfr#a

  • Cuprins

    Introducere ......... ...15

    fintiul iudaic, un spa(iu aI comunitifii ......----.---.--...211. Geneza spatiului comunitar ......------25

    1.1. Templul ................ -...-271.2. Sinagog .............. ...-.37

    2. Evolutia 9i organizarea,,spatiului cornunitaro'traditional ....' b)2.1. Ghetoul si ,,cartierul evreiesc" .....652.2. Sbtetl-ul .............."". ..... B0

    3. Evolutia qi otganiz.atea,,spatiului comunitar" modern .' . . 9 13.1. Diaspora americani. Emergenla centrului comunitarmodern ----..-...973.2. Consolidarca comunitltilor evreiesti in Diaspora

    europeanl. Centrul comunitar ..'-L35

  • 10 I)an-Ionut Julean

    4. Spatiul comunitar in accep{iune modernl iqi contemP oranl """""153?.r:i"*""iratea reald' """""""" "' 1'534.2. Comunitarca uirtua'td """""' ""1'59

    5.ldeeade comunitate asthzf """"""165

    Bibliografie """""':175 l

  • 1. Geneza spatiului comunitar

    Primul ,,zict de creatie", confonn texttilui biblic este ,.facerea iumiisi a omului": ,,intm'nceput a ficut Dumnezeu cerul si plmintul."(Facerea 1:1).15 Astfel, Dumnezeu trzrnscende Totul: existzi ca ,,lucruin sine" dinainte de ,jncepr"rt" - este Domntti Sal,ant, adicd sttt"rcramu.l(Iniuersului.l6 f)urnnezeu a creat lumea din nimic" Cel care existainainte de inceput a creat lJniversul .si apoi Omul. La inceput lumea,,fiinta" in armonie. Durrnezeu prin Logosul Creatora intrupat lu.meaoam.enilor ,,a sddit un rai in Eden, spre rislrit, si l-a pr:s acolo peomul pe carel zidise" (Facerea 2:8). Dup'i potop, f)umnezeu promite

    ts **x, Bibliar scr.u ffinta Scril"stu,rd., versiune diortositl dupi Septuirginta,rcdactatl, adnotatl si tiplriti de Bartolorneu Valeriu Anania, Arhiepiscop alVadului, Feleacr"rlui gi Clujuh-ri, Mitropolit al Clujului, Albci, Crisanci si Mara-rnurcsului (Cluj-Napoca: Eclittira Renasterea, 2009 t20011). in continuare,toate referiniele biblice se fac la Biblia sau Sfd.nta Scripturd [versir.rneaBartolomeu Valeriu Ananial.

    lb YITWII SabaeLt este numele lui Dumnezer: ca ,.divinitatc rzizboinic'i",stlplin al univcrsului, Domn a1 o;tirilor plm2nteqti (,,ciipetenic divinl a ostilorlui Israel, clrora le garanteazd victoria") si ceresti. ,.al astrilor si al tuturorfo4eior cosmice". Domnul Savaot, unul din numele lur labue. (.c1.u. nenu-miratele pomeniri alc acestr-ri nume in Agheu, Arnos. Avacum, Ieremia, Isaia,Ntlerlealri, Nliheia, Naurn, Osea, LRegi, 2Regi, 3Rcgi, 4Regi, Sofonie, Zaharia,1 Paraliporrrena). u. DICREI.. s. z,'" .,Savaot".

  • 26 I)an-IonuL -|ulezrn

    lr-ri Avranr tarJ Canaanului - ,,Jarzl aceasta llu o voi da semintiei tale"(Facerea 72:7'.), iar implinirezr vointei divine coincide cr-r destinul(poporuhri) lui Israel. transpus astdzi in perspectiva mesianicl qirecl5clirea Teniplului din lerusalim.17

    Viala tn camun isi are originea in tirnpurile Creatiei. Razele cofirll-nitzitii se frmeazl in tirnpul Exodului, odatl cu peregrinirile celordouisprezece triburi ale lui Israel18, cal'e, in timp, r,or dezvolta senti-rnentul apzrfienen[eila un ttnic ltrtpor(am spune astitzi ,,cirr2rcter-r-rl nalicl-nal" - evidentiat prin etnie, religie, lirnbir, tractilii si istorie comuni).1e

    1' Sinrlrol indelelril al incleplinirii ltrofetie:i:,,F'iul omului, ai r.izut locr-iitronului Meu gi locul unnei picioarelor IVIele, unde numele IVIeu pe veci valocui in mijlocul casei lui Israel" (Iezechlel 1i3:7) / ,,lar nur.nele cetilii, ince-pincl din ziua in care \ra fi isprz'ivitii: Iahv6 $ammah, aclicri "I)omnul esteacolo," (lezechiel 48:35).

    18 Organizarea fiilor lui Islael ela sub fomrl cle tabere, dispuse in jurulCortului mirtur:iei, dupi semintii: luda, Isahar, Zaltulon, Ituben, Simeon,Gad, fiii iui Iosif (Efraim, Nlanase), Veniamin, Dan, Aser, Neftali si, separat,Levitii (Cahat, Gherson, Merali).

    19 Cartea ,,Iesirea" ilust1'eazi cum fiii lui lacor,, nepotul lui Avrazrm (seminliilelui Israel), in peregrinlrile lor, plecAnd din higipt spre fam C]anaanuh,ii, depzi;escstatLrful de grup etnic, forminclu-se ca un adevfuat popor, constr-lrindu-si propriaiclentitate, asuminclu-si un cod de legi clivin gi insugindu-si un litual cr.rlticimpus de Dumnezeu, prin intennecliul lui Moise si al fratelui sziu Axrn. I)upirealizarea Cortului mirturiei va avea loc si un prirn recensi.rnint al poporului(prima numzjr[toare, zr. Numerele) necesar pentru otganizare'a oittrtr:ttilor clup')anumite reglerrentiri. Dupli nesupunerea intregului popor fagui clc: voirtlrt t)ivirri,vor urma cei patruzeci de ani de pribegie in pustie, cincl sc vlt lilrttxt o rtoLtcigeneratie (simbolul innoilii si, deci, a1 adeviratei etnogcrrczt'), t'ltlt' vrl l)uteacuceri tara prornisi (crizuqi in picat, nici Nloise;i nici Aron lru rrv('lnr sri intreir.r Canaan). Cafiea,,Numerele" descrie (Nurrrerele 2,3,.4,5) rin

  • Spatiul iudaic, un spatiu al comunitittii

    Consolidarea va Ii realizat:a prin edificirrezr Tenrplului, insl adevi-latele princi pii al e .,comun ititi i " evreiesti, ctiltjrrZin cl vzrlori le lx oitenitesi asigurAnclu-le continuitatea, impreunl cu dezvoltarea unui irrstinctrlc crinsen are etno-culturalzi in spiritul iuclaisrnului, rror fl atinse, attiain l)iaspora, prin centt'area uietii tnjuntl sirtagogilor si rapoftarea 1al'espectarezr legilor mozaice (cu orice pre!), sr-rb ?ttclrutnarea rabinilor(atunci cincl Ternplul, ca irnagine a lui Dumnezeu si casl a ,,numelui

    1".L. Templul

    Templul reprezinti casa ,,nllmelui l)omnului", pe care Dumnezeurrvea sil o ,,locuiascd", .,in vecii r.'eciktr". De la prirna sa eciificare,'l-emplul devine spatilil cel ntai sacru al evreilor, ,,imago mundi" sirrclipost zrl puterii cere$ti, asigurinci totodatl, pe l2ngir legitulatr.anscendentali intre cer si plmint, ordinea cosmicl, clar si lumeasci:rir-rduiala vielii - ca principiu ordonator si element focalizator al vietiit'ornunitare, prin intermediul rugirciunii si jertfei. L

  • 1)an-Ionut -fulezrt.t

    cle citre lrocl Antipa - in acest templu, ziclit'a trei:l oarl, avea si intreMlntuitorul. Confr;rsr traditiei, Solomon :l clirdit I'emplul dupl planurileregelui f)avici, tatil sIu. Cafiea a Treia tt. Regilor (J Regi), descrieatnlnuntit acest episod. in anul 587 i.Hr., Nabucoclonosor cucerestelerusaiirnui, prldlnd si ciistrurgind Templul, poporul lui lsrael fiincldus in robiir balriioniand. in 538 i.IIr.. Cirus invinge pe babilonieni qipennite evleilor sI se intoafci in Iemsalim si si inceapi reconstructizrTernpluh-ri si a cet'itii. Templul a fost terminat la cca 515 i.Hr., intimptrl domniei lui Ditrius (.t:,h)zdra si Neernial. Ternplul lui Zorotratrel:r rezistzlt 500 cle ani, pinil in anul 19 i.IIr., clnd Irod initiazl un n()usantier: Templul lui Irocl, amintit si cle -|osephus Fl:rvius2a * tt c:truidistrugere (de citre romzrni in anul 70 cl.Hr.) a tost clescrisz't prof-eticde Iisus ('lVl'arcu 13:7-2,). Pentru crestini ,,clistrugerea Templului vestestetrir-rrnful crestinismuh-ti" (For Christizrns, the clcstrttction 9f the T'emp1ehelalds the tritrrnph of Christianity): iisus devine templul: ,,noul lerusa-lim", templu dirrin, opus celui vremelnic, luntesc, flicut si clistrus demlinile oarnenilclr. in timpr:l imp'iratilor crestini, esplanacla Ternplului:l rirn:rs litrerl, pinir la cucerirea musulmanl. Din anul 69'I, Donnt.lsarl Ctlpcla Sfincii(.QubbatAl-Sctkbra) ac

  • Spatir-rl iudaic, un spatiu al comunitirtii

    Priruul Tentplu, cel al lt,ti Solornon, este si cel mai itrtpofiant casemnificcttie. Desi forma sa mziteriali s-;l pierdut, Templul existi sitrebuie cloar recupemt - (re)construit. Ciiutarea / asteptarea lui intretine,,sacrul" in viilta evreiior. Evreii asteaplzi si ztstizi irnplinirea profetieigi a destinuiui: salr.area clirrini, intoarcerea in lara Sflntzt .si cel de-altreilea templu, venit de la l)umnezeu.

    La mijlocul secolului al V-lea i.Hr., populatia evreiascl (,.comunita-

    te;1") era strLlctllrzrtzi in ,,lzrici" (popor; fiii lui Israel, grupuri d.r-rpi topo-ninr, dar si sclavi), in propo4ie cle 84a/0, si ,,preotitne", in proportie del6%" Numuirul si puterc?r preotilor zur crescut clupit anr,ri 458/457 i.Hr.r:,si, clzrci inainte a\realr doar un ro1 secunclztr, tle aclllTl) cleveneau oclasl dorninanfi si cu rol de conducere. Adesea, rlpartirlerea la zlceasticlasi nu implica atributii religiozise sau cle cult, ,,preot" fiincl frecr.ento clemrmire convenliorlzild, nu neapitrat cu un ?nleles religios strictfunclional. Joel'Weintrerg defineste,^crolrlrnitatea cetirtean-templu"

    2: Rimas in exi1, in anr-rl 458 i.Hr., Ezclra isi ,,di scirura cir rcconstruircatcrnplului poatc fi o oper2"r caclucri daczf nu va fl complctat2"t cu rccollstrLtifeal:irrntrici a ir.rc:hiniitorilor h.ri". in urnri cu 57 cle irrti, in 515 i.Hr'., fuseseincheiatri reconstrLrctia 'l'emplului, sub indrr-rttarea nobilr-rlui Zorobabel Ei aplcotrrlui Iosua, carc au cnvoi dc 50000 clc oatncni, ?n:rpoisprc Icrusalim, clupd clilrerarca clin robia babilonianl (538 i.IIr.). Este rnorncn-tul cle renastere materiall, dar si morall .si spirittrzrll a lui Israel: ,,Ezclraplcaci spre Ierusalim in anul ,1i8 i. H. iu fruntea unui cotrvoi de proportiireduse si, oclati ajuns, inccpc mai intii si 1ac:i rindr-rialzj ?n viata t'uorali :rconatkrnalilor szii, anullnd cisitoriilc rnixte si inclernnAnd poporul la pocl-int:i si rrrglciune." irr anul 4z+5 i.Hr-., Neemizr, tritind la curtea regali din Suza,aflincl de dec5derea ?n c--are tliiesc repatri:rtii, se hotirriste sI plece spl'er aridiczr clin ruini.,falnicul Ienrsalirn dc alt:iclati", ale cirn-ri zidtrri luscscrldemolate de Nzrtxrcoclonosor. Ezclra si Necrnia sunt sirnbolul rcconstrucfieiIerusalimuh.ri si a poporului evreu in epoc:a postexilicl, zrtiit pe ,,dinafar.i",cit gi pe ,,dinliuntru". Bartolomeu Valcrir: Anania. ,,Introduccrc la Cirtiie Ezdrirsi Neemia", in Biblict sau S.fanta Scripturd fvcrsiune:r Bartolomcu VzrleriuAnanial, p. 513.

    29

  • 13(r l)an-Ionu{ -}trlean

    3.2. Consolidarea comunitdtilor evreieqti irr Diasporaeuropeall5. Centrul comunitar

    De la sffirsitul secolului al XIX-lea pini la al Doile aRilzboiMondial

    Viata in ghetou a contribuit la form'area unui spirit comunitar (a

    se intelege mai ales ,,in fr;losul" comunitiltii ),|>azat pe respect reciproc.

    intr2ljutot-2lre si sutsfinere (.din partea celt>r cu posibilitzili), clefinitorir"t

    pentru conrunitiilile evreiesti eurollene, care, dupil etnancillarc' :l

    permis conturafea un6r princil-rii c1e afirmzire a iclentititii .,tlatignale",

    b.azate pe lzlitmotivr.rl ,,afarzi clin gtletoul", ceeil ce ?nsemna lilserta'te,

    pe toate planurile.Inten.zrlul cuprins intre stlirsitui secolului al XIX-lea si inceputttl

    secolului :ll XX-lea a insctnnat 9 1-rerioaclir prolificil pentfu :trhitecturzt

    evreiasczi cu pl"ogram. Pe llngi nurnero:tsele sinagogi, tot mai elaborate

    si clutlnd f

  • Spaliul iudaic, un spatiu al comr-rnitirtii

    ortodoxe, cat gi al celor relr;nnate, se observl conturarea unor Itrrmulecle ,,centre comunitare", c.g.i Sinagoga Neologd sau Mctre din Arad(IB2B-1834, ilrhitect l)omokos Fleitn, stil neoclasic, tip de sinagogi.,p'a7at")28 - sinagogl si centru comunitar), Die liberale Synagoge inrler Roonstra/3e din Koln (sinagogi qi centrLr cornunitar, i899, stilneoronranic; astlzi Synagogen-Gemeincle Kolri, Buclapesti. ZsiclciIlrtkozseg (sediul central al Centrulu.i Contr,tnitar" Eure.iesc din Bu,rla-l)esto, sflrsitul secolului al XIX-lea, restaurat in 1927 , clupd un proiectde Jen6 Sctru,arcz, stil neoclasic'),22e Lrlia Hen.r1,,[tm,es sau ./tidischeGemeinscbaftslsct.u.s clirt Hctniltur,q(centru cornunitar, l9O4;1938, arhi-tect Semfl1y lingel; din 2005 adiposteste Hamburger Ka.mnrcrsltieleTbeatre), n*ouct synagoga clin Hradec Kraloud (Sinczgoga Noud, sina-gogi si centru cc>munitar in apropiere de Praga, 190tt-1905, arhitectV:iclav Weinzettel, stil Secession cu elemente de {zrcttrri orientall'),Die Neue Synagoge Otto-l,Itiller-Stra.fie din Gorlitz (sinagrigi si cenrrucontunitar, 7909-79'11., arhitect firma Lossou. & Ktihne, Jugendstil;reabilitatl in 2008, pentru a adiposti un centru comunitzir multifunc-tional), fiiclisches liationalbatts clin Cernduti lCasa Eureiascii, seclir.rlistoric al comunititii evreie.sti, irnobiltip p:rlat, stil eclectic, 1908. arhitectf '. Lewand owski), Wes te n d s1t n agog e din I; ra n ffi t rt - um -,NI ai n (sinagogirsi centru comunitar, 1908-1910, arhitect Franz lloeckle, Jugendstil),Complexrtl de ckicliri al Contunitdtii Ortodoxe clin Budaltesta Gina-gogzi. sccrali, centru cornunitar si clldire aclministrativi, 79ll-I913,arhitecti fratii B€la si Sdnclor Ldffler, stil Secession),r.,0 Hgas Ebreiukopiena (.Centnil C

  • r38 I):ln-Ionut -ltrlearr

    stil Art Nouveau, cu elemente clasiciste), !,leue, Synagoge GoetbestraJSeclin Offenbach am A[czin (sinagogi .si centru cornunitar, 1973-1976,arhitc-c1i Fritz Schwarz si Karl \Wagner, stil clasicist; din 1954 ftrnclio-ne'azra czr teatru, iar clin 1990 se numeste Caltitol Entefia,inment C'enter),Sinagogct Sukctt Sa.knn din l3elgrarJ (sinagogi si centru cornLrnitar,1924-7926, stil cla-sicist,), fostul secliu zri Corttu.nitdtii sefarcle clin Belgrad(7928, arhitect Szrmuel Sumbul, stil neobizantin; in prezent este sediulmai multor institutii si organizagii evreiesti, intre care Sauez-let.n"ejskihofxtinrl. Srbije - F'ederalia Comunititilor Evreiesti clin Serbia).

    Bazate pe trzlclitie si pe mocleh.Ll of'erit de trzrir-rl in cornun, fr;rmindnuclc-e evreiesti (cu preciclere in Europa cle Est) sau ,,centr:e" indepen-dente (auxiliare sau nr-l sinagogilor, aclSpostind diverse tunctiuniconexe), acestea au conturat tipologia ,.centrului cornunitar evreiesc"european Occidentzll, dtipl rnodelul,,centrului sinagogal" anrerican.

    Cursul firesc al vietii Diasporei evreiesti a fost curmat brusc incontextul celui cle al Doilea Itlzboi N{onclial. Aproxirnativ sase milioanec1e evrei europeni au pierit in genocidr-rl }{olocaustului, ucisi cu krarba-rie, sisternatic, din toate teritoriile ocr.rpzrte cle armatele naziste. DupIRdzboi, in blocul sovietic, :rtitudinea ostili qi misurile antievrcicsti aucontinuat pZinii la eliberarea treptatl a farilor clin centn:l qi estul Huropeide sub clictaturi.

    Forrnarea stzrtului Isrziel, ir-r 1948, a atlus o situatie nr>u[ in planpolitic 9i social.

    DupiRizboi, asistlm la noi valuri succesive cle emigratii evreiestimasive clin Diaspora Eunrpeani, in doud direc{ii: spre Americzl gispre Israel.

    Refacerea comunitltilor clecimate va incepe trept2rt, in EuropaOccidentalS, zrbia citre sfdrsitul anilor 1950 (fenornen vizibil mai zlle.s

    Clasu Comunitirlii Ortocl

  • Spatiul iudaic, un spatiu al comunitzjtii

    irr Gc-rmania23l')1 inr ?n Europa central-estic:a, abia la sfirsitul anilor1980. Primul aspect viz.ibih.,a fi preponderent recloblnclire:r si restaura-rea clidirilor evreiesti confiscate sau, respecll, avartate in tirnpulIl.izboiului (locase de cult, case de rugiciune, scoli, spitale, centrecomuniture) .,si, izolat, obseninl, mai ales in tirite central-vestice (inspatiul gennrln si spatiul frzurcofbn2,i2), construirezr c1e noi sinzrgogi,czrre va cleveni, cle exemplu, o realitate a coticlianului in RepublicaI'eclerzlli Germani, uncle ,,-stergerea" cultului mozaic avusese loc atitrle -iure, cdt si de.facto.

    Astf-el, cel mzri eviclent, in spatiul gefman,2j3 arhitectura rnoclernir:r anilor 7950-1960 isi.spunea cuvantul, rnarc2.ncl sirnbolic nr-ti tncepu-tnri; pe de o pzlfie, vor cleveni uzuale, pe liingr restaurrri, si inten'entiile,,conternp()rane" zrsupra Lrn()r edificii istorice, marr:incl deschidereaLlnor ncti rtrizont'uri socia.le si culturale, in pas cu ideah_rrile lurniipr;stbelice, iar de ceitlalti, cortstr"uctiile nr-ti, a ciror expresivitate erao rnostenire zr Stiluh-ri Intc-rn:lticlnal, suprapr-rs peste primele mzrnif'estiriale Brutzrlisnrului. Acestca erau de cloui tipuri: la ?nceput, s-z,t mizatdoar pe constl'uireil de spatii de cult [,giturgrtga din saarbrilcken

    2'rl l-lndc traclitia vietii comunitarc avca putcrnicc riclircini, forrrrate ilcirde la sfir.situl secolului al KIX-lea, ?nceputul secoh,rlui a1 XX-lea, prin consti-tuilea de,,GemeindC' (comunititti), 1a nivel institutional oficial.

    2'r2 Pentru spatiul francoiirn rcm:rrcrrn ca cxemprc intercsantc: Grctnclas7'n(tgogue de la Per.ix din sh"asb