grile tpd necorectate

7/25/2019 Grile TPD Necorectate

1/39

Indica!iile protezelor par!iale sunt: (pg. 84)a) n infec!ii croniceb) n edenta!ii par!iale de clasa a-II-a Kennedyc) n cazul pacien!ilor cu psihic echilibratd) n cazul pacien!ilor cu igien"precar".e) In toate cazurile se indica realizarea acestora

Protezarea provizorie: (pg. 84)a) Reprezint"o solu!ie de temporizare n scopul repozi!ion"rii cranio-mandibulareb) Este indicat"ntotdeaunac) Se indic"doar atunci cnd se realizeaz"extrac!iid) Se poate aplica n situa!iile de edenta!ii frontale.e) Nu se indica

Protezarea de urgen!"este indicat": (pg. 85)a) n toate situa!iile n care dorim repozi!ionarea cranio-mandibular"b) Ca #i conformator,postextrac!ionalc) Cnd considerente de maxim"urgen!"o impun,fizionomie,fona!ied) Cnd dorim temporizarea planului terapeutic.

e) Corecte A si C

Elementele componente ale protezei acrilice sunt: (pg. 86)a) Conectorul principal bar"lingual"b) $eile mixtec) Arcada dentar"artificial"d) Cro#etele din srm".e) Conectorul principal bara maxilara

: Conform legii biomecanice a lui Chayes: (pg. 89)a) Suprafa!a unei #ei trebuie s"fie ct mai extins"pentru a nu suprasolicitab) Suprafa!a unei #ei trebuie s"fie cel pu!in dubl"fa!"de suprafa!a de sec!iune la colet a din!ilor pe care i

nlocuie#tec) Suprafa!a unei #ei trebuie s"respecte strict raportul la suprafa!a dentar"d) For!a de solicitare trebuie s"cad"n mijlocul #eii.e) Nici una din variante

Legea lui Ant urm"re#te: (pg. 89)a) Schimbarea pozi!iei din!ilor artificialib) Reducerea num"rului din!ilor din protez"c) Reducerea suprafe!ei ocluzaled) Diminuarea suprafe!ei ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe care l nlocuie#te.e) Corecte A si B.

Legea lui Ackermann: (pg. 89)a) Vizeaz"mic#orarea dimensiunii #eii proteticeb) Se nume#te Legea celor 3 Hc) Urm"re#te modificarea morfologiei din!ilor artificiali fa!"de cea a din!ilor naturalid) Inverseaz"pozi!ia ntre molarul 1 #i premolarul 2.e) Nici o varianta corecta


2/39

Conectorul principal acrilic: (pg. 90)a) La maxilar se nume#te pl"cu!"palatin"b) La mandibul"se nume#te bar" lingual"c) Are grosime de 2mmd) La maxilar se poate realiza fenestraree) Are grosime de 3mm

Ameliorarea conectorului principal pl"cu!"palatin"se face: (pg. 91)a) Prin decoletare,5-10 mm de coletb) Prin fenestrarec) n form"de Td) n form"de bar".e) Nu se recomanda ameliorare

: Conectorul principal acrilic mandibular: (pg. 92)a) Necesit"aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosimeb) Are form"de plac"lingual"c) Are form"de bar"lingual"pentru comfort

d) Trece n punte peste parodon!iul marginal.e) Corecte A si B

Cro#etele din srm"sunt: (pg. 95)a) Elemente speciale de men!inere,sprijin #i stabilizareb) Realizate din srm"de grosime 0,4-0,5mmc) Prezint"o elasticitate mared) Au contact redus cu dintele.e) Sunt realizate prin turnare

: Cro#etele simple acrilice alveolare: (pg. 94)a) Se aplic"n func!ie de retentivitatea dintelui

b) Sunt realizate din acrilatc) Utilizeaz"zonele retentive vestibulared) Marginea liber"se aplic"interdentar.e) Sunt corecte toate

Cro#etul cervico-ocluzal deschis dental: (pg. 95)a) Se utilizeaz"pe din!ii foarte retentivib) Este un bun antibasculantc) Extremitatea liber"este orientat"spre zona dentat"d) Asigur"reten!ia prin bra!ul elastic.e) Poate fi acrylic

Cro#etul cervico-alveolar deschis edental: (pg. 96)a) Are rol antibasculantb) Se utilizeaz"n edenta!iile terminalec) Are trei bra!e,realiznd o ncercuire foarte bun"d) Are ncercuire slab".e) Nici una din variante

Cro#etul cervico-alveolar interdentar: (pg. 96)a) Este situat cu prec"dere inter-proximal lingualb) Este foarte rigid datorit"bra!ului foarte scurtc) Este situat inter-proximal vestibulard) Se termin"cu o bucl"situat"interdentar.


3/39

Protezarea de tranzi!ie n edenta!ia par!ial ntins": (pg. 84)a) Este varianta de tratament aplicat"postextrac!ionalb) Este aplicat"doar pentru restabilirea fizionomieic) Nu reface func!iiled) Este utilizat"pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene.e) Corecte A si B.

Heteronum"rul se refer"la: (pg. 89)a) Cre#terea num"rului din!ilor din protez"pentru o mai bun"stabilitateb) Reducerea num"rului din!ilor n arcada artificial"c) Modificarea pozi!iei molarului1 cu premolarul2d) Sc"derea num"rului de cro#ete aplicatee) Cresterea numarului de crosete

Conectorul pl"cu!"palatin"are urm"toarele caracteristici: (pg. 91)a) Este aplicat att la maxilar ct #i la mandibul"b) Are grosime de 2-4mm,pentru rezisten!"c) Este situat la distan!"de 5-10mm de parodon!iu fiind decoletatd) R"scroirea distal"se face 5-10mm.e) Nu se face rascroire distala

Conectorul n form"de T: (pg. 91)a) Este r"scroit distalb) Are aspect de lingur"c) Trimite prelungiri laterale pentru cro#eted) Este doar mandibular datorit"dimensiunii mici.e) Varianta C si B sunt corecte

: Cro#etele simple acrilice dentare: (pg. 94)

a) Se sprijin"pe procesul alveolarb) Sunt foarte avantajoase,avnd grosime sub 1mmc) Sunt rigided) Extremitatea se situeaz"deasupra liniei ghide) Nici o varianta corecta

Cro#etul cervico-ocluzal deschis dental: (pg. 95)a) Are rol antibasculantb) Este utilizat n edenta!ii terminalec) Este indicat pe din!i foarte retentivid) Extremitatea liber"este orientat"spre zona dentat".e) Nu se utilizeaza

Cro#etul cervico-ocluzal bidentar: (pg. 95)a) Este aplicat n situa!ia unei arcade edentat"redusb) Se sprijin"pe procesul alveolarc) Reciprocitatea este asigurat"de conectorul principal situat orald) Fiecare cro#et este alc"tuit din trei bra!e.e) Corecte primele trei variante de raspuns

Cro#etul cervico-ocluzal ntors: (pg. 96)a) Are trei bra!eb) Este indicat pe premolarul 1 #i 2c) Este indicat pe molarii mezializa!id) Este indicat pe molarii distaliza!ie) Se realizeaza prin turnare


4/39

2258. [S] Capitol: 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE.Cro#etul cervico-alveolar deschis edental: (pg. 95)a) Are rol antibasculantb) Nu are rol antibasculantc) Are ncercuire excelent"d) Are ncercuire bun".e) Este realizat din acrilat

Protezarea flexibil": (pg. 97)a) Este o protezare de urgen!"b) Este protezare de temporizarec) Este contraindicat"cnd exist"tuberozit"!i voluminoased) Este indicat"cnd exist"tuberozit"!i voluminoase.e) Nu este o protezare definitive

Indica!iile protezelor flexibile Valplast: (pg. 98)a) Pacien!i cu toleran!"crescut"la monomerul acrilicb) Pacien!ii cu despic"turi palatinec) Pacien!i cu igien"precar"d) Pacien!i cu cmp protetic neretentiv.e) Corecte B si C.

Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: (pag. 116)a) Volum redusb) Grosime minimac) Se plaseaza in contact cu parodontiul marginald) Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzalae) Este plasat asimetric

Conectorul principal metalic sub forma de bara: (pag. 116)a) Latime de 6-7mmb) Grosime de 3mm

c) Latime de 9-10mmd) Grosime 4-5mme) Forma triunghiulara pe sectiune

Conectorul principal metalic sub forma de bara: (pag. 116)a) Latime de 6-7mmb) Grosime de 3mmc) Forma ovalarad) Forma triunghiularae) Forma rotunda

Conectorii principali metalici: (pag. 116)a)

Aliaje metalice cu duritate ab) Aliaje metalice cu rezistenta marec) Aliaje stelite de crom-cobaltd) Aliaje mobile din aur platinate) Aliaje inooxidabile de crom-nichel

Bara mandibulara se plaseaza: (pag. 118)a) Lingualb) Vestibularc) Meziald) Dentare) Distal


5/39

Bara linguala se plaseaza intre: (pag. 118)a) limbab) dintic) planseu bucald) parodontiue) menton

Barele sunt de mai multe tipuri: (pag. 164-165)a) Gilmoreb) Ackersc) Dolderd) Thompsone) Steg

Culisele extracoronare: (pag. 160-161)a) Fixeaza patricea pe elementul fixb) Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontalac) Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizated) Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii organicee) Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronara

Conectorul principal metallic sub forma de placuta: (pag. 119)a) Poate fi situat doar maxilarb) Poate fi situat doar mandibularc) La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozald) La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozale) Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de 0.5-0.7mm

Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina: (pag. 120)a) Se poate realiza intr-o singura variantab) Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului principal in limitele edentatiei stabilite de dintiilimitrofi spatiului edentat

c) Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilacticd) Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia subtotala si in edentatia totala cu indicatie labolnavii epilepticie) Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta palatina dento-mucozala

Varianta franceza de conector principal placu%a mucozal"palatin"prezint"&n realizare etape precum: (pag.120-121)a) Trasarea a dou"linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe linia medio-sagitalab) Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrofc) Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental a unei perpendiculare de 3mmd) Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mme) Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful rugilor palatine

2Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala: (pag. 122-123)a) La nivel maxilar are de regula aspect de "U" deschis anteriorb) Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomicac) Prezinta marginea libera subtired) La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie marginalacronicae) La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste

Conectorii secundari: (pag. 123)a) au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si stabilizare, fie pe acestea din urma de


6/39

conectorul principalb) elastici pot fi situati proximal sau interdentarc) rigizi au forma de "S"d) rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiunee) rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal

Crosetele din sistemul Ney asigura: (pag. 139)a) reciprocitateab) Stabilizareac) Fixaread) Retentiae) Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau supraecuatorial

Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare: (pag. 152-153)a) sunt compuse dintr-o singura portiuneb) nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanicac) sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeuxd) prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivaree) nu necesita preparari complexe

Telescoparea: (pag. 154-155)a) se poate realiza doar coronar si corono-radicularb) nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o despicatura maxilo-palatinac) se aplica in defectoprotezed) se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenilee) favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratirea

Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare simple sunt reprezentate de:(pag. 166)a) elemente conjunctoare cu amortizorb) crosetele disjunctoare

c) bara cu capse Cekad) sistemul Aktiv click rigide) crosetul in forma de balansoar

Linia ghid se mai numeste: (pag. 124)a) linia oblica internab) linia ecuatorului proteticc) linia oblica externad) linia de mentineree) linia "Ah"

Paralelograful prezinta urmatoarele componente: (pag. 125-126)a)

tija de analizab) mina de grafitc) tija de turnared) razuselee) retentiometrul

Functia de mentinere a crosetului: (pag. 129)a) impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul proteticb) asigura stabilizarea orizontala a protezeic) se opune deplasarilor verticale in directie mucozalad) se datoreaza bratului retentiv al crosetuluie) necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui


7/39

Sistemul Ney: (pag. 139)a) unicul sistem standardizat de crosete turnateb) cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete barac) este reprezentat de crosete divizated) utilizeaza zonele proximale ale fetelor lateralee) bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal

Crosetul in "C": (pag. 143)a) trece in punte peste festonul gingivalb) porneste printr-un conector secundar din seac) nu ia contact cu dinteled) este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilore) este utilizat pe incisivul central superior

Crosetul in "C" este utilizat: (pag. 143)a) pe caninb) in regiunea vestibulo-distala a premolarilorc) pe incisivul laterald) pe fata vestibulara a incisivilor superiorie) pe fata mezio-vestibulara a molarilor

Crosetul in "L": (pag. 143)a) trece de punte peste rebordul gingivalb) are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea edentatieic) prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in partea opusa edentatieid) porneste direct din seaua protezeie) are contact intim cu rebordul gingival

Crosetul in "U": (pag. 143)a) porneste direct din sea

b) se termina sub linia ghid prin 2 bratec) prezinta un brat in zona disto-vestibularad) prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibularae) este indicat pe incisivii inferiori

Crosetul in "S": (pag. 143)a) porneste din sea printr-un conector secundar lungb) merge oblic spre linia ghidc) nu depaseste linia ghidd) ia contact cu dintele subecuatoriale) este utilizat pe caninul superior

Crosetul Ackers: (pag. 146)a) este crosetul cu trei brateb) se aplica pe caninc) se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale favorabiled) poate fi numai deschis edentale) are sprijin si stabilizare buna


8/39

Crosetul cu 6 brate se numeste: (pag. 146)a) Ackersb) RPIc) Bonwilld) Nally-Martinete) Housset


9/39

Tipurile de portamprente standard sunt: (pag. 279)a) standard metalica SS Whiteb) ortomorfa Devinc) Schrainemakersd) cu dispozitiv de retentiee) din placa de baza

: Adaptarea portamprentei se face: (pag. 280)a) in sens transversalb) in sens sagitalc) in sens verticald) meziale) distal

dificultate: Marginile portamprentei in sens transversal trebuie: (pag. 280)a) sa fie la 4-5 mm distanta de campul proteticb) sa asigure o grosime mica a materialului de amprentac) sa asigure o presiune crescutad) sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetice) o grosime neuniforma a materialului de amprenta

dificultate: In sens sagital marginile portamprentei trebuie s": (pag. 280)a) fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontalab) distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitarec) distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitared) distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatinee) la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal

In sens vertical portamprenta trebuie: (pag. 280)a) s"fie la o distanta de 4 mm de bolta palatinab) s"aib"marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobilec) s"fie la o distanta de 5 mm de bolta palatinad) s"fie la o distanta de 1 mm de linia ghid

e) s"aib"marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile

: Portamprenta: (pag. 280)a) trebuie sa fie suficient de rigidab) trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobilec) trebuie sa cuprinda in totalitate campul proteticd) trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprentae) trebuie sa cuprinda partial campul protetic

Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice: (pag. 280)a) trebuie s"nu jeneze jocul formatiunilor mobileb)

trebuie s"cuprind"doar partial campul proteticc) trebuie s"asigure o grosime suficienta materialului de amprentad) trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2-3 mm de linia ghirlandatae) s"fie suficient de rigida


10/39

Amprenta preliminara reprezinta: (pag. 281)a) copia pozitiva a campului protetic edentatb) negativul campului proteticc) copia negativa a protezei mobiled) copia duplicat a protezei mobilee) negativul protezei mobile


11/39

Amprenta preliminara: (pag. 281)a) reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale campului proteticb) reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optimec) nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizamd) asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor verticale si retentive ale campului protetice) realizeaza compresiuni selective

Amprenta preliminara: (pag. 281)a) realizeaza obiectivele functionale ale amprentariib) realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor aproximativi ai amprentariic) se &nregistreaz"cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase termoplastice, siliconi in functie deobiectivele urmarite si conditiile cliniced) se &nregistreaz"prin aceeasi tehnic"indiferent de materialul de amprentare alese) uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc)

Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare: (pag. 282)a) sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul amprentariib) au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din cadrul amprentarii functionale

c) trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta este mai vascosd) sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si functionale automatizatee) sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale automatizate\

2300. Miscarile realizate in timpul amprentarii: (pag. 282)a) pot fi nefunctionale efectuate de catre pacientb) pot fi nefunctionale efectuate de catre medicc) pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolnavului sub forma de tested) pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medice) pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile sa le execute sistemulstomatognat

: Amprentele functionale: (pag. 283)a) se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente functionale mucodinamice in raport de gradul demobilizare al periferiei campului proteticb) cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor individuale cu margini scurtec) cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica fluiditated) cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara, etce) cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita avantajelor lor

Amprentele functionale: (pag. 283-284)a) muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale functionalizate pe baza functionalizarii periferieimobile prin testeb) muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce se pot realiza printr-o compresiuneneglijenta de catre un operator neatent si mai putin versatc) se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu gura inchisad) se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu gura inchisa si amprente combinatee) cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de inregistrare

Amprentele functionale: (pag. 284)a) se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente functionale simple si amprente functionalecompoziteb) compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur materialc) se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente functionale compresive si amprentefunctionale decompresived) compresive se adreseaza campurilor moie) decompresive se adreseaza campurilor protetice dure


12/39

a) in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitieb) in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara sau maxilara, globalac) dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri protetice pot fi amprente functionale careinregistreaza in totalitate campul protetic sau amprente parcelared) cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centralee) cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective

Port-amprentele individuale: (pag. 285)a) se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau termopolomerizabileb) sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si port-amprente distantate parcelarc) cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-amprentei cu campul proteticpe o distanta de 1 mm de la periferia acestuiad) port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresivee) au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centrali

Miscarile efectuate in amprentarea functionala: (pag. 285)a) sunt efectuate doar de medicb) sunt efectuate doar de pacientc) pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale)

d) nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic cand materialul de amprenta este vascos, innicio situatiee) trebuie sa se realizeze rapid

Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: (pag. 286)a) deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului protetic la nivel canin, premolar 1b) deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenringc) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontaled) sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei in zona vestibulara lateralae) suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale

2308. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: (pag. 286)a) balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea zonei anterioare a pungii Eisenringb) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin deglutitiec) umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta)d) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare lateralee) varful limbii intr-un obraz si in celalalt

2309. Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: (pag. 286-287)a) deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii Eisenringb) deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fishc) umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul molarilord) limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centralae) sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de canin, modeland mai cu seama zonamilohioidiana

2310. Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: (pag. 286-287)a) deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowenb) sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fischc) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontaled) balansarea mandibulei dreapta-stangae) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe Valsalva, tuse, test fonetic: "a", "ah"

2311. Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi: (pag. 287)a) cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie sitestelor de deglutitie


13/39

b) miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor port-amprente individuale rezistente prevazute cu valuri deocluziec) miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoased) miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea bolnavului nu este posibila (hipotonii,paralizii)e) nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale (semiautomatizate) cu miscari automatizate

2312. In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins: (pag. 287) a) nu seutilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal)b) nu se utilizeaza materiale elasticec) se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries de Poggiolid) nu se utilizeaza materiale cu prize retarde) nu se utilizeaza masele termoplastice

2313. Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale: (pag. 288)a) se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoralb) se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoralc) urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale fata de cea extraoralad) trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona in parte, urmarind mobilitatea elementelorperiferice ale campului protetice) nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice

2314. Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue): (pag. 288-289)a) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta fluidab) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta vascoasac) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2 materiale de consistenta diferitad) in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la nivelul portamprenteie) presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a materialului thermoplastic

2315. Amprenta finala cu portamprenta individuala completa: (pag. 289)a) este o metoda de amprentare in 2 timpib) utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din acrilat care nu acopera in totalitate campulprotetic si dintii restanti

c) utilizeaza material semirigidd) este o metoda de amprentare intr-un singur timpe) utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din Iasi

2316. Amprenta finala cu portamprenta decupata: (pag. 290)a) vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentateb) vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconiic) dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o portamprentad) incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul unei seringi prin deschiderea incizala, care saacopere spatiul peridentare) incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala aport-amprentei

2317.Tehnicile de amprenta cu model corectat sec%ionat: (pag. 291)a) sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme

b) se adreseaza edentatiilor frontalec) nu se adreseaza edentatiilor terminaled) presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate terminale, la 3 mm distal de dintii restantie) presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti

2318. Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata: (pag. 292-293)a) a fost introdusa de Boucher si Rennerb) presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca pregatirile proprotetice sa fie realizate


14/39

c) presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat, indepartarea masei de amprenta, iar inspatiul ramas se introduce acrilat elasticd) presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata si inregistrarea unei noi amprentee) nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia scheletului

2319. n scopul nregistr"rii rela%iilor mandibulo-craniene n cazul n care pe unul din maxilare vom realiza oprotezare par%ial mobil", iar cel"lalt va fi protezat prin protez"total"vom utiliza: (pag.296)a) o folie de cear"decupat"dup"forma arcadei;b) pozi%ionarea de c"tre medic a celor dou"modele n rela%ie centric"prin metoda discrimin"rii tactile;c) machetele de ocluzie;d) ocluzorul;e) articulatorul.

2320. Urm"toarele aspecte sunt adev"rate n leg"tur"cu arcul facial: (pag.299)a) permite nregistrarea tridimensionale a mi'c"rilor fundamentale la subiec%ii denta%i, edenta%i par%ial sauedenta%i total;b) urm"re'te raportarea corect"a modelului maxilar la axa de nchidere/deschidere a simulatorului;c) permite plasarea modelului maxilar fa%"de planul orizontal;d) permite nregistrarea rela%iilor mandibulo-craniene prin intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadrude srm";e) permite nregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda compresiunii pe maseteri

2321. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz"drept reper cranian fix urm"toarelerepere: (pag.299)a) planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ;b) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau spina nazala anterioar"- meatul auditivextern;c) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion;d) planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porione) planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala anterioar".

2322. Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt: (pag.299)a) spina nazala anterioar"- meatul auditiv extern;

b) Orbitale-Porion ;c) Orbitale- Nasion;d) Porion- spina nazala anterioar";e) Ophrion-Porion.

2323. Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt: (pag.299)a) Gna%ion- subnazal;b) conductul auditiv extern 'i intern;c) spina nazal"anterioar"- meatul auditiv extern;d) orbitale - tragus;e) Gonion- Zygion.

2324. n scopul nregistr"rii rela%iilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial pentru determinarea axei balamase va %ine cont de urm"toarele aspecte: (pag.300)a) pe parcursul mi'c"rii de nchidere-deschidere, distan%a interincizal"nu va dep"'i amplitudinea de 20 mm;b) bra%ul lateral al arcului se plaseaz"astfel nct vrful arcului se plaseaz"la 12 mm naintea tragusului;c) pe parcursul mi'c"rii de nchidere-deschidere, distan%a interincizal"nu va dep"'i amplitudinea de 10 mm; d)pe parcursul mi'c"rii de nchidere-deschidere, distan%a interincizal"nu va dep"'i amplitudinea de 40 mm; e)bra%ul lateral al arcului se plaseaz"astfel nct vrful arcului se plaseaz"la 5 mm naintea tragusului.

2325. Sistemul N.O.R. este format din: (pag.302)a) dispozitvul clinic Clini-Nor;b) dispozitivul de laborator Labo-Nor;


15/39

c) element condilian;d) pantographe) stiletele arcului facial.

2326. Rela%ia de ocluzie se define'te ca fiind: (pag.303)a) contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl"n rela%ia de intercuspidare maxim";b) contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl"n rela%ie centric";c) contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl"n rela%ie de postura;

d) rela%ia de ocluzie habitual"e) toate r"spunsurile a-d.

2327. Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt: (pag.303)a) repere osoase, articulare, musculare;b) repere dentare;c) repere labiale;d) repere linguale;e) repere nazale.

2328. La realizarea rela%iei centrice particip"urm"tori factori: (pag.299)a) factori extrinseci 'i intrinseci;b) factori anatomici reprezenta%i de arcadele dentare;c) factori anatomici reprezenta%i de punctele craniometrice;d) factori func%ionali neuro-musculari;e) factori func%ionali masticatorii.

2329. n cazul n care unul din maxilare este protezat prin protez"mobil"cu sau f"r"proteze fixe asociate, iarpe maxilarul antagonist vom realiza o protez"mobil", caz n care se asociaz"'i o instabilitate mandibulo-cranian", nivelul 'i orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza: (pag.298)a) stabilirii nivelului 'i orient"rii planului de ocluzie pentru zonele edentate utiliznd criterii antropometricegnatoprotetice cunoscute;b) nivelului 'i orient"rii planului de ocluzie pe care le imprim"grupul dentar restant;c) stabilirii rela%iei de ocluzie corecte;d) nregistr"rii rela%iei de postur";

e) m"sur"rii distan%ei interpupilare.

2330. n scopul program"rii articulatoarelor adaptabile se utilizeaz": (pag.301)a) pantograph-ul;b) punctele care formeaz"triunghiul lui Bonwill;c) mi'carea corporeal"a mandibulei (mi'carea Bennet);d) un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil de pe componenta maxilar"aarticulatorului.e) sfera condilian"

2331. Articulatoarele Tip Arcon 'i Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac parte? (pag.301) a)articulatoare simple;b) articulatoare cu mi'c"ri limitate;c) articulatoare semi-adaptabile ;d) articulatoare adaptabile;e) articulatoare complexe.

2332. Legea I postulat"de Lejoyeux n stabilirea condi%iilor obiective de determinare a rela%iilorfundamentale mandibulo-craniene este: (pag.303)a) oric"rei pozi%ii a mandibulei n plan frontal i corespunde o pozi%ie n plan orizontal, n func%ie de anatomiasuprafe%elor mandibulo-temporale 'i de fiziologia mu'chilor pterigoidieni externi;b) naintea oric"rei ncerc"ri de determinare 'i de nregistrare a rela%iei centrice, bolnavul trebuie s"fie plasat ncondi%ii ideale de echilibru fiziologic 'i psihic;


16/39

c) stabilirea bazei 'abloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprent"secundar"este condi%ia necesar"'i suficient"pentru ca n stadiul determin"rii rela%iei centrice %esuturile suprafe%ei de sprijin s"se reg"seasc"ntr-ostare identic"cu cea care le caracterizeaz"n momentul amprent"rii;d) presiunea exercitat"de bazele 'abloanelor n momentul determin"rii 'i nregistr"rii rela%iei centrice trebuies"corespund"celei exercitat"n momentul amprent"rii.e) la edentatul total mandibula nu se mai poate pozi%iona corect fa%"de maxilar datorit"rezorb%iei osoase.

2333. Macheta de ocluzie este alc"tuit"din: (pag.304)a) baz"( confec%ionat"din plac"de baz"sau acrilat);b) din%i artificiali;c) bordur"de ocluzie (confec%ionat"din cear"sau alt material termoplastic);d) conector principal cu sprijin mucozal;e) toate elemntele precizate la punctele a-d

2334. Etapa clinic"de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde: (pag.304)a) verificarea extraoral";b) verificarea intraoral";c) verificarea mont"rii din%ilor artificiali;d) verificarea coresponden%ei liniilor mediene;e) verificarea red"rii corecte a curbelor sagitale 'i transversale.

2335. Verificarea extraoral"a machetelor de ocluzie urm"re'te: (pag.304)a) modalitatea de execu%ie a bazei;b) modalitatea de execu%ie a marginilor;c) modalitatea de execu%ie a bordurii de ocluzie;d) modalitatea de redare a planului de ocluzie;e) modalitatea de execu%ie a conectorului principal.

2336.Nivelul planului de ocluzie n zona frontal"are urm"toarele caracteristici: (pag.305)a) este situat la 1.5 - 2 mm sub marginea inferioar"a buzei superioare;b) se plaseaz"la mijlocul distan%ei dintre cele dou"creste edentate;c) urm"re'te redarea paralelismului cu linia bipupilar";

d) urm"re'te redarea paralelismului cu planul lui Camper;e) este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar"a buzei superioare.

2337.Nivelul planului de ocluzie n zonele laterale are urm"toarele caracteristici: (pag.305)a) este situat la 1.5 - 2 mm sub marginea inferioar"a buzei superioare;b) se plaseaz"la mijlocul distan%ei dintre cele dou"creste edentate;c) urm"re'te redarea paralelismului cu linia bipupilar";d) urm"re'te redarea paralelismului cu planul lui Camper;e) este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar"a buzei superioare.

2338. Orientarea planului de ocluzie n zona frontal"are urm"toarele caracteristici: (pag.305) a) serealizeaz"raportndu-se la planul lui Camper ;b) are o orientare paralel"cu linia bipupilar";c)

se realizeaz"raportndu-se la planul de la Frankfurt;d) este paralel cu planul bazal mandibular;e) este perpendicular pe planul lui Camper

2339. Orientarea planului de ocluzie n zonele laterale are urm"toarele caracteristici: (pag.305) a) esteparalel cu planul bazal mandibular;b) are o orientare paralel"cu linia bipupilar";c) se realizeaz"raportndu-se la planul lui Camperd) se realizeaz"raportndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion;e) se realizeaz"raportndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-gna%ion;


17/39

Spa%iul de inocluzie fiziologic"este dat de: (pag.306)a) dimensiunea vertical"de postur";b) dimensiunea vertical"n rela%ie centric";c) dimensiunea vertical"a etajului inferior;d) diferen%a dintre dimensiunea vertical"de postur"'i cea din rela%ie centric";e) diferen%a dintre dimensiunea vertical"a etajului inferior 'i dimensiunea vertical"de postur".

2341. Metoda de determinare a rela%iei centrice prin compresiune pe menton are urm"toarelecaracteristici: (pag.306)a) reprezint"un reflex conform c"ruia mandibula urmeaz"limba n periplul s"u static sau dinamic;b) reprezint"o metoda de inducere a mandibulei 'i n rela%ia de postur";c) const"n dirijarea mandibulei n pozi%ia sa centric"prin compresiunea postero-superioar"a mentonului ;d) este riscant"deoarece conduce mandibula ntr-o pozi%ie incorect"mult mai retrudat"e) utilizeaz"bobi%a Walchoff plasat"pe bolta palatin"a bazei machetei superioare.

2342. Metoda de determinare a rela%iei centrice prin manevra maseterin"Gysi are urm"toarelecaracteristici: (pag.307)a) const"n compresiunea maseterului bilateral;b) n timpul acestei manevre bolnavul realizeaz"nchiderea gurii cu scopul ob%inerii contrac%iilor echilibrate;c) n timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul ob%inerii contrac%iilor echilibrate;d) metoda deriv"din metoda Lauritzan-Barrelle;e) se bazeaz"pe reflexul molar.

2343. Metoda de determinare a rela%iei centrice prin manevra temporal"Green are urm"toarelecaracteristici: (pag.307)a) se bazeaz"pe reflexul molar;b) utilizeaz"bobi%a Walchoff plasat"pe bolta palatin"a bazei machetei superioare.c) are ca scop ob%inerea de contrac%ii musculare simetrice;d) se realizeaz"prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului;e) n timpul manevrei se palpeaz"condilii mandibulari.

2344. : Scopul esen%ial al amprent"rii este realizarea unei proteze: (p. 466)

a) cu o baz"ct mai extins";b) care s"corespund"numai dolean%elor pacientului;c) n limitele func%ionalit"%ii forma%iunilor mobile de la periferia cmpului protetic;d) care s"refac", n principal, func%ia estetic";e) care s"respecte numai principiul biomecanic privind rezisten%a piesei protetice.

2345. : Un sistem de amprentare const"din: (p. 468)a) un anumit gen de amprent"preliminar";b) o anumit"portamprent"individual"'i materialul care se preteaz"la tehnica aleas", n func%ie departicularit"%ile cmpului protetic;c) o tehnic"de amprentare func%ional"muco-dinamic", mpreun"cu instrumentarul necesar;d) materiale de amprentare preliminar"'i func%ional", alese corespunz"tor cmpului protetic edentat total;e) totalitatea materialelor 'i instrumentarului necesare etapelor de amprentare.

2346. : Materialul de amprentare termoplastic: (p. 469)a) necesit"utilizarea unei portamprente metalice;b) este indicat numai pentru amprentarea preliminar"'i func%ional"maxilar";c) necesit"alegerea unei portamprente confec%ionate din mase plastice;d) este indicat numai pentru amprentarea preliminar"'i func%ional"mandibular";e) este indicat numai pentru amprentarea preliminar", att maxilar", ct 'i mandibular";

2347. : Tehnica de amprentare preliminar"Hayakawa utilizeaz": (p. 469)a) linguri din mase plastice 'i alginat ca material de amprent";b) linguri din aluminiu 'i past"Zoe ca material de amprent";


18/39

c) linguri din o%el inoxidabil 'i past"Repin ca material de amprent";d) linguri din acrilat termopolimerizabil 'i polivinil-xiloxan ca material de amprent";e) linguri din aluminiu 'i alginat ca material de amprent";

2348. : Care dintre urm"toarele situa%ii clinice necesit"amprentare prin tehnici de presiune selectiv": (p.470)a) creast"mandibular"posterioar"fibroas"nefavorabil";b) creast"balant"anterioar";c) creast"mandibular"aplatizat", acoperit"cu mucoas"atrofic";d) creast"maxilar"nalt"'i rotunjit", cu mucoas"ferm aderent"de os;e) toate variantele sunt corecte.

2349. : Portamprenta standard trebuie: (p. 475)a) s"fie u'or supradimensionat"fa%"de cmpul protetic, cu aproximativ 3 mm;b) s"fie u'or subdimensionat"fa%"de cmpul protetic, cu aproximativ 3 mm;c) s"fie extins"posterior, pentru a acoperi tuberozit"%ile maxilare pn"n 'an%urile pterigo-maxilare;d) s"aib"marginile n contact cu frenurile bucale, labiale 'i/sau linguale;e) nici o variant nu este corect"

2350. : Turnarea modelului ntr-o amprent"preliminar", nregistrat"cu mase termoplastice, trebuie s"se realizeze:

(p. 480)a) n primul sfert de or";b) cel trziu dup"o or";c) imediat dup"amprentare;d) la 3 ore dup"amprentare;e) nici o variant"nu este corect".

2351. : Amprenta preliminar", nregistrat"cu alginat, trebuie ndep"rtat"din cavitatea oral": (p. 489)a) la 1 minut de la gelificare;b) la 3 minute de la gelificare;c) imediat dup"gelificare;d) la 2 minute de la gelificare;e) la 5 minute de la gelificare;

2352. : n etapa de amprentare final", adeziunea este determinat"de: (p. 503)a) precizia amprent"rii suprafe%ei de sprijin;b) extinderea maxim"a suprafe%elor verticale;c) asigurarea unui contact intim ntre baza protezei 'i mucoasa fix";d) extinderea maxim"a suprafe%elor orizontale;e) toate variantele sunt corecte.

2353. : Care din urm"toarele tehnici de amprentare, nregistreaz"culoarul neutral: (p. 505)a) tehnica Frantz Herbst;b) amprenta de degluti%ie Hromatka;c) tehnica piezografic";d) tehnica Lejoyeux;e)

tehnica Pedro Saizar2354. : n tehnici de amprentare func%ional"cu gura nchis", marginile portamprentei individuale vor fi situate:(p. 521)a) la 1mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;b) la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;c) la 1mm peste limita mucoasei pasiv-mobile; d)la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile; e)exact pn"la limita mucoasei pasiv-mobile.


19/39

Pentru a putea fi utilizate n amprentarea func%ional"periferic", materialele buco-plastice trebuienc"lzite la temperatura de: (p. 525)a) 370 - 400 C;b) 300 - 350 C;c) 500 C;d) 250 C;e) nici o variant"nu este corect".

2356. : La mandibul", pentru modelarea zonei distale 'i maseterine, pacientul va efectua: (p. 526)a) o mi'care de lateralitate spre partea ce urmeaz"a fi modelat";b) o mi'care de lateralitate spre partea opus"celei ce urmeaz"a fi modelat";c) o mi'care de deschidere-nchidere a gurii, nefor%at";d) o mi'care de deschidere larg"a gurii, urmat"de nchiderea for%at";e) mi'c"ri de lateralitate dreapta-stnga.

2357. : Jocul frenului bucal se imprim"n amprent"prin: (p. 527)a) trac%iunea postero-anterioar"a obrazului;b) ridicarea acestuia;c) trac%iunea antero-posterioar"a obrazului;d) eversarea buzei superioare;

e) nici o variant"nu este corect".

2358. : Modelarea marginal"a zonei retrozigomatice 'i a procesului coronoid se realizeaz"prin: (p. 530)

a) deschiderea maxim"a gurii;b) sursul for%at;c) %uguierea buzelor;d) deschiderea u'oar"a gurii;e) trac%iunea antero-posterioar"a obrazului.

2359. : Tehnica model"rii marginale cu Xantopren Function: (p. 532)a) este o tehnic"de amprentare preliminar"a cmpurilor protetice edentate total;b) necesit"portamprente realizate la distan%"de cmpul protetic;

c) utilizeaz"activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea func%ional"marginal"se face cu gura deschis";d) necesit"utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, n vederea reten%iei materialului, la nivelul marginilorportamprentei;e) utilizeaz"activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea func%ional"marginal"se face cu gura nchis".

2360. : n amprentarea final", pastele ZOE se indic": (p. 535)a) n edenta%ia total", pentru finisarea amprentelor luate cu material termoplastice (tehnica de sp"lare);b) ca material unic n amprenta final", n portamprente individuale bine adaptate;c) n toate tehnicile de amprentare muco-static";d) n amprentarea pentru rebaz"ri ale protezelor totale;e) nici o variant nu este corect".

2361. : Amprenta final""ambulatorie": (p. 540)a) folose'te proteza veche a pacientului ca portamprent";b) utilizeaz"ca material de amprentare, materialele cu resilien%"temporar";c) se consider"ncheiat"la 24 h de la finalizarea gelific"rii;d) utilizeaz"ca material de amprentare, materialele siliconice vscoase;e) necesit"o amprent"de "sp"lare" cu un silicon sau o gum"polisulfidic"de consisten%"fluid".

2362. : Cofrarea amprentei preliminare, n vederea turn"rii modelului func%ional, are urm"toarele roluri: (p. 545)a) dirijarea turn"rii ghipsului dur;b) permite ob%inerea unui model gata fasonat 'i correct dimensionat;c) constituie un indicator prcis al limitelor pn"la care va fi redus soclul modelului;


20/39

d) permite o vibrare energic", f"r"riscul prelingerii ghipsului peste pere%ii exterior ai amprentei;e) toate variantele sunt corecte.

2363. : n etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta final"mandibular", zona disto-vestibular"aamprentei apare: (p. 543)a) ca un 'an%u'or eviden%iat;b) aplatizat"'i larg";c) ca o depresiune la cap"tul distal al depresiunii alveolare;d) ca mici linii n materialul de amprent";e) adncit"sau pliat"spre exterior;

2364. : Materialele cu vscozitate lent progresiv"au ca indica%ii: (p. 536)a) "condi%ionarea tisular"" a %esuturilor cmpului protetic, atunci cnd mucoasa este dezinserat"'i mobil";b) c"ptu'irea temporar"a protezelor instabile 'i netolerate de pacient;c) "condi%ionarea" cmpului protetic edentate total, n vederea adapt"rii cu o protez"imediat";d) amprentarea n vederea rebaz"rii protezelor totale.e) toate variantele sunt corecte.

2365. : Siliconii cu reac%ie de condensare de consisten%"chitoas"se indic": (p. 535)a) n amprentarea preliminar"a cmpurilor protetice edentate total;b) la modelarea marginal"a portamprentei individuale;c) la amprentarea zonei de nchidere marginal"posterioar"-zona Ah;d) la adaptarea portamprentei individuale;e) n amprentarea cmpurilor protetice moi sau n amprentele de sp"lare.

2366. : Care dintre urm"toarele propriet"%i sunt caracteristice polieterilor: (p. 536)a) fidelitate deosebit";b) miros nepl"cut;c) sunt materiale hidrofile;d) timpul de priz"depinde de temperatur"'i umiditate.e) stabilitate dimensional bun".

2367. : Care dintre urm"toarele propriet"%i sunt caracteristice pastei de oxid de zinc-eugenol: (p. 535) a)

fluiditate crescut", ce permite nregistrarea cu acurate%e a detaliilor;b) u'urin%"n turnarea/cofrarea/demularea amprentei;c) distorsionare minim"a %esuturilor,d) rapiditate n manipulare;e) toate variantele sunt corecte.

2368. : Tehnica de amprentare func%ional"ALL-ORAL: (p. 519)a) este o metod"de amprentare combinat", gur"-nchis", gur"-deschis"; b)necesit"dispozitive de nregistrare a rela%iilor intermaxilare McGrane, c)necesit"portamprente speciale "Si-Plast";d) portamprenta superioar"poate fi conectat"la un arc facial;e) necesit"un articulator ergonomic complex.

2369. : Sistemul Biofunc%ional Protetic-IVOCLAR: (p. 519)a) este o metod"de amprentare bimaxilar";b) este o metod"de amprentare cu gura nchis";c) necesit"utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru determinarea rela%iilor intermaxilare;d) este o metod"de amprentare cu gura deschis";e) necesit"mi'c"ri de modelare marginal"executate de pacient.

2370. Nivelul planului de ocluzie trebuie s"fie situat: (p. 550)a) la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioar"a buzei superioare, n zona frontal";b) la 2 - 3 mm sub marginea inferioar"a buzei superioare, n zona frontal";


21/39

c) la o treime din distan%a existent"ntre cele dou"creste edentate, n zona lateral";d) mai aproape de creasta alveolar"cu rezorb%ie mai mic", n zona lateral";e) nici un r"spuns nu este corect.

2371. Orientarea planului de ocluzie trebuie s"fie: (p. 551)a) paralel"cu planul Camper n zona frontal"'i cu planul Frankfurt n zonele laterale;b) divergent"fa%"de planul Frankfurt n zonele laterale;c) paralel"cu linia bipupilar"n zona frontal"'i convergent"cu planul Frankfurt n zonele laterale;d) paralel"cu linia bipupilar", n zona frontal"'i paralel"cu planul Camper, n zonele laterale;e) nici o variant"nu este corect".

2372. Metodele antropometrice, cu repere preextrac%ionale, de determinare a DV a etajului inferior suntreprezentate de: (p. 554)a) preluarea DV a etajului inferior din fi'a bolnavului, preluat"din perioada dentat";b) metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);c) metoda Swenson;d) metoda Willis;e) metoda Boianov.

2373. Metodele antropometrice, f"r"repere preextrac%ionale, de determinare a DV a etajului inferior sunt

reprezentate de: (p. 555)a) metoda compasului de aur Appenrodt;b) metoda Wright;c) metoda Silvermann;d) utilizarea profilometrului lui Sears;e) nici o variant"nu este corect".

2374. Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior: (p. 555)a) utilizeaz"fotografii din perioada dentat";b) consider"segmentul etalon ca fiind reprezentat de distan%a dintre fanta labial 'i unghiul extern al ochiului;c) consider"segmentul etalon ca fiind reprezentat de distan%a intercomisural";d) compar"dimensiunea etalon, m"surat"nasion-subnazale, cu dimensiunea modificat"subnazale-gnation;e) consider"segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-ofrion.

2375. Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior: (p. 554)a) utilizeaz"srma de contur;b) urm"re'te egalitatea perfect"dintre vertex- plan Frankfurt 'i plan Frankfurt- plan basilar mandibular;c) recomand"utilizarea unor m"'ti faciale din polistiren sau celluloid transparent;d) m"soar"etajul inferior pe radiografii cefalometrice;e) utilizeaz"fotografii din perioada dentat"pe care se m"soar"distan%a interpupilar"'i distan%a ofrion-gnation.

2376. Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu repere preextrac%ionalese num"r"'i: (p. 554)a) metoda Leonardo da Vinci;b) metoda Wright;c) metoda Boianov;d) metoda Boianov modificat";e) metoda compasului de aur a lui Appenrodt.

2377. Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte 'i: (p. 560)a) stimularea reflexului de ocluzie molar";b) manevra maseterin"Gysi;c) memoria ocluzal"Lejoyeux;d) metoda Patterson;e) manevra temporal"Green;

La edenta%ii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie s"fie: (p. 552)a) paralel"cu planul Camper n zona lateral"'i cu linia bipupilar"n zona frontal";


22/39

d) convergent"cu planul Camper n zona frontal";e) toate variantele sunt corecte.

2379. Dintre metodele simple de determinare a RC face parte 'i: (p. 559)a) metoda nscrierii grafice;b) utilizarea autoocluzorului Lande;c) memoria ocluzal"Lejoyeux;

d) metoda Patterson;e) utilizarea centrocordului Opotow;

2380. Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: (p. 562)a) 'tifturi de interpozi%ionare ntre cele dou"machete;b) practicarea unor l"ca'e n cele dou"borduri de cear", la nivelul primilor premolari;c) past"Repin;d) anse de srm"n form"de U plasate n masa de cear"a ambelor borduri;e) toate variantele corecte.

2381. Linia sursului: (p. 563)a) se apreciaz"n func%ie de frenul buzei superioare;b) reprezinta limita de maxim"vizibilitate a grupului dentar frontal superior;

c) se apreciaz"n func%ie de filtrul buzei inferioare;d) este nivelul la care se plaseaz"marginea incizal"a din%ilor artificiali superiori;e) toate r"spunsurile sunt corecte.

2382. Reperele necesare alegerii din%ilor artificiali sunt reprezentate de: (p. 563)a) linia median";b) planul lui Camper;c) linia caninilor;d) planul bazal mandibular;e) linia sursului.

2383. Odat"cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale coletelor incisivilor 'i caninilorsuperiori: (p. 564)a) scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central; b)cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central; c)scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin;d) cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin;e) nici o variant"nu este corect".

2384. Prima pereche de rugi palatine se utilizeaz"ca reper pentru pozi%ionarea marginii coletului oral al: (p. 565)a) incisivilor centrali maxilari;b) incisivilor centrali maxilari 'i mandibulari;c) incisivilor laterali maxilari;d) caninilor maxilari;e) nici o variant"nu este corect".

2385. Reperele care orienteaz"montarea din%ilor artificiali (n func%ie de forma arcadei 'i stereotipul

masticator) sunt reprezentate de: (p. 564)a) unghiul format de direc%ia primei rugi palatine, cu planul medio-sagital;b) prima pereche de rugi palatine;c) delimitarea tuberozit"%ilor maxilare;


23/39

d) mijlocul crestei reziduale;e) toate variantele sunt corecte.

2386. n analiza modelului dup"Sistemul Biofunc%ional Protetic, mijlocul crestei reziduale maxilare: (p.565)a) se marcheaz"n zonele laterale ale crestelor edentate;b) este delimitat anterior de punctele de pozi%ionare a vrfurilor caninilor; c)permite tehnicianului dentar s" monteze corect din%ii artificiali laterali; d)posterior, se continu"cu marcajul mijlocului tuberozit"%ilor;e) nici o variant"nu este corect".

2387. Liniile statice de analiz"a modelului maxilar total edentat (dup"Sistemul Biofunc%ional Protetic) sunt: (p.565)a) forma crestelor reziduale: semieliptic", pentagonal"sau atipic"(n cazul anomaliilor existente n perioadadentat";b) linia transversal"care une'te vrfurile caninilor;c) linia transversal"care une'te polii inferiori ai tuberozit"%ilor maxilare;d) tangenta premolar"la maxilar;e) toate variantele sunt corecte.

2388. Reperele de analiz"a modelului mandibular edentat (dup"Sistemul Biofunc%ional Protetic) sunt: (p. 566)a) linia imaginar"care trece prin fa%a distal"a caninilor;b) punctual simfizar;c) linia imaginar"care trece prin fa%a distal"a molarilor 2;d) tuberculii piriformi;e) punctele canine ale mandibulei.

2389. Liniile statice de analiz"a modelului mandibular edentat (dup"Sistemul Biofunc%ional Protetic) sunt: (p.566)a) tangenta premolar"la mandibul";b) linia transversal"care une'te vrfurile caninilor;c) linia transversal"care une'te limita distal"a tuberculilor mandibulari;d) forma crestelor reziduale: parabol"sau potcoav"(n edenta%iile recente) 'i trapezoidal"(n atrofii severe);

e) toate variantele sunt corecte.

2390. Analiza modelelor asamblate se bazeaz"pe urm"toarele repere: (p. 568)a) vestibulul oral (fornix vestibuli);b) punctele fixe din vestibulul bucal frontal, situate parafrenular superior 'i inferior;c) liniile interalveolare;d) arcul frontal vestibular;e) toate variantele sunt corecte.

2391. Arcul frontal vestibular este distan%at, n direc%ie sagital", de papilla incisiv"cu aproximativ: (p.568)a) 7 mm

; b) 5 mm

;c)

2 mm;d) 6 mm;e) 3 mm.

2392. La modelul maxilar, n"l%imea ansamblului bazei plus din%ii artificiali este n medie de. (p. 568)a) 8 -10 mm;b) 11 - 13 mm;c) 15 - 17 mmd) 18 - 20 mm;


24/39

e) 20 - 22 mm.

2393. Controlul extraoral al machetelor din cear"cu din%i se face: (p. 568)a) conform datelor nregistrate n fi'a de laborator;b) n absen%a pacientului;c) conform indica%iilor trasate pe 'abloane;

d) n prezen%a pacientului;e) toate variantele sunt corecte.

2394. Controlul ocluzorului 'i al modelelor edentate total, presupune: (p. 568)a) verificarea tras"rii pe modele a liniilor de referin%";b) existen%a unui joc u'or al ocluzorului n balama;c) ocluzorul trebuie s"r"mn"deschis pe toat"perioada examin"rii;d) contrapiuli%a trebuie s"r"mn"deschis"pentru fixarea modelelor n plan median;e) toate variantele sunt corecte.

2395. Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din cear"cu din%i, urm"re'te: (p. 569)a) controlul arcadelor artificiale;b) corectitudinea realiz"rii bordurilor de cear";c) bazele din cear"s"respecte limitele func%ionale ale cmpului protetic;d) papilele interdentare s"fie modelate concave;e) toate variantele sunt corecte.

2396. Controlul bazelor din cear"ale machetelor, urm"re'te: (p. 570)a) extinderea lor peste limitele func%ionale ale cmpului protetic;b) tuberculii piriformi s"fie acoperi%i n totalitate;c) versantele vestibulare ale machetelor s"fie modelat convex;d) s"comprime u'or fundurile de sac;e) versantul lingual s"fie modelat convex.

2397. Macheta maxilar"din cear"cu din%i trebuie s"ndeplineasc"urm"toarele cerin%e: (p. 570)a) s"aib"o lungime 'i o grosime concordant"cu cele ale fundurilor de sac;b) la mi'c"rile func%ionale ale buzelor 'i obrajilor, baza machetei trebuie s"se desprind"cu u'urin%";c) s"ocoleasc"frenul buzei superioare 'i bridele;d) baza machetei superioare trebuie s"se extind"posterior, pn"la linia de vibra%ie anterioar";e) macheta trebuie s"stea pe cmp atunci cnd pacientul nchide gura.

2398. Stabilitatea static"a machetei maxilare din cear"cu din%i, se verific"prin: (p. 570)a) teste func%ionale fonetice;b) presiuni alternative cu degetele ar"t"toare pe fe%ele ocluzale ale PM 'i M;c) teste func%ionale masticatorii;d) testele Herbst;e) teste de degluti%ie.

2399. Tendin%ele de basculare ale machetei maxilare din cear"cu din%i sunt determinate de: (p. 570)a) existen%a unor creste laterale reziduale nalte;

b) existen%a unor retentivit"%i exagerate ale versantului vestibular al crestei, din zona lateral";c) existen%a unor creste laterale alveolare foarte late;d) montarea din%ilor laterali n afara crestei;e) toate variantele sunt corecte.

2400. Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din cear"cu din%i se realizeaz": (p.570)a) cu gura ntredeschis";b) cu gura nchis";c) n timp ce pacientul face mi'c"ri repetate de lateralitate dreapta - stnga;


25/39

d) n timp ce pacientul face mi'c"ri repetate de nchidere - deschidere;e) toate variantele sunt corecte.

2401. Testele Herbst se folosesc pentru: (p. 571)a) depistarea unor subextensii marginale ale machetelor n anumite zone;b) verificarea for%ei de adeziune a machetei maxilare;c) depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor n anumite zone;d) verificarea for%ei de adeziune a machete mandibulare.e) nici o variant"nu este corect".

2402. n men%inerea machetei mandibulare pe cmpul protetic, rolul principal l are: (p. 571)a) pozi%ia anterioar"a limbii; b)pozi%ia posterioar" a limbii; c)gravita%ia;d) adeziunea;e) toate variantele sunt corecte.

2403. Care din urm"toarele situa%ii clinice impun reeducarea func%ional"a pacientului edentat total: (p.571)a) numai pozi%ia intermediar"a limbii;b) pozi%ia anterioar"'i posterioar"a limbii;c) numai pozi%ia anterioar"a limbii;d) numai pozi%ia posterioar"a limbii;e) pozi%ia intermadiar"'i posterioar"a limbii.

2404. Cnd men%inerea machetei superioare din cear"cu din%i este deficitar", se indic": (p. 571)a) n primul timp, inser%ia machetei maxilare;b) inser%ia ambelor machete n cavitatea oral"'i nchiderea ferm"a gurii;c) n primul timp, inser%ia machetei mandibulare;d) inser%ia ambelor machete 'i solidarizarea lor cu anse de srm".e) toate variantele sunt corecte.

2405. Controlul din fa%"a refacerii func%iei estetice, cu machetele n cavitatea oral": (p. 571)

a) urm"re'te ca buza superioar"s"se r"sfrng"b) urm"re'te ca ro'ul buzelor s"aib"un aspect acceptabilc) urm"re'te ca 'an%urile nazo-labiale s"dispar"d) urm"re'te ca buza superioar"s"fie simetric"n ceea ce prive'te plenitudinea eie) controleaz"dac"machetele ofer"un suprot corespunz"tor buzelor 'i obrajilor

2406. Controlul din profil a refacerii func%iei estetice, cu machetele n cavitatea oral": (p. 571)a) urm"re'te ca buza superioar"s"fie ceva mai proeminent"dect buza inferioar"la pacien%ii la care montarea s-a f"cut n supraocluzie frontal"b) urm"re'te ca buzele s"fie n acela'i plan n montarea frontal"invers"c) urm"re'te ca buzele s"fie n acela'i plan n montarea cap la capd) urm"re'te ca buza inferioar"s"fie mai proeminent"pentru un aspect facial estetice) urm"re'te ca buza inferioar"s"fie mai proeminent"n montarea invers"frontal

2407. n protezarea total": (p. 572)a) refacerea fizionomic"este guvernat"de 4 principiib) Palla consider"c"piesele protetice nu pot fi introduse n cavitatea oral"a pacientului dect cnd acesta este pedeplin satisf"cut de elec) forma 'i conturul din%ilor este n deplin"concordan%"cu cu aspectele conturului gingivald) egalitatea ntre l"%imea facial"'i cea a arcadei dentare produce ntotdeauna impresia absen%ei naturalului 'icertitudinea protez"riie) toate variantele sunt corecte

Examinarea pacientului cu gura ntredeschis"cu machetele n cavitatea oral":a urm"re te ca lanul de ocluzie al din ilor laterali su eriori s"fie vizibil


26/39

d) s"existe un spa%iu ntre fe%ele vestibulare ale premolarilor 'i obrajie) curbura incizal"s"fie aproximativ paralelc"cumarginea liber"a buzei superioare

2409. Dac"la controlul ocluziei: (p. 576)a) DVO este mic'orat"'anturile peribucale sunt disp"ruteb) DVO este m"rit"pacientul are aspect crispatc) DVO este mic"ntre din%i r"mne un spa%iu mic

d) DVO este mic"ntre din%i r"mne un spa%iu maree) din%ii se ating ntre ei

2410. Dac"la controlul ocluziei: (p. 576)a) DVO este mic'orat"aspectul fe%ei este mb"trnitb) DVO este m"rit"din%ii sunt prea vizibilic) DVO este m"rit"ro'ul buzelor este diminuatd) n urma testului Buchman Ismail ceara nu poart"urmele antagoni'tilor atunci DVO este mic"e) n urma testului Buchman Ismail ceara a fost ndep"rtat"atunci DVO este m"rit"

2411. Proba spatulei negativ": (p. 557)a) nseamn"c"angrenajul din%ilor laterali este inversb) nseamn"c"angrenajul din%ilor frontali este cap la cap

c) nseamn"c"angrenajul din%ilor laterali este inversd) nseamn"c"angrenajul din%ilor frontali este absente) nseamn"c"angrenajul din%ilor laterali este real 'i correct

2412. Proba spatulei pozitiv"inseamn"ca: (p. 577)a) angrenajul din%ilor frontali 'i laterali este corectb) angrenajul din%ilor frontali este corectc) angrenajul din%ilor laterali este fals 'i trebuie ref"cutd) angrenajul din%ilor laterali este corecte) nici o variant"corect"

2413. Dac"diferen%a ntre IC 'i RC este de aproximativ 1mm: (p.577)a) perfectarea rela%iilor ocluzale nu este necesar"b) perfectarea rela

%iilor ocluzale se poate face pe protezele finite

c) perfectarea rela%iilor ocluzale se face la machete prin 'lefuiri selective dup"identificarea obstacolelor cu cear"de ocluzied) perfectarea rela%iilor ocluzale nu se face la protezele finitee) se impune o nou"determinare a rela%iilor intermaxilare

2414. Dac"diferen%a ntre IC 'i RC este flagrant": (p.576)a) perfectarea rela%iilor ocluzale se face doar pe protezele finiteb) perfectarea rela%iilor ocluzale se poate face pe protezele finitec) se impune o nou"determinare a rela%iilor intermaxilare d)perfectarea rela%iilor ocluzale se poate face pe machete e)nici o variant"corect"

2415. La emisia 'uierat"a fonemei S: (p.579)a) frontalii superiori sunt prea oraliza%ib) frontalii superiori sunt prea vestibulariza%i c)frontalii inferiori sunt prea vestibulariza%i d)frontalii inferiori sunt prea lingualiza%ie) ntre vrful limbii 'i regiunea retoincisiv"este un spa%iu prea mare


27/39

2416. La controlul fonetic: (p. 579)a) dac"fonema F seaman"cu V din%ii superiori sunt prea scu%ib) dac"fonema V seaman"cu F din%ii superiori sunt prea lungic) dac"T se aude ca D din%ii superiori sunt oraliza%id) dac"D se aude ca Tdin%ii superiori sunt vestibulariza%ie) toate variantele sunt corecte

2417. La controlul fonetic: (p. 579)a) pacientul este rugat s"numere de la 55 la 65b) pacientul poate fi rugat s"citeasc"un text cu voce tarec) pentru realizarea unei palatograme suprafa%a extern"a machetei maxilare este pudrat"cu talcd) pot exista modific"ri minore care pot fi f"cute n cabinet de c"tre medice) toate variantele corecte

2418. Datele transmise pe model n laborator sunt: (p. 580)a) legate de zonele neretentive ale cmpului proteticb) legate de zonele retentive ale cmpului proteticc) forma zonei vestibulare frontaled) adncimea zonei vestibulare frontalee) forma 'i profunzimea zonei Ah

2419. Gravarea modelului: (p. 581)a) presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum 'i a celei anterioare pe modelb) este egal"cu 2/3 din depresibilitatea %esuturilorc) profunzimea este aceea'i pe toate modeleled) profunzimea grav"rii maxime este la nivelul limitei anterioare palatinalee) profunzimea grav"rii maxime este la nivelul limitei posterioare palatinale

2420. Zonelede despov"rare: (p. 581)a) sunt zone localizate prin desen pe modelb) exostozele se num"r"printre elec) grosimea lor se transmite n laborator prin ha'urare pe modeld) gradul de foliere nu variaz"

e) tehnicianul stabile'te n func%ie de model despov"rarea

2421. Zonele retentive: (p. 582)a) nu creaz"probleme n protezareb) pot schimba axul de inser%ie al protezeic) cnd au substrat osos nu ridic"probleme la inser%ia protezeid) marginile protezei care dep"'esc retentivit"%ile vor fi realizate din material reziliente) marginile protezei care dep"'esc retentivit"%ile vor fi realizate din material rigid

2422. Datele transmise n laborator prin fi'": (p. 582)a) sunt detalii asupra localiz"rii zonelor retentiveb) sunt detalii asupra grosimii zonelor retentivec) se refer"la materialul cu care a fost nregistrat"amprenta func%ional"d)

se refer" la materialul cu care a fost nregistrat" amprenta preliminar"e)

toate variantele corecte

2423. Retu'area protezelor totale: (p.583)a) necesit"gume speciale pentru relustruire indiferent de situa%ieb) se face dup"ndep"rtarea urmelor de anilin"de pe mucoas"c) se face cu freze sau cu pietre de m"rimi corespunz"toare la piesa dreapt"d) se face dup"marcarea zonelor lezate cu creion chimice) nici o variant"corect"


28/39

2424. Zonele maxilare unde apar n special leziuni de decubit sunt: (p.583)a) Zona Ahb) la nivelul mucoasei fixepalatinalec) la nivelul frenului buzei superioare d)zonele retentive ale crestei edentate e)toate variantele corecte

Zonele mandibulare unde apar n special leziuni de decubit sunt: (p.583)a) la nivelul tuberozit"%ilorb) zonele retentive ale crestei edentatec) bride vestibulare lateraled) torus mandibulare) torus maxilar

Ulcera%ia %esuturilor subiacente protezei : (p.584)a) daca este cauzat"de un contact prematur se trateaaz"prin reducerea marginilor protezei 'i lustruirea eib) dac"este cauzat"de un corp str"in de sub protez"se retu'eaz"prin identificarea zonei cu past"identificatoare'i retu'area eic) dac"e dat"de o dimensiune vertical"de ocluzie prea mare se poate echilibra ocluzal protezad) dac"e dat"de imperfec%iuni ale bazei se spal"proteza 'i se instruie'te pacientule) necesit"educarea pacientului 'i ngrijjire medical"

Lipsa men%inerii protezei : (p.584)a) dac"e dat"de dimensiune vertical"prea mare se adaug"acrilatb) dac"e dat"de nchidere periferic"inadecvat"se tatoneaz"cu Kerr 'i se c"ptu'e'ete marginalc) dac"e dat"de nchidere periferic"inadecvat"se reduce lungimea 'i se lustruie'ted) dac"e dat"de imperfec%iuni ale bazei se marcheaz"cu creionul chimic 'i se retu'eaz"e) este dat"de respectarea culoarului neutral

Lipsa stabilit"%ii protezei : (p. 585)a) dac"e dat"de dimensiune vertical"prea mic"se poate reface protezab) dac"e dat"de dimensiune vertical"prea mare se poate reface protezac) dac"e dat"de imperfec%iuni ale bazei se tatoneaz"cu Kerr 'i se c"ptu'e'ete marginald) dac"e dat"de imperfec%iuni ale bazei se adaug"acrilate) toate variantele corecte

n cazul unei dimensiuni verticale prea mari : (p. 584-585)a) proteza nu are men%inereb) proteza nu are stabilitatec) pacientul poate prezenta inflama%ia %esuturilor subiacented) proteza nu are sprijine) se ndep"rteaz"o cantitate foarte mic"de acrilat din protez"

Controlul extraoral al protezelor mandibulare: (p. 585)a) urm"re'te dac"limita posterioar"a lor se termin"pierdut n grosimeb) urm"re'te dac"protezele sunt curatec) urm"re'te dac"fa%a intern"nu prezint"plusuri sau asperit"%id) urm"re'te dac"au stabilitate dinamic"e) toate variantele corecte

Controlul extraoral al protezelor mandibulare: (p. 585)a) se face n prezen%a pacientului pentru a-i spori gradul de ncredere


29/39

d) dac" fa%a intern" este corect 'i uniform lustruit"


30/39

e) toate variantele corecte

Aplicarea protezelor mandibulare: (p. 586)a) se face dup"cele maxilare fiind mai greu de suportatb) se face dup"ce se spal"cu peria 'i s"punc) are risc crescut n apari%ia senza%iei de vom"d) se face dup"umezirea lore) toate variantele corecte

Zonele de suprapresiune: (p. 586)a) se pot identifica cu ajutorul unui silicon de controlb) se pot identifica cu ajutorul testelor func%ionalec) se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificared) se pot identifica cu Kerr verdee) toate variantele corecte

Zonele de suprapresiune : (p. 586)a) sunt zone func%ionale perifericeb) sunt zone func%ionale de sprijinc) sunt zone care se foliaz"obligatoriud) apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a 'ters n totalitatee) nici o variant"corect"

Controlul stabilit"%ii protezei mandibulare: (p. 586)a) se face doar cu ajutorul unui silicon de controlb) se face cu ajutorul pastei de identificarec) se face prin presiuni digitale alternative pe fe%ele ocluzale ale premolarilord) pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplic"pe fa%a intern"a protezeie) toate variantele corecte

Cauzele bascul"rii transversale a protezei mandibulare pot fi: (p. 586)a) montarea cap la cap a din%ilor n zona frontal"b) atrofii accentuate ale osului alveolar

c) rezilien%"crescut"a mucoasei fixed) montarea din%ilor laterali n afara cresteie) extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform

Controlul men%inerii protezei mandibulare: (p. 586-587)a) se face att n repaus ct 'i n mi'careb) presupune inspec%ia 'i palparea lungimii 'i grosimii marginilor protezeic) presupune efectuarea Testelor Herbst de c"tre pacientd) se face n 2 'edin%ee) toate variantele corecte

Testele de succiune pentru proteza total"mandibular"sunt: (p. 587)a) presiune oro-vestibular"pe fa%a lingual"a incisivilor centralib)

presiune vestibulo-oral"pe fa%a vestibular"a incisivilor centrali inferioric) trac%iune vestibulo-oral"pe fa%a vestibular"a incisivilor centrali inferiorid) trac%iune oro-vestibular"pe fa%a lingual"a incisivilor centralie) presiune n sens vertical

Pentru ob%inerea unei bune men%ineri a protezei totale mandibulare: (p. 586-587)a) se vor degaja frenurile cu freze cilindro-coniceb) se vor folia zonele de suprapresiunec) se va instrui pacientul s"p"streze limba ntr-o pozi%ie anterioar"cu vrful ei sprijinit pe din %ii frontali inferiori 'ipe partea interioar"a protezei


31/39

d) se vor identifica zonele de suprapresiunee) toate variantele corecte

Printre etapele urm"rite dup"aplicarea protezei mandibulare se num"r": (p.586-587)a) sp"larea ei cu perie 'i s"punb) corectarea por%iunilor care produc disconfort la aplicarec) controlul fizionomieid) controlul men%ineriie) controlul sprijinului

Aplicarea protezei maxilare: (p. 587)a) se face naintea celei mandibulare fiind mai u'or de suportatb) n cazul existen%ei unor zone retentive proteza le va ocoli 'i se va aplica nti pe celelalte zone neretentivec) dac"inser%ia este imposibil"se identific"zonele problem"'i se reduce din fa%a intern"a protezeid) dac"sunt probleme la inser%ie se va tatona axul de inser%iee) toate variantele corecte

Pentru diminuarea senza%iei de vom": (p. 588)a) se recomand"un anestezic de contact aplicat pe bolta palatin"b) se recomand"tragerea genunchiului flectat cu amndou"minile c"tre pieptc) se recoman"l"sarea for%at"n jos a umerilord) se cl"te'te gura cu ap"c"ldu%"e) nu exist"solu%ie n afara ndep"rt"rii protezei

Controlul stabilit"%ii protezelor maxilare: (p. 588)a) se face la deschiderea u'oar"a guriib) verific"absen%a bascul"rii transversale prin presiuni digitale la nivelul fe%ei ocluzale a premolaruluic) verific"adeziunea protezeid) verific"men%inerea protezei n timpul diferitelor mi'c"ri func%ionalee) nici un r"spuns corect

Cauzele bascul"rii transversale pot fi: (p. 588)a) erori de amprentare

b) folierea insuficient"a torusului mandibularc) rezilien%a sc"zut"a mucoasei fixe de pe creste d)rezilien%a crescut"a mucoasei fixe de pe creste e)toate variantele corecte

n cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda n felul urm"tor: (p. 588)a) se coloreaz"suprafa%a torusului cu creionul chimicb) se aplic"proteza n cavitatea oral"c) se deseneaz"fa%a extern"a protezei n dreptul torusuluid) se slefuie'te baza protezei cu piatr"de m"rime corespunz"toaree) opera%iunea se repet"pn"dispare bascularea

Verificarea men%inerii protezei totale maxilare (p. 588-589)a)

se poate face atunci cnd pacientul %ine gura nchis"b) se poate face atunci cnd pacientul %ine gura u'or deschis"c) se poate face atunci cnd pacientul %ine gura maxim deschis"d) se poate face n timpul diferitelor mi'c"ri func%ionalee) toate variantele corecte

Tratamentul xerostomiei se poate face cu: (p. 588)a) pilocarpin"b) coleretice de tipul sulfarenuluic) substan%e sialogoge


32/39

d) articain"e) toate r"spunsurile corecte

Succiunea se verific"astfel: (p. 589)a) pensarea protezei ntre police 'i index la nivelul fe%elor vestibulare ale premolarilor 'i exercitarea unei trac%iuniverticaleb) se cere pacientului s"zmbeasc"c) se exercit"presiuni oro-vestibulare cu indexul n treimea incizal"a fe%ei palatinale a incisivilord) se exercit"trac%iuni cu pulpa indexului pe marginea vestibular"a protezeie) toate variantele sunt corecte

La controlul fizionomiei 'i fona%iei: (p. 589)a) se observ"forma 'i culoarea fe%eib) se observ"respectarea criteriilor esteticec) se examineaz"'an%urile periorale 'i conturul buzei superioared) se efectueaz"primele probe foneticee) se observ"forma,culoarea,pozi%ia 'i vizibilitatea frontalilor superiori

Controlul rela%iilor intermaxilare : (p. 589-590)a) se verific"DVO folosind testul Silvermannb) n RC se verific"apari%ia contactelor multiple, simetrice 'i simultanec) nu presupune corectarea rela%iilor ocluzaled) presupune contacte ntre din%ii frontali dac"montarea s-a f"cut dup"Gysie) permite men%inerea dezechilibrelor n RC dac"ele sunt u'oare

La controlul fonetic cu cele dou"proteze n cavitatea oral": (p. 590)a) poate ap"rea emisia fonemei S ca un z"z"it dac"frontalii superiori sunt prea vestibulariza%ib) poate ap"rea emisia fonemei S ca un z"z"it dac"frontalii superiori sunt prea oraliza%ic) poate ap"rea emisia fonemei S ca un 'uierat dac"frontalii superiori sunt prea vestibulariza%id) poate ap"rea emisia fonemei S ca un 'uierat dac"frontalii superiori sunt prea oraliza%ie) poate ap"rea emisia fonemei S ca un 'uierat dac"frontalii inferiori sunt prea lingualiza%i

2481. Indica%iile c"ptu'irii sunt: (693)

a) deteriorarea modelului func%ionalb) ameliorarea sprijinuluic) ameliorarea stabilit"%ii cnd proteza basculeaz"pe un torus proeminentd) profilaxia %esuturilor sensibile la presiuni masticatoriie) n amprentare func%ional"gre'it"

Contraindica%iile c"ptu'irii sunt: (693)a) migr"ri ale din%ilor stlpi c"tre spa%iile edentateb) din%i laterali monta%i n afara cresteic) DVO supraevaluat"d) atrofie avansat"a zonei de sprijine) profilaxia %esuturilor sensibile

2483. Obiectivele c"ptu'irii sunt: (693-694)a) mbun"t"%irea men%inerii protezeib) cre'terea n"l%imii crestei alveolarec) sc"derea sensibilit"%ii mucoasei acoperitoared) reechilibrarea ocluzal"e) stabilizarea protezei prin nfrnarea deplas"rilor orizontale

2484. C"ptu'irea direct"are ca avantaje: (694)a) stabilizarea protezelor pe din%ii restan%ib) rapiditateac) f"r"risc de irita%ie pentru mucoasa bucal"d) economie-se consum"numai materialele din cabinete) profilaxia dento-prodontal"


33/39

a) irita%ii pe mucoasa oral"din cauza monomerului acrilicb) dureaz"multc) consum mare de materialed) pacientul r"mne disfunc%ionat ct dureaz"fazele de laboratore) nici un r"spuns correct

2486. Timpii operatori ai c"ptu'irii directe sunt: (694)a) acoperirea din%ilor artificiali 'i a versan%ilor 'eilor cu o band"de leucoplastb) ndep"rtarea unui strat de 0,5-1mm de pe fa%a intern"a 'eilorc) ndep"rtarea unui strat de 1-1,5mm de pe fa%a intern"a 'eilord) aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil cnd acesta se trage n firee) exercitarea de presiuni digitale u'oare pe por%iunea supracingular"a protezei

2487. Timpii operatori ai c"ptu'irii directe sunt: (p.694-695)a) ndep"rtarea unui strat de 1-1,5mm de pe fa%a intern"a 'eilorb) mobilizarea protezei dup"priza acrilatului


34/39

c) modelarea marginilor protezei ca la amprenta func%ional"d) modelarea marginilor protezei de c"tre medice) prelucrarea marginilor protezei prin frezare,'lefuire si lustruire provizorie

2488. Readaptarea ocluzal"a protezei dup"c"ptu'irea direct": (p.695)a) are 2 timpib) are 3 timpic) are 4 timpid) poate fi f"cut"n c%i timpi dore'te pacientule) presupune ndep"rtarea eventualelor contacte premature

2489. C"ptu'irea protezelor prin metoda cu gura nchis"(Ionescu,1999) (p.695)a) presupune ndep"rtarea 1,5mm de acrilat de pe fa%a mucozal"a protezeib) presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr n zona distal"c) este necesar"dac"testul de rota%ie este pozitivd) presupune aplicarea prin pensulare pe fa%a radiat"a protezei a unui strat de cear"bucoplastic"e) ndep"rtarea protezei cu amprenta n cear"se face numai dup"r"cire cu ap"

2490. C"ptu'irea temporar": (p.695)a) se recomand"pentru condi%ionarea %esuturilor din zona de sprijin muco-osoas"b) materialele folosite au vscozitate lent progresiv"c) materialele se prezint"sub form"de monocomponentd) dureaz"1-2 zilee) nu reface %esuturile traumatizate

2491. C"ptu'irea definitiv": (p.696)a) este doar direct"b) poate fi direct"sau indirect"c) materialele folosite au consisten%"elastic"d) materialele folosite au rezisten%"mecanic"maree) materialele folosite au grad de porozitate sc"zut

2492. Modific"rile morfologice ale cmpului protetic care impun repara%ia protezelor sunt: (p.697)

a) rezilien%a neuniform"a cmpuluib) schimbarea de form"a substratului muco-osos c)schimbarea de volum a substartului muco-osos d)igien"oral"defectuoas"e) %esuturi traumatizate

2493. Deficien%ele ale bazelor protezelor care favorizeaz"fractura acestora sunt: (p.698)a) montarea din%ilor n afara crestelorb) folierea necorespunz"toare a torusului palatin sau a diferitelor zone proeminente ale cmpului proteticc) ruperea cro'etelord) deficien%e de preparare, ndesare 'i polimerizare a acrilatuluie) ndep"rtarea neglijent"a protezelor din tipare

2494. Deficien%e de laborator care favorizeaz"fractura protezelor sunt: (p.698)a) n timpul dezambal"rii se poate produce deformarea sau ruperea cro'etelorb) montarea din%ilor laterali n afara crestelorc) grosimea neuniform"a bazei protezeid) lipsa total"a folierii sau folierea necorespunz"toaree) toate variantele sunt corecte

2495. Tehnicile derepara%ie a protezei: (p.699)a) se pot executa att n cabinet ct 'i n laboratorb) cuprind completarea bazei n cazul extrac%iei din%ilor distali


35/39

c) nu pot fi executate dect n cabinetd) includ completarea unuia sau mai multor din%ie) nu includ repara%ia pentru nlocuirea unor din%i

2496. Repara%ia unei fracturi simple cu dou"fragmente: (p.699)a) include ca etap"de lucru coaptarea celor dou"fragmente bine uscate, de-a lungul liniei de fractur"b) include ca etap"de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu cianoacrila %ic) include ca etap"de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu cear"de lipit de-a lungul liniei de fractur"d) include ca etap"de lucru nlocuirea din%ilore) include ca etap"de lucru turnarea de acrilat n nteriorul protezei cu scopul de a realiza un model

2497. Repara%ia unei fracturi simple cu dou"fragmente: (p.699-700)a) include ca etap"de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu scopul de a ob%ine un modelb) include ca etap"de lucru ndep"rtarea fragmentelor de protez"de pe modelc) include ca etap"de lucru schimbarea garniturii de din%id) include ca etap"de lucru preg"tirea celor dou"fragmente de protezee) toate variantele corecte

2498. Preg"tirea fragmentelor de protez"n vederea reten%iei acrilatului: (p.699-700)a) este o etap"de lucru n cadrul c"ptu'irii directeb) este o etap"de lucru n cadrul repara%iei unei proteze fracturatec) include ca etap"de lucru crearea unui spa%iu de 2-3mm ntre fragmented) include ca etap"de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5-7 mm paralel cu linia de fractur"e) include ca etap"de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisur"retentiv"n form"d ecoad"de rndunic"

2499. n cadrul repara%iilor de protez": (p.699-700)a) cnd un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimicb) dac"proteza este fisurat"cooptarea fragmentelor nu se mai facec) se umecteaz"cu monomer suprafe%ele care se vor lipid) se introduce acrilat n stadiul de plasticitate ntre cele dou"fragmentee) fragmentele de protez"nu trebuiesc rea'zate pe model

2500. Cnd dintele din protez"este deta'at dar integru ca 'i form": (p.701)

a) dintele se repune n l"ca'ul s"ub) repara%ia nu se poate face n cabinetc) se creaz"reten%ii n plac"'i pe fa%a oral"a dinteluid) este necesar"amprenta cu silicon solid pentru repara%iee) se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui n zonele de reten%ie create

2501. Cnd dintele din protez"este deteriorat sau absent: (p.701)a) e necesar"o amprent"cu silicon chitos peste proteza aplicat"n gur"b) amprenta solidar"cu proteza se umeze'ze 'i se un toarn"model n dou"etapec) se repozi%ioneaz"dinteled) se reface ntreaga protez"e) n locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin 'lefuire

2502. n cazul nlocuirii unui cro'et din srm": (p.701)a) se nregistreaz"amprent"cu silicon solidb) amprenta cu silicon solid se nregistreaz"cu proteza scoas"din gur"c) amprenta cu silicon solid se nregistreaz"cu proteza n gur"d) modelul se toarn"din gips extradure) modelul se toarn"din gips obi'nuit

2503. n cazul nlocuirii unui cro'et din srm": (p.701-702)a) se nregistreaz"amprent"cu alginatb) se creaz"un l"ca'n placa protetic"n locul unde va p"trunde coada cro'etului


36/39

c) l"ca'ul se amplaseaz"aleatoriud) de obicei coada vechiului cro'et determin"exact locul unde se face l"ca'ul n placa protetic"e) cor'etul se realizeaz"din srm"de vipl"elastic

2504. n cazul complet"rii unuia sau mai multor din%i la o protez"par%ial acrilic": (p.702)a) se nregistreaz"o amprent"cu proteza par%ial"n gur"b) se nregistreaz"amprenta din%ilor vecini,crestei alveolare, fundului de sac vestibular 'i antagoni'tilorc) amprenta se nregistreaz"cu materiale elasticed) modelul se va turna ntr-un timpe) modelul se va realiza f"r"cheie de angrenaj

2505. n cazul complet"rii unuia sau mai multor din%i la o protez"par%ial acrilic": (p.702)a) n protez"se realizeaz"reten%ii pentru din%ii ce vor fi nlocui%ib) montarea din%ilor se va face f"r"s"se mai %in"cont de necesit"%ile fizionomice ci doar de cele masticatoriic) montarea din%ilor se va face f"r"cheie vestibulo-ocluzal"d) montarea din%ilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzal"e) pasta de acrilat se va aplica n por%iunea dintre din%ii pozi%iona%i n cheie

2506. n cazul complet"rii bazei cnd se pierd din%ii distali: (p.702-703)a) repara%ia se poate executa oricndb) repara%ia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de protez"c) se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu cmpul proteticd) n timpul repara%iei se aplic"monomer acrilic peste din%ii acrilicie) proteza nou realizat"nu trebuie s"acopere n totalitate tuberozitatea

2507. n cazul repara%iei unei fracturi simple a protezei cu dou"fragmente.a) repara%ia se realizeaz"cu acrilat fotopolimerizabilb) modelul se izoleaz"cu o substan%"alginic"c) suprafe%ele care se vor lipi nu se umecteaz"cu monomerd) zona unde s-a efectuat repara%ia nu se prelucreaz"'i lustruie'te pt ca este fragil"e) unii autori recomand"ca proteza s"fie %inut"dup"nt"rirea acrilatului n ap"rece pentru definitivareapolimeriz"rii

2508. Care sunt avantajele coroanelor ceramice: (pg. 192)a) sunt bine tolerate de parodon%iul marginalb) ofer"protec%ie pulpei fa%"de agen%ii termicic) rezisten%"la flexiune 'i trac%iuned) tehnologia de realizare este complicat"e) pot reda nuan%ele dorite de culoare

2509. Preciza%i care din urm"toarele afirma%ii sunt corecte: (pg. 200-201)a) ceramizarea reprezint"procedeul tehnologic prin care, n cadrul restaur"rilor integral ceramice, ceramica seaplic"strat cu strat;b) sinterizarea folose'te doar mase ceramice cu con%inut ridicat de leucit;c) calit"%ile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datoreaz"capacit"%ii de refrac%ie a luminii n propor%iede 75%;d) sistemul IPS Empress2 a ap"rut mbun"t"%i performen%ele optice ale sistemelor integral ceramice;e) masele ceramice moderne au structur"bifazic"

2510. Care din urm"toarele reguli trebuie respectate n alegerea culorii: (pg. 215)a) s"nu se priveasc"mult timp e'entionulb) dintele s"fie privit n diferite pozi%iic) se alege culoarea la soared) se alege culoarea la umbr"e) se repet"opera%iunea de mai multe ori


37/39

clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin: (pg.185)a) pu%uri dentinareb) santuri de retentiec) perete parapulpar pland) realizarea unei casete suplimentaree) aripioare de stabilizare

2512. Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde: (pg.251)a) prepararea fetei vestibulare, ocluzale, (vestibulara a fetelor proximaleb) prepararea fetei orale, ocluzale cu excep%ia versantului extern al cuspidului vestibular 'i 2/3 orale a le fe%elorproximalec) prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelorproximaled) numai fetele proximale si fata ocluzalae) numai fata orala si fetele proximale

2513. Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin: (pg.262)a) 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare a fetelor proximale b)2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale ale fetelor proximale c)un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidiand) 'an%orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si uneste santurile proximalee) un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular

2514. Indica%iile pinledge-ului sunt: (pg.254)a) pe din%i malpozi%iona%ib) pe din%i ngusta%i vestibulo-oralc) ca element de agregare n pun%i frontale redused) pe din%i devitalie) pentru oprirea abraziei frontalilor superiori

Caracteristicile 'an%urilor de reten%ie pentru coroana par%ial")sunt: (pg.249)a) 'an%urile sunt u'or convergente spre peretele proximalb) 2 'an%uri proximale paralele ntre ele de 0,8 - 1mm unite cu un 'an%orizontal (paraincizal)

c) 'an%ul paraincizal are versantul oral mai nalt dect versantul vestibulard) 'an%ul orizontal se prepar"pe o profunzime de 1,5mme) se accept"o convergen%"de 20 spre incizal a 'an%urilor proximale

2516. Tipul de prepara%ie la colet pentru coroana par%ial")va poate fi: (pg.252)a) prag dreptb) prag chamfer, juxtagingivalc) prepara%ie end-knifed) prag chamfer, subgingivale) end-knife chamfreinat

2517. Pinledge este un onlay la care retentia se realizeaz"prin:a) 2 santuri proximale in 1/3 incizalab)

3 pivoturi dentinare 2 incizale 'i unul cingularc) puturi dentinare pe toata fata oralad) 2 santuri proximale si unul incizale) doar un sant incizal

2518. Pu%urile dentinare n prepara%ia pentru pinledge sunt:( pg 255)a) plasate n smal%la distan%"de pulp",b) paralele cu jum"tatea uncizal"a fe%ei vestibularec) paralele ntre eled) paralele cu axul de inser%ia al dintelui


38/39

e) adncime 2mm

Care din urm"toarele caracteristici sunt specifice prepar"rilor pentru incrusta%ii din compozite: ( pg 296)a) pere%ii cavit"%ii perpendiculari pe fundul cavit"%iib) limitele prepara%iei nu trebuie situate n zone de contact ocluzalc) realizarea unui bizou la nivelul suprafe%ei ocluzale a cavit"%id) adncimea cavit"%ii de minim 1,5mme) se pot realiza forme de caset"u unghiuri rotunjite

Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substitu%ie sunt: ( pg 262)a) 2/3 lungime si 1/2 grosime b)2/3 lungime si 1/3 grosimec) 1/3 lungime si 2/3 grosimed) are form"ovalar"e) are forma cilindrica

Particularit"%ile cavit"%ilor pentru incrusta%ii integral ceramice sunt: ( pg 298)a) nu se bizoteaz"marginile ocluzaleb) unghiurile interne ale cavit"%ii se rotunjescc) prepara%ie n chanfrein a marginii o

grile tpd necorectate

Documents