grile - sem ii

Respirator, Renal, Sange, EAB, Imunitate

Respirator Renal Sange EAB - Imunitate

1. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

a. Ht splenic are o valoare de 80%

b. Ht somatic are valoarea de 50%

c. Factorul celular este subunitar *d. Ht tisular este mai mare comparativ cu Ht venos

e. Ht arterial este mai mare fata de cel venos

2. In timpul sarcinii:

a. Scade volemia

b. Scade sinteza proteinelor plasmatice

c. Scade eliberarea de eritropoietina

d. Cresc volumul globular si volumul plasmatic *e. Scade secretia de aldosterone si ADH

3. In care intre urmatoarele situatii Ht este normal?

a. Hemoragie acuta la debut *b. In cazul arsurilor

c. In cazul bolilor respiratorii cornice

d. In cazul insuficientei renale

e. In cazul unei ciroze4. Hypertonia plasmei este prezenta in cazul:

a. Fistulelor digestive

b. Evacuarii repetate a transsudatului pleural

c. Diurezei apoase excessive *d. Acumularii de transsudat in cavitatea peritoneala

e. Transpiratiilor profuse *5. Hypervolemia oligocitemica este intalnita:

a. In retentia hidrosalina *b. La altitudine

c. La bolnavii cu boli respiratorii cornice

d. La bolnavii cu Policitemia Vera

e. La pacientii cu insuficienta renala *6. Hipervolemia policitemica se intalneste la:

a. Pacientii cu ciroza hepatica

b. Pacientii cu insuficienta renala

c. Bolnavii cu boli respiratorii cornice *d. In cazul transfuziei massive de sange integral

e. Bolnavii cu Sindrom Pickwick (obezitate + apnee in somn)

f. Este placa turnanata a metabolismului eritrocitar

g. Este principalul reglator al functiilor alosterice ale Hb *h. Scade in hipoxie

i. Este sintetizat prin suntul pentozelor

j. Se gaseste in cantitate mai mare la eritrocitul senescent


a. Absorbtia maxima a Fe are loc in duoden si jejunul proximal *b. 5% din necesarul zilnic de Fe provine din tractul gastrointestinal

c. Transferina are 4 situsuri de legare a Fe si se masoara ca TIBC

d. Reticulocitul nu are receptori pentru transferina

e. Fe se absoarbe ca Fe trivalent

8. Hematia imbatranita se caracterizeaza prin:

a. Cresterea viscozitatii interne *b. Cresterea continutului de K si Ca

c. Scaderea continutului de ATP si 2,3 DPG *d. Cresterea deformabilitatii

e. Cresterea utilizarii glucozei

9. Care dintre urmatoarele modificari caracterizeaza hematia senescenta?

a. Cresterea continutului de metHb *b. Cresterea fosforilarii spectrinei

c. Expunerea peversantul extern al membrane a factorului de senescenta eritrocitara si a fosfatidilserinei *d. Continut scazut de Hb A2

e. Creste activitatea metHb-reductazei

10. Eritropoietina:

a. Este produsa in proportie de 90% in corticala renala *b. Nu este recunoscuta de precursorii timpurii eritrocitari *c. Se gaseste in cantitate crescuta in cazul excesului de androgeni endogeni sau exogeni

d. Creste timpul de transit medular al eritroblastilor in curs de maturare

e. Inhiba eliberarea reticulocitelor in sangele periferic

11. Nivelul de eritropoietina scade in:

a. Hipotiroidie *b. Insuficienta renala cronica *c. Hypopituitarism *d. Boli respiratorii cornice

e. Prezenta calcificarilor corticalei renale *12. Antigenul H:

a. Este present la homozigotii hh care apartin fenotipului Bombay

b. Este sintetizat ca urmare a activitatii D-galactozil transferazei

c. Contine un radical terminal de L-fucoza *d. Este de natura lipoproteica

e. Lipseste la indivizii ce apartin grupei 0 din sistemul A0B

13. Sangele conservat:

a. Are pH crescut

b. Are continut scazut de ATP *c. Are continut crescut de 2,3 DPG

d. Are o valabilitate de 60 de zile

e. Sufera in timp o hemoliza discrete *14. In cazul hemolizei acute intravasculare posttransfuzionale:

a. Creste Ht

b. Creste Hb

c. Cresc bilirubina neconjungata si LDH

d. Scade VSH

e. Nu se activeaza complementul

15. Anticorpii sistemului Rh:

a. Sunt naturali

b. Sunt de natura glicoproteica

c. Sunt de natura IgM si nu traverseaza bariera fetoplacentara

d. Sunt rezultatul izoimunizarii *e. Induc fenomenul Rh nul

16. Imunitatea innascuta nespecifica este asigurata de:

a. Pasajul anticorpilor materni la fat

b. Administrarea de seruri immune

c. Asigurarea de anticorpi preformati

d. Nivelul fiziologic al cortizolemiei *e. Administrarea de vaccinuri17. Antigenele complete timodependente:

a. Induc raspuns imun (RI) conditionat de implicarea LTH *b. Sunt capabile sa induca doar RIU

c. Reprezinta catergoria de antigene majoritare *d. Stimuleaza direct LB

e. Sunt alcatuite doar din determinant antigenici imunoreglatori

18. Determinantii antigenici conformationali:

a. Sunt alcatuiti din lanturi scurte de 8-12 aminoacizi situate in regiuni diferite in lantul peptidic *b. Sunt recunoscuti de LT

c. Sunt recunoscuti de LB si anticorpi *d. Declanseaza RIC e. Sunt haptene

19. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

a. Determinantii antigenici efectori sunt de tip B si C *b. Determinantii antigenici imunoreglatori de tip H au comportament tolerogen

c. Determinantii antigenici imunoreglatori de tip S au comportament imunogen

d. Determinantii antigenici efectori B sunt recunoscuti de limfocitele T citotoxice

e. Determinantii antigenici H si S sunt implicati in supravegherea raspunsului imun Indus *20. Ariile timodependente ale organelor limfoide secundare capsulate sunt:

a. Paracortexul ganglionilor limfatici *b. Cortexul ganglionilor limfatici

c. Stratul limfoid periarteriolar intern al splinei *d. Foliculii limfatici

e. Stratul periarteriolar extern al splinei

21. Care dintre urmatoarele substante nu intra in categoria opsoninelor?

a. C3b

b. C5b

c. IgD *d. IgG4

e. IgM

22. Care dintre urmatoarele substante nu este eliberata de macrofage?

a. Properdina

b. IL-1

c. IL-6

d. Arilsulfataza *?e. Factorul eozinofil chemotactic al anafilaxiei (ECF-A) *23. Celulele dendritice:

a. Emit pseudopode numai in stare activate

b. Deriva din precursori cu origine timica

c. Au receptori F..R

d. Sunt cellule prezentatoare de antigen *e. Au pe suprafata molecule din clasa MHC II *24. Care dintre urmatorii marker sunt prezenti pe membrana neutrofilului adult?

a. CD 38

b. Molecule MHC II

c. CD 15 *d. F..R

e. CD 4

25. Eozinofilul:

a. Nu este CPA *b. Este un fagocit slab performant *c. Elibereaza histaminaza si arilsulfataza *

d. Activeaza migrarea neutrofilelor in focarul inflamator

e. Se regaseste in formula leucocitara in proportie de 8-10%

26. Mastocitul:

a. Nu este CPA *b. Elibereaza histamine *

c. Se gaseste la nivelul mucoaselor si al tesutului conjunctiv *d. Exprima pe membrana un mare numar de receptori F..R

e. Este implicat in apararea antiparazitara

27. Care dintre caracteristicile moleculelor MHC este adevarata?

a. Moleculele MHC I lipsesc de pe suprafata hematiilor *b. Moleculele MHC II sunt prezente pe suprafata tuturor celulelor implicate in declansarea RI *c. Moleculele MHC II sunt recunoscute de receptorii CD4 ai LTH *d. Toate moleculele MHC sunt sintetizate sub controlul unui locus genetic situat pe cromozomul 6 *e. Moleculele MHC I sunt specializate in prezentarea antigenelor exogene

28. Limfocitele B:

a. Recunosc antigenele solubile dupa structura spatiala a determinantului antigenic *b. Au o durata lunga de viata c. Necesita obligatoriu implicarea CPA in declansarea RI

d. Sunt lipsite de moleculele MHC II pe suprafata membrane

e. Reprezinta 80% din totalul limfocitelor periferice

29. Limfocitele T:

a. Reprezinta 20% din totalul limfocitelor periferice

b. Au o durata lunga de viata *c. Recunosc antigenul dupa structura spatiala a detemrinantului antigenic

d. Pot recunoaste antigenul independent de moleculele MHC de pe suprafata CPA

e. Pot fi activate de antigenele T independente

30. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta o hipovolemie functionala?

a. Decompensarea acuta a VS in cazul unui infarct miocardic acut

b. Hemoragia acuta datorata unor severe leziuni venoase

c. Hemoragia acuta datorata unor severe leziuni arterialed. Fistulele digestive

e. Evacuarea repetata a transsudatelor peritoneale

31. Hipervolemia normocitemica se intalneste in:

a. Transfuzia de sange integral*b. Policitemia Vera

c. Anemia Biermer

d. Insuficienta hepato-renala

e. Bolile respiratorii cronice


a. Sistemul de joasa presiune contine 85% din volumul sanguine*b. Sistemul de inalta presiune (rezervorul de presiune) contine 15% din volumul sanguine*c. Hipervolemia inhiba eliberarea de atriopeptina

d. Atriopeptina stimuleaza eliberarea de aldosterone. In boala Addison apare hipervolemie cu hipernatriuremie

33. Cresterea viscozitatii sangelui se intalneste in:

a. Afibrinogenemii

b. Anemia Biermer

c. Arsuri intinse*d. Transfuzii masive de sange

e. Policitemia Vera*34. Riscul de eritroblastoza este present la gravidele Rh negative:

a. La prima sarcina cu fat Rh pozitivi

b. La a doua sarcina cu fat Rh negativ

c. La prima sarcina cu fat Rh pozitiv si avort in antecedente *d. La prima sarcina cu fat Rh pozitiv si sarcina ectopica in antecedente *e. La prima sarcina cu fat Rh pozitiv si amniocenteza practicata in timpul sarcinii *35. Cresterea tonusului centrului pneumotaxic determina:

a. Polipnee

b. Respiratie Kussmaul

c. Scurtarea inspirului* ?d. Scurtarea expirului

e. Bradipnee

36. In ce conditii creste ventilatia?

a. In hipertensiune arterial

b. In hipotensiune arterial

c. Deglutitia

d. Imersia in apa rece

e. Efort fizic*37. Un inspir prelungit poate fi produs de:

a. Sectiunea maduvei sub C5

b. Sectiune medulo-bulbara

c. Distrugerea centrului apneustic

d. Stimularea nervului vag (X)

e. Sectiune la mijlocul puntii *38. Hiperventilatia din efortul fizic este produsa de:

a. Cresterea pCO2 de la debutul efortului

b. Impulsuri corticale in reactia de start

c. Stimularea proprioreceptorilor musculari*d. Stimularea proprioreceptorilor pulmonarie. Scaderea pO2 la debutul efortului

39. Cresterea pCO2 determina cresterea activitatii ventilatorii datorita: ?a. Stimularii fibrelor J din plamani

b. Stimularii chemoreceptorilor centrali *c. Stimularii directe a GRD

d. Stimularii chemoreceptorilor periferici *e. Stimularii baroreceptorilor arteriali

40. Expunerea la altitudinea de 6000m determina:

a. Cresterea ventilatiei pulmonare *b. Scaderea pO2 arterial

c. Cresterea pH-ului

d. Cresterea pCO2 arterial e. Cresterea Ht

41. Aria chemoreceptorilor centrali:

a. Este localizata in regiunea ventral a bulbului *b. Este stimulata de cresterea H+ in plasma

c. Este stimulata de cresterea H+ formati local *d. Este stimulate de hipoaxia locala

e. Are capacitate de resetare *42. Hipoxia histotoxica apare ca urmare a:

a. Cresterii bruste a consumului tisular de O2

b. Blocarii enzimelor mitocondriale

c. Reducerii debitului circulator pulmonarid. Intoxicatiei cu monoxide de carbon

e. Ingestiei de cianuri *43. Scaderea pO2 alveolar, stimuleaza respiratia prin:

a. Stimularea chemoreceptorilor bulbari

b. Blocarea canalelor de K+ din celulele glomice

c. Stimularea chemoreceptorilor periferici *d. Stimularea cortexului motor

e. Cresterea diferentei arterio-venoase in O2

44. Dupa doua minute de apnee, pH-ul sangelui scade, deoarece:

a. Scade concentratia HCO3

b. Scade pO2

c. Creste pCO2

d. Creste productia tisulara de CO2

e. Creste productia tisulara de H+

45. Un pacient are urmatoarele date de laborator: pH = 7.28, HCO3 = 18 mEq/L, pCO2 = 40 mmHg. Aceasta sugereaza:

a. Acidoza respiratorie acuta

b. Alcaloza respiratorie acuta

c. Acidoza metabolica acuta * ?d. Alcaloza metabolica acuta

e. Acidoza mixta


a. Alcaloza respiratorie compensata

b. Acidoza metabolica compensate * ?c. Alcaloza metabolica compensata

d. Acidoza respiratorie compensata

e. Alcaloza respiratorie si acidoza metabolica


a. Alcaloza metabolica cronica

b. Acidoza metabolica cronica

c. Acidoza respiratorie cronica

d. Alcaloza respiratorie acuta

e. Alcaloza mixta

48. Cunoscand pCO2 plasmatic, puteti calcula concentratia plasmatica a gazului utilizand:

a. Ecuatia Henderson-Hasselbach

b. Concentratia de HCO3

c. pK-ul sistemului bicarbonatilor

d. Coeficientul de solubilitate al gazului

e. Legea Henry

49. Care este principala modalitate de excretie a H+ la nivelul TCP?

a. Pompa de protoni * ?b. Antiportul cu K+

c. Antiportul cu Cl-

d. Antiportul cu Na+

e. Antiportul cu Cl-

50. Mecanismele renale de reabsorbtie a HCO3 includ:a. Hidratarea CO2 in celula tubulara renala

b. Hidratarea CO2 in lumenul tubular

c. Utilizarea sistemului fosfatilor

d. Utilizarea sistemului bicarbonatilor

e. Amniogeneza

51. Acidoza metabolica de cauza digestiva apare in:

a. Diaree *b. Voma

c. Hipersecretia acida gastrica

d. Insuficienta pancreatica

e. Insuficienta hepatica *52. Acidoza metabolica se corecteaza prin:

a. Hiperventilatie *b. Hipoventilatie

c. Cresterea sintezei renale de HCO3

d. Cresterea reabsorbtiei renale de H+

e. Cresterea reabsorbtiei renale de HCO3

53. Un pacient cu acidoza respiratorie cronica este ventilat artificial. In acest caz va asteptati ca starea EAB sa arate:

a. Acidoza respiratorie cronica

b. Alcaloza respiratorie cronica

c. Acidoza metabolica acuta

d. Alcaloza metabolica acuta

e. Alcaloza respiratorie acuta

54. Hipocapnia din afectiunile respiratorii de gravitate medie se datoreaza:

a. Hiperventilatiei hipoxice *b. Hiperventilatiei hipercapnice

c. Hipoventilatiei hipoxice

d. Hipoventilatiei hipercapnice

e. Cresterii eliminarii renale de CO2

55. Daca [Na+] este 135 mEq/L, cea de [Cl-] este 100 mEq/L si cea de [HCO3-] de 22 mEq/L, atunci anion gap este: ?a. Crescuta b. Scazuta

c. 13 mEq/L *d. 57 mEq/L

e. Normala

56. Polipneea este consecinta:a. Lezarii centrului pneumotaxic

b. Acidozei diabetice*c. Efortului fizic*d. Lezarii GRD

e. Imersiei in apa rece

57. Ventilatia este scazuta in:

a. Hipertensiune arteriala *b. Hipotensiune arteriala

c. Stimularea nervului vag (X)

d. Imersia in apa rece *e. Expunerea la mediu hipertermic

58. Hiperventilatia de efort este consecinta:

a. Stimularii proprioreceptorilor musculari *b. Cresterii potasemiei *?c. Cresterii natriuremiei

d. Hipercapniei

e. Hipoxiei

59. Scaderea pO2 arterial determina cresterea ventilatiei prin:

a. Stimularea chemoreceptorilor centrali

b. Stimularea fusurilor neuromusculare

c. Reflex Herin-Breuer

d. Stimularea glomusului carotic *e. Stimularea baroreceptorilor

60. Expunerea acuta la altitudine ridicata determina:

a. Hipercapniei

b. Hipocapniei*c. Cresterea Ht

d. Cresterea ventilatiei pulmonare*e. Alcaloza respiratory*61. Aria chemoreceptorilor centrali:

a. Este stimulate de cresterea H+ din plasma

b. Este stimulate de cresterea H+ formati local *c. Este localizata in regiunea dorsala a bulbului

d. Este stimulate de hipoxia locala

e. Are capacitate de resetare *62. Hipoxia anemica apare:

a. In intoxicatia cu CO *b. In intoxicatia cu cianuri

c. In cazul scaderii perfuziei pulmonare

d. In cazul blocarii enzimelor mitocondriale

e. Cand scade Ht *63. Reflexul Hering-Beuer se realizeaza prin:

a. Inhibitia neuronilor inspirator la sfarsitul inspirului*b. Stimularea neuronilor expiratori la sfarsitul inspirului

c. Inhibitia centrului apneustic la sfarsitul inspirului

d. Inhibitia centrului pneumotaxic la sfarsitul inspirului

e. Stimularea terminatiilor vagale pulmonare*64. In mediu hipertermic, ventilatia este stimulata prin:

a. Stimularea directa a GRD

b. Stimularea chemoreceptorilor centrali

c. Stimularea chemoreceptorilor periferici

d. Stimularea zonelor hipotalamice termoreglatoare *e. Stimularea termoreceptorilor cutanati

65. In efortul fizic in aerobioza:

a. Apare hipercapnie prin acumulare de acid lactic

b. Apare hipoxemie prin cresterea consumului de oxigen

c. Ventilatia este stimulate proportional cu diferenta arterio-venoasa in oxygen*d. Ventilatia creste inaintea debutului efortului fizic*e. Creste suprafata de difuziune*66. Chemoreceptorii periferici:

a. Au debit circulator de 2000 mL/100 gr/min*b. Sunt stimulati de scaderea potasemiei

c. Sunt stimulati de hipercapnie*d. Sunt stimulati in alcaloza

e. Sunt stimulate in anemie

67. Dupa 2 minute de hiperventilatie, pH-ul sangelui creste, deoarece:

a. Creste concentratia de HCO3-

b. Creste pCO2*c. Scade pCO2

d. Scade productia tisulara de CO2

e. Scade productia tisulara de H+*68. Rinichiul participa la controlul EAB prin:

a. Secretie activa de H+*b. Secretie secundar activ de H+*c. Secretie de CO2

d. Secretie de HCO3-*e. Reabsorbtie de aciditate titrabila

69. Acidoza metabolica apare in:

a. Diaree*b. Vomac. Insuficienta pancreatica

d. Hipersecretie acida gastrica

e. Insuficienta hepatica*70. Acaloza metabolica se poata intalni in:

a. Diaree

b. Voma*c. Hiperaldosteronim*d. Hipoventilatie

e. Hipersecretie acida gastrica*71. Pentru calculul pH-ului trebuie cunoscute:

a. pCO2*b. Legea Fick

c. Concentratia de HCO3- plasmatic*d. pO2

e. pK-ul sistemului bicarbonatilor*72. Alcaloza metabolica se compenseaza prin:

a. Hiperventilatie

b. Hipoventilatie*c. Cresterea sintezei de HCO3-

d. Cresterea excretiei renale de HCO3-*e. Cresterea excretiei renale de H+

73. Daca [Na+] plasmatic este de 140 mEq/L, cea de [Cl-] 100 mEq/L si cea de [HCO3-] 12 mEq/L, se poate afirma ca:

a. Anion gap este normal

b. Anion gap este scazut

c. Este vorba de o acidoza metabolica*d. Este vorba de o acidoza respiratorie

e. Este vorba de o alcaloza metabolica

74. Atunci cand pH = 7.25, HCO3 = 17 mEq/L si pCO2 = 40 mmHg, starea este de:



c. Acidoza metabolica acuta*d. Acidoza mixta

e. Alcaloza mixta

75. Hipocapnia din bolile pulmonare cu severitate medie se datoreaza:

a. Hiperventilatiei hipercapnice

b. Cresterii eliminarii renale de CO2

c. Stimularii chemoreceptorilor centrali

d. Hiperventilatiei hipoxice *e. Hiperventilatiei psihogene

76. Atunci cand pH = 7.50, HCO3 = 34 mEq/L si pCO2 = 30 mmHg, exista:





e. Alcaloza mixta*77. Reglarea pe termen lung a tensiunii arteriale se bazeaza pe:

a. Stimularea reflexa a baroreceptorilor arteriali

b. Instalarea diurezei presionale

c. Reflexe initiate de volumreceptori

d. Reflexe initiate de chemoreceptori carotidieni

e. Implicarea rinichiului

78. Secretia potasiului in TCD si TC:

a. Este stimulate direct de scaderea potasemiei

b. Este stimulate in hipocorticism

c. Este inhibata de acidoza acuta *d. Este inhibata de cresterea debitului de urina tubulara

e. Este stimulate de aldosteron *79. RFG:

a. Variaza direct proportional cu valoarea TA medie

b. Este egala cu clearance-ul la PAH

c. Este egala cu clearance-ul la inulina

d. Este egala cu clearance-ul la uree

e. Este mai mare decat clearance-ul la creatinina

80. Urina este hipotona in:

a. Capsula Bowman

b. Varful ansei Henle

c. Ansa Henle ascendenta

d. Iesirea din TCP

e. TC

81. In celula tubulara renala, dintr-o molecula de glutamina se formeaza:

a. Un ion de amoniu

b. Doi ioni de amoniu

c. Trei ioni de amoniu

d. Patru ioni de amoniu

e. Cinci ioni de amoniu

82. Pentru RFG 150 L/zi si concentratia plasmastica a HCO3- = 25 mEq/L, HCO3 filtrat este:a. 3750 mEq/zi

b. 4300 mEq/zi

c. 2500 mEq/zi

d. 4750 mEq/zi

e. 5000 mEq/zi83. Concentratia de Na+ plasmatic este de 145 mEq/L. Ce cantitate de Na+ este filtrate in capsula intr-un minut?

a. 15 mEq

b. 18,1 mEq

c. 20,3 mEq

d. 34 mEq

e. 78,2 mEq

84. Daca concentratie glucozei in sange este de 400 mg %, ce cantitate de glucoza se elimina prin urina intr-un minut?

a. 51 mg

b. 125 mg

c. 250 mg

d. 500 mg

e. Nu se elimina

85. Transportul Na+:

a. Se realizeaza active la nivelul membrane luminale

b. Foloseste un simport cu acidul ascorbic

c. Foloseste un antiport cu H+

d. Nu antreneaza transportul apei

e. Este proportional cu reabsorbtia apei

86. Multiplicarea in contracurent:

a. Explica schimbul pasiv de Na+ si apa intre urina din ansa Henle si interstitial medularei

b. Consta in transportul active al Na+ in afara portiunii ascendente a ansei Henle

c. Explica cresterea presiunii osmotice in medulara

d. Are loc in toti nefronii

e. Nu depinde de irigatia medularei

87. Secretia ionului de H+:

a. Foloseste un antiport comun cu Na+

b. Are loc la nivelul membrane bazale a celulei epiteliale proximale

c. H+ patrunde in celula din sangele capilar

d. Acest proces nu are loc in tubul distal

e. Este un proces pasiv

88. Daca presiunea medie sistemica creste de la 100 la 120 mmHg:

a. Debitul renal creste

b. Debitul renal scade

c. Debitul renal nu se modifica

d. Filtratul glomerular creste

e. Filtratul glomerular scade

89. Prin echilibru glomerulo-tubular se intelege:

a. Adaptarea filtrarii glomerulare la debitul din tubul renal

b. Adaptarea debitului circulator renal la debitul tubular

c. Adaptarea reabsorbtiei Na+ din tubul distal la voluml F.G.

d. Adaptarea reabsorbtiei Na+ si apei din tubul proximal la volumul F.G.e. Adaptarea reabsorbtiei HCO3 din tubul proximal la volumul F.G.

90. Sprinolactona care este un antagonist al aldosteronului este infectata in artera renala. Ce efect va avea asupra excretiei de Na+ si K+, considerand ca RFG si fluxul plasmatic renal sunt nemodificate?

a. Excretia de Na+ creste si cea de K+ creste

b. Excretia de Na+ scade si cea de K+ scade

c. Excretia de Na+ creste si cea de K+ scade

d. Excretia de Na+ scade si cea de K+ creste

e. Excretia de Na+ creste si cea de K+ ramane nemodificata

91. Scaderea presiunii osmotice totale in sangele arterial duce la cresterea volumului urinar prin:

a. Cresterea presiunii hirostatice in glomerul

b. Cresterea permeabilitatii capilarelor glomerulare pentru apa

c. Inhibarea secretiei de ADH

d. Stimularea secretiei de aldosterone

e. Inhibarea directa a reabsorbtiei apei din tubii colectori92. Rezistenta la flux sanguine prin rinichi poate fi determinate prin:

a. Masurarea clearance-ului la PAH

b. Masurarea diferentei de presiune hidrostatica intre artera si vena renala

c. Masurarea ratei fluxului sanguin renal

d. Impartind diferenta de presiune hidrostatica arteriovenoasa la fluxul sanguin renal

e. Impartind fluxul sanguin renal la diferenta de presiune hidrostatica arteriovenoasa

93. Pornind de la urmatoarele date: pHc = 47 mmHg, pCOc = 28 mmHg, pHB = 10 mmHg si pCOB = 0, care este presiunea de filtrare glomerulara?

a. 2 mmHg

b. 4 mmHg

c. 6 mmHg

d. 9 mmHg

e. 10 mmHg

94. Care dintre urmatorii factori explica cel mai bine cresterea fractiei de filtrare?

a. Cresterea presiunii ureterale

b. Cresterea rezistentei pe arteriola eferenta

c. Cresterea concentratiei proteinelor plasmatice

d. Scaderea pHc

e. Scaderea suprafetei de filtrare glomerulara

95. Toate urmatoarele afirmatii reprezinta raspuns renal la hemoragie severa, cu exceptia:

a. Cresterea reabsorbtiei renale de Na+ din nefronul distal

b. Scaderea RFG

c. Cresterea permeabilitatii tubului colector pentru apa

d. Scaderea fractiei de filtrare

e. Cresterea secretiei de renina

96. Care dintre urmatoarele valori se incadreaza in limite normale?a. Presiunea partiala a O2 alveolar 40 mmHg

b. Presiunea partiala a O2 arterial 97 mmHg

c. Presiunea partiala a CO2 alveolar 100mmHg

d. Presiunea partiala a CO2 arterial 40 mmHg

e. Presiunea partial a CO2 tisular 40 mmHg

97. Hiperventilatia determina:

a. Deplasarea curbei oxihemoglobinei spre stanga

b. Eliberare crescuta de oxigen la tesuturi

c. Cresterea valorii p50

d. Hipocapnie

e. Hipoxemie

98. Cedarea tisulara a oxigenului scade:

a. Cand Hb fetala este inlocuita de Hb adulta

b. Cand p50 creste

c. Cand temperatura locala scade

d. Cand cantitatea de 2,3 DPG scade

e. La altitudine

99. Presiunea partiala a oxigenului in sangele arterial:

a. Scade in anemii

b. Creste in poliglobulii

c. Este aproximativ egala cu cea din alveole

d. Este mai mare decat in tesuturi

e. Scade in intoxicatia cu monoxide de carbon

100. Capacitatea de difuziune a oxigenului este:

a. 230 mL/min in repaus

b. 21 mL/min/mmHg in repaus

c. 65 mL/min/mmHg in efortul fizic

d. Crescuta in anemie

e. Crescuta in efortul fizic

101. Polipneea este consecinta:

a. Lezarii centrului pneumotaxic

b. Acidozei diabeticec. Efortului fizic

d. Lezarii GRD

e. Imersiei in apa rece

102. Ventilatia este scazuta in:

a. Hipertensiune arteriala

b. Hipotensiune arteriala

c. Stimularea nervului vag

d. Imersia in apa rece

e. Expunerea la mediu hipertermic

103. Hiperventilatia de efort este consecinta:

a. Stimularii propriorecetorilor musculari

b. Cresterii potasemiei

c. Cresterii natriuremiei

d. Hipercapniei

e. Hipoxiei

104. Scaderea pO2 arterial determina cresterea ventilatiei prin:

a. Stimularea chemoreceptorilor centrali

b. Stimularea fusurilor neuromusculare

c. Reflex Herin-Breuer

d. Stimularea glomusului carotic

e. Stimularea baroreceptorilor

105. Expunerea acuta la altitudine ridicata determina:

a. Hipercapnie

b. Hipocapnie

c. Cresterea Ht

d. Cresterea ventilatiei pulmonare

e. Alcaloza respiratorie

106. Aria chemoreceptorilor centrali:

a. Este stimulata de cresterea H+ din plasma

b. Este stimulata de cresterea H+ formati local

c. Este localizata in regiunea dorsala a bulbului

d. Este stimulate de hipoxia locala

e. Are capacitate de resetare

107. Hipoxia anemica apare:

a. In intoxicatia cu CO

b. In intoxicatia cu cianuri

c. In cazul scaderii perfuziei pulmonare

d. In cazul blocarii enzimelor mitocondriale

e. Cand scade Ht

108. Reflexul Hering-Beuer se realizeaza prin:

a. Inhibitia neuronilor inspiratori la sfarsitul inspirului

b. Stimularea neuronilor expiratori la sfarsitul inspirului

c. Inhibitia centrului apneustic la sfarsitul inspirului

d. Inhibitia centrului pneumotaxic la sfarsitul inspirului

e. Stimularea terminatiilor vagale pulmonare

109. In mediu hipertermic, ventilatia este stimulate prin:

a. Stimularea directa a GRD

b. Stimularea chemoreceptorilor centrali

c. Stimularea chemoreceptorilor periferici

d. Stimularea zonelor hipotalamice termoreglatoare

e. Stimularea termoreceptorilor cutanati

110. In efortul fizic in aerobioza:

a. Apare hipercapnie prin acumulare de acid lactic

b. Apare hipoxemie prin cresterea consumului de oxigen

c. Ventilatia este stimulate proportional cu diferenta arterio-venoasa in oxigen

d. Ventilatia creste inaintea debutului efortului fizic

e. Creste suprafata de difuziune

111. Chemoreceptorii periferici:a. Au debit ciruclator de 2000 mL/100gr/min

b. Sunt stimulate de scaderea potasemiei

c. Sunt stimulate de hipercapnie

d. Sunt stimulate in alcaloza

e. Sunt stimulati in anemie

112. Dupa 2 minute de hiperventilatie, pH-ul sangelui creste, deoarece:

a. Creste concentratia de HCO3

b. Creste pO2

c. Creste pCO2

d. Creste productia tisulara de CO2

e. Scade productia tisulara de H+

113. Rinichiul participa la controlul EAB prin:

a. Secretie activa de H+

b. Secretie secundar active de H+

c. Secretie de CO2

d. Secretie de HCO3

e. Reabsorbtie de aciditate titrabila

114. Acidoza metabolica apare in:

a. Diaree

b. Voma

c. Insuficienta pancreatica

d. Hipersecretie acida gastrica

e. Insuficienta hepatica

115. Alcaloza metabolica se poate intalni in:

a. Diaree

b. Voma

c. Hiperaldosteronism

d. Hipoventilatie

e. Hipersecretie acida gastrica

116. Pentru calculul pH-ului trebuie cunoscute:

a. pCO2

b. Legea Fick

c. Concentratia de HCO3 plasmatic

d. pO2

e. pK-ul sistemului bicarbonatilor

117. Alcaloza metabolica se compenseaza prin:

a. Hiperventilatie

b. Hipoventilatie

c. Cresterea sintezei de HCO3

d. Cresterea excretiei renale de HCO3

e. Cresterea excretiei renale de H+

118. Daca [Na+] plasmatic = 140 mEq/L, [Cl-] = 110 mEq/L si [HCO3] = 12 mEq/L se poate afirma ca:

a. Anion gap este normal

b. Anion gap este scazut

c. Este vorba de o acidoza metabolica

d. Este vorba de o acidoza respiratorie

e. Este vorba de o alcaloza metabolica

119. Atunci cand pH = 7.25, HCO3 = 17 mEq/L, pCO2 = 40 mmHg, starea este de:



c. Acidoza metabolica acuta

d. Acidoza mixta

e. Alcaloza mixta

120. Hipocapnia din bolile pulmonare cu severitate medie se datoreaza:

a. Hiperventilatiei hipercapnice

b. Cresterii eliminarii renale de CO2

c. Stimularii chemoreceptorilor centrali

d. Hiperventilatiei hipoxice

e. Hiperventilatiei psihogene

121. Atunci cand pH = 7.50, HCO3 = 34 mEq/L si pCO2 = 30 mmHg, exista:





e. Alcaloza mixta

122. Lipsa surfactantului determina:

a. Cresterea capacitatii vitale

b. Cresterea travaliului muschilor inspiratoric. Cresterea travaliului muschilor expiratorid. Colabarea alveolelor

e. Hiperventilatie

123. In cazul unei compliante pulmonare scazute:

a. Este vorba de o disfunctie restrictivab. Este vorba de o disfunctie obstructivac. Volumul rezidual creste

d. Volumul rezidual scade

e. Capacitatea vitala creste

124. Presiunea intrapleurala devine mai negative:

a. Cand reculul elastic al plamanilor creste

b. Cand reculul elastic al toracelui scade

c. Cand in pleura se acumuleaza lichid (hidrotorax)

d. Cand presiunea transpulmonara scade

e. In inspirul profund

125. Presiunea transpulmonara:

a. Este diferenta dintre presiunea alveolara si presiunea atmosferica

b. Este suma dintre presiunea pleurala si cea atmosferica

c. Creste in inspird. Creste in expir

e. Este diferenta dintre presiunea alveolara si cea intrapleurala

126. Complianta statica:

a. Scade in disfunctii obstructive

b. Are valoarea de 0.3/cm H2O

c. Scade in disfunctii restrictive

d. Se masoara prin spirometrie

e. Se masoara pentru volum current mai mare de 1 L

127. Complianta dinamica:

a. Are valoarea de 0,2 L/cm H2O

b. Are valoarea de 1.3 L/cm H2Oc. Are valoarea 0.13 L/cm H2O

d. Se masoara pornind de la capacitatea reziduala functionala

e. Se masoara pornind de la volumul residual128. Printre rolurile circulatiei pulmonare se numara:

a. Conditionarea aerului

b. Neoangiogeneza

c. Hematoza

d. Inactivarea noradrenalinei

e. Inactivarea enzimei de conversie a angiotensinei

129. Printre rolurile circulatiei bronsice se numara:

a. Hematoza

b. Conditionarea aerului

c. Inactivarea unor hormonid. Neoangiogeneza

e. Filtrarea .. de dimensiuni mici130. Printre rolurile fenomenului de recrutare capilara se numara:

a. Cresterea suprafetei de difuziune

b. Cresterea distantei de difuziune

c. Controlul presiunii sanguine in circulatia pulmonara

d. Stimularea secretiei de surfactant

e. Stimularea activitatii macrofagelor locale

131. Printre rolurile fenomenului de distensie capilara se numara:

a. Scaderea distantei de difuzie

b. Cresterea presiunii de perfuzie in capilarele pulmonare

c. Cresterea tensiunii superficiale intraalveolare

d. Scaderea suprafetei de difuziune

e. Scaderea pCO2 alveolar

132. Capilarele pulmonare intraparenchimatoase:

a. Au presiune transmurala scazuta in inspirb. Sufera modificarile presiunii intrapleurale in cursul

c. Cele de la varf au flux de sange continuu

d. Cele de la baza au flux de sange continuu

e. Au schimb gazos redus

133. In zona pulmonara West II se intalneste urmatoarea situatie:

a. P alv > P ven > P art

b. P alv > P art > P ven

c. P ven > P art

d. P art > P alv > P ven

e. P art > P ven > P alv

134. Suntul dreapta-stanga:

a. Poate exista in mod fiziologic

b. Nu are effect asupra oxigenarii sangelui arterial

c. Poate determina hipocapnie

d. Poate determina hipoxemie

e. Se manifesta cand raportul V/Q creste

135. In circulatia pulmonara, vasoconstrictia este determinata de:

a. Hipoxia din artera pulmonara

b. Hipoxia din alveole

c. EDRF

d. Angiotensina II

e. Acetilcolina

136. Printre particularitatile circulatiei pulmonare se numara:

a. Distensibilitate scazuta

b. Rezistenta mare in arteriole

c. Presiuni mai mici fata de circulatia sistemica

d. Vasoconstrictie hipoxica

e. Debit circulator mai mic decat in circulatia sistemica

grile - sem ii

Documents