1

1

2

3

2

1

2

3

3

1

2

3

4

1

2

3

5

1

2

3

6

1

2

3

7

1

2

3

8

1

2

3

9

1

2

3

10

1

2

3

11

1

2

3

12

1

2

3

13

1

2

3

14

1

2

3

15

1

2

3

16

1

2

3

17

1

2

3

18

1

2

3

19

1

2

3

20

1

2

3

21

1

2

3

22

1

2

3

23

1

2

3

24

1

2

3

25

1

2

3

26

1

2

3

27

1

2

3

28

1

2

3

29

1

2

3

30

1

2

3

31

1

2

3

32

1

2

3

33

1

2

3

34

1

2

3

35

1

2

3

36

1

2

3

37

1

2

3

38

1

2

3

39

1

2

3

40

1

2

3

41

1

2

3

42

1

2

3

43

1

2

3

44

1

2

3

45

1

2

3

46

1

2

3

47

1

2

3

48

1

2

3

49

1

2

3

50

1

2

3

51

1

2

3

52

1

2

3

53

1

2

3

54

1

2

3

55

1

2

3

56

1

2

3

57

1

2

3

58

1

2

3

59

1

2

3

60

1

2

3

61

1

2

3

62

1

2

3

63

1

2

3

64

1

2

3

65

1

2

3

66

1

2

3

67

1

2

3

68

1

2

3

69

1

2

3

70

1

2

3

71

1

2

3

72

1

2

3

73

1

2

3

74

1

2

3

75

1

2

3

76

1

2

3

77

1

2

3

78

1

2

3

79

1

2

3

80

1

2

3

81

1

2

3

82

1

2

3

83

1

2

3

84

1

2

3

85

1

2

3

86

1

2

3

87

1

2

3

88

1

2

3

89

1

2

3

90

1

2

3

91

1

2

3

92

1

2

3

4

93

1

2

3

4

94

1

2

3

4

95

1

2

3

96

1

2

3

4

97

1

2

3

4

98

1

2

3

99

1

2

3

4

100

1

2

3

101

1

2

3

4

102

1

2

3

103

1

2

3

4

104

1

2

3

105

1

2

3

4

Costul istoric este:

o valoare reală din momentul intrării activelor şi crearea datoriilor;

o valoare reziduală a activelor;

o valoare actualizată a datoriilor;

Costul curent reprezintă:

valoarea pe care întreprinderea ar primi-o dacă ar vinde activul sau ar achita datoriile;

costul pe care întreprinderea îl acceptă pentru a dobândi, la nivelul valorii actuale, un bun similar cu cel delimitat ca obiect al evaluării;

o estimare la tipul prezent a unei valori care devine disponibilă mai târziu;

Contul este definit ca:

principiu al care reflectă existenţa fiecărui element patrimonial;

Identificaţi elementele structurale ale contului:

titlul contului; părţile, rulajul, soldul contului;

părţile contului, total sume, data şi explicaţia operaţiei;

părţile contului, titlul contului, rulajul, total sume, data şi explicaţia operaţiei economice, soldul contului;

Care dintre afirmaţiile de mai jos privesc regulile de funcţionare ale conturilor de activ:

se debitează cu existentele şi cu creşterile de activ şi se creditează cu micşorările de activ;

se debitează cu existentele şi cu micşorările de activ şi se creditează cu creşterile de activ;

se debitează cu micşorările elementelor de activ şi se creditează existenţele elementelor de activ;

20.000 lei;

19.000 lei;

15.000 lei;

metodă a contabilităţii care reflectă existenţa şi mişcarea fiecărui element patrimonial, ca efect al modificărilor produse de operaţiunile economice ce au loc într-o perioadă de gestiune;

procedeu al metodei contabilităţii care reflectă existenţa şi mişcarea fiecărui element patrimonial, ca efect al modificărilor produse de operaţiunile economice ce au loc într-o perioadă de gestiune;

În baza datelor: capital social subscris şi vărsat 10.000 lei; rezerva legală 2.000 lei; furnizori 3.000 lei; rezerve din reevaluare 2.000 lei; prime de emisiune 1.000 lei; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 2.000 lei. Care este mărimea capitalurilor proprii:

Să se determine mărimea activelor imobilizate la o întreprindere care prezintă următoarea situaţie: mijloace fixe 10.000 lei; disponibil la bancă 30.000 lei; mărfuri 5.000 lei; titluri de plasament 5.000 lei; clienţi 40.000 lei.

50.000 lei;

15.000 lei;

60.000 lei;

Care dintre elementele de mai jos sunt imobilizări financiare?

titluri de plasament;

mijloace de transport;

produse finite.

Care dintre următoarele elemente nu fac parte din imobilizările necorporale?

capital social;

cheltuieli de constituire;

cheltuieli de cercetare-dezvoltare;

Ecuaţia fundamentală a bilanţului diferenţă este:

Activ = Situaţia netă + Datorii;

Activ – Datorii = Situaţia netă;

Activ – Drepturi = Obligaţii;

4.600 lei;

3.400 lei;

7.200 lei;

Bunurile economice ca obiecte de drepturi şi obligaţii au un conţinut:

concret, material;

obiectiv, material, valoric;

financiar, material, subiectiv;

Drepturile şi obligaţiile delimitează:

veniturile, cheltuielile;

raporturile de proprietate în cadrul cărora se gestionează bunurile;

Dispuneţi de următoarele date din bilanţ: mijloace fixe 4.600 lei; mărfuri 1.200 lei; disponibil la bancă 2.200 lei; capital subscris vărsat 3.400 lei; alte rezerve 1.200 lei; furnizori 2.800 lei; clienţi-creditori 600 lei. Care este mărimea activului net contabil?

formarea capitalului social;

Contabilitatea, ca ştiinţă foloseşte elementele specifice:

capitalul propriu, datorii, active circulante, cheltuieli în avans;

activul, capitalul propriu, datorii, cheltuieli şi venituri;

venituri înregistrate în avans, imobilizări, stocuri, cheltuieli;

Activul reprezintă:

o resursă controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare;

o resursă controlată pe baza căreia se încasează numerar;

o resursă controlată de entitate în cursul perioadei de gestiune.

Datoriile reprezintă:

obligaţii ce urmează să se încaseze;

obligaţii prezente ale unei entităţi apărute ca urmare a unor vânzări;

Veniturile semnifică:

creşteri ale beneficiilor economice rezultate din contribuţii ale acţionarilor şi au ca efect creşteri ale capitalului propriu;

creşteri ale beneficiilor economice sub formă de intrări de active şi de datorii, şi au ca efect creşteri ale capitalului propriu;

Cheltuielile semnifică:

diminuări ale beneficiilor economice sub formă de plăţi ale datoriilor şi activelor care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii;

diminuări ale beneficiilor economice sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor, sau creşteri ale datoriilor care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii;

Identificaţi elementul de active imobilizate:

mărfuri;

rezerve;

construcţii.

obligaţii prezente ale unei entităţi apărute ca urmare a unor evenimente trecute a căror decontare se aşteaptă să aibă ca rezultat o ieşire de beneficii economice din entitate;

creşteri ale beneficiilor economice sub formă de intrări de active sau creşteri ale valorii activelor, sau scăderi ale datoriilor, şi au ca efect creşteri ale capitalului propriu altele decât contribuţia acţionarilor ;

diminuări ale beneficiilor economice sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor, sau creşteri ale datoriilor care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii altele decât distribuirea acestuia către acţionari;

Activele imobilizate se detaliază:

imobilizări necorporale, imobilizări corporale şi imobilizări financiare;

imobilizări necorporale, imobilizări corporale, stocuri;

imobilizări corporale, stocuri, creanţe;

Capitalul propriu cuprinde:

capitalul social, prime legate de capital, datorii, rezerve;

capitalul social, rezerve din reevaluare, rezultatul reportat, credite bancare;

capitalul social, rezerve din reevaluare, rezerve, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului;

Respectarea principiului prudenţei are relevanţa în:

alegerea metodelor de evaluare;

contabilizarea datoriilor şi profiturilor probabile;

calculul rezultatului;

Atunci când la nivelul contului de profit şi pierdere, cheltuielile sunt prezentate în funcţie de natura lor nu se regăseşte următorul post:

cheltuieli cu amortizarea;

cheltuieli cu serviciile prestate de terţi;

cheltuieli administrative.

La nivelul contului de profit şi pierdere, cheltuielile în raport cu natura activităţii sunt:

financiare, extraordinare, impozite şi taxe;

de exploatare, financiare şi extraordinare;

cu serviciile prestate de terţi, de exploatare şi administrative;

La nivelul contului de profit şi pierdere, veniturile în raport cu natura activităţii sunt:

din exploatare şi venituri înregistrate în avans;

financiare şi din vânzarea produselor finite;

din exploatare, financiare şi extraordinare;

Ecuaţia generală a rezultatului este de forma:

Cheltuieli ± Rezultate extraordinare = Venituri;

Cheltuieli ± Rezultate financiare = Venituri;

Cheltuieli ± Rezultate = Venituri;

Ecuaţia dublei reprezentări este de forma:

Activ = Capital propriu + Datorii;

Activ = Capital social + Datorii pe termen scurt;

Activ imobilizat = Capital propriu + Datorii pe termen lung;

Operaţiunile economice şi/sau financiare în sensul creşterii în activul şi pasivul bilanţului sunt de forma:

A + x = P – x;

A + x = P + x;

A – x = P + x;

Operaţiunile economice şi/sau financiare în sensul diminuării în activul şi pasivul bilanţului sunt de forma:

A – x = P + x;

A + x = P – x;

A –x = P – x;

În categoria pasivelor de regularizare sunt incluse:

numai veniturile înregistrate în avans;

atât veniturile înregistrate în avans cât şi subvenţiile pentru investiţii;

atât veniturile înregistrate în avans cât şi subvenţiile pentru exploatare;

Procedeele specifice metodei contabilităţii sunt:

evaluarea, bilanţul, contul, calculaţia;

bilanţul, contul, balanţa de verificare;

calculaţia, evaluarea, contul;

La nivelul capitalului propriu nu se cuprind:

rezultatul exerciţiului, capital social, rezerve;

capital social, rezerve, provizioane pentru deprecieri;

prime de capital, capital social, rezultatul reportat.

Deosebirea între provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli şi celelalte datorii ale întreprinderii este determinată de factorul:

continuitate a activităţii;

mărimea unităţii;

incertitudine privind mărimea sau scadenţa;

Conturile de pasiv funcţionează astfel:

se creditează cu existentul sau soldul iniţial creditor şi cu creşterile de pasiv şi se debitează cu micşorările de pasiv. Soldul lor poate fi creditor sau zero.

se creditează cu existentul sau soldul iniţial şi cu micsorarile de pasiv şi se debitează cu cresterile de activ. Soldul lor poate fi debitor sau zero.

se debitează cu creşterile de pasiv şi se creditează cu creşterile de activ. soldul este debitor.

Potrivit regulilor de funcţionare, conturile sunt:

monofuncţionale şi sintetice;

monofuncţionale şi bifuncţionale;

analitice, sintetice şi monofuncţionale

În categoria activelor circulante nu se cuprind:

stocuri;

creanţe;

investiţii financiare pe termen lung;

Conturile de activ funcţionează astfel:

se debitează cu existentul sau soldul iniţial şi cu creşterile de activ şi se creditează cu micşorările de activ. Soldul lor poate fi debitor sau zero.

se debitează cu existentul sau soldul iniţial şi cu creşterile de activ şi se creditează cu micşorările de activ. Soldul lor poate fi creditor sau zero.

se debitează cu existentul sau soldul iniţial şi cu creşterile de activ şi se creditează cu creşterile de pasiv. Soldul lor poate fi creditor sau zero.

Care dintre procedeele de mai jos nu este folosit de contabilitate:

calculaţia;

inventarierea;

calitatea.

Dubla înregistrare semnifică:

operarea în conturi a creşterilor şi scăderilor care se produc în componenţa şi structura patrimoniului ca urmare a producerii operaţiilor economice;

modificări care au loc în componenţa şi structura patrimoniului ca urmare a producerii tranzacţiilor;

Conturile corespondente pot fi:

de activ, sintetice şi analitice;

de activ, pasiv, respectiv de activ şi pasiv;

de pasiv şi de activ, respectiv analitice;

O etapă din cele de mai jos nu este adevărată în efectuarea analizei contabile a operaţiunilor economice:

stabilirea naturii şi conţinutului operaţiei;

precizarea modificărilor ce le suportă elementele de activ şi pasiv;

evaluarea;

Formula contabilă nu conţine:

denumirea contului corespondent debitor;

suma care face obiectul înregistrării;

forma de contabilitate.

Formulele contabile nu sunt:

simple;

de stornare în roşu;

centralizate.

Între conturile sintetice şi analitice nu există următoarele corelaţii:

suma soldurilor iniţiale ale conturilor analitice trebuie să fie egală cu soldul iniţial al contului sintetic;

suma rulajelor debitoare ale conturilor analitice trebuie să fie egală cu rulajul debitor al contului sintetic;

suma rulajelor debitoare trebuie să fie egală cu suma rulajelor creditoare.

Folosirea conturilor şi a dublei înregistrări nu are următoarele efecte:

operarea simultană şi cu aceeaşi sumă, în conturi a creşterilor şi scăderilor care se produc în componenţa şi structura patrimoniului ca urmare a producerii operaţiilor economice;

înregistrarea simultană a creşterilor şi/sau micşorărilor care au loc în componenţa activelor şi/sau pasivelor;

asigură respectarea egalităţii activului cu pasivul bilanţului;

permite corectarea unor sume înscrise greşit în documente.

Care dintre grupele de procedee, utilizate de contabilitate, nu sunt comune tuturor ştiinţelor?

observaţia, raţionamentul, comparaţia;

bilanţul, contul, balanţa de verificare;

clasificarea, analiza, sinteza.

Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilităţii, reprezintă:

totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu valoare economică, aparţinând unei persoane juridice;

totalitatea bunurilor cu valoare economică pe care le gestionează un agent economic;

totalitatea bunurilor ce aparţin unei persoane fizice sau juridice, dobândite în cadrul relaţiilor de drepturi şi obligaţii.

Ce formează averea persoanelor fizice şi juridice, ca obiecte de drepturi şi obligaţii?

bunurile economice;

sursele de finanţare;

capitalul social vărsat.

Ce formă îmbracă raporturile de proprietate atunci când se procură bunuri din resurse proprii?

forma obligaţiilor;

forma drepturilor şi obligaţiilor;

forma drepturilor.

Ce formă îmbracă raporturile de proprietate atunci când se procură bunuri din resurse aparţinând altor persoane fizice sau juridice?

forma obligaţiilor;

forma drepturilor şi obligaţiilor;

forma drepturilor.

Bunurile economice care participă Ia mai multe cicluri de exploatare reprezintă:

capitalul circulant sau activele circulante;

capitalul fix sau activele imobilizate;

capitalul propriu sau capitalul străin.

Bunurile economice care se consumă sau îşi schimbă forma de existenţă şi funcţională după fiecare ciclu de exploatare reprezintă:

capitalul fix sau activele imobilizate;

capitalul circulant sau activele circulante;

capitalul propriu sau capitalul străin.

Dubla reprezentare a patrimoniului se realizează cu ajutorul:

balanţei de verificare;

contului;

bilanţului.

Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la bilanţ, nu corespunde explicaţiei date?

bilanţul cuprinde elementele de activ grupate după natură, destinaţie şi lichiditate;

bilanţul cuprinde elementele de pasiv grupate după natură, provenienţă şi exigibilitate;

bilanţul cuprinde elementele de activ grupate după natură, destinaţie şi exigibilitate.

Contul de profit şi pierdere exprimă rezultatele obţinute prin prisma:

încasărilor şi plăţilor;

veniturilor şi cheltuielilor;

creanţelor şi datoriilor.

Care dintre elementele patrimoniale de mai jos nu fac parte din imobilizările necorporale?

cheltuieli de constituire, concesiunile, brevetele şi mărcile de fabrică;

terenurile, amenajările de terenuri şi construcţiile;

cheltuielile de dezvoltare, licenţele şi fondul comercial

Imobilizările necorporale reprezintă:

active nemateriale;

titluri de valoare;

cheltuieli efectuate în scopul obţinerii dreptului de proprietate asupra unu bun.

Care afirmaţie dintre cele de mai jos, referitoare la imobilizări necorporale, nu corespunde explicaţiei date?

brevetul este actul prin care se recunoaşte unei persoane dreptul de exploatare a unui produs, al cărui proprietar este;

cheltuielile de constituire sunt efectuate pentru lucrări sau obiective de cercetare, menite să contribuie la crearea de noi tehnologii, produse şi servicii;

concesiunile sunt cheltuieli efectuate de societate pentru obţinerea dreptului de exploatare a unor bunuri sau servicii;

fondul comercial;

pierderea realizată din tranzacţie;

profitul obţinut din tranzacţie.

Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la imobilizări necorporale, nu este corectă?

marca de fabrică reprezintă sume investite pentru a face ca produsele unei întreprinderi să se deosebească de produsele similare ale altor întreprinderi;

licenţa reprezintă dreptul câştigat de o întreprindere de exploata un brevet de invenţie, prin cumpărarea acestuia;

concesiunea reprezintă cheltuieli efectuate pentru obţinerea dreptului de proprietate asupra unui bun.

Care dintre clementele patrimoniale de mai jos nu fac parte din imobilizările corporale?

terenurile, amenajările de terenuri şi construcţiile;

materiile prime, materialele şi mărfurile;

instalaţiile tehnice şi maşinile, alte instalaţii, utilaje şi mobilier.

Care din trăsăturile, enumerate mai jos, nu caracterizează mijloacele fixe?

au o valoare de intrare mai mare decât limita stabilită prin lege;

au o durată normală de utilizare mai mare de un an;

au o durata mai mica de un an indiferent de valoare.

Care dintre imobilizările financiare de mai jos nu fac parte din categoria creanţelor imobilizate?

titluri de participare şi interese de participare;

garanţiile, depozitele şi cauţiunile;

creanţele legate de participaţii şi împrumuturile acordate pe termen lung.

Care dintre clementele patrimoniale de mai jos nu sunt active circulante de natura stocurilor?

materii prime, materiale consumabile şi ambalaje;

drumurile, castelele de apă şi silozurile;

În cazul achiziţionării unei întreprinderi, diferenţa dintre costul de achiziţie (mai mare) şi valoarea justa sau de piaţă (mai mică) a activelor nete dobândite reprezintă:

materiale de natura obiectelor de inventar, produsele şi mărfurile.

Elementele de trezorerie sunt;

active imobilizate necorporale;

active circulante materiale;

active circulante băneşti.

Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la ordonarea elementelor în bilanţ, nu este corectă?

elementele patrimoniale sunt poziţionate în bilanţ în ordinea crescătoare a exigibilităţii;

lichiditatea reprezintă capacitatea unui bun de a parcurge mai rapid sau mai încet calea normală a ciclului de exploatare până la transformarea lui în bani;

exigibilitatea exprimă termenul sau data la care o datorie sau obligaţie devine scadentă la plată.

Vărsarea capitalului social reprezintă:

angajamentul scris al acţionarilor de a participa cu aporturi la capital;

contravaloarea bunurilor economice subscrise;

punerea efectivă la dispoziţia societăţii a aporturilor subscrise de către acţionari sau asociaţi.

Capitalul subscris nevărsat reprezintă:

capitalul pus efectiv la dispoziţia unităţii;

valoarea acţiunilor proprii emise şi răscumpărate;

capitalul angajat de asociaţi sau acţionari, dar care nu a fost pus efectiv ia dispoziţia unităţii.

Rezervele legale se constituie din:

profitul nerepartizat;

profitul net;

profitul brut.

Care dintre categoriile de rezerve, prezentate mai jos, se constituie din profitul brut?

rezervele legale;

rezervele pentru acţiuni proprii;

rezervele statutare sau contractuale

Care dintre funcţiile de mai jos nu pot fi atribuite contului?

funcţia economică, funcţia statistică, funcţia de calcul şi control;

funcţia de grupare, funcţia de sistematizare şi funcţia contabilă;

funcţia de prevedere, funcţia de cunoaştere şi funcţia de analiză.

Care dintre afirmaţiile de mai jos, referitoare la structura contului, nu este corectă?

debitul este coloana din partea dreaptă, iar creditul este coloana din partea stângă a oricărui cont;

rulajul contului reprezintă totalitatea sumelor înscrise în debit sau în credit într-o perioadă de timp;

total sume sunt formate din existenţele iniţiale la care se adaugă rulajele debitoare şi creditoare.

Conturile bifuncţionale au la sfârşitul perioadei de gestiune sold:

debitor;

creditor

fie debitor, fie creditor.

Care dintre operaţiunile, prezentate mai jos, nu sunt specifice analizei contabile?

determinarea naturii operaţiei economice şi a modificării elementelor bilanţiere;

stabilirea conturilor corespondente, aplicarea regulilor de funcţionare şi întocmirea formulei contabile;

stabilirea lichidităţii elementelor de activ şi a exigibilităţii elementelor de pasiv.

Prezentarea grafică a fiecărei operaţiuni economice în conturile corespondente, poartă denumirea de:

dublă reprezentare;

formulă contabilă;

articol contabil.

Formulele contabile de stornare se utilizează într-una din următoarele situaţii:

pentru corectarea altor formule contabile efectuate anterior greşit;

pentru înregistrarea operaţiilor cu o frecvenţă redusă;

pentru înregistrarea operaţiilor ce nu au caracter repetitiv.

Care din clasele de conturi, prezentate mai jos, nu sunt conturi de bilanţ?

clasele 8-9;

clasele 4-5;

clasele 1-3.

Modificarea bilanţieră de forma A+x = P+x sau de forma A+x=(C+x)+D este generată de:

încasarea unei creanţe prin contul bancar;

acordarea unui avans de trezorerie;

majorarea capitalului prin emiterea şi subscrierea de noi acţiuni.

Modificarea bilanţieră de forma A+x = P+x sau de forma A+x=(C+x)+D este determinată de:

reevaluarea unei imobilizări corporale;

majorarea capitalului social din rezerve;

utilizarea primelor de emisiune pentru majorarea capitalului social

Modificarea bilanţieră de forma A-x = P-x sau de forma A-x = C+ (D-x) este generată de:

repartizarea din profil dividendelor cuvenite acţionarilor sau asociaţilor;

acoperirea pierderilor din anii precedenţi din rezervele legale;

plata în numerar sau prin virament a dividendelor nete cuvenite acţionarilor sau asociaţilor.

Modificarea bilanţieră de forma A+x = P+x sau de forma A+x = C+(D+x) este generată de:

achitarea unei datorii către un creditor;

aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor;

plata salariilor.

Modificarea bilanţieră deforma A-x=P-x sau de forma A-x= C-(D-x) este generată de:

încasarea unui client;

depunerea numerarului din casierie la bancă;

plata unui furnizor.

Modificarea bilanţieră de forma A=P-x+x sau de forma A=C+(D-x+x) este generată de:

înregistrarea utilizării primelor de emisiune pentru majorarea capitalului;

înregistrarea impozitului pe salarii;

înregistrarea acordării unui avans de trezorerie

Modificarea bilanţieră de forma A=P-x+x sau de forma A=(C-x+x)+D este generată de:

achitarea unui furnizor dintr-un acreditiv;

majorarea rezervelor din primele de emisiune;

înregistrarea impozitului pe salarii.

Ce anume determină o modificarea bilanţieră de forma A+x-x = P sau de forma A+x-x = C+D este generată de:

încasarea prin bancă a unui client;

achitarea unui furnizor prin bancă;

rambursarea unui credit bancar pe termen scurt.

Care din următoarele variante determină modificarea bilanţieră de forma A+x-x = P sau de forma A+x-x = C+D este generată de:

rambursarea unui împrumut legat de imobilizări financiare;

achiziţionarea de timbre poştale cu numerar;

subscripţia de obligaţiuni.

Plata în numerar a salariilor generează modificări bilanţiere de forma:

A=P-x+x sau de forma A=(C-x+x) + D;

A-x =P-x sau de forma A-x=C+ (D-x);

A=P-x+x sau de forma A=C+(D-x+x).

Plata impozitului pe profit Ia bugetul de stat generează modificări bilanţiere de forma:

A-x=P-x sau de forma A-x =C+ (D-x);

A+x=P+x sau de forma A+x =C + (D+x);

A-x = P-x sau de forma A-x =(C-x) +D.

Majorarea capitalului din rezervele legale generează modificări bilanţiere de forma:

A= P-x+x sau de forma A= (C-x)+(D+x);

A+x = P+x sau de forma A +x = (C+x) + D;

A= P-x+x sau de forma A=(C-x+x)+D.

Achiziţionarea unui utilaj generează modificări bilanţiere de forma:

A+x = P+x sau de forma A+x = (C+x)+D;

A = P+x-x sau de forma A = C+(D+x-x);

A+x = P+x sau de forma A+x = C+(D+x).

Reţinerea din salariu a unei rate pentru cumpărarea locuinţei generează modificări bilanţiere de forma:

A=P-x+x sau de forma A=C+(D-x+x);

A=P-x+x sau de forma A=(C-x+x)+D;

A-x =P-x sau de forma A-x= C+(D-x).

Varsarea aportului la capital adus de un actionar in valoare de 300 lei, se realizeaza astfel:

Repartizarea profitului 40 de lei la rezerve legale se inregistreaza:

Se majoreaza capitalul social prin incorporarea primelor de capital 50 lei. Care este varianta corecta?

Evidenţa capitalului social se realizează prin contul:

1011 = 1012 300lei"Capital subscr.nevarsat" "Cap.subscris varsat"

5121 = 456 300lei"Conturi la banci in lei "Decontari cu actionarii"

456 = 5121 300lei "Decontari cu act.privind capitalul" "Conturi la banci in lei"

456 = 1012 300lei "Decontari cu act.privind capitalul" "Cap.subscris varsat"

129 = 104 40lei "Repartizarea profitului" "Prime de capital"

1061 = 129 40lei "Rezerve legale" "Repartizarea profitului"

129 = 1061 60lei "Repartizarea profitului" "Rezerve legale"

129 = 1061 40lei "Repartizarea profitului" "Rezerve legale"

104 = 1011 50lei ":Prime de capital" " Cap.subsc.nevarsat"

104 = 1012 50lei ":Prime de capital" "Cap.subsc.varsat"

1011 = 104 50lei " Cap.subsc.nevarsat" ":Prime de capital"

106 = 1012 50lei "Rezerve" "Cap.subsc.varsat"

1012, capital social, cont de activ: se creditează cu constituirea şi creşterea capitalului şi se debitează cu micşorarea, lichidarea capitalului.

Care dintre urmatoarele inregistrari este corecta in cazul subscrierii unui capital social de 1500 lei

Se majoreaza capitalul social prin incorporarea rezervelor 150 lei.Care este varianta corecta?

Care este conţinutul economic şi funcţia contabilă a contului 129 „Repartizarea profitului

cont de regularizare a profitului, cu funcţie de activ;

cont de bunuri economice, cu funcţie de activ;

Se transforma capitulul social subscris nevarsat in capital social subscris varsat 1000 lei.Care este varianta corecta?

101 „Capital social”, cont de pasiv: începe sa funcţioneze prin creditare si se creditează cu constituirea şi creşterea capitalului şi se debitează cu micşorarea, lichidarea capitalului;

101 „Capital social”, cont de pasiv: începe sa funcţioneze prin debitare se debitează cu micşorarea, lichidarea capitalului şi se creditează cu constituirea şi creşterea capitalului;

1011 = 456 1500lei "Capital subscr.nev" "Decont.cu actionarii"

456 = 1012 1500lei "Decontari cu actionarii" "Capital.subscris.varsat"

1012 = 456 1500lei "Capital.subscris.varsat" "Decontari cu actionarii"

456 = 1011 1500lei "Decontari cu actionarii" "Capital.subscris nevarsat"

1012 = 106 150lei "Capital.subscris.varsat" "Rezerve"

106 = 1012 150lei "Rezerve" "Capital.subscris.varsat"

104 = 1011 150lei "Prime de capital" Capital subscris nevarsat"

1011 = 104 150lei "Capital subscris nevarsat" "Prime de capital"

  cont de datorii, cu funcţie de pasiv;

1011 = 1012 1000lei "Capital subscris nevarsat" "Capital.subscr.varsat"

1012 = 1011 1000lei "Capital subscris varsat" "Capital.subscr.nevarsat"

456 = 1011 1000lei "Decontari cu actionarii" "Capital.subscr.nevarsat"

1011 = 1012 500lei "Capital subscris nevarsat" "Capital.subscr.varsat"

Care este conţinutul economic şi funcţia contabilă a contului 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri”?

cont de active imobilizate, cu funcţie de pasiv;

cont de surse proprii de finanţare, cu funcţie de pasiv;

cont de bunuri economice (imobilizări corporale), cu funcţie de activ.

Se vinde un mijloc de transport 400 lei.Care este varianta corecta?

Care este conţinutul economic şi funcţia contabilă a contului 106 „Rezerve”?

cont de creanţă, cu funcţie de activ;

cont de surse proprii de finanţare (capitaluri proprii), cu funcţie de pasiv;

cont de capitaluri atrase, cu funcţie de pasiv.

Se primesc brevete cu titlu gratuit in valoare de 1000 lei. Care este varianta corecta?

Titlurile de plasament sunt:

investiţii temporare pe termen scurt în scopul realizării de câştiguri prin revânzarea acestora;

investiţii pe termen mediu şi lung în scopul încasării de dobânzi;

investiţii durabile.

Ce cont lipseste din formula urmatoare: 461 = …………. Semnificand vanzarea unui utilaj:

401"Furnizori"

461 = 7583 400lei "Debitori diversi" "Venituri din vanz de active"

7583 = 461 400lei "Venituri din vanz de active" "Debitori diversi"

6583 = 2133 400lei "Chelt.privind activele cedate" "Mijloace de trans."

461 = 2133 400lei "Debitori diversi" "Mijloace de trans."

205 = 131 1000lei "Brevete "Subventii pentru investitii"

131 = 205 1000lei "Subventii pentru investitii" "Brevete

205 = 404 1000lei "Brevete "Furnizori de imobilizari"

4111 = 205 1000lei "Clienti" "Brevete"

7583"Venituri din vanzarea activelor"

2131"Utilaje"

581"Viramente interne

11

11

12

12

12

7

7

6

6

8

7

5

7

2

4

4

4

4

5

5

7

3

9

9

9

9

8

8

8

5

3

5

7

13

13

5

13

3

3

12

13

13

13

13

3

3

2

2

2

2

3

3

2

5

9

6

6

9

5

5

6

6

6

6

6

7

7

7

7

7

12

12

13

12

12

12

13

8

8

8

8

8

8

13

8

8

8

8

13

8

8

15

15

15

15

15

15

15

15

16

16

16

16

16

16