AUDIT FINANCIAR AN 3 SEM 1

1 În funcţie de modul de organizare a activităţii de audit se disting tipurile de audit:

1 audit intern şi extern;2 audit inferior şi superior ;3 audit de calitate şi necorespunzător;4 audit contabil şi financiar;

2

1 atestarea controlului intern, respectarea cadrului conceptual contabil şi a normelor de audit;

2 pedepsirea hoţilor pentru fraudă3 verificarea corectitudinii inregistrării contabile4 păstrarea integrităţii patrimoniului

3

1 Deloitte Touche Tohmatsu (DTT),2 Ernest & Young (E&Y), 3 Popescu Company,4 Price Watherhouse Coopers (PWC)

4 Rolul auditului este de a oferi utilizatorilor garanţia: 1

2 faptului că societatea are salariaţi;3 existenţei unui management competitiv;4 faptului că salariaţii societăţii sunt mulţumiţi de salariile lor;

5 Până la începutul secolului al XVIII-lea auditorii erau numiţi din rândul :1 preoţilor ;2 judecătorilor3 auditorilor financiari4 contabililor autorizaţi membri CECCAR

6 În ceea ce priveşte beneficiarii auditului, auditul intern lucrează în folosul:1 utilizatorilor externi de informaţie contabilă;2 băncilor;3 doar în folosul furnizorilor;4 responsabililor întreprinderii – manageri;

7 În ceea ce priveşte beneficiarii auditului, auditul extern lucrează în folosul:1 tuturor utilizatorilor informatiei contabile;2 doar a salariaţilor;3 doar a clienţilor ;

Până la începutul secolului al XVIII-lea, auditul era ordonat de regi,împăraţi, biserică şi stat cu un singur obiectiv:

Sub această expresie “Big Five” se desemneaza cele mai mari 5 firme pluridisciplinare. Una din cele de mai jos nu face parte din “Big Five”. Care?

respectării principiilor contabile general admise şi a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii;

4 doar a conducerii societăţii;8 Din punct de vedere al independenţei:

1 auditorul intern are restricţiile analizate şi stabilite între angajator şi angajat;2 auditorul intern este reprezentant al guvernului în teritoriu;3 auditorul intern este reprezentant al băncii;4 auditorul intern este independent;

9 Principiul permanenţei metodelor are ca obiect:1

2

3

4

10 Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu are ca obiect:

1

2

3

4

11 Principiul continuităţii activităţii are ca obiect:1

2

3

4

continuitatea aplicării regulilor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, astfel încât să se asigure comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;

delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor aferente activităţii agentului economic pe măsura angajării

bilanţul de deschidere trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului anterior. Orice eroare constatată în exerciţiul curent aferentă exerciţiului încheiat se operează fără să se modifice bilanţul din exerciţiul anterior;

elementele de activ şi de pasiv se evaluează şi se înregistrează în contabilitate separat, fără să fie permisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi întreveniturile şi cheltuielile înregistrate în contul de rezultate.

continuitatea aplicării regulilor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor, astfel încât să se asigure comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile;

delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor aferente activităţii agentului economic pe măsura angajării acestora şi a trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă;

bilanţul de deschidere trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului anterior. Orice eroare constatată în exerciţiul curent aferentă exerciţiului încheiat se operează fără să se modifice bilanţul din exerciţiul anterior;

elementele de activ şi de pasiv se evaluează şi se înregistrează în contabilitate separat, fără să fie permisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi întreveniturile şi cheltuielile înregistrate în contul de rezultate.

presupune că unitatea patrimonială îşi va continua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil fără a intra în starea de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii.

delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor aferente activităţii agentului economic pe măsura angajării acestora şi a trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă;

bilanţul de deschidere trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului anterior. Orice eroare constatată în exerciţiul curent aferentă exerciţiului încheiat se operează fără să se modifice bilanţul din exerciţiul anterior;

elementele de activ şi de pasiv se evaluează şi se înregistrează în contabilitate separat, fără să fie permisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi întreveniturile şi cheltuielile înregistrate în contul de rezultate.

12 Nu sunt utilizatori de informaţie contabilă:1 Investitorii prezenţi şi potenţiali;2 Creditorii financiari ;3 Clienţii;4 Maimuţele din grădina zoologică;

13

1 Criteriul exhaustivităţii şi integrităţii înregistrărilor;2 Criteriul realităţii înregistrărilor;3 Criteriul corectei înregistrări în contabilitate şi a corectei prezentări cu ajutorul conturilor anuale;

4 Criteriul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu

14

1 Credibilitatea;2 Profesionalismul ;3 Cetăţenia conducătorului entităţii auditate;4 Calitatea serviciilor;

15

1 Integritatea;2 Obiectivitatea;3 Principiul permanenţei metodelor;4 Competenta profesionala şi atentia cuvenită ;

16

1 mediul de control;2 procesul de evaluare a riscului de către entitate;3 activităţile de control;4 fluidizarea traficului rutier;

17

1 Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu;234

Pentru a asigura o opinie competentă şi independentă asupra imaginii fidele clare şi complete a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor întreprinderilor, auditul are în vedere respectarea unor criterii şi obiective ce guvernează un audit al situaţiilor financiare. Care din următoarele este greşită :

Obiectivele profesiei de auditor financiar impun îndeplinirea a patru cerinţe de bază. Care din următoarele este greşită:

Principiile generale ale auditorilor financiari. Una din variantele de mai jos este greşită. Care?

Controlul intern este alcătuit din cinci componente. Una din variantele de mai jos este greşită. Care?

Obiectivele controlului intern vizează 5 aspecte. Una din variantele de mai jos este greşită. Care?

Asigurarea calităţii informaţiei ;Salvgardarea activelor ;„Stăpânirea” întreprinderii ;

18

1 Obiectivele ;2 Mijloacele ;3 Sistemele de informare ;4 Codul de etică;

19

1 control tehnic;2 control economic;3 control juridic;4 control indirect;

20

1 control direct;2 control indirect;3 autocontrol;4 control juridic;

21 Cadrul General al Standardelor de Audit Intern se compune din:1 Standardele de Audit Intern si Norme profesionale de audit intern ;2 Doar Standardele de Audit Intern;3 Doar Norme profesionale de audit intern;4 Nici una din cele de mai sus;

22

1 reguli de organizare; 234 reguli de valorificare a rezultatelor inventarierii şi a evoluţiei cursului valutar

23 Pentru exprimarea opiniei sale asupra situatiilor financiare, auditorul trebuie sa :

1 obtina cel putin o proba de audit;2 obtina probe de audit suficiente, relevante si de incredere;3 nu tina cont de nici o proba deoarece el are o opinie independenta;4 obtina probe de audit irelevante;

24 Prima etapă a auditului financiar contabil este:1 Angajamentul de audit şi contractarea lucrarilor;

Activităţile de control intern stabilite în vederea implementării pot fi grupate în şase categorii. Una din variantele de mai jos este greşită. Care?

După natura activităţii controlate şi obiectivele urmărite controlul se clasifică astfel. Una din variantele de mai jos este greşită. Care?

După gradul de apropiere al controlului de activitatea controlată controlul se clasifică astfel. Una din variantele de mai jos este greşită. Care?

Normele minimale de audit intern sunt alcătuite din următoarele reguli. Una din variantele de mai jos este greşită. Care?

reguli de exercitare ;reguli de implementare ;

2 Orientarea şi planificarea activitatii de audit;3 Aprecierea controlului intern ;4 Controlul conturilor;

25 Ultima etapă a auditului financiar contabil este:1 Sintetizarea concluziilor în raportul de audit;2 Orientarea şi planificarea activitatii de audit;3 Aprecierea controlului intern ;4 Controlul conturilor;

261

2 noţiune istorică;3 un cont contabil;4 este stabilit de către inginerul şef;

27

1234

28

1 Riscuri legate de situaţia economica a firmei;2 Riscuri legate de atitudinea conducerii;3 Riscuri legate de organizarea generala a întreprinderii;4

29 Planul de misiune nu cuprinde:1 Prezentarea generala a intreprinderii;2 Echipa şi bugetul ;3 Sisteme şi domenii semnificative;4 opinia auditorului financiar

30

1 Descrierea procedurilor;2 Testele de permanenta3 Testele de conformitate;4 Principiul permanentei metodelor;

Pragul de semnificatie este:marimea sumei, peste care auditorul considera ca o eroare sau inexactitate poate afecta regularitatea şi sinceritatea conturilor, cat şi imaginea fidela asupra situatiei financiare şi patrimoniale;

Riscurile în audit sunt definite astfel. Una din variantele de mai jos este greşită. Care?

Riscul inerent ;Riscul de control ;Riscul de nedetectare ;Riscul privind capacitatea de stocare a informaţiei pe suport electronic ;

Riscuri specifice întreprinderii se clasifică astfel. Una din variantele de mai jos este greşită. Care?

Riscul de nedetectare ;

Este intocmit un program de verificare, respectiv evaluarea auditului intern care cuprinde urmatoarele etape. Una din variantele de mai jos este greşită. Care?

31 Daca controlul intern este bine conceput şi functioneaza corect, auditorul :1

2

3 renunţă la lucrare;4 declară acest lucru la cea mai apropiată secţie de poliţie;

32 Procedeele utilizate pentru obtinerea probelor de audit :1

2

3 sunt alese de contabilul sef al entităţii auditate;4 sunt validate de prefect;

331

2

3 coincide cu observarea fizica;4 coincide cu Probele de laborator şi expertizele tehnice

34

1234

35 Observarea constă în:1 urmărirea unui proces sau a unei proceduri ce este efectuată de alţii;2 Inspecţia imobilizărilor corporale; 3

4

36 Investigarea constă în:1 verificarea acurateţi matematice a documentelor sau a înregistrărilor;2

3 Inspecţia imobilizărilor corporale ;4

37 Procedurile analitice constau în:

isi poate reduce controalele şi analizele proprii asupra conturilor şi se poate sprijini pe controlul intern.

nu isi poate reduce controalele şi analizele proprii asupra conturilor şi se poate sprijini pe controlul intern.

trebuie sa tina seama de trasaturile intreprinderii identificate cu ocazia orientarii şi planificarii misiunii;

nu trebuie sa tina seama de trasaturile intreprinderii identificate cu ocazia orientarii şi planificarii misiunii;

Sondajul este definit ca:o tehnica ce consta în selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante şi extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime

solicitarea formulata unui terţ, cu care întreprinderea verificata are legături, sa confirme direct auditorului informaţiile referitoare la existenta operaţilor, a soldurilor etc.

Auditorul poate obţine probe de audit prin una sau mai multe dintre următoarele proceduri. Una din variantele de mai jos este greşită. Care?

inspecţie ;observare ;investigaţie şi confirmare ;nu are nevoie de probe de audit pentru a-si exprima opinia ;

examinarea înregistrărilor sau a documentelor, interne sau externe, în formă tipărită, electronică sau de altă natură.

căutarea de informaţii, atât financiare, cât şi nefinanciare, referitoare la persoane cu experienţă, fie din interiorul, fie din afara entităţii;

căutarea de informaţii, atât financiare, cât şi nefinanciare, referitoare la persoane cu experienţă, fie din interiorul, fie din afara entităţii;

urmărirea unui proces sau a unei proceduri ce este efec tuată de alţii;

1

23 verificarea acurateţi matematice a documentelor sau a înregistrărilor;4

38 Verificarile documentare cronologice au în vedere :1

2

3 gruparea documentelor în funcţie de emitent;4 gruparea documentelor în funcţie de destinatar;

39 “Raportul de audit”, trebuie să conţină :1 doar paragraful introductiv şi cel privind intinderea şi natura lucrarilor de audit;2 doar paragraful de opinii;3 doar data raportului;4 semnatura auditorului;

40

1 Opinia cu rezerve2 Opinia defavorabila3 Imposibilitatea de a exprima o opinie;4 Opinia fara rezerve

41

1 Opinia cu rezerve2 Opinia defavorabila3 Imposibilitatea de a exprima o opinie;4 Opinia fara rezerve

42

1 Opinia cu rezerve;2 Opinia defavorabila;3 Imposibilitatea de a exprima o opinie;

analizarea indicatorilor şi a tendinţelor semnificative, incluzând investigarea acelor fluctuaţii şi relaţii care nu sunt consecvente cu alte informaţii relevante sau care se abat de la valorile aşteptate;

urmărirea unui proces sau a unei proceduri ce este efec tuată de alţii;

căutarea de informaţii, atât financiare, cât şi nefinanciare, referitoare la persoane cu experienţă, fie din interiorul, fie din afara entităţii;

examinarea documentelor în ordinea în care au fost întocmite, înregistrate în contabilitate şi arhivate fără a ţine cont de conţinutul lor;

gruparea documentelor pe categorii de operaţiuni sau probleme şi verificarea lor în ordine cronologica sau invers cronologică;

Care dintre următoarele tipuri de opinie este exprimată atunci când auditorul a obţinut o certitudine rezonabilă asupra faptului ca toate datele semnificative incluse în posturile de bilant au fost culese şi sistematizate după o metoda acceptabila şi permanenta, conform normelor legale.?

Care dintre următoarele tipuri de opinie este exprimată atunci cand auditul nu poate conduce la exprimarea unei opinii fara rezerve, dar limitele existente în intinderea misiunii şi neconcordantele cu conducerea intreprinderii nu impun o opinie nefavorabila.

Care dintre următoarele tipuri de opinie se exprima atunci cand neintelegerile cu conducerea intreprinderii sunt semnificative şi au o incidenta importanta asupra bilantului contabil, care este incomplet, nesincer, inselator.

4 Opinia fara rezerve;

43

1 Opinia cu rezerve;2 Opinia defavorabilă;3 Imposibilitatea de a exprima o opinie;4 Opinia fără rezerve;

44 Dosarul exerciţiului (E) se imparte în sase sectiuni, simbolizate de la ‚A’ la ‚F’ astfel:

1

2

3 sunt doar 3 sectiuni;4 sunt doar 4 sectiuni;

45

1 conturile de regularizare;2 conturile semnificative;3 conturile bifuncţionale4 conturile de trezorerie.

46

1 în bilanţul contabil;2 la un criteriu de calitate;3 la un criteriu cantitativ;4 la un criteriu de relativitate.

47 Situaţiile financiare anuale:

Care dintre următoarele tipuri de opinie se exprimă atunci cand limitarea întinderii lucrărilor sau incertitudinile sunt de aşa natură încât auditorul nu poate formula o opinie asupra bilantului.

E.A. „Sinteza planificare şi rapoarte”, E.B. „Aprecierea controlului intern”, E.C. „Controlul conturilor”, E.D. „Studiul lucrarilor efectuate de terti”; E.E. „Verificari speciale”, E.F. „Interventii conexe”,

P.A. „Generalitati”P.B. „Control internP.C. „Conturi anuale”: P.D. „Analize permanenteP.E. „Fiscal şi social”: P.F. „Juridic”:

Enunţul "acele conturi a căror valoare reprezintă o parte importantă din conturile anuale sau cele care prin natura lor ar putea reprezenta o parte din acestea şi care pot ascunde inexactităţi semnificative a căror importanţă relativă e direct legată de regularitatea contabilităţii …" defineşte:

Pentru exprimarea unei opinii responsabile şi independente cu privire la o informaţie contabilă, aceasta se examinează şi raportează:

1

2

3

4

48 Testele de control se utilizează pentru:1 realizarea metodelor inductive;2 a obţine probe de audit;3 a formula concluzii şi opinii preliminare;4 a obţine relevanţa situaţiilor financiare.

49 Informaţia contabilă ca produs al contabilităţii se consemnează în:1 raportul de gestiune al administratorilor;2 raportul cenzorilor;3 raportul explicativ la bilanţul contabil;4 situaţiile financiare anuale.

50 Procedurile analitice sunt:1 teste semnificative pentru bilanţul contabil;2 teste relevante pentru contul de profit şi pierdere;3 teste pentru obţinerea siguranţei calculelor aritmetice;4 teste pentru obţinerea probelor de audit.

51 Investigarea şi confirmarea se realizează prin:1 discuţii directe cu principalii parteneri de afaceri;2 întrebări adresate personalului din compartimentele de aprovizionare şi desfacere;3 deplasarea la organele fiscale pentru obţinerea cazierului fiscal;4 confirmări de la terţi cu informaţii conţinute în înregistrări contabile.

52 Auditorul financiar, la încheierea mandatului, va proceda la:1

2 încasarea în termen de 3 zile a onorarului ce i se cuvine;3 rectificarea situaţiilor financiare care prezintă erori;4 stornarea operaţiei greşit înregistrate în contabilitate.

53

1 definiţia dată auditului financiar de Standardul Internaţional de Audit;

trebuie să ofere credibilitate şi poziţia financiară, fluxurile de trezorerie, performanţa financiară şi orice informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;

trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare, fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;

trebuie să ofere o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, rezultatelor, fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată;

trebuie să ofere o imagine clară a patrimoniului, a rezultatelor şi performanţei financiare, fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată.

exprimarea în scris a opiniilor pe baza propriilor investigaţii şi menţionarea elementelor de bilanţ care ridică suspiciuni;

Enunţul "exprimarea de către auditor a unei opinii, potrivit căreia situaţiile financiare au fost întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu un cadru general de raportare financiară identificat" este:

2 conceptul de audit exprimat în IAS;3 definiţia auditului contabil dată de standardele internaţionale de contabilitate;4 definiţia auditului financiar dată de componentele referenţialului control.

54 Probele de audit se obţin cu ajutorul:1 testelor de control şi procedurilor de fond;2 testelor contabile şi procedurilor bilanţiere;3 testelor financiar-contabile şi procedurilor bilanţiere;4 testelor de control şi procedurilor sistemice.

55

1 de prevenire şi detectare;2 de gestiune şi preventive;3 preventive şi directe;4 directe şi de prevenire.

56 Pragul de semnificaţie reprezintă:1 o eroare sau omisiune relevantă;2 o limită şi o noţiune relativă;3 o apreciere asupra conturilor anuale;4 o situaţie determinată a opiniei.

57 Orientarea şi planificarea misiunii de audit este determinată de:1 cadrul strict al relaţiei contractuale cu clientul;2 mărimea şi complexitatea entităţii cu care s-a încheiat contractul de audit;3 tipul de contract încheiat cu entitatea audiată;4 tipurile balanţelor de verificare elaborate de entitatea audiată;

58 Stabilirea conturilor şi obiectivelor de verificat constituie o parte integrantă a:1 procedurilor de conformitate şi validitate;2 procedeelor şi tehnicilor de control a conturilor anuale;3 sistemului de control a conturilor;4 organizării şi coordonării contabilităţii.

59 Auditul contabil financiar presupune, printre altele:1 întocmirea balanţelor de verificare şi a bilanţului contabil;2 elaborarea contului de profit şi pierdere;3 exprimarea în scris a opiniilor pe baza investigaţiilor proprii ale auditorilor;4 certificarea situaţiilor cu privire la soldurile conturilor din clasele de

60 Dosarul permanent cuprinde:1 conturile anuale curente;2 documentele de lucru întocmite în timpul îndeplinirii angajamentului de audit;

Controalele interne care se pot implementa pentru funcţionarea corespunzătoare a sistemului, pot fi:

3 conturile anuale ale ultimelor exerciţii;4 conturile previzionale.

61 Procedurile analitice fac parte din:1 procedurile de fond;2 testele preliminare;3 testele de urmărire;4 testele inductive.

62 Obiectivele auditului contabil şi financiar sunt:1 realitatea şi integritatea înregistrărilor contabile;2 exercitarea controlului conturilor;3 validarea probelor de audit şi certificarea contului de profit şi pierdere;4 aplicarea tehnicilor pentru asigurarea caracterului suficient şi just al elementelor probante.

63 Procedurile analitice presupun:1 examinarea minuţioasă a documentelor primite/emise de către întreprindere;2 analiza indicatorilor, a poziţiei financiare şi a modificărilor acesteia;3 urmărirea procedurilor privind existenţa activelor şi inventarierea stocurilor;4 inventarierea de control şi inspecţia fizică.

64

1 o opinie defavorabilă;2 o opinie defavorabilă completată cu unele rezerve;3 o opinie cu rezerve şi una fără rezerve, menţionându-se incidenţele dezacordurilor;4 o opinie cu rezerve.

65 Probele de audit trebuie să fie:1 edificatoare şi concludente;2 reale şi complete;3 cuprinzătoare şi credibile;4 suficiente şi juste.

66 Testele de detaliu privind soldurile fac parte din:1 procedurile de fond;2 testele inductive;3 testele de urmărire;4 testele inductive si de urmarire;

67

1 controlului contabil intern;2 controlului intern al operaţiilor;3 autocontrolului.4 punctelor de sprijin a controlului conturilor;

Când auditorul nu este în măsură să exprime o opinie fără rezerve, dar incidenţa dezacordurilor cu conducerea întreprinderii şi a limitelor impuse întinderii angajamentului nu conduc la situaţia de imposibilitate, atunci se exprimă:

Culegerea şi prelucrarea datelor, precum şi controlul evaluării elementelor de activ şi pasiv constituie componente ale:

68

1 întocmească situaţii financiare anuale;2 să întocmească rapoarte cu privire la evoluţia indicatorilor financiari;3 să întocmească situaţii financiare sau rapoarte, după caz;4 să întocmească numai bilanţul contabil şi situaţia modificărilor capitalului propriu.

69

1 conduita profesională;2 standarde tehnice;3 obiectivitate;4 integritate;

70 Publicul profesiei de audit financiar este format din:1

2

3

4 statul şi structurile sale social-economice.

71 Importanţa relativă se face în funcţie:1 riscul de audit;2 de domeniile semnificative;3 riscuri posibile;4 riscuri potenţiale.

72

1 folosirea tratamentelor contabile alternative în scopul determinării corecte a valorilor contabile;

2 evaluarea elementelor patrimoniale la valoarea actuală sau de utilitate;3 recunoaşterea efectelor tranzacţiilor şi a altor evenimente atunci când se produc.4 consolidarea conturilor în cazul societăţilor făcând parte din cadrul aceluiaşi grup de întreprinderi.

73

1 confidenţialitate;2 competenţă profesională;3 obiectivitate;4 integritate.

Potrivit normalizatorului contabil (legea contabilităţii) persoanele juridice şi fizice care trebuie să organizeze şi să conducă contabilitate proprie, au obligaţia să:

Corectitudinea, eliminarea prejudecăţilor, a conflictelor de interese şi a influenţelor externe este unul din principiile fundamentale ale auditorilor financiari profesionişti care se referă la:

reprezentanţii autorităţilor unităţilor administrativ teritoriale, clienţi diverşi şi unităţi fără personalitate juridică;

salariaţii din sistemul de control fiscal şi financiar, inclusiv auditorii interni care certifică conturile de execuţie bugetară şi bilanţurile contabile;

clienţi, creditori, angajatori, investitori şi alte entităţi care se bazează pe obiectivitatea auditorilor financiari;

Utilizarea contabilităţii de angajament, una din condiţiile principale ca situaţiile financiare să îşi atingă obiectivele, presupune:

Cinstea, probitatea şi onestitatea sunt caracteristici ale următorului principiu fundamental de audit:

74 În planul general de audit nu se cuprinde:1 cunoaşterea activităţii de audit;2 înţelegerea sistemului contabil;3 opinia auditorului.4 riscul şi pragul de semnificaţie;

75 Planificarea propriu-zisă a lucrărilor cuprinde:1 tipul raportului elaborat;2 tipul opiniei exprimate;3

4 lista informaţiilor privind relaţiile cu terţii;

76 Dintre principiile fundamentale ale auditorilor financiari fac parte:1 compartimentul judicios şi civilizat;2 fidelitatea şi conduita civică.3 competenţa şi deontologia etică;4 integritatea şi obiectivitatea;

77 Din punct de vedere juridic auditul financiar este:1 legal şi statutar;2 sectorial şi contractual.3 contractul şi impus;4 legal şi contractual;

78

1 activele, datoriile şi imobilizările;2 activele, datoriile şi stocurile.3 activele, datoriile şi împrumuturile;4 activele, datoriile şi capitalul social;

79 Activitatea de audit reprezintă:1 verificarea unor informaţii şi exprimarea unei opinii de către o persoană;2

3 controlul calitativ si cantitativ asupra unor informatii fără exprimarea unei anumite opinii.

80 Informaţiile întâlnite şi utilizate de auditorii financiari sunt credibile atunci când:1 sunt părtinitoare;2 conţin erori semnificative

lista raportărilor, scrisorilor de confirmare şi a altor documente ce urmează să fie emise, cu precizarea datei limită.

Structurile bilanţului contabil legate direct de evaluarea poziţiei financiare a întreprinderii sunt:

examinarea profesionala a unor informaţii, în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente, prin raportarea la un criteriu sau standard de calitate;

3 utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-au propus să reprezinte.

81 Criteriul exhaustivităţii şi integrităţii înregistrărilor presupune ca:1 toate elementele de activ si pasiv inregistrate in contabilitate sunt justificate;2 activele si pasivele sa apartina entitatii patrimoniale.3 toate operatiunile patrimoniale au fost inregistrate corect si integral in contabilitate;

82 Criteriul realităţii înregistrărilor presupune ca:1 nu există operaţiuni contabilizate de mai multe ori;2

3

83 Auditorul intern:1 este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic;2 face parte din personalul întreprinderii;3

84 Din punct de vedere al periodicităţii auditurilor, auditul intern este:1 periodic;2 ciclic;3 permanent.

85 Auditul de performanţă se referă la :1 auditul de legalitate.2 auditul situatiilor financiare anuale;3 auditul economicitatii, eficacitatii si eficientei;

86 Obiectivitatea de care trebuie să dea dovadă un auditor financiar se referă la:1 abilitatea auditorului de a rezista presiunilor si de a fi capabil sa-si pastreze independenta;2 calitatea serviciilor oferite de acesta. 3

87

1 să aibă stagiul militar satisfăcut.2 să fie cetăţean român;3 să aibă calitatea de auditor financiar şi să fie membru al Camerei Auditorilor;

toate operaţiunile reflectate în documentele justificative sunt înregistrate în contabilitate fără omisiuni;

toate elementele de activ şi pasiv înregistrate în contabilitate sunt justificate, pot fi verificate şi corespund cu cele identificate prin inventariere.

face parte din personalul auxiliar al intreprinderii si ofera servicii de audit pe baza unor contracte de prestari servicii.

corectitudinea de care trebuie să dea dovadă,si la faptul ca nu trebuie să îngăduie ca obiectivitatea lui să fie afectată de prejudecăţi sau influente externe;

Precizati care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un auditor financiar pentru a putea indeplini mandatul de audit financiar:

88

1 o convenţie;2 un proces-verbal.3 un contract de audit;

89 În etapa planificării auditorii elaborează:1 Planul general de audit;2 Opinia de audit.3 Proiectul raportului de audit;

90 Riscul de audit poate fi definit ca fiind:1 riscul care este cunoscut încă de la începutul activităţtii de audit;2 riscul care poate apare la sfârşitul oricărei activităţi de audit.3

91 Care din componentele următoare nu fac parte din riscul de audit?1 riscul inerent;2 riscul de nedetectare.3 riscul permanent;

92 Riscul de nedetectare 1 poate fi eliminat în totalitate.2 este o componenta a riscului de audit;3 este o noţiune specifică controlului intern;

93 Exhaustivitatea-ca termen in normele de audit- reprezinta:1 toate activele dintr-o perioada au fost inregistrate;2 toate operatiunile, activele si pasivele au fost inregistrate;3 toate operatiunile au fost inregistrate corect;

94 Calitatea de auditor financiar se atribuie de către:1 Ministerul Finanţelor Publice;2 Corpul Experţilor Contabili;3 Camera Auditorilor;

95

1 intensificate corespunzător;2 anulate în totalitate.3 diminuate corespunzator;

96 Sistemul de control intern al unei entităţi nu cuprinde:

Pentru exercitarea mandatului de audit financiar, auditorul financiar trebuie să încheie cu clientul:

riscul pe care auditorul il atribuie unei opinii de audit neadecvate, atunci cand situatiile financiare contin informatii eronate material;

Dacă auditorul constată că în cadrul entităţii există un sistem de control intern care funcţioneaza şi este satisfacut de eficacitatea acestuia, atunci procedurile de fond ale situaţiilor financiare şi ale tranzacţiilor pot fi:

1 sistemul de proceduri de fond;2 mediul de control;3

97 La selectarea unui eşantion auditorul trebuie să aibă în vedere că :1 acesta să conţină o serie de date;2 acesta să aibă un volum corespunzător.3 acesta să fie reprezentativ;

98 Printre componentele riscului de audit nu se numără:1 riscul inerent;2 riscul conducerii;3 riscul de nedetectare;

99 Eşantionarea nestatistică se bazează pe:1 rezultatele obţinute prin evaluarea unui eşantion pe baza legii probabilităţii;2 raţionamentul profesional al auditorului;3 formule matematice specifice;

100 Termenul “probe de audit” reprezintă :1 informaţiile de care dispune entitatea auditată în momentul în care cere efectuarea unui audit;

2

3 informaţiile puse la dispoziţia auditorului de către entitatea auditată;

sistemul de proceduri şi politici elaborate si aplicate pentru realizarea obiectivelor specifice entităţii.

informaţiile obţinute de către auditor pentru a trage concluziile pe care se va baza opinia de audit;