Grile Parodonto EXAMEN FINAL

Download Grile Parodonto EXAMEN FINAL

Post on 08-Dec-2015

217 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>1359</p> <p>1359. in cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice</p> <p>A. cresterea fluxului salivar</p> <p>B. senzatie de uscaciune si arsura</p> <p>C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita</p> <p>D. gingivoragii</p> <p>E. edem gingival</p> <p>B,C (3, pag. 98)</p> <p>1362. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cu</p> <p>A. parodontopatia juvenila</p> <p>B. parodontopatia rapid progresiva la adult</p> <p>C. gingivita hiperplazica</p> <p>D. gingivostomatita ulcero-necrotica</p> <p>E. parodontopatia distrofica</p> <p>B, D (3, pag. 84)</p> <p>1363. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modifica</p> <p>evolutia inflamatiei septice prin</p> <p>A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar</p> <p>B. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal</p> <p>C. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens vertical decit lateral si aparitia de pungi</p> <p>osoase</p> <p>D. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral decit vertical si aparitia de</p> <p>pungi osoase</p> <p>E. ingrosarea laminei dura</p> <p>A, D (3, pag. 91)</p> <p>1365. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:</p> <p>A. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor</p> <p>B. actiunea traumatica a matricei</p> <p>C. periaj dentar traumatic</p> <p>D. presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor</p> <p>E. pansamente arsenicale incorect etanseizate</p> <p>A, B, E (3, pag. 94)</p> <p>1369. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in:</p> <p>A. parodontita adultului</p> <p>B. gingivita marginala cronica</p> <p>C. parodontitele rapid progresive</p> <p>D. gingivostomatita ulcero-necrotica</p> <p>E. gingivita hiperplazica idiopatica</p> <p>A,C,D (3, pag. 84)</p> <p>1373. Trauma ocluzala acuta directa este data de:</p> <p>A. interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecte</p> <p>B. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle</p> <p>C. bruxism</p> <p>D. lovituri accidentale asupra mandibulei in timp ce subiectul ine intre dini un obiect dur</p> <p>E. obturatii sau coroane inalte</p> <p>A,B (3, pag. 90)</p> <p>1374. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal</p> <p>A. cresterea mobilitatii dentare</p> <p>B. largirea spatiului dento-alveolar</p> <p>C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu</p> <p>D. cresterea numarului de celule din desmodoniu</p> <p>E. ingrosarea laminei dura</p> <p>A,B, E(3, pag. 91) 1376. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt:</p> <p>A. A. actinomycetemcomitans</p> <p>B. Porphyromonas gingivalis</p> <p>C. Actinomyces viscosus</p> <p>D. Fusobacterium nucleatum</p> <p>E. Prevotella intermedia</p> <p>A,B,D,E (3, pag. 84)</p> <p>1377. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal</p> <p>A. Prezinta o inflamatie manifesta</p> <p>B. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare</p> <p>C. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului</p> <p>D. Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive</p> <p>E. Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina</p> <p>A(3, pag. 122)</p> <p>1378. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata)</p> <p>A. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana)</p> <p>B. Este de cauza micotica</p> <p>C. Este de natura virala</p> <p>D. Apare in cadrul unor boli sistemice</p> <p>E. Apare in lichenul plan sau alte dermatoze</p> <p>A (3, pag. 122)</p> <p>1379. Parodontita juvenila este</p> <p>A. Este o parodontita rapid progresiva</p> <p>B. Este o parodontita ulcero-necrotica</p> <p>C. Este o parodontita rapid progresiva precoce</p> <p>D. Este o atrofie parodontala</p> <p>E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente</p> <p>C (3, pag. 120)</p> <p>1381. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de</p> <p>Parodontologie Bucuresti:</p> <p>A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice</p> <p>B. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce</p> <p>C. Parodontita prepubertala precoce</p> <p>D. Parodontita juvenila</p> <p>E. Parodontita distrofica</p> <p>A,B (3, pag. 122)</p> <p>1385. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:</p> <p>A. gingivite de pubertate</p> <p>B. gingivite de sarcina</p> <p>C. gingivite de menopauza</p> <p>D. gingivite hiperplazice idiopatice</p> <p>E. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana</p> <p>A,B,C (3, pag. 122)</p> <p>1386. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca:</p> <p>A. diabet</p> <p>B. sarcina</p> <p>C. boli imune</p> <p>D. de consum de nifedipin</p> <p>E. insuficienta renala cronica</p> <p>A,C (3, pag. 122)</p> <p>1387. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:</p> <p>A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica</p> <p>B. gingivo-stomatita herpetica</p> <p>C. aftele recidivante</p> <p>D. gingivite din SIDA</p> <p>E. stomatite din SIDA</p> <p>A,B,C (3, pag. 122)</p> <p>1388. In gingivita de sarcina, in lichidul santului gingival se remarca o crestere importanta</p> <p>a</p> <p>A. Capnocytophaga</p> <p>B. Prevotella intermedia</p> <p>C. Speciilor de Actinomyces</p> <p>D. Speciilor de Streptococ</p> <p>E. Candida albicans</p> <p>B (3, pag. 129)</p> <p>1389. In gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este</p> <p>A. o zona eritematoasa</p> <p>B. o vezicula</p> <p>C. o ulceratie</p> <p>D. un placard</p> <p>E. o eroziune</p> <p>B (3, pag. 147)</p> <p>1393. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt</p> <p>A. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei</p> <p>B. tipul alimentatiei(bogata in lipide)</p> <p>C. impact alimentar direct asupra papilei</p> <p>D. carii recidiva</p> <p>E. cavitati carioase aproximale</p> <p>B,C,E (3, pag. 127)</p> <p>1394. Gingivitele descuamative pot aparea in</p> <p>A. leucemii acute si subacute</p> <p>B. lichen plan</p> <p>C. pemfigus vulgar</p> <p>D. AIDS</p> <p>E. Diabet</p> <p>B,C (3, pag. 141)</p> <p>1395. In candidoza acuta, subiectiv pot aparea</p> <p>A. senzatii dureroase la atingere, masticatie</p> <p>B. dificultatea de a purta protezele mobile</p> <p>C. fisuri dureroase ale comisurilor orale</p> <p>D. hipersalivatie</p> <p>E. prurit gingival</p> <p>A,B,C (3, pag. 149)</p> <p>1396. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari</p> <p>A. prurit gingival</p> <p>B. sangerari gingivale</p> <p>C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice</p> <p>D. hipersalivatie</p> <p>E. senzatie de tensiune</p> <p>B,C,E (3, pag. 129)</p> <p>1397. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta</p> <p>A. pungi adevarate</p> <p>B. hipertrofie gingivala generalizata</p> <p>C. sangerari usoare</p> <p>D. usoara mobilitate patologica</p> <p>E. ulceratii</p> <p>C,D,E (3, pag. 132)</p> <p>1398. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt</p> <p>A. gingivoragii precoce</p> <p>B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale</p> <p>C. aparitia polipilor gingivali</p> <p>D. hiperplazie gingivala</p> <p>E. ulceratii</p> <p>A,D,E (3, pag. 134)</p> <p>1399. In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii</p> <p>A. trismus</p> <p>B. febra</p> <p>C. abcese de vecinatate</p> <p>D. edem laringian</p> <p>E. meningita acuta</p> <p>C,D,E (4, pag. 143)</p> <p>1340. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza</p> <p>A. usor prurit gingival</p> <p>B. sangerari gingivale la periaj si masticatie</p> <p>C. senzatie de usturime</p> <p>D. tumefactie</p> <p>E. halena</p> <p>A B C (3, pag. 126)</p> <p>1341. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent</p> <p>A. dupa 40 ani</p> <p>B. la varstnici</p> <p>C. la copii</p> <p>D. dupa 20 ani</p> <p>E. la menopauza</p> <p>D (3, pag. 160)</p> <p>1342. Semnul patognomonic al PMCS este</p> <p>A. durere localizata</p> <p>B. sangerari gingivale la succiune</p> <p>C. senzatie de egresiune</p> <p>D. halistereza</p> <p>E. prezenta pungilor parodontale</p> <p>C (3, pag. 153)</p> <p>1343. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt</p> <p>A. prezenta pungilor false156</p> <p>B. mobilitate dentara patologica</p> <p>C. retractii gingivale</p> <p>D. hiperestezie dentinara</p> <p>E. senzatie de egresiune a dintilor</p> <p>B,C,D (3, pag. 156)</p> <p>1344. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de</p> <p>gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica</p> <p>A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm</p> <p>B. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular</p> <p>C. exista demineralizare</p> <p>D. exista resorbtia limbusului septului interradicular</p> <p>E. leziunile sunt incipiente, afectand in special gingia</p> <p>A,C (3, pag. 159)</p> <p>1346. Factorul cauzal in AIDS este reprezentat de</p> <p>A. un virus - HIV</p> <p>B. specii de stafilococ</p> <p>C. specii de streptococ</p> <p>D. spirochete</p> <p>E. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans</p> <p>A (3, pag. 163)</p> <p>1347. Sindromul imunodeficientei dobandite este</p> <p>A. congenital</p> <p>B. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare</p> <p>C. ereditar</p> <p>D. de etiologie microbiana</p> <p>E. de etiologie micotica</p> <p>B (3, pag. 162)</p> <p>1348. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:</p> <p>A. preferential pe gingie;</p> <p>B. preferential pe mucoasa boltii palatine;</p> <p>C. preferential pe mucoasa jugala;</p> <p>D. preferenial pe mucoasa planseului bucal;</p> <p>E. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine</p> <p>E (3, pag. 164)</p> <p>1349. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de</p> <p>A. eritemul gingival linear</p> <p>B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva</p> <p>C. leucoplazia viloasa</p> <p>D. sarcomul Kaposi</p> <p>E. angiomatoza bacilara</p> <p>A,B (3, pag. 163)</p> <p>1350. Candidozele orale in SIDA se pot manifesta in urmatoarele moduri</p> <p>A. candidoza eritematoasa</p> <p>B. candidoza pseudomembranoasa</p> <p>C. candidoza hipertrofica linguala</p> <p>D. cheilita angulara micotica</p> <p>E. candidoza bipolara</p> <p>A,B C,D (3, pag. 164)</p> <p>1351. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV</p> <p>A. se prezinta ca un lizereu rosu-aprins</p> <p>B. nu prezinta sangerari</p> <p>C. sangereaza la atingeri usoare</p> <p>D. nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixe</p> <p>E. se poate extinde, in stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugale</p> <p>A,C (3, pag. 163)</p> <p>1352. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV</p> <p>A. este localizat in special la nivelul mucoasei vestibulare</p> <p>B. poate fi localizat sau generalizat</p> <p>C. in stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixe</p> <p>D. poate cuprinde si mucoasa palatinala</p> <p>E. poate cuprinde si mucoasa alveolara</p> <p>B,C E (3, pag. 163)</p> <p>1353. In candidoza eritematoasa din AIDS pot aparea</p> <p>A. senzatie de uscaciune a gurii</p> <p>B. hipersalivatie</p> <p>C. zone de culoare rosie</p> <p>D. uneori depapilari zonale</p> <p>E. leziuni ulceroase</p> <p>C,D (3, pag. 164)</p> <p>1355. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este:</p> <p>A. lingual, palatinal, vestibular</p> <p>B. palatinal, vestibular, lingual</p> <p>C. vestibular, palatinal, lingual</p> <p>D. vestibular, lingual, palatinal</p> <p>E. lingual, vestibular, palatinal</p> <p>D (3, pag. 172)</p> <p>1356. Abcesul parodontal marginal</p> <p>A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice</p> <p>B. este localizat cel mai frecvent palatinal</p> <p>C. nu poate fi intalnit niciodata lingual</p> <p>D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale</p> <p>E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare</p> <p>A,D (3, pag. 172)</p> <p>1357. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de</p> <p>A. adenite</p> <p>B. abcesul parodontal marginal</p> <p>C. hiperestezia dentinara</p> <p>D. sinusita maxilara</p> <p>E. septicemie</p> <p>B,C (3, pag. 172)</p> <p>1358. Evolutia bolii parodontale este influentata de</p> <p>A. factori locali favorizanti</p> <p>B. varsta</p> <p>C. instalarea unor boli generale</p> <p>D. efectele secundare ale unor medicamente</p> <p>E. utilizarea unei tehnici incorecte de periaj</p> <p>A,B,C,D (3, pag. 171)</p> <p>1361. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:</p> <p>A. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale</p> <p>B. formele incipiente de imbolnavire</p> <p>C. prevenirea recidivelor</p> <p>D. tratamentul abcesului parodontal</p> <p>E. slefuiri ocluzale preventive</p> <p>A(3, pag. 178)</p> <p>1362. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt:</p> <p>A. azotat de potasiu</p> <p>B. carbonat de calciu si magneziu</p> <p>C. monofluorfosfat de sodiu</p> <p>D. carboximetilceluloza</p> <p>E. sulfat de sodiu</p> <p>B (3, pag. 191)</p> <p>1363. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de</p> <p>A. 3-5 minute</p> <p>B. 5-10 minute</p> <p>C. 5-7 minute</p> <p>D. 1-3 minute</p> <p>E. 5-8 minute</p> <p>A (3, pag. 180)</p> <p>1364. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate in</p> <p>A. detartraj supragingival</p> <p>B. detartrajul furcatiilor radiculare</p> <p>C. chiuretajul pungilor parodontale</p> <p>D. detartrajul santului gingival la persoane sanatoase</p> <p>E. netezirea radacinii</p> <p>A,D (3, pag. 203)</p> <p>1365. Clindamicina se indica in</p> <p>A. infectii cu bacterii gram pozitive</p> <p>B. infectii cu germeni anaerobi</p> <p>C. parodontite marginale refractare</p> <p>D. parodontita juvenila</p> <p>E. gingivita cronica</p> <p>A,B,C (3, pag. 236)</p> <p>1366. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice</p> <p>cuprind</p> <p>A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator</p> <p>B. tratamentul chirurgical</p> <p>C. tratamentul de reechilibrare ocluzala</p> <p>D. tratamentul complicatiilor</p> <p>E. tratamentul afectiunilor generale</p> <p>A,B,C,D (3, pag. 177)</p> <p>1367. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in parodontitele marginale cronice sunt</p> <p>A. aparitia de candidoze</p> <p>B. alergii</p> <p>C. tulburari gastrice,hepatorenale</p> <p>D. riscul aparitiei de specii rezistente</p> <p>E. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare</p> <p>A,B,C,D (3, pag. 233)</p> <p>1367. Indicatiile clorhexidinei sunt</p> <p>A. prevenirea depunerii placii bacteriene</p> <p>B. prezenta placii bacteriene</p> <p>C. gingivite acute si cronice</p> <p>D. prevenirea coloratiilor dentare</p> <p>E. abcese parodontale marginale</p> <p>A,B,C,E (3, pag. 193)</p> <p>. S1324045. Efectele secundare ale folosirii indelungate ale clorhexidinei sunt:</p> <p>A. recesiuni parodontale</p> <p>B. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative</p> <p>C. coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice</p> <p>D. depuneri crescute de tartru supragingival</p> <p>E. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale</p> <p>(pag. 193). B,C,D,ES1324048. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt:</p> <p>A. prevenirea depunerii placii bacteriene</p> <p>B. indepartarea tartrului supragingival</p> <p>C. gingivite acute</p> <p>D. abcese parodontale marginale</p> <p>E. gingivite cronice si parodontite marginale cronice</p> <p>(pag. 193) A,C,D,ES1524059. Detartrajul:</p> <p>A. este o manopera sangeranda;</p> <p>B. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;</p> <p>C. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;</p> <p>D. este supra- si subgingival;</p> <p>E. se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.</p> <p>(pag. 195) A,B,D,ES1524062. Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt:</p> <p>A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi;</p> <p>B. indepartarea tartrului supragingival de culoare alb-galbui;</p> <p>C. stimularea circulatiei la nivelul gingiei;</p> <p>D. eliberarea lichidului din santul gingival,</p> <p>E. cresterea tonusului functional.</p> <p>(pag. 179) A,C,ES1624066. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt:</p> <p>A. aparitia de candidoze</p> <p>B. alergii</p> <p>C. senzatia de gust metalic si alterat</p> <p>D. tulburari gastrice si intestinale</p> <p>E. tulburari hepatorenale....</p>