Grile Parodonto EXAMEN FINAL

Download Grile Parodonto EXAMEN FINAL

Post on 08-Dec-2015

215 views

Category:

Documents

1 download

TRANSCRIPT

1359

1359. in cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari clinice

A. cresterea fluxului salivar

B. senzatie de uscaciune si arsura

C. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontita

D. gingivoragii

E. edem gingival

B,C (3, pag. 98)

1362. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cu

A. parodontopatia juvenila

B. parodontopatia rapid progresiva la adult

C. gingivita hiperplazica

D. gingivostomatita ulcero-necrotica

E. parodontopatia distrofica

B, D (3, pag. 84)

1363. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modifica

evolutia inflamatiei septice prin

A. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolar

B. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontal

C. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens vertical decit lateral si aparitia de pungi

osoase

D. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral decit vertical si aparitia de

pungi osoase

E. ingrosarea laminei dura

A, D (3, pag. 91)

1365. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:

A. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilor

B. actiunea traumatica a matricei

C. periaj dentar traumatic

D. presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelor

E. pansamente arsenicale incorect etanseizate

A, B, E (3, pag. 94)

1369. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in:

A. parodontita adultului

B. gingivita marginala cronica

C. parodontitele rapid progresive

D. gingivostomatita ulcero-necrotica

E. gingivita hiperplazica idiopatica

A,C,D (3, pag. 84)

1373. Trauma ocluzala acuta directa este data de:

A. interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecte

B. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticle

C. bruxism

D. lovituri accidentale asupra mandibulei in timp ce subiectul ine intre dini un obiect dur

E. obturatii sau coroane inalte

A,B (3, pag. 90)

1374. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginal

A. cresterea mobilitatii dentare

B. largirea spatiului dento-alveolar

C. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiu

D. cresterea numarului de celule din desmodoniu

E. ingrosarea laminei dura

A,B, E(3, pag. 91) 1376. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt:

A. A. actinomycetemcomitans

B. Porphyromonas gingivalis

C. Actinomyces viscosus

D. Fusobacterium nucleatum

E. Prevotella intermedia

A,B,D,E (3, pag. 84)

1377. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginal

A. Prezinta o inflamatie manifesta

B. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentare

C. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismului

D. Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptive

E. Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoina

A(3, pag. 122)

1378. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata)

A. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana)

B. Este de cauza micotica

C. Este de natura virala

D. Apare in cadrul unor boli sistemice

E. Apare in lichenul plan sau alte dermatoze

A (3, pag. 122)

1379. Parodontita juvenila este

A. Este o parodontita rapid progresiva

B. Este o parodontita ulcero-necrotica

C. Este o parodontita rapid progresiva precoce

D. Este o atrofie parodontala

E. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamente

C (3, pag. 120)

1381. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra de

Parodontologie Bucuresti:

A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplazice

B. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoce

C. Parodontita prepubertala precoce

D. Parodontita juvenila

E. Parodontita distrofica

A,B (3, pag. 122)

1385. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:

A. gingivite de pubertate

B. gingivite de sarcina

C. gingivite de menopauza

D. gingivite hiperplazice idiopatice

E. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana

A,B,C (3, pag. 122)

1386. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca:

A. diabet

B. sarcina

C. boli imune

D. de consum de nifedipin

E. insuficienta renala cronica

A,C (3, pag. 122)

1387. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:

A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica

B. gingivo-stomatita herpetica

C. aftele recidivante

D. gingivite din SIDA

E. stomatite din SIDA

A,B,C (3, pag. 122)

1388. In gingivita de sarcina, in lichidul santului gingival se remarca o crestere importanta

a

A. Capnocytophaga

B. Prevotella intermedia

C. Speciilor de Actinomyces

D. Speciilor de Streptococ

E. Candida albicans

B (3, pag. 129)

1389. In gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala este

A. o zona eritematoasa

B. o vezicula

C. o ulceratie

D. un placard

E. o eroziune

B (3, pag. 147)

1393. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple sunt

A. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingiei

B. tipul alimentatiei(bogata in lipide)

C. impact alimentar direct asupra papilei

D. carii recidiva

E. cavitati carioase aproximale

B,C,E (3, pag. 127)

1394. Gingivitele descuamative pot aparea in

A. leucemii acute si subacute

B. lichen plan

C. pemfigus vulgar

D. AIDS

E. Diabet

B,C (3, pag. 141)

1395. In candidoza acuta, subiectiv pot aparea

A. senzatii dureroase la atingere, masticatie

B. dificultatea de a purta protezele mobile

C. fisuri dureroase ale comisurilor orale

D. hipersalivatie

E. prurit gingival

A,B,C (3, pag. 149)

1396. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestari

A. prurit gingival

B. sangerari gingivale

C. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice

D. hipersalivatie

E. senzatie de tensiune

B,C,E (3, pag. 129)

1397. In gingivita din diabet, gingia poate prezenta

A. pungi adevarate

B. hipertrofie gingivala generalizata

C. sangerari usoare

D. usoara mobilitate patologica

E. ulceratii

C,D,E (3, pag. 132)

1398. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice sunt

A. gingivoragii precoce

B. senzatie de uscaciune a mucoasei orale

C. aparitia polipilor gingivali

D. hiperplazie gingivala

E. ulceratii

A,D,E (3, pag. 134)

1399. In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatii

A. trismus

B. febra

C. abcese de vecinatate

D. edem laringian

E. meningita acuta

C,D,E (4, pag. 143)

1340. Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza

A. usor prurit gingival

B. sangerari gingivale la periaj si masticatie

C. senzatie de usturime

D. tumefactie

E. halena

A B C (3, pag. 126)

1341. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent

A. dupa 40 ani

B. la varstnici

C. la copii

D. dupa 20 ani

E. la menopauza

D (3, pag. 160)

1342. Semnul patognomonic al PMCS este

A. durere localizata

B. sangerari gingivale la succiune

C. senzatie de egresiune

D. halistereza

E. prezenta pungilor parodontale

C (3, pag. 153)

1343. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt

A. prezenta pungilor false156

B. mobilitate dentara patologica

C. retractii gingivale

D. hiperestezie dentinara

E. senzatie de egresiune a dintilor

B,C,D (3, pag. 156)

1344. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de

gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica

A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm

B. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular

C. exista demineralizare

D. exista resorbtia limbusului septului interradicular

E. leziunile sunt incipiente, afectand in special gingia

A,C (3, pag. 159)

1346. Factorul cauzal in AIDS este reprezentat de

A. un virus - HIV

B. specii de stafilococ

C. specii de streptococ

D. spirochete

E. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans

A (3, pag. 163)

1347. Sindromul imunodeficientei dobandite este

A. congenital

B. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulare

C. ereditar

D. de etiologie microbiana

E. de etiologie micotica

B (3, pag. 162)

1348. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:

A. preferential pe gingie;

B. preferential pe mucoasa boltii palatine;

C. preferential pe mucoasa jugala;

D. preferenial pe mucoasa planseului bucal;

E. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatine

E (3, pag. 164)

1349. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate de

A. eritemul gingival linear

B. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresiva

C. leucoplazia viloasa

D. sarcomul Kaposi

E. angiomatoza bacilara

A,B (3, pag. 163)

1350. Candidozele orale in SIDA se pot manifesta in urmatoarele moduri

A. candidoza eritematoasa

B. candidoza pseudomembranoasa

C. candidoza hipertrofica linguala

D. cheilita angulara micotica

E. candidoza bipolara

A,B C,D (3, pag. 164)

1351. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV

A. se prezinta ca un lizereu rosu-aprins

B. nu prezinta sangerari

C. sangereaza la atingeri usoare

D. nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixe

E. se poate extinde, in stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugale

A,C (3, pag. 163)

1352. Eritemul gingival linear sau gingivita HIV

A. este localizat in special la nivelul mucoasei vestibulare

B. poate fi localizat sau generalizat

C. in stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixe

D. poate cuprinde si mucoasa palatinala

E. poate cuprinde si mucoasa alveolara

B,C E (3, pag. 163)

1353. In candidoza eritematoasa din AIDS pot aparea

A. senzatie de uscaciune a gurii

B. hipersalivatie

C. zone de culoare rosie

D. uneori depapilari zonale

E. leziuni ulceroase

C,D (3, pag. 164)

1355. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este:

A. lingual, palatinal, vestibular

B. palatinal, vestibular, lingual

C. vestibular, palatinal, lingual

D. vestibular, lingual, palatinal

E. lingual, vestibular, palatinal

D (3, pag. 172)

1356. Abcesul parodontal marginal

A. este o complicatie a parodontitei marginale cronice

B. este localizat cel mai frecvent palatinal

C. nu poate fi intalnit niciodata lingual

D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale

E. tratamentul consta in drenaj prin punctionare

A,D (3, pag. 172)

1357. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate de

A. adenite

B. abcesul parodontal marginal

C. hiperestezia dentinara

D. sinusita maxilara

E. septicemie

B,C (3, pag. 172)

1358. Evolutia bolii parodontale este influentata de

A. factori locali favorizanti

B. varsta

C. instalarea unor boli generale

D. efectele secundare ale unor medicamente

E. utilizarea unei tehnici incorecte de periaj

A,B,C,D (3, pag. 171)

1361. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:

A. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucale

B. formele incipiente de imbolnavire

C. prevenirea recidivelor

D. tratamentul abcesului parodontal

E. slefuiri ocluzale preventive

A(3, pag. 178)

1362. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt:

A. azotat de potasiu

B. carbonat de calciu si magneziu

C. monofluorfosfat de sodiu

D. carboximetilceluloza

E. sulfat de sodiu

B (3, pag. 191)

1363. Timpul unui periaj dentar corespunzator este de

A. 3-5 minute

B. 5-10 minute

C. 5-7 minute

D. 1-3 minute

E. 5-8 minute

A (3, pag. 180)

1364. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate in

A. detartraj supragingival

B. detartrajul furcatiilor radiculare

C. chiuretajul pungilor parodontale

D. detartrajul santului gingival la persoane sanatoase

E. netezirea radacinii

A,D (3, pag. 203)

1365. Clindamicina se indica in

A. infectii cu bacterii gram pozitive

B. infectii cu germeni anaerobi

C. parodontite marginale refractare

D. parodontita juvenila

E. gingivita cronica

A,B,C (3, pag. 236)

1366. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronice

cuprind

A. tratamentul antimicrobian si antiinflamator

B. tratamentul chirurgical

C. tratamentul de reechilibrare ocluzala

D. tratamentul complicatiilor

E. tratamentul afectiunilor generale

A,B,C,D (3, pag. 177)

1367. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in parodontitele marginale cronice sunt

A. aparitia de candidoze

B. alergii

C. tulburari gastrice,hepatorenale

D. riscul aparitiei de specii rezistente

E. se concentreaza la nivelul proceselor alveolare

A,B,C,D (3, pag. 233)

1367. Indicatiile clorhexidinei sunt

A. prevenirea depunerii placii bacteriene

B. prezenta placii bacteriene

C. gingivite acute si cronice

D. prevenirea coloratiilor dentare

E. abcese parodontale marginale

A,B,C,E (3, pag. 193)

. S1324045. Efectele secundare ale folosirii indelungate ale clorhexidinei sunt:

A. recesiuni parodontale

B. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative

C. coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomice

D. depuneri crescute de tartru supragingival

E. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale

(pag. 193). B,C,D,ES1324048. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt:

A. prevenirea depunerii placii bacteriene

B. indepartarea tartrului supragingival

C. gingivite acute

D. abcese parodontale marginale

E. gingivite cronice si parodontite marginale cronice

(pag. 193) A,C,D,ES1524059. Detartrajul:

A. este o manopera sangeranda;

B. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;

C. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;

D. este supra- si subgingival;

E. se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.

(pag. 195) A,B,D,ES1524062. Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt:

A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi;

B. indepartarea tartrului supragingival de culoare alb-galbui;

C. stimularea circulatiei la nivelul gingiei;

D. eliberarea lichidului din santul gingival,

E. cresterea tonusului functional.

(pag. 179) A,C,ES1624066. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt:

A. aparitia de candidoze

B. alergii

C. senzatia de gust metalic si alterat

D. tulburari gastrice si intestinale

E. tulburari hepatorenale.

(pag. 233) A,B,D,ES1624070. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de urmatoarele efecte secundare:

A. depunerea crescuta de tartru supragingival

B. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale ale limbii

C. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar

D. reactii alergice

E. sinuzita maxilara.

(pag. 193) A,B,C,D

S2924090. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete:

A. pacienti cu reflex de voma exagerata

B. formele de parodontite acute hiperplazice ulcerate

C. bolnavi cu boli infectioase, contagioase

D. copii mici

E. la hemofilici

(pag. 214) A,C,DS2924092. Pasta TM a catedrei de parodontologie Bucuresti contine:

A. neomicina

B. tetraciclina

C. vaselina

D. prednison

E. metronizadol

(pag. 224) B,C,ES1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sun

A. coroanele acrilice

B. coroanele metalice supragingivale

C. coroanele metalice subgingivale

D. coroanele turnate cu grosime dirijata

E. coroanele de invelis din doua bucati

(pag. 280-281) BS1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala:

A. preferam coroana cu grosime dirijata

B. preferam coroana fara grosime dirijata

C. se prefera coroana de invelis din doua bucati

D. se prefera coroana subgingivala

E. nici una dintre acestea

(pag. 280-281) BS2325022. Coronoplastia reprezinta

A. reducerea selectiva a suprafetelor ocluzale

B. adaptarea obturatiilor ocluzale

C. adaptarea microprotezelor de invelis

D. resaparea coronara

E. refacerea cuspidajului ocluzal

(pag. 280) AS2325025. Tratamentul ortodontic urmareste:

A. tratamentul ocluziei adanci

B. tratamentul ocluziei prabusite

C. tratamentul anodontiei

D. tratamentul ocluziei deschise

E. tratamentul ocluziei inverse unilaterale

(pag. 282) DS1325043. Coronoplastia este indicata:

A. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente

B. dintii cu fatete de uzura

C. pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentare

D. reducerea in inalime a coroanei dentare

E. pentru a restabili relatia de postura

(pag. 280) A,CS1325048. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica:

A. ajustarea prin slefuire ocluzala

B. restaurari protetice

C. tratamente ortodontice

D. terapie de reactivare

E. terapie chirurgicala

(pag. 279) A,B,C S1319007. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoina, ciclosporina,antagonisti de calciu este:

A. o gingivita hiperplazica idiopatica

B. o gingivita alergica

C. o gingivita hiperplazica

D. o gingivita hipertrofica descuamativa

E. o gingivita iritativa sau de iritatie

(pag. 122) CS1319008. in trauma ocluzala, parodontiul marginal prezinta:

A. semne de suferinta, dar fara caracter distructiv in absenta actiunii microbiene

B. nu prezinta semne de suferinta

C. hiperplazie gingivala

D. atrofie gingivala

E. modificari de culoare ale gingiei

(pag. 121) AS1419012. In cate clase incadreaza Catedra de Parodontologie Bucuresti imbolnavirile parodontiului marginal?

A. 3

B. 4

C. 5

D. 6

E. 7

(pag. 122) BS1519013. Dupa gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica in:

A. gingivite, parodontite si parodontoze;

B. gingivite, parodontite si parodontome;

C. stomatite si parodontite;

D. parodontite, parodontoze si parodontome;

E. gingivite si parodontite.

(pag. 121) ES1619014. Urmatoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:

A. hidantoina

B. betablocantele

C. metronidazolu

D. cefalosporinele

E. prednisonul.

(pag. 122) AS2119015. In clasificarea imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de Parodontologie din Bucuresti parodontita marginala agresiva rapid progresiva este:

A. o gingivita hiperplazica avansata

B. o gingivo-stomatita subacuta

C. o afectiune care apare la copii

D. o afectiune care apare la adult

E. o afectiune caracteristica manifestarilor gingivo-parodontale in SIDA

(pag. 123) D.

S2819025. Parodontita distrofica este:

A. parodontita marginala cronica profunda rebela la tratament

B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva

C. parodontita marginala cronica mixta

D. parodontita juvenila

E. parodontita marginala cronica superficiala

(pag. 123) CS2919026. In clasificarea formelor de parodontopatii marginale profunde,parodontopatia marginala

cronica mixta se denumeste si:

A. parodontita juvenila

B. parodontita marginala agresiva rapid progresiva

C. parodontita prepubertala precoce

D. parodontita distrofica

E. parodontita marginala profunda rebela la tratament

(pag. 123) DS1319032. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:

A. gingivite de pubertate

B. gingivite de sarcina

C. gingivite de menopauza

D. gingivite hiperplazice idiopatice

E. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana

(pag. 122) A,B,CS1319033. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca:

A. diabet

B. sarcina

C. boli imune

D. de consum de nifedipin

E. insuficienta renala cronica

(pag. 122) A,CS1319034. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:

A. gingivo-stomatita ulcero-necrotica

B. gingivo-stomatita herpetica

C. aftele recidivante

D. gingivite din SIDA

E. stomatite din SIDA

(pag. 122) A,B,CS1319038. Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca:

A. parodontita prepubertara precoce

B. parodontita prejuvenila

C. parodontita agresiva rapid progresiva

D. parodontita distrofica

E. parodontita juvenila

(pag. 123) A,ES1319039. Parodontita rapid progresiva precoce prezinta urmatoarele forme:

A. parodontita rapid progresiva a adultului

B. parodontita prepubertara

C. parodontita juvenila

D. parodontita din SIDA

E. parodontita ulcero-necrotica

(pag. 120) B,CS1419041. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele urmatoarele

forme de gingivita:

A. gingivita cronica

B. gingivita hiperplazica

C. gingivita din cursul unor stari fiziologice

D. gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemice

E. gingivita alergica

(pag. 122) A,B,C,ES1419045. Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme:

A. parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizata

B. parodontita ulcero-necrotica

C. parodontita marginala rebela la tratament

D. parodontita marginala rapid progresiva precoce

E. parodontita distrofica

(pag. 123) A,C,ES1619048. Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:

A. gingivostomatita ulcero-necrotica

B. gingivostomatita herpetica

C. gingivita alergica

D. gingivostomatita aftoasa recidivanta

E. gingivostomatita de menopauza.

(pag. 122) A,B,DS1420005. Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica:

A. usor prurit gingival

B. dureri severe

C. senzatie de usturime

D. sangerari gingivale la periaj

E. sangerari gingivale la masticatie

(pag. 126)BS1420008. Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta:

A. culoarea rosie deschisa a gingiei

B. tumefactia

C. sangerarea gingivala

D. modificarile aspectului suprafetei gingivale

E. consistenta variabila a gingiei

(pag. 127) CS2120017. In gingivita cronica simpla, necomplicata principalul semn clinic obiectiv este:

A. Mobilitatea dentara

B. Sangerarea gingivala;

C. Retractia gingivala;

D. Durerea

E. Culoarea rosie-violacee.

(pag. 127)BS2820032. Gingivita din diabet prezinta

A. hiperplazie gingivala localizata

B. culoare gingivala rosu deschis

C. consistenta ferma a papilelor

D. pungi parodontale

E. frecvente ulceratii

(pag. 132,)E

RSS - Comments

WordPress

[15/09/09] Nod32 Username And nod32 PasswordAug 29, 2009

Author: admin | Category: Nod32 Username And PasswordComments: 91

NOD32 IDs Update TimeAugust 28,2009 23:20:38 [U.S. time]ThreatSense Updatev.4378 (20090828)UserName: EAV-20590605PassWord: 6bcdt4ukmkVersion: ESS, EAV, 2.*

UserName: EAV-20457066PassWord: 5bnfnkrd6cVersion: ESS, EAV, 2.*

UserName: EAV-20590630PassWord: rs4r7vnfpmVersion: ESS, EAV, 2.*

UserName: EAV-20457065PassWord: aturtjeutxVersion: ESS, EAV, 2.*

UserName: EAV-20590581PassWord: 873ces452eVersion: ESS, EAV, 2.*

91 Comments so far | Read On

[23/08/09] Nod32 Username And PasswordAug 24, 2009

Author: admin | Category: Nod32 Username And PasswordComments: 6

About: Nod32 Usename And Password Nod32 PasswordUserName: EAV-20034635PassWord: exven258mfUserName: EAV-20034636PassWord: 4rn8p753v3UserName: EAV-20035852PassWord: fdufe2tk6rUserName: EAV-20035865PassWord: p5s6cua5cdUserName: EAV-19642869PassWord: mjr38437UserName: EAV-20034607PassWord: ermjphjhs7Username:TRIAL-43350882 Password:6d8ndnvb7h

Username: TRIAL-43350909Password:682se7ckb7asta a fostUsername:TRIAL-43350977Password:p4nkf43jj4

Username:TRIAL-43351002 Password:2d7st6tavm

Username:TRIAL-43351035Password:rp6uh5u6te

Username:TRIAL-43351053 Password:j63ra63tx3

4 Comments so far | Read On