1359. in cavitatea bucala diabetul zaharat determina urmatoarele manifestari cliniceA. cresterea fluxului salivarB. senzatie de uscaciune si arsuraC. tendinta de evolutie a gingivitei diabetice spre forme distructive de parodontitaD. gingivoragiiE. edem gingivalB,C (3, pag. 98)1362. Porphyromonas gingivalis este o specie microbiana frecvent corelata cuA. parodontopatia juvenilaB. parodontopatia rapid progresiva la adultC. gingivita hiperplazicaD. gingivostomatita ulcero-necroticaE. parodontopatia distroficaB, D (3, pag. 84)1363. Trauma ocluzala este un cofactor patogen al bolii parodontale, care poate modificaevolutia inflamatiei septice prinA. afectarea mai grava a ligamentului periodontal decit a osului alveolarB. afectarea mai grava a osului alveolar decit a ligamentului periodontalC. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens vertical decit lateral si aparitia de pungiosoaseD. accentuarea resorbtiei osului alveolar mai mult in sens lateral decit vertical si aparitia depungi osoaseE. ingrosarea laminei duraA, D (3, pag. 91)1365. Factorii iatrogeni pot cauza suferinte gingivo-parodontale prin:A. lezarea gingiei in timpul prepararii cavitatilorB. actiunea traumatica a matriceiC. periaj dentar traumaticD. presiunea anormala exercitata de limba asupra arcadelorE. pansamente arsenicale incorect etanseizateA, B, E (3, pag. 94)1369. Porphiromonas gingivalis a fost identificat in:A. parodontita adultuluiB. gingivita marginala cronicaC. parodontitele rapid progresiveD. gingivostomatita ulcero-necroticaE. gingivita hiperplazica idiopaticaA,C,D (3, pag. 84)1373. Trauma ocluzala acuta directa este data de:A. interpunerea accidentala in cursul masticatiei a unor obiecteB. scoaterea cu dintii a dopurilor de sticleC. bruxismD. lovituri accidentale asupra mandibulei in timp ce subiectul Ńine intre dinŃi un obiect durE. obturatii sau coroane inalteA,B (3, pag. 90)

1374. Trauma ocluzala este urmata de modificari adaptative ale parodontiului marginalA. cresterea mobilitatii dentareB. largirea spatiului dento-alveolarC. cresterea numarului de fibre de colagen din desmodontiuD. cresterea numarului de celule din desmodonŃiuE. ingrosarea laminei duraA,B, E(3, pag. 91) 1376. Bacterii considerate posibil patogene in parodontite sunt:A. A. actinomycetemcomitansB. Porphyromonas gingivalisC. Actinomyces viscosusD. Fusobacterium nucleatumE. Prevotella intermediaA,B,D,E (3, pag. 84)1377. Formele cele mai numeroase de imbolnavire ale parodontontiului marginalA. Prezinta o inflamatie manifestaB. Prezinta descuamari ale marginii gingivale libere si ale papilei interdentareC. Sunt asociate cu afectiuni generale ale organismuluiD. Apar mai ales in administrarea de ciclosporine sau contraceptiveE. Apar in cazuri de epilepsie, datorita utilizarii unei medicatii de tipul hidantoinaA(3, pag. 122)1378. Gingivita cronica (simpla, mecomplicata)A. Este de cauza microbiana (prin placa bacteriana)B. Este de cauza micoticaC. Este de natura viralaD. Apare in cadrul unor boli sistemiceE. Apare in lichenul plan sau alte dermatozeA (3, pag. 122)1379. Parodontita juvenila esteA. Este o parodontita rapid progresivaB. Este o parodontita ulcero-necroticaC. Este o parodontita rapid progresiva precoceD. Este o atrofie parodontalaE. Este o forma de gingivita hiperplazica, ca efect secundar al unor medicamenteC (3, pag. 120)1381. Clasificarea parodontitei marginale cronice superficiale dupa Catedra deParodontologie Bucuresti:A. Parodontita marginala cronica superficiale cu fenomene hiperplaziceB. Parodontita marginala cronica superficiale pe fond de involutie precoceC. Parodontita prepubertala precoceD. Parodontita juvenilaE. Parodontita distroficaA,B (3, pag. 122)

1385. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:A. gingivite de pubertateB. gingivite de sarcinaC. gingivite de menopauzaD. gingivite hiperplazice idiopatice

E. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbianaA,B,C (3, pag. 122)1386. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca:A. diabetB. sarcinaC. boli imuneD. de consum de nifedipinE. insuficienta renala cronicaA,C (3, pag. 122)1387. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:A. gingivo-stomatita ulcero-necroticaB. gingivo-stomatita herpeticaC. aftele recidivanteD. gingivite din SIDAE. stomatite din SIDAA,B,C (3, pag. 122)1388. In gingivita de sarcina, in lichidul santului gingival se remarca o crestere importantaaA. CapnocytophagaB. Prevotella intermediaC. Speciilor de ActinomycesD. Speciilor de StreptococE. Candida albicansB (3, pag. 129)1389. In gingivostomatita aftoasa recidivanta, leziunea initiala esteA. o zona eritematoasaB. o veziculaC. o ulceratieD. un placardE. o eroziuneB (3, pag. 147)1393. Factorii favorizanti ai gingivitei hiperplazice simple suntA. obturatii in exces, in contact sau in imediata apropiere a gingieiB. tipul alimentatiei(bogata in lipide)C. impact alimentar direct asupra papileiD. carii recidivaE. cavitati carioase aproximaleB,C,E (3, pag. 127)1394. Gingivitele descuamative pot aparea inA. leucemii acute si subacuteB. lichen planC. pemfigus vulgarD. AIDSE. DiabetB,C (3, pag. 141)1395. In candidoza acuta, subiectiv pot apareaA. senzatii dureroase la atingere, masticatieB. dificultatea de a purta protezele mobile

C. fisuri dureroase ale comisurilor oraleD. hipersalivatieE. prurit gingivalA,B,C (3, pag. 149)1396. In gingivita din cursul ciclului menstrual apar urmatoarele manifestariA. prurit gingivalB. sangerari gingivaleC. usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologiceD. hipersalivatieE. senzatie de tensiuneB,C,E (3, pag. 129)1397. In gingivita din diabet, gingia poate prezentaA. pungi adevarateB. hipertrofie gingivala generalizataC. sangerari usoareD. usoara mobilitate patologicaE. ulceratiiC,D,E (3, pag. 132)1398. In gingivita hiperplazica din leucemie, principalele semne clinice suntA. gingivoragii precoceB. senzatie de uscaciune a mucoasei oraleC. aparitia polipilor gingivaliD. hiperplazie gingivalaE. ulceratiiA,D,E (3, pag. 134)1399. In pericoronaritele acute pot aparea urmatoarele complicatiiA. trismusB. febraC. abcese de vecinatateD. edem laringianE. meningita acutaC,D,E (4, pag. 143)1340. Pacientii cu gingivita cronica semnaleazaA. usor prurit gingivalB. sangerari gingivale la periaj si masticatieC. senzatie de usturimeD. tumefactieE. halenaA B C (3, pag. 126)1341. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecventA. dupa 40 aniB. la varstniciC. la copiiD. dupa 20 aniE. la menopauzaD (3, pag. 160)1342. Semnul patognomonic al PMCS esteA. durere localizataB. sangerari gingivale la succiuneC. senzatie de egresiune

D. halisterezaE. prezenta pungilor parodontaleC (3, pag. 153)1343. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire suntA. prezenta pungilor false156B. mobilitate dentara patologicaC. retractii gingivaleD. hiperestezie dentinaraE. senzatie de egresiune a dintilorB,C,D (3, pag. 156)1344. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa degradul II a furcatiilor dintilor laterali implicaA. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mmB. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicularC. exista demineralizareD. exista resorbtia limbusului septului interradicularE. leziunile sunt incipiente, afectand in special gingiaA,C (3, pag. 159)1346. Factorul cauzal in AIDS este reprezentat deA. un virus - HIVB. specii de stafilococC. specii de streptococD. spirocheteE. endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitansA (3, pag. 163)1347. Sindromul imunodeficientei dobandite esteA. congenitalB. consecinta unei infectii virale asupra sistemului imunitatii celulareC. ereditarD. de etiologie microbianaE. de etiologie micoticaB (3, pag. 162)1348. La bolnavii SIDA, sarcomul Kaposi este localizat:A. preferential pe gingie;B. preferential pe mucoasa boltii palatine;C. preferential pe mucoasa jugala;D. preferenŃial pe mucoasa planseului bucal;E. preferential pe gingie si mucoasa boltii palatineE (3, pag. 164)1349. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA sunt reprezentate deA. eritemul gingival linearB. parodontita marginala ulcero-necrotica rapid progresivaC. leucoplazia viloasaD. sarcomul KaposiE. angiomatoza bacilaraA,B (3, pag. 163)1350. Candidozele orale in SIDA se pot manifesta in urmatoarele moduriA. candidoza eritematoasa

B. candidoza pseudomembranoasaC. candidoza hipertrofica lingualaD. cheilita angulara micoticaE. candidoza bipolaraA,B C,D (3, pag. 164)1351. Eritemul gingival linear sau gingivita HIVA. se prezinta ca un lizereu rosu-aprinsB. nu prezinta sangerariC. sangereaza la atingeri usoareD. nu se extinde niciodata la nivelul gingiei fixeE. se poate extinde, in stadii avansate, si la nivelul mucoasei jugaleA,C (3, pag. 163)1352. Eritemul gingival linear sau gingivita HIVA. este localizat in special la nivelul mucoasei vestibulareB. poate fi localizat sau generalizatC. in stadii avansate se poate extinde si la nivelul gingiei fixeD. poate cuprinde si mucoasa palatinalaE. poate cuprinde si mucoasa alveolaraB,C E (3, pag. 163)1353. In candidoza eritematoasa din AIDS pot apareaA. senzatie de uscaciune a guriiB. hipersalivatieC. zone de culoare rosieD. uneori depapilari zonaleE. leziuni ulceroaseC,D (3, pag. 164)

1355. Frecventa localizarii abcesului parodontal marginal in ordine este:A. lingual, palatinal, vestibularB. palatinal, vestibular, lingualC. vestibular, palatinal, lingualD. vestibular, lingual, palatinalE. lingual, vestibular, palatinalD (3, pag. 172)1356. Abcesul parodontal marginalA. este o complicatie a parodontitei marginale croniceB. este localizat cel mai frecvent palatinalC. nu poate fi intalnit niciodata lingualD. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontaleE. tratamentul consta in drenaj prin punctionareA,D (3, pag. 172)1357. Complicatii locale ale parodontitei marginale cronice sunt reprezentate deA. adeniteB. abcesul parodontal marginalC. hiperestezia dentinaraD. sinusita maxilaraE. septicemieB,C (3, pag. 172)1358. Evolutia bolii parodontale este influentata deA. factori locali favorizanti

B. varstaC. instalarea unor boli generaleD. efectele secundare ale unor medicamenteE. utilizarea unei tehnici incorecte de periajA,B,C,D (3, pag. 171)

1361. Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde:A. totalitatea masurilor de igienizare a cavitatii bucaleB. formele incipiente de imbolnavireC. prevenirea recidivelorD. tratamentul abcesului parodontalE. slefuiri ocluzale preventiveA(3, pag. 178)1362. Substantele abrazive din pastele de dinti sunt:A. azotat de potasiuB. carbonat de calciu si magneziuC. monofluorfosfat de sodiuD. carboximetilcelulozaE. sulfat de sodiuB (3, pag. 191)1363. Timpul unui periaj dentar corespunzator este deA. 3-5 minuteB. 5-10 minuteC. 5-7 minuteD. 1-3 minuteE. 5-8 minuteA (3, pag. 180)1364. Chiuretele universale paroodntale sunt indicate inA. detartraj supragingivalB. detartrajul furcatiilor radiculareC. chiuretajul pungilor parodontaleD. detartrajul santului gingival la persoane sanatoaseE. netezirea radaciniiA,D (3, pag. 203)1365. Clindamicina se indica inA. infectii cu bacterii gram pozitiveB. infectii cu germeni anaerobiC. parodontite marginale refractareD. parodontita juvenilaE. gingivita cronicaA,B,C (3, pag. 236)1366. Directiile principale de tratament local al parodontopatiilor marginale cronicecuprindA. tratamentul antimicrobian si antiinflamatorB. tratamentul chirurgicalC. tratamentul de reechilibrare ocluzalaD. tratamentul complicatiilorE. tratamentul afectiunilor generale

A,B,C,D (3, pag. 177)1367. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei in parodontitele marginale cronice suntA. aparitia de candidozeB. alergiiC. tulburari gastrice,hepatorenaleD. riscul aparitiei de specii rezistenteE. se concentreaza la nivelul proceselor alveolareA,B,C,D (3, pag. 233)1367. Indicatiile clorhexidinei suntA. prevenirea depunerii placii bacterieneB. prezenta placii bacterieneC. gingivite acute si croniceD. prevenirea coloratiilor dentareE. abcese parodontale marginaleA,B,C,E (3, pag. 193). S1324045. Efectele secundare ale folosirii indelungate ale clorhexidinei sunt:A. recesiuni parodontaleB. modificari tranzitorii ale senzatiei gustativeC. coloratii galben maronii ale dintilor si obturatiilor fizionomiceD. depuneri crescute de tartru supragingivalE. iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei orale(pag. 193). B,C,D,ES1324048. Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt:A. prevenirea depunerii placii bacterieneB. indepartarea tartrului supragingivalC. gingivite acuteD. abcese parodontale marginaleE. gingivite cronice si parodontite marginale cronice(pag. 193) A,C,D,E

S1524059. Detartrajul:A. este o manopera sangeranda;B. subgingival trebuie precedat de antibioterapie la unii bolnavi;C. este procedura de indepartare a resturilor alimentare supragingivale;D. este supra- si subgingival;E. se poate practica in conditii obisnuite, fara pregatire speciala.(pag. 195) A,B,D,ES1524062. Obiectivele periajului gingivo-dentar sunt:A. indepartarea placii microbiene si a depozitelor moi;B. indepartarea tartrului supragingival de culoare alb-galbui;C. stimularea circulatiei la nivelul gingiei;D. eliberarea lichidului din santul gingival,E. cresterea tonusului functional.(pag. 179) A,C,ES1624066. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt:A. aparitia de candidozeB. alergiiC. senzatia de gust metalic si alteratD. tulburari gastrice si intestinaleE. tulburari hepatorenale.(pag. 233) A,B,D,ES1624070. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de urmatoarele efecte secundare:A. depunerea crescuta de tartru supragingivalB. coloratii galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale ale limbii

C. modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amarD. reactii alergiceE. sinuzita maxilara.(pag. 193) A,B,C,D

S2924090. Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete:A. pacienti cu reflex de voma exagerataB. formele de parodontite acute hiperplazice ulcerateC. bolnavi cu boli infectioase, contagioaseD. copii miciE. la hemofilici(pag. 214) A,C,DS2924092. Pasta TM a catedrei de parodontologie Bucuresti contine:A. neomicinaB. tetraciclinaC. vaselinaD. prednisonE. metronizadol(pag. 224) B,C,ES1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sunA. coroanele acriliceB. coroanele metalice supragingivaleC. coroanele metalice subgingivaleD. coroanele turnate cu grosime dirijataE. coroanele de invelis din doua bucati(pag. 280-281) BS1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala:A. preferam coroana cu grosime dirijataB. preferam coroana fara grosime dirijataC. se prefera coroana de invelis din doua bucatiD. se prefera coroana subgingivalaE. nici una dintre acestea(pag. 280-281) BS2325022. Coronoplastia reprezintaA. reducerea selectiva a suprafetelor ocluzaleB. adaptarea obturatiilor ocluzaleC. adaptarea microprotezelor de invelisD. resaparea coronaraE. refacerea cuspidajului ocluzal(pag. 280) AS2325025. Tratamentul ortodontic urmareste:A. tratamentul ocluziei adanciB. tratamentul ocluziei prabusiteC. tratamentul anodontieiD. tratamentul ocluziei deschiseE. tratamentul ocluziei inverse unilaterale(pag. 282) DS1325043. Coronoplastia este indicata:A. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidenteB. dintii cu fatete de uzuraC. pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentareD. reducerea in inalţime a coroanei dentareE. pentru a restabili relatia de postura(pag. 280) A,CS1325048. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica:A. ajustarea prin slefuire ocluzalaB. restaurari proteticeC. tratamente ortodonticeD. terapie de reactivareE. terapie chirurgicala

(pag. 279) A,B,C S1319007. Gingivita care apare ca efect secundar al tratamentului cu: hidantoina, ciclosporina,antagonisti de calciu este:A. o gingivita hiperplazica idiopaticaB. o gingivita alergicaC. o gingivita hiperplazicaD. o gingivita hipertrofica descuamativaE. o gingivita iritativa sau de iritatie(pag. 122) CS1319008. in trauma ocluzala, parodontiul marginal prezinta:A. semne de suferinta, dar fara caracter distructiv in absenta actiunii microbieneB. nu prezinta semne de suferintaC. hiperplazie gingivalaD. atrofie gingivalaE. modificari de culoare ale gingiei(pag. 121) AS1419012. In cate clase incadreaza Catedra de Parodontologie Bucuresti imbolnavirile parodontiului marginal?A. 3B. 4C. 5D. 6E. 7(pag. 122) BS1519013. Dupa gradul de afectare a structurilor parodontiului marginal, bolile parodontale se clasifica in:A. gingivite, parodontite si parodontoze;B. gingivite, parodontite si parodontome;C. stomatite si parodontite;D. parodontite, parodontoze si parodontome;E. gingivite si parodontite.(pag. 121) ES1619014. Urmatoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:A. hidantoinaB. betablocanteleC. metronidazoluD. cefalosporineleE. prednisonul.(pag. 122) AS2119015. In clasificarea imbolnavirilor parodontiului marginal a Catedrei de Parodontologie din Bucuresti parodontita marginala agresiva rapid progresiva este:A. o gingivita hiperplazica avansataB. o gingivo-stomatita subacutaC. o afectiune care apare la copiiD. o afectiune care apare la adultE. o afectiune caracteristica manifestarilor gingivo-parodontale in SIDA(pag. 123) D.S2819025. Parodontita distrofica este:A. parodontita marginala cronica profunda rebela la tratamentB. parodontita marginala agresiva rapid progresivaC. parodontita marginala cronica mixtaD. parodontita juvenilaE. parodontita marginala cronica superficiala(pag. 123) CS2919026. In clasificarea formelor de parodontopatii marginale profunde,parodontopatia marginalacronica mixta se denumeste si:A. parodontita juvenilaB. parodontita marginala agresiva rapid progresiva

C. parodontita prepubertala precoceD. parodontita distroficaE. parodontita marginala profunda rebela la tratament(pag. 123) DS1319032. Gingivitele din cursul unei stari fiziologice se clasifica in:A. gingivite de pubertateB. gingivite de sarcinaC. gingivite de menopauzaD. gingivite hiperplazice idiopaticeE. gingivite hiperplazice prin inflamatie microbiana(pag. 122) A,B,CS1319033. Gingivitele simptomatice se gasesc frecvent in cursul unor boli sistemice ca:A. diabetB. sarcinaC. boli imuneD. de consum de nifedipinE. insuficienta renala cronica(pag. 122) A,CS1319034. Gingivo-stomatitele acute se clasifica in:A. gingivo-stomatita ulcero-necroticaB. gingivo-stomatita herpeticaC. aftele recidivanteD. gingivite din SIDAE. stomatite din SIDA(pag. 122) A,B,CS1319038. Parodontita marginala cronica profunda la copii apare ca:A. parodontita prepubertara precoceB. parodontita prejuvenilaC. parodontita agresiva rapid progresivaD. parodontita distroficaE. parodontita juvenila(pag. 123) A,ES1319039. Parodontita rapid progresiva precoce prezinta urmatoarele forme:A. parodontita rapid progresiva a adultuluiB. parodontita prepubertaraC. parodontita juvenilaD. parodontita din SIDAE. parodontita ulcero-necrotica(pag. 120) B,CS1419041. Conform clasificarii Catedrei de Parodontologie Bucuresti exista printre altele urmatoareleforme de gingivita:A. gingivita cronicaB. gingivita hiperplazicaC. gingivita din cursul unor stari fiziologiceD. gingivite simptomatice, frecvent hipoplazice, din cursul unor boli sistemiceE. gingivita alergica(pag. 122) A,B,C,ES1419045. Parodontita marginala cronica profunda prezinta la adult urmatoarele forme:A. parodontita marginala cronica profunda: localizata, extinsa, generalizataB. parodontita ulcero-necroticaC. parodontita marginala rebela la tratamentD. parodontita marginala rapid progresiva precoceE. parodontita distrofica(pag. 123) A,C,ES1619048. Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt:A. gingivostomatita ulcero-necroticaB. gingivostomatita herpeticaC. gingivita alergica

D. gingivostomatita aftoasa recidivantaE. gingivostomatita de menopauza.(pag. 122) A,B,DS1420005. Care din urmatoarele simptome nu le intalnim la pacientii cu gingivita cronica:A. usor prurit gingivalB. dureri severeC. senzatie de usturimeD. sangerari gingivale la periajE. sangerari gingivale la masticatie(pag. 126)BS1420008. Principalul semn clinic obiectiv in gingivitele cronice il reprezinta:A. culoarea rosie deschisa a gingieiB. tumefactiaC. sangerarea gingivalaD. modificarile aspectului suprafetei gingivaleE. consistenta variabila a gingiei(pag. 127) CS2120017. In gingivita cronica simpla, necomplicata principalul semn clinic obiectiv este:A. Mobilitatea dentaraB. Sangerarea gingivala;C. Retractia gingivala;D. DurereaE. Culoarea rosie-violacee.(pag. 127)BS2820032. Gingivita din diabet prezintaA. hiperplazie gingivala localizataB. culoare gingivala rosu deschisC. consistenta ferma a papilelorD. pungi parodontaleE. frecvente ulceratii(pag. 132,)E

RSS - Comments WordPress

[15/09/09] Nod32 Username And nod32 PasswordAug 29, 2009

Author: admin | Category: Nod32 Username And PasswordComments: 91

NOD32 IDs Update Time：August 28,2009 23:20:38 [U.S. time]

ThreatSense Update：v.4378 (20090828)

UserName: EAV-20590605PassWord: 6bcdt4ukmkVersion: ESS, EAV, 2.*

UserName: EAV-20457066PassWord: 5bnfnkrd6cVersion: ESS, EAV, 2.*

UserName: EAV-20590630PassWord: rs4r7vnfpmVersion: ESS, EAV, 2.*

UserName: EAV-20457065PassWord: aturtjeutxVersion: ESS, EAV, 2.*

UserName: EAV-20590581PassWord: 873ces452eVersion: ESS, EAV, 2.* 

91 Comments so far | Read On »

[23/08/09] Nod32 Username And PasswordAug 24, 2009

Author: admin | Category: Nod32 Username And PasswordComments: 6

About: Nod32 Usename And Password Nod32 PasswordUserName: EAV-20034635PassWord: exven258mfUserName: EAV-20034636PassWord: 4rn8p753v3UserName: EAV-20035852PassWord: fdufe2tk6rUserName: EAV-20035865PassWord: p5s6cua5cdUserName: EAV-19642869PassWord: mjr3×843×7UserName: EAV-20034607PassWord: ermjphjhs7

Username:TRIAL-43350882 Password:6d8ndnvb7h

Username: TRIAL-43350909Password:682se7ckb7asta a fost

Username:TRIAL-43350977Password:p4nkf43jj4

Username:TRIAL-43351002 Password:2d7st6tavm

Username:TRIAL-43351035Password:rp6uh5u6te

Username:TRIAL-43351053 Password:j63ra63tx3

4 Comments so far | Read On »