Intrebarile din temaEndocardita infecioas1. [END10002] Care din urmtoarele complicaii cardiace nu sunt caracteristice endocarditei infecioase: (pg. 100)A: insuficien cardiacB: infarct miocardic prin embolie coronarC: abces septalD: distrucie valvularE: hipertensiune pulmonarVezi raspuns E

2. [END10003] Tratamentul endocarditei infecioase pe protez, cu hemoculturi negative se iniiaz cu (pg. 102)A: asociere de vancomicin cu rifampicin i gentamicinB: amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide: gentamicin 3 mg/kg/ziC: penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau aminozide gentamicin 3 mg/kg/ziD: doxiciclin 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu ofloxacin 400 mg/ziE: vancomicin 30 mg/kg/zi n asociere cu rimfampicinaVezi raspuns A

3. [END10004] Tratamentul chirurgical al endocarditei infecioase nu este indicat n urmtoarele situaii (pg. 102)A: infecie ntins sau necontrolatB: pentru prevenia riscului embolicC: n situaiile cu risc hemodinamicD: n soc, EPA, insuficien cardiacE: dac sub un tratament antibiotic corect condus, dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i hemoculturile rmn pozitive dup 3 zile de antibioterapieVezi raspuns E

4. [END10005] Urmtoarea afirmaie legat de antibioprofilaxia endocarditei infecioase nu este corect (pg. 103)A: toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un carnet de profilaxie a endocarditei pe care trebuie s-l prezinte medicului sau stomatologului la fiecare consultaieB: prevenia ncepe prin msuri stricte de igienC: antibioprofilaxia este cea mai important pentru prevenia endocarditei infecioaseD: n prezent ultimele recomandari inernaionale menin antibioprofilaxia sistematice indiferent de grupa de risc din care face parte pacientulE: antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte rezervat doar pacienilor din grupa A supuiVezi raspuns D

5. [END10006] Care din urmatoarele afirmaii legate de endocardit infecioas este corect (pg. 99)A: nu exist examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke).B: mortalitatea spitaliceasc n endocardita infecioas este de 50%C: criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5 criterii minoreD: endocardita infecioas nu poate surveni pe un cord fr o afectare prexistentE: toate cardiopatiile prezint acelai risc de endocarditVezi raspuns A

6. [END10010] Care din urmtoarele afirmaii nu este corect (pg. 99)A: endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minoreB: endocardit sigur: 5 criterii minoreC: endocardit sigur: 1 criteriu major plus 2 criterii minoreD: endocardit sigur: 2 criterii majoreE: diagnosticul de endocardit sigur nu se poate pune doar pe examenul anatomopatologic, sau pe cultura de valve pozitivVezi raspuns C

7. [END10012] Boala Osler apare cel mai adesea datorit (pag.97)A: Streptococi DB: Bacili gram negaticiC: Germeni din grupul HACERD: Streptococi viridansE: StafilocociVezi raspuns D

8. [END10016] Germenii de mai jos fac parte din grupul HACEK cu excepia (pag.98)A: HaemofilusB: ActinobacillusC: ChlamidiaD: EikenellaE: KingellaVezi raspuns C

9. [END10026] Tratamentul EI pe valva nativa cu Coxiella burnetti se face prin: (pag.101)A: Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 spt ; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi timp de 5 zileB: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 4 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 15 zileC: Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 8 spt; Aminozide- Gentamicina 3mg/kg/zi 5 zileD: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 18 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luniE: Doxiciclina 100mgx2/zi timp de 6 luni ; Ofloxacina 400 mg/zi timp de 6 luniVezi raspuns D

10. [END10034] Dintre cardiopatiile cu risc crescut de endocardit fac parte: ()A: Bicuspidia aorticB: Insuficiena aorticaC: Prolapsul de valv mitralD: Antecedentele de endocardit infecioasE: Cardiomiopatia obstructivVezi raspuns D11. [END10036] Dintre germenii atipici i/sau intracelulari nu fac parte ()A: BartonellaB: MycoplasmaC: BrucellaD: Coxiella burnetiiE: CardiobacteriumVezi raspuns E

12. [END10037] Criteriile minore Duck sunt n numr de: ()A: douB: cinciC: patruD: treiE: aseVezi raspuns B

13. [END10045] Prezenta unei singure hemoculturi pozitive este considerata a fi criteriu major de diagnostic al endocarditei infectioase in cazul infectiei cu: ()A: Streptococcus bovisB: Bacteriile din grupul HACEKC: Coxiella burnetiiD: Stafilococcus aureusE: EnterocociVezi raspuns C

14. [END10072] Etiologia bacterian a endocarditei infecioase este caracterizat, cu excepia ()A: Endocarditele cu germeni HACEK dau deseori culturi negativeB: Bacilii gram negativi au poart de intrare ORL sau dentarC: Stafilococul epidermidis este frecvent n endocarditele tricuspide la toxicomaniD: Streptococul bovis are poart de intrare urinarE: Streptococii alfahemolitici sunt cel mai adesea responsabili de boala OslerVezi raspuns B

15. [END10007] Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut de a dezvolta endocardit infecioas fac parte (pg. 97)A: proteze valvulareB: cardiopatii congenitale cianogene neoperateC: cardiomiopatie obstructivD: bicuspidie aorticE: PVM cu IMVezi raspuns AB

16. [END10008] Semnele periferice de endocardit infecioas sunt (pg. 98)A: splenomegaliaB: purpura peteial, cutaneomucoas, descris clasic la nivelul feeiC: noduli Roth localizai la nivel abdominalD: plci eritematoase palmoplantare JanewayE: fals panariiu Osler.Vezi raspuns ADE

17. [END10009] n endocardita infecioas se recomand: (pg. 98)A: recoltarea de hemoculturi naintea oricrei antibioterapiiB: recoltarea bilanului inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor plasmaticeC: proteinurie pe 24 de oreD: recoltarea obligatorie de markeri imunologici indiferent de formele de endocardit acute sau subacuteE: dac nici un germen nu este izolat se fac recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ), serologii Chlamidiae i germeni atipiciVezi raspuns ABCE

18. [END10011] Criteriile Duke minore sunt (pg. 99)A: febr peste 38 de gradeB: fenomene vasculare: embolie, anevrism micotic, purpur Janeway, etc.C: fenomene imunologice: noduli Osler, pete Roth, factor reumatoid, etc.D: hemoculturi pozitive pentru endocardit infecioasE: predispoziie: valvulopatie sau alta condiie cardiac favorizant sau toxicomanie iv.Vezi raspuns ABCE

19. [END10013] Care din urmtoarele cardiopatii fac parte din grupa B de risc pentru endocardit (pag.97)A: ValvulopatiileB: Protezele valvulareC: PVMD: Bicuspidia aorticE: Antecendente ale endocarditei infecioaseVezi raspuns ACD

20. [END10014] Care din urmtorii germeni fac parte din categoria germenilor atipici i/sau intracelulari (pag.98)A: CardiobacteriumB: BartonellaC: HaemofilusD: Coxiella burnetiiE: BrucellaVezi raspuns BDE21. [END10015] Dintre germenii de mai jos, fac parte din grupul HACEK urmtorii (pag.98)A: HaemofilusB: ActinobacilusC: ChlamidiaD: Coxiella burnetiiE: KingellaVezi raspuns ABE

22. [END10017] Este adevrat despre bilanul paraclinic n endocardita infecioas (pag.98-99)A: riscul embolic este crescut dac dimenisiunea vegetaiilor > 10mmB: ECG este indispensabilC: ECG i Eco transtoracic, transesofagian reprezint examene specifice n endocardita infecioasD: se pot administra AB empiric naintea hemoculturilorE: n caz de dureri rahidiene asociate se face scintigrafie osoas sau RMN pentru cutarea spondilodisciteiVezi raspuns ABE

23. [END10018] n tratamentul EI pe valv nativ cu Enterococ se administreaz (pag.101)A: Penicilin GB: VancomicinC: GentamicinD: AmoxicilinE: OfloxacinVezi raspuns ACD

24. [END10019] n tratamentul EI pe valv nativ cu Enterococ se administreaz urmtoarele cu excepia ()A: Penicilin GB: VancomicinC: GentamicinD: AmoxicilinE: OfloxacinVezi raspuns BE

25. [END10020] Urmtoarele AB se pot administra profilactic naintea unui gest dentar (pag.103)A: PenicilinB: ClindamicinC: GentamicinD: CeftriaxonE: AmoxicilinVezi raspuns BE

26. [END10021] Tratamentul ntr-o EI pe protez cu Stafilococ meti-S se poate face cu (pag.102)A: GentamicinB: Penicilin G sau AmoxicilinC: OxacilinD: VancomicinE: RifampicinVezi raspuns ACE

27. [END10022] Vancomicina este folosit n tratamentul EI cu urmtorii germeni, cu excepia (pag.101-102)A: Stafilococ meti-R pe protezB: Stafilococ meti-S pe valv nativC: Stafilococ meti-R pe valv nativD: Stafilococ meti-S pe protezE: StreptococVezi raspuns BDE

28. [END10023] Tratamentul chirurgical pe termen scurt (48-72 de ore de la internare) n EI se face dac se constat (pag.102)A: Dezinserie sau tromboz obstructiv de protezB: EI infeioas mitral sau aortic cu risc embolic crescut la un pacient care a prezentat un eveniment embolic sub tratament antibiotic adaptat, mai ales n caz de Streptococ cu localizare mitralC: Endocardit fungicD: Abcese de inel sau abcese septaleE: IM secundar endocarditeiVezi raspuns CD

29. [END10024] Caracteristicile EI cu Streptococi alfa hemolitici (viridans) sunt: (pag.97)A: dau forme emboligeneB: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulareC: responsabili de boala OslerD: frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomaniE: poarta de intrare ORLVezi raspuns CE

30. [END10025] Endocardita cu Stafilococi este caracterizata prin: (pag.97)A: poarta de intrare digestiva sau urinaraB: poarta de intrare cutanata sau post-operatorieC: dau forme acute, emboligeneD: dau forme acute, de prognostic negativ si mari distructii tisulareE: frecvent prezenti in endocardite tricuspide la toxicomaniVezi raspuns BCE31. [END10027] Care afirmatii in legatura cu Cardiopatiile tip B sunt adevarate? (10027)A: Valvulopatii: IAo, IM, SM, ITri, SAo.B: PVM cu IM si/sau ingrosare valvularaC: Valvulopatii: IAo, Im, SAo.D: Bicuspidie Ao, CMOE: CMD, Defect de sept intreratrial, DSV, Cardiopatii congenitale cianogene.Vezi raspuns BCD

32. [END10028] BGN se caracterizeaza prin? (pg. 97)A: Forme Ac, Prognostic negativ, Distructii tisulare mici.B: Forme subacute, prognostic pozitiv, distructii tisulare mariC: Poarta: digestiva, urinara sau nosocomiala (cateter)D: Resistenti la ABE: Mari distructii tisulareVezi raspuns CDE

33. [END10029] Care sunt indicatiile in tratamentul chirurgical? (10029)A: HemodinamicaB: InflamatorieC: InfectioasaD: Preventie a riscului embolicE: Insuficienta renalaVezi raspuns ACD

34. [END10030] Cauzele de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in endocardiata infectioasa sunt: ()A: anevrism micoticB: glomerulonefritaC: flebitaD: febra la antibioticeE: limfangita la nivelul portii de intrareVezi raspuns ABCD

35. [END10031] Factori ecocardiografici de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: ()A: vegetatii lagi >15 mm, abces sau prezenta de leziuni supra-aorticeB: disfunctie severa de protezaC: HTAPD: FEVS scazutaE: scurgere aortica sau mitrala voluminoasaVezi raspuns BCDE

36. [END10032] Factori de prognostic negativ in endocardita infectioasa sunt: ()A: caracteristicile pacientului: varsta peste 60 ani, endocardita pe valve native, DNID, comorbiditati importante, teren debilitatB: existenta complicatiilor endocarditei: diagnosticare cu intarziere, insuficienta cardiaca, soc septic, ances al inelului, insuficienta renala, AVCC: endocardita cu Stafilococcus aureusm, BGN, fungiD: factori ecocardiografici: scurgere aortica sau mitrala severa, vegetatii >10 mmE: HTAPVezi raspuns BCE

37. [PER10036] Indicatiile de profilaxie a endocarditei infectioase sunt: ()A: amoxicilina 2 g per os, o doza in ora care urmeaza gestului dentarB: in caz de alergie: cefalosporine de generatia IIIC: clindamicina 600 mg per os in ora care precede gestulD: amoxicilina 2 g per os in ora care preceda gestulE: antibioprofilaxie inaintea oricarui gest dentar cu risc crescut, procedurile cu manipularea regiunii gingivale sau a regiunii periapicale a dinteluiVezi raspuns CDE

38. [PER10037] Tratamentul chirurgical al endocarditei infectioase pe termen mediu presupune: (pg. 102)A: absenta indicatiei hemodinamiceB: IA sau IM severa fara semne clinice de insuficienta cardiacaC: se face in 8-15 zileD: endocardita infectioasa mitrala sau aortica cu risc embolic crescutE: pacientii cu vegetatii voluminoase >10 mmVezi raspuns BC

39. [PER10038] Durata tratamentului antibiotic in endocardita infectioasa este: ()A: 6 saptamani cu vancomicina in caz de protezaB: 6 saptamani cu rifampicina in caz de protezaC: 6 saptamani cu gentamicina in caz de protezaD: 2 saptamani cu aminozide in caz de valva nativa cu hemoculturi negativeE: 18 luni cu ofloxacina in caz de Coxiella burneti pe valve nativeVezi raspuns ABDE

40. [PER10039] Tratamentul endocarditei infectioase este urmatorul: ()A: Streptococi: Penicilina G 12-24 MU/zi sau Amoxicilina sau Ceftriaxona (4 saptamani in caz de valva nativa)B: Stafilococi meti-S: Penicilina G sau Amoxicilina 200 mg/kg/zi (6 saptamani in caz de proteza)C: Stafilococi meti-R: Vancomycina 30 mg/kg/zi (6-8 saptamani pe valva nativa)D: enterococi: Penicilina G sau Amoxicilina 200 mg/kg/zi (6 saptamani in caz de valva nativa)E: hemoculturi negative pe proteza: Vancomycine + rifampicina + gentamicina (6 saptamani + 6 saptamani + 15 zile)Vezi raspuns ADE41. [PER10040] Complicatiile endocarditei infectioase sunt: ()A: hemoragie cerebromeningeala prin embolie vasculara cerebralaB: abces renalC: nefrotoxicitatea vancomicinei, aminozidelorD: embolii septice: renale, splenice, pulmonare, osteoarticulareE: anevrisme micotice: creier, sinus Valsava, aortaVezi raspuns BCDE

42. [PER10041] Monitorizarea tratamentului endocarditei infectioase presupune: ()A: monitorizarea eficacitatii: disparitia febrei, a sindromului inflamator, a vegetatiilorB: monitorizarea tolerantei: eruptie cutanta, insuficienta renalaC: monitorizarea complicatiilor: clinice, electrocardiografice, ecograficeD: monitorizare regulataE: nu este necesaraVezi raspuns ABCD

43. [PER10042] Examenele morfologice pentru a identifica poarta de intrare in endocardita infectioasa sunt: ()A: examen panoramic dentarB: radiografie a sinusurilorC: ecografie sau CT-abdominopelvinD: "body scaner"E: scintigrafie osoasa/RMN sistematicVezi raspuns ABCD

44. [PER10043] Riscul embolic crescut al vegetatiilor in endocardita infectioasa presupune: ()A: dimensiunea >5 mmB: forma pediculataC: mobilitate importantaD: sediul aorticE: sediul mitralVezi raspuns BCE

45. [END10033] Endocarditele cu hemoculturi negative apar in caz de: ()A: tratament antibioticB: stafilococi deficientiC: germeni atipici sau intracelulariD: germeni din grupul HACEKE: fungi (frecvent)Vezi raspuns ACD

46. [END10038] Intre criterii minore Duke nu este inclus: ()A: Febr > 38 grade CelsiusB: Purpura JanewayC: Vrsta > 60 aniD: Hemoculturi pozitive pentru HACEKE: Anevrism micoticVezi raspuns CD

47. [END10039] Tratamentul endocarditei cu stafilococi meticilinorezisteni pe valv nativ include: ()A: Oxacilin 6 sptmniB: Aminozide 5 zileC: Amoxicilin 6 sptmniD: Vancomicin 6 sptmniE: Penicilin G 6 sptmniVezi raspuns BD

48. [END10040] Complicaiile renale ale endocarditei infecioase includ: ()A: Pielonefrita acutB: Infarct renalC: Glomerulonefrit acutD: Insuficien renal acutE: Abces renalVezi raspuns BCE

49. [END10041] Tratamentul endocarditei pe protez cu hemoculturi negative include ()A: Gentamicin 15 zileB: Ceftriaxon 6 sptmniC: Vancomicin 6 sptmniD: Oxacilin 6 sptmniE: Rifampicin 6 sptmniVezi raspuns ACE

50. [END10042] Tratamentul chirurgical al endocarditei se realizeaz n caz de ()A: ocB: De rutinC: n maxim urgen la toi pacieniiD: Infecie necontrolatE: Prevenia riscului de embolieVezi raspuns ADE51. [END10043] Cardiopatiile cu risc mai putin ridicat de endocardita infectiosa sunt: ()A: Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitralaB: Protezele valvulareC: Bicubispidia aorticaD: Cardiopatiile congenitale cianogene neoperateE: Cardiomiopatia obstructivaVezi raspuns ACE

52. [END10044] Criterii majore Duke modificate pentru diagnosticarea endocarditei infectioase sunt: ()A: Febra peste 38grB: Fenomenele imunologice:noduli Osler,pete Roth,factor reumatoidC: Afectarea endocarduluiD: Fenomene vasculare:embolie,hemoragie intraceaniana,anevrism micotic,purpura JanewayE: Hemoculturi + pt endocardita infectioasa cu microorganisme tipice pt doua hemoculturi dinstincteVezi raspuns CE

53. [END10046] Reprezinta semne periferice in endocardita infectioasa: ()A: fals panaritiu OslerB: placile JanewayC: hepatosplenomegaliaD: purpura petesiala supraclavicularaE: nodulii Roth la fundul de ochiVezi raspuns ABE

54. [END10047] Sunt consecinte infectioase in cadrul fiziopatologiei endocarditei infectioase: ()A: proliferarea bacterianaB: reactia inflamatorieC: scaderea debitului sistemicD: abcese pericardiceE: distrugerea endocarduluiVezi raspuns ABE

55. [END10060] Urmtorii streptococi alfahemolitici care pot cauza endocardit infecioas, nu sunt grupabili conform Lancefield ()A: MutansB: SalivariusC: BovisD: SanguisE: MitisVezi raspuns ABDE

56. [END10073] Urmatoarele afirmatii sunt false in endocardita infectioasa: (pg. 98)A: complicatiile cardiace pot fi secundare unui mecanism imunologic (pericardite, miocardite)B: febra este prezenta in 10-20% din cazuriC: unele complicatii se datoreaza complexelor imune circulante din endocarditele acuteD: febra este tot timpul inaltaE: bilantul paraclinic poate include markeri imunologici de forme acuteVezi raspuns BCDEIntrebarile din temaFebra acut la adult1. [FAD10002] Termenul de febr acut recent se refer la febra ce dureaz de: (pag. 309)A: peste 20 de zileB: 5-20 de zileC: mai puin de 5 zileD: mai mult de 30 de zileE: mai puin de 20 de zileVezi raspuns C

2. [FAD10003] Funcia de termoreglare este asigurat de: (pag. 309)A: hipotalamusB: hipofizC: epifizD: suprarenaleE: corticosuprarenaleVezi raspuns A

3. [FAD10004] La toxicomanii pe cale intravenoas, etiologia febrei acute poate fi: (pag. 311)A: infecie urinarB: hepatit alcoolic acutC: pancreatit acutD: tuberculozE: endocardit dreaptVezi raspuns E

4. [FAD10005] Pentru febra acut nensoit de semne de toleran dificil i a semnelor orientative se recomand: (pag. 311)A: antibioticoterapieB: antiinflamatoare nesteroidieneC: antiinflamatoare steroidieineD: tratament simptomaticE: antiviraleVezi raspuns D

5. [FAD10011] Examene complementare mai specifice pentru o etiologie a febrei acute sunt: (pag. 311)A: transaminazeB: testele serologice virale i bacterieneC: hemoleucogramD: proteina C reactivE: VSHVezi raspuns B

6. [FAD10012] Semnele de gravitate ale febrei acute sunt urmtoarele, cu excepia ()A: Decompensarea unei afeciuni concomitenteB: Sepsis gravC: Vrste extremeD: Subieci purttori de material strinE: Insuficien cardiac respiratorie cronicVezi raspuns E

7. [FAD10013] Dintre etiologiile parazitare care pot duce la apariia febrei acute la adult, enumerm ()A: OxiurozaB: AmibiazaC: PaludismulD: AscaridiozaE: LambiazaVezi raspuns C

8. [FAD10014] Apariia febrei acute la toxicomani, se datoreaz urmtoarelor patologii, cu excepia ()A: Pneumopatie prin inhalareB: CelulitC: Infecia cu HIVD: Endocardita dreaptE: Endocardita stngVezi raspuns E

9. [FAD10015] Pacientul alcoolic poate prezenta febr acut, n urmtoarele situaii, cu excepia ()A: Pancreatita acutB: Infecie cu HIVC: Infecia lichidului de ascitD: Hepatita alcoolic acutE: Delirum tremensVezi raspuns B

10. [FAD10016] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n urmtoarele situaii cu excepia ()A: TBCB: HVBC: HVCD: HIVE: Delirum tremensVezi raspuns E11. [FAD10017] n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt urmtoarele, cu excepia ()A: MeningoencefalitaB: Infeciile lichidului de ascitC: Meningita bacterianD: Malaria cu Plasmodium falciparumE: Febra la un pacient imunodeprimatVezi raspuns B

12. [FAD10039] Termenul de febra acuta desemneaza o febra care evolueaza de mai putin de: (309)A: 5 zileB: 10 zileC: 20 zileD: 15 zileE: 3 zileVezi raspuns C

13. [FAD10040] Febra acuta recenta dateaza de mai putin de: (309)A: 24 oreB: 48 oreC: 3 zileD: 20 zileE: 5 zileVezi raspuns E

14. [FAD10041] Febra acuta recenta de durata intermediara dateaza de: (309)A: 1-5 zileB: 1 saptamanaC: 5-20 saptamaniD: 72 oreE: 5-20 zileVezi raspuns E

15. [FAD10043] In fata unei febre acute la adult, urgentele infectioase sunt intotdeauna: (pag 311)A: encefalopatieB: subiect recent operatC: situatie sociala precaraD: febra la un pacient imunodeprimatE: meningita viralaVezi raspuns D

16. [FAD10045] In afara semnelor de toleranta dificila managementul febrei presupune: (pag 311)A: tratament simptomatic cu ainsB: amoxicilinaC: cefalosporine de generatia a 3-aD: o consultatie dupa 24-48 oreE: nu se prescriu ainsVezi raspuns E

17. [FAD10053] Nu reprezint urgen infecioas n cazul febrei acute: (pag:311)A: Celulita extensivB: Endocardita infecioasC: Malarie cu Plasmodium vivaxD: Purpura fulminansE: SepticemieVezi raspuns C

18. [FAD10055] La pacientul febril se vor verifica urmtoarele, cu excepia ()A: Este primul consult legat de aceast febrB: Curba termicC: Este purttor de material strainD: A avut contact cu animaleE: Este de obicei febril in infeciiVezi raspuns E

19. [FAD10056] Gravitatea unei febre acute este semnalat de, cu excepia ()A: Subiect recent operatB: Durat peste 5 zileC: Situaie social precarD: PurpurE: Deshidratare acutVezi raspuns B

20. [FAD10057] Care din urmatorii paraziti pot duce la aparitia febrei acute la adult ()A: OxiurazaB: AmibiazaC: PaludismulD: AscaridiozaE: LambiazaVezi raspuns C21. [FAD10058] Febra acuta recentade durata intermediara: (309)A: este de mai putin de 5 zileB: este de mai mult 5 zileC: intr-e 5-20saptD: intre 5-20zileE: peste 20zileVezi raspuns D

22. [FAD10059] Febra prelungita : (309)A: peste 20saptB: peste5-20saptC: peste 20zileD: intre 5-20 zileE: mai putin de 20zileVezi raspuns C

23. [FAD10006] Dintre substanele pirogene fac parte: (pag. 309)A: interleuchineleB: lizozimulC: factorul de necroz tumoralD: interferonulE: lactoferinaVezi raspuns ACD

24. [FAD10007] Din categoria teren cu risc pentru febra acut, fac parte : (pag. 309)A: varste extremeB: sarcinaC: homosexualiiD: subiecti purtatori de material strainE: subiecii recent operaiVezi raspuns ABDE

25. [FAD10008] Dintre patologiile neinfecioase, pot fi cauz de febr acut: (pag. 310)A: bolile metaboliceB: intoxicaia cu fier la menopauzC: osteoporozaD: bolile inflamatorii sistemiceE: tumorile hematologiceVezi raspuns ADE

26. [FAD10009] Care sunt urgenele infecioase n faa unei febre acute: (pag. 311)A: meningoencefalitaB: meningita bacterianC: faringoamigdalita viralD: septicemiaE: endocardita infecioasVezi raspuns ABDE

27. [FAD10010] Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi: (pag. 311)A: infecia cu HIVB: pneumopatia prin inhalareC: infecie urinarD: hepatit alcoolic acutE: pancreatita acutVezi raspuns BDE

28. [FAD10018] Aspectele importante n febra acut la adult, sunt ()A: Febra este sinonim cu infeciaB: Toate infeciile provoac febrC: Febra trebuie investigat cu atenie n absena semnelor de gravitateD: Febra nu este sinonim cu infeciaE: Unele infecii pot s provoace hipotermieVezi raspuns CDE

29. [FAD10019] Febra acut la adult, se poate defini astfel ()A: Temperatura central mai mare de 38 dimineaaB: Temperatura central mai mare de 38,3 searaC: O febr care evolueaz de mai puin de 20 zileD: Temperatura poate fi msurat la nivelul timpanuluiE: Febra acut recent dateaz de mai puin de 15 zileVezi raspuns ABCD

30. [FAD10021] Despre febra acut, din punct de vedere fiziopatologic, sunt adevrate urmtoarele ()A: Se datoreaz unei disfuncii de termoreglareB: Funcia de termoreglare este asigurat de talamusC: Se datoreaz unor substane pirogeneD: Substanele pirogene modific echilibrul mecanismelor de producere/pierdere de cldur la nivel perifericE: Substanele pirogene nu sunt produse de celulele organismuluiVezi raspuns ACD31. [FAD10022] Referitor la substanele pirogene, sunt adevrate urmtoarele ()A: Sunt produse de celulele organismuluiB: Sunt reprezentate de factorul de necroz tumoralC: Sunt reprezentate de interleukineD: Sunt reprezentate de interferonE: Nu intervin n mecanismul de producere/pierdere de cldur la nivel perifericVezi raspuns ABCD

32. [FAD10023] Conduita de urmat n cazul febrei acute la adult, este urmtoarea ()A: Febra nu reprezint o urgen imediatB: Orice febr trebuie asistatC: Se vor cuta semnele de gravitate ale unei stri septiceD: Se va aprecia tolerana febreiE: Febra trebuie investigat de urgenVezi raspuns BCDE

33. [FAD10024] Semnele de gravitate ale febrei acute sunt urmtoarele ()A: ComaB: Situaie social precarC: Deshidratare acutD: PurpuraE: Semnele de gravitate nu influeneaz evoluia ulterioar a febrei acuteVezi raspuns ABCD

34. [FAD10025] Terenul cu risc poate fi un semn de gravitate n cadrul febrei acute. Acesta se refer la ()A: Subiect recent operatB: SarcinC: Vrste extremeD: Deshidratare cronicaE: Infecie respiratorie acutVezi raspuns ABC

35. [FAD10026] Anamneza n cazul febrei acute aduce date importante legate de ()A: Consumul de substane toxiceB: Vaccinrile pacientului sunt la ziC: Este purttor de material strinD: A fost consultat pentru aceast febrE: Mai important dect anamneza este examenul clinic al pacientuluiVezi raspuns ABCD

36. [FAD10027] n cazul anamnezei de febr acut la adult, se iau n considerare urmtoarele aspecte ()A: Pacientul urmeaz tratamente de obiceiB: Caracteristicile febreiC: n ce msur au fost eficiente aceste tratamenteD: Antecedentele pacientuluiE: Nu sunt importante circumstanele de apariie a febreiVezi raspuns ABCD

37. [FAD10028] Etiologii ale febrei acute, pot fi ()A: BacterieneB: ViraleC: ParazitareD: NeinfecioaseE: Nu exist patologii specific febrei acuteVezi raspuns ABCD

38. [FAD10029] Patologiile neinfecioase incriminate n apariia febrei acute sunt ()A: Tumori solideB: Boli metaboliceC: Boala tromboembolicD: Alergie medicamentoasE: Prezena de corp strinVezi raspuns ABCD

39. [FAD10030] n funcie de terenul de apariie al febrei acute ca i etiologie, putem s amintim ()A: Subieci indiferent de vrstB: Apariie n mediul sanitarC: ToxicomaniD: Pacient alcoolicE: Nu este implicat contextual social precarVezi raspuns BCD

40. [FAD10031] Apariia febrei acute n mediul sanitar, se datoreaz ()A: Infeciilor de plag operatorieB: Infeciilor urinare la pacienii sondaiC: Boli tromboemboliceD: Infeciilor asociate materialelor strineE: Infeciilor pulmonareVezi raspuns ABCD41. [FAD10032] Apariia febrei acute la toxicomani, se datoreaz ()A: Infeciilor cu HIVB: Infeciilor cu virusurile hepatice B i CC: Endocarditei stngiD: CeluliteiE: TBCVezi raspuns ABD

42. [FAD10033] Apariia febrei acute la pacienii alcoolici, se datoreaz (pag:311)A: Pancreatitei croniceB: Pneumopatiei prin inhalareC: Delirum tremensD: Hepatitei B sau CE: Infeciei lichidului de ascitVezi raspuns BCE

43. [FAD10034] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n urmtoarele situaii ()A: TBCB: Infecii urinare deja existente la pacientC: Infecii cu HIVD: CelulitE: Infecii cu virusurile hepatice B i CVezi raspuns ACE

44. [FAD10035] n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt ()A: SepticemiaB: Purpura fulminansC: Endocardita infecioasD: Celulita extensivE: Boala tromboembolicVezi raspuns ABCD

45. [FAD10036] Examinrile complementare specifice pentru o anumit etiologie n cazul febrei acute, sunt ()A: Serologii viraleB: Serologii bacterieneC: Rx panoramic dentarD: Rx sinusuriE: HLGVezi raspuns ABCD

46. [FAD10037] Examinrile paraclinice orientative pentru o febr acut sunt ()A: VSHB: Proteina C reactivC: HemoculturiD: Bandeleta urinar +/- Examen citobacterilogic de urinE: TomografiiVezi raspuns ABCD

47. [FAD10038] Probele pentru analizele microbiologice vor trebui realizate nainte de orice antibioterapie, cu excepia ()A: Celulita extensivB: oc septicC: Febra la un pacient imunodeprimatD: Purpura fulminansE: Endocardita infecioasVezi raspuns BD

48. [FAD10042] Complicatiile neurologice ce reprezint semne de gravitate ale unei febre acute sunt: (309)A: PurpuraB: LipotimieC: ComaD: ConvulsiiE: EncefalopatieVezi raspuns CDE

49. [FAD10044] in mediul sanitar, cel mai frecvent febra acuta la adult apare din cauza: (pag 311)A: infectii asociate materialelor straineB: boala tromboembolicaC: pneumopatie de inhalareD: infectia lichidului de ascitaE: tuberculozaVezi raspuns AB

50. [FAD10046] Cauze neinfectioase de febra sunt: (pag 310)A: boala tromboembolicaB: tumori solideC: tumori hematologiceD: insuficienta renalaE: boli metaboliceVezi raspuns ABCE51. [FAD10047] Urmatatorii pacienti au un teren cu risc in cadrul febrei acute: ()A: subiecti imunodeprimatiB: varste extremeC: sarcinaD: subiect recent operat, subiecti purtatori de material strainE: insuficienta respiratorie cronicaVezi raspuns ABCD

52. [FAD10048] n febra acut examenele paraclinice orientative sunt: (pag.311)A: Bandelet urinarB: HemoculturiC: Radiografie toracicaD: CTE: EcografieVezi raspuns ABC

53. [FAD10049] n febra acut, urmtoarele reprezint urgene infecioase ()A: Purpura fulminansB: Febr prelungit peste 20 de zileC: Celulit extensivD: Meningit bacterianE: Malarie cu Plasmodium vivaxVezi raspuns ACD

54. [FAD10050] Febra acut poate avea urmtoarele cauze neinfecioase ()A: Boala tromboembolicB: Alergie medicamentoasC: TraumatismeD: Boli metaboliceE: PaludismVezi raspuns ABD

55. [FAD10051] Febra acut poate avea urmtoarele semne de gravitate ()A: EncefalopatieB: ntoarcerea dintr-o zon cu endemie malaricC: PurpurD: Situaie social precarE: Insuficien renal acutVezi raspuns ABCD

56. [FAD10052] Urmtoarele reprezint substane pirogene ()A: Substana PB: ProstaglandineC: TNFD: InterferonE: InterleukineVezi raspuns CDE

57. [FAD10054] NU reprezint cauz infecioas a febrei (pag.310)A: TraumatismeB: Alergie medicamentoasaC: Tumori solide sau hematologiceD: Boli inflamatorii sistemiceE: Boli metaboliceVezi raspuns BCDE

58. [FAD10060] Examene paraclinice orientative in febra: (311)A: VSHB: CRPC: transaminazeD: hemoculturiE: ecografieVezi raspuns ABCD

59. [FAD10061] In functie de teren etiologia febrei la batrani: (311)A: infectii cu HIVB: pneumopatie prin inhalareC: infectii pulmonareD: infectii urinareE: infectii asociate materialelor straineVezi raspuns BCD

60. [FAD10062] Teren cu risc pt febra: (309)A: nu conteza varstaB: pacienti imunodeprimatiC: sarcinaD: adulti tineriE: subiect recent operatVezi raspuns BCE61. [FAD10063] Semne de gravitate ale unei febre acute sunt urmatoarele: (pag 309)A: deshidratare acutaB: purpuraC: celulita extensivaD: sarcinaE: situatie sociala precaraVezi raspuns ABDE

62. [FAD10064] Urgentele infectioase in cadrul unei febre acute includ: (pag 311)A: septicemieB: febra la un purtator de material strainC: endocardita infectioasaD: febra la un pacient imunodeprimatE: deshidratarea acutaVezi raspuns ACD

63. [FAD10065] Etiologii neinfectioase ale febrei acute sunt: (pag 310)A: insuficienta renala cronicaB: boala trombembolicaC: alergie nemedicamentoasaD: boli inflamatorii sistemiceE: celulita extensivaVezi raspuns BD

64. [FAD10066] In contextul febrei acute la adult, pneumopatia de inhalare poate aparea la urmatoarele categorii de pacienti: ()A: AlcooliciB: Toxicomani pe cale i.v.C: Context social precarD: Revenire dintr-o zona endemica malaricaE: Subiecti in varstaVezi raspuns ABE

65. [FAD10067] In cadrul febrei acute la adult analizele microbiologice trebuie realizate inainte de orice antibioterapie cu exceptia: (311)A: Endocardita infectioasaB: Celulita extensivaC: Purpura fulminansD: Delirium tremensE: Soc septicVezi raspuns CE

Intrebarile din temaMeningitele infecioase i meningoencefalitele adultului1. [MNG10002] Care dintre urmtoarele condiii nu apare n cursul evoluiei unei meningite cu LCR purulent? (pag. 291)A: oc septicB: com, epilepsie, hidrocefalieC: sindrom de hipertensiune intracranianD: coagulare intravascular diseminat (CIVD)E: dezvoltare de xantoameVezi raspuns E

2. [MNG10003] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la tratamentul etiologic al meningitelor este fals? (pag. 289, 290, 292)A: n meningita pneumococic se administreaz Cefotaxim ( Vancomicin) timp de 15 zileB: n meningita meningococic se administreaz Cefotaxim timp de 7 zileC: n meningita cu Listeria monocytogenes se administreaz Amoxicilin + aminozide timp de 21 de zileD: n meningita tuberculoas se instituie cvadriterapie antibacilarE: n neuropaludism se administreaz Aciclovir, 30 mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zileVezi raspuns E

3. [MNG10004] n cazul unui pacient diagnosticat cu meningit de etiologie probabil infecioas, care dintre situaiile urmtoare nu corespunde cu suspiciunea etiologic? (pag. 289-292)A: copii mici, nevaccinai, cu focare supurative n sfera ORL se suspicioneaz implicarea Haemophilus influenzaeB: tineri ce prezint un sindrom purpuric se suspicioneaz implicarea Neisseria meningitidisC: pacient cu elemente de meningoencefalit acut, recent ntors dintr-o cltorie n rile scandinave se suspicioneaz neuropaludismulD: LCR clar, cu predominena limfocitelor i hipoglicorahie- se suspicioneaz neurotuberculozaE: LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie 1 an, timp de 5 zileB: zanamivir: inhalatie, adult si copil >1 anC: actiune limitataD: diminueaza intensitatea, durata simptomelor, contagiozitatea numai daca sunt administrate in primele 24 de ore de la debutul simptomelorE: daca sunt administrate dupa 48 de ore de la debutul simptomelor actiunea lor este foarte scazutaVezi raspuns61. [GRP10061] Urmatorii agenti patogeni cu tropism respirator pot da tablouri clinice pseudogripale: ()A: VRSB: adenovirusC: enterovirusD: coronavirusE: Chlamydiae trachomatisVezi raspuns

62. [GRP10062] Explorarile biologice din secretiile respiratorii in cazul pacientului cu gripa sunt: (pag:322)A: izolarea virusului pe culturi celulare: metoda de referinta, in primele 3 zile cu simptomeB: detectarea directa a genomului prin ELISAC: detectarea antigenilor virali prin RT-PCRD: imunofluorescenta indirecta pe prelevat nazal: in primele 3 zile dupa aparitia simptomelor, metoda putin sensibilaE: serologie: de prima intentieVezi raspuns

63. [GRP10063] Profilaxia gripei cu antivirale este caracterizat de ()A: Tratament 7 zile dup apariia ultimului cazB: Tratament cu amantadinC: Se relizeaz doar n perioada epidemic n caz de expunere la caz diagnosticatD: Zanamivir la copii peste 1 anE: Oseltamivir la copii peste 13 aniVezi raspuns

64. [GRP10064] Se recomand vaccin antigripal dac ()A: Persoanele lucreaz n sistemul de sntateB: La nou-nscuii cu cardiopatii congenitale dificil toleratC: La nou-nscuii cu HIVD: Celor peste 65 aniE: La nou-nscuii cu drepanocitoze homozigoteVezi raspuns

65. [GRP10065] Gripa se poate trata cu urmtoarele inhibitoare de neuraminidaz ()A: ZanamivirB: RibavirinC: OseltamivirD: EfavirenzE: AdefovirVezi raspuns

66. [GRP10066] Tablou pseudogripal poate fi cauzat de ()A: VRSB: Coxiella burnettiC: Chlamydia pneumoniaeD: M. pneumoniaeE: S. pneumoniaeVezi raspuns

67. [GRP10067] Prodromul gripal este caracterizat de ()A: DiareeB: CefaleeC: ArtromialgiiD: Febr ridicatE: Debut insidiosVezi raspuns

68. [GRP10068] Ciclul fiziopatologic al virusurilor gripale include: ()A: Eliberarea virionilorB: Replicarea viral intracelularC: Integrarea ADN rezultat n genomul celuleiD: Reverstranscrierea ARN de ctre reverstranscriptazE: Penetrare celular graie hemaglutinineiVezi raspuns

69. [GRP10069] Exist urmtoarele tipuri de Myxovirus influenza patogene pentru om ()A: Tip AB: Tip BC: Tip CD: Tip HE: Tip NVezi raspuns

70. [GRP10076] Care sunt factorii intrinseci care scad eficacitatea vaccinurilor? ()A: ComorbiditatileB: VarstaC: CostulD: Tratamentele imunosupresoareE: Caracteristicile tulpiniiVezi raspunsIntrebarile din temaInfecia cu HIV1. [HIV10002] Diagnosticul infeciei cu HIV se bazeaz pe: (pg. 325)A: tipare limfocitara CD4/CD8B: test ELISA combinat de generaia a patraC: determinarea nivelului limfocitelor CD4D: test genotipic de rezistenE: imunofenotipareVezi raspuns

2. [HIV10003] Care este cea mai frecvent infecie oportunist ntlnit la pacienii infectai cu HIV: (pg. 327)A: criptococozaB: toxoplasmoza cerebralC: pneumocistoza pulmonarD: sarcomul KaposiE: leucoencefalopatia multifocal progresivVezi raspuns

3. [HIV10004] Profilaxia primar pentru pneumocistoz i toxoplasmoza la pacienii infectai cu HIV se face cu: (pg. 326)A: cotrimoxazolB: fluconazolC: pirimetaminD: ganciclovirE: foscarnetVezi raspuns

4. [HIV10005] Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare este de tip: (pg. 327)A: pneumonie franc lobarB: abces pulmonarC: pneumopatie interstiial febril, rezistent la antibioticele clasiceD: sindrom pertusiform cu expectoraie purulentE: sindrom al disfunciei reactive de ci aeriene (RADS)Vezi raspuns

5. [HIV10006] Cea mai frecvent localizare a infeciei cu citomegalvirus la pacienii infectai cu HIV este: (pg. 327)A: hepaticB: ganglionarC: pulmonarD: retinianE: cerebralVezi raspuns

6. [HIV10012] Bilanul iniial n infeciile cu HIV se face lund n considerare urmtoarele, cu excepia ()A: Fund de ochi dac CD4500/mm3D: Scderea rapid a CD4E: Co-infecie VHB sau VHCVezi raspuns

8. [HIV10014] Localizarea cea mai frecvent a infeciei cu Citomegalovirus n infeciile cu HIV este ()A: CerebralB: GinecologicC: RetinianD: DigestiveE: RespiratorieVezi raspuns

9. [HIV10050] Inhibitor non nucleozidic al transcriptazei inverse: (326)A: AbacavirB: LamivudinC: TenofovirD: EfavirenzE: EmtricitabinVezi raspuns

10. [HIV10064] Msurile profilactice n infecia cu HIV pentru transmiterea maternofetal include, cu excepia ()A: Interzicerea alptriiB: Tratament profilactic pentru nou-nscut timp de 6 sptmniC: Cezariana obligatorieD: Natere asistat de o echip experimentatE: Tratarea mamei n timpul sarciniiVezi raspuns11. [HIV10065] Cancerele asociate frecvent cu infecia de HIV sunt, cu excepia ()A: Cancerul ovarianB: Sarcomul KaposiC: Cancerul canalului analD: Cancerul colului uterinE: Cancerul pulmonarVezi raspuns

12. [HIV10067] Reprezint un inhibitor nucleozidic al reverstranscriptazei ()A: RitonavirB: AtanzavirC: LopinavirD: TenofovirE: EfavirenzVezi raspuns

13. [HIV10068] Bilanul iniial dup diagnosticarea infeciei cu HIV include, cu excepia ()A: Serologie HSVB: Radiografie toracicC: Serologie sifilisD: Test genotipic de rezistenE: Tipare limfocitar CD4/CD8Vezi raspuns

14. [HIV10069] Evoluia infeciei cu HIV include, cu excepia ()A: Clasa 2 nseamn 200-499 CD4/mm3B: Clasa C este SIDAC: n faza simptomatic poate apare encefalit cu HIVD: Leucoplazia proas apare n faza paucisimptomaticE: Primoinfecia este deseori simptomaticVezi raspuns

15. [HIV10070] Care dintre afirmatiile referitoare la HIV SI INFECTIA OMONIMA este adevarata? ()A: Istoria naturala cu hiv include vindecare virusologicaB: hiv este un retrovirus cu genom ADNC: sTADIUL 3 BIOLOGIC AL CLASIFICARII CDC se defineste printr-un numar de limfocite CD4 peste 200/milimetru cubD: Un test ELISA HIV pozitiv poate sustine diagnosticul de infectie fara o confirmare prin Western blot sau imunoblotE: Principalele infectii oportuniste sunt pneumocistoza pulmonara,toxoplasmoza cerebrala si infectia cu citomagalovirusVezi raspuns

16. [HIV10071] In infectia HIV profilaxia infectiilor oportuniste cu cotrimoxazol se face daca : ()A: Valoarea CD4 este mai mare de 500/mmcB: Valoarea CD4 este mai mare de 350/mmcC: Valoarea CD4 este mai mica de 200/mmcD: Valoarea CD4 este cuprinsa intre 350-500/mmcE: Nu conteaza valoarea CD4Vezi raspuns

17. [HIV10078] Inhibitor non nucleozidic altrascriptazie inverse ESTE: (326)A: abacavirB: lamivudinaC: efavirenzD: tenofovirE: emtricitabinaVezi raspuns

18. [HIV10082] Tratamentul sarcomului Kaposi: (pag 327)A: radioterapieB: antiretroviralC: chimioterapie citotoxicaD: antiretroviral si radioterapieE: antiretroviral eventual insotit de chimioterapie citotoxicaVezi raspuns

19. [HIV10084] Tratamentul toxoplasmozei cerebrale la pacientii cu HIV dureaza: (pag 327)A: 3 saptamaniB: 4 saptamaniC: 6 saptamaniD: 3 saptamani urmat de profilaxie secundaraE: 6 saptamani urmat de profilaxie secundaraVezi raspuns

20. [HIV10085] Cea mai frecventa infectie cu oportunisti la pacientii cu HIV este: (pag 327)A: infectia cu citomegalovirusB: pneumocistoza pulmonaraC: toxoplasmoza cerebralaD: criptococcozaE: sarcomul KaposiVezi raspuns21. [HIV10007] Principalele enzime din structur HIV sunt: (pg. 325)A: transcriptaza inversB: proteazaC: neuraminidazaD: integrazaE: hemaglutininaVezi raspuns

22. [HIV10008] Care dintre enunurile referitoare la tratamentul antiretroviral sunt adevrate: (pg. 326)A: se recomand pacienilor cu CD4>500 cel/mmB: cuprinde clasic asocierea de 3 antiretroviraleC: este indicat pacienilor simptomaticiD: se recomand pacienilor cu CD4500 cel/mmC: tratamentul se face cu fluconazolD: aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu aspect n cocardE: nu este necesar profilaxia secundarVezi raspuns

24. [HIV10010] n legatur cu leucoencefalopatia multifocal progresiv sunt adevrate afirmaiile: (pg. 327)A: este determinata de Cryptococcus neoformansB: se manifest prin tulburri neurologice graveC: este o suferin demielinizantD: se trateaz cu voriconazolE: este determinat de virusul JCVezi raspuns

25. [HIV10011] Profilaxia transmiterii materno-fetale a infeciei cu HIV cuprinde: (pg. 328)A: tratarea mamei pe timpul sarciniiB: alimentaia la sn a nou-nascutului timp de 6 sptmniC: profilaxia cu cotrimoxazolD: tratament profilactic antiretroviral pentru nou-nscut timp de 6 sptmniE: aducerea la zi a vaccinrilorVezi raspuns

26. [HIV10016] Aspectele importante n infecia cu HIV sunt urmtoarele ()A: Importana confidenialitiB: Descoperire accidentalC: Profilaxia infeciilor oportunisteD: Serologie realizat numai cu acordul pacientuluiE: Infecie cronic cu anse de vindecareVezi raspuns

27. [HIV10017] Referitor la istoria natural a infeciilor cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()A: Este o infecie cronic, care dureaz toat viaaB: Nu exist vindecare virusologicC: Este determinat de un retrovirus cu ARND: Nu exist variabiliti genomice a virionilorE: Afecteaz anumite esuturiVezi raspuns

28. [HIV10018] Referitor la infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()A: Infecie acutB: Manifestri clinice dominate de infeciile oportunisteC: Ineficacitatea rspunsului imunitarD: Deficit imunitar progresiv (limfocite CD4)E: Exist vindecare virusologicVezi raspuns

29. [HIV10019] Faza de primo-infecie n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: ()A: Este o faz simptomaticB: Scade tranzitor CD4C: Evoluia este spontan favorabilD: Apare un vrf de replicare viralE: Crete ncrctura viralVezi raspuns

30. [HIV10020] Infecia cu HIV are 4 faze. Care din urmtoarele sunt adevrate despre acestea ()A: Primo-infecia, este deseori asimptomaticB: Faza latent acutC: Faza paucisimpomaticD: Faza simptomaticE: Faza SIDAVezi raspuns31. [HIV10021] Faza latent n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: (pag.325)A: Este o faz cronicB: Diminuare progresiv a CD4C: Aceast faz dureaz n funcie de fiecare pacientD: Apar infecii oportunisteE: n aceast faz apare de obicei encefalita cu HIVVezi raspuns

32. [HIV10022] Faza paucisimptomatic n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: ()A: Fr deficit imunitarB: Candidoze oraleC: Zona ZosterD: TumoriE: Leucoplazia paroasaVezi raspuns

33. [HIV10023] Faza simptomatic n infecia cu HIV, se caracterizeaz prin urmtoarele: ()A: Este faza SIDAB: CasexieC: Deficit imunitar gravD: Poate apare n aceast faza toxoplasmozaE: Deficit imunitar moderatVezi raspuns

34. [HIV10024] Despre clasificarea CDC n infecia cu HIV, sunt adevrate urmtoarele ()A: A - primo-infecia, faza latentB: A - primo-infecia, faza acutC: B- simptomatic cu criteriile A sau CD: B- simptomatic fr criteriile A sau CE: C - simptome definind SIDAVezi raspuns

35. [HIV10025] Cele 3 stadii biologice n clasificarea CDC sunt ()A: 1 (29%)B: 1 (>500CD4/mm3 i >29%)C: 2 (200-499CD4/mm3i 14-29%)D: 3 ( Treponematoz non venericD: VDRL pozitiv i TPHA negativ => Cicatrice serologic a unui sifilis vechiE: VDRL negativ i TPHA negativ => perioad de incubaieVezi raspuns21. [BTS10075] Fazele evolutive ale limfogranulomatozei venerice sunt caracterizate de ()A: Faza I Febr i alterarea strii generaleB: Faza II FibrozC: Faza III Afectare neurologicD: Faza II Adenopatii inghinaleE: Faza I Leziuni papulare localizate pe coapseVezi raspuns

22. [BTS10076] Infecia cu gonococ se trateaz cel mai adesea cu ()A: Doxiciclina 200 mg timp de dou sptmniB: Ceftriaxona 250 mg i.m n doz unicC: Doxiciclina 200 mg timp de trei sptmniD: Doxiciclina 200 mg timp de 10 zileE: Amoxiciclina-acid clavulanic timp de 10 zileVezi raspuns

23. [BTS10077] Infeciile cu gonococ NU se manifest clinic prin ()A: BalanitB: FaringitC: SalpingitD: OrhiepididimitE: UretritVezi raspuns

24. [BTS10078] Suspiciunea de IST NU se abordeaz prin ()A: Serologie VHDB: Serologie HIV 1C: TPHA-VDRLD: Serologie VHBE: Serologie HIV 2Vezi raspuns

25. [BTS10079] ITS este marcat de urmtoarele semne locale, cu excepia ()A: Senzatie de arsura uretralaB: Adenopatii inghinaleC: SalpingitD: ProstatitaE: Afectare articularVezi raspuns

26. [BTS10002] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter consta in: (pag.332)A: uretritaB: prostatitaC: conjunctivitaD: epididimitaE: poliartritaVezi raspuns

27. [BTS10003] In cadrul tratamentului sifilisului ,reactia Herxheimer consta in: (pag.333)A: sangerari gingivaleB: febraC: anorexieD: eruptie cutanataE: poliadenopatiiVezi raspuns

28. [BTS10009] Infecia cu gonococ are urmtoarele caracteristici: ()A: Are perioda de incubaie ntre 14-21 zileB: Are perioada de incubaie ntre 2-7 zileC: La brbat manifestarea clinic este de uretrita clasicD: Boala nu apare niciodat la nou-nscutE: La femei poate produce sterilitate tubarVezi raspuns

29. [BTS10010] Care dintre urmtoarele afirmaii privind infeciile gonococice sunt adevrate? (-)A: Diagnosticul este sugerat de examenul clinicB: Examenul direct este concludent att la barbai ct i la femeiC: Examenul direct arat prezenta diplococilor Gram negativi n boabe de cafeaD: n formele neclasice se poate realiza o cultur pe medii specialeE: Tratamentul se face cu ceftriaxon 250 mg imVezi raspuns

30. [BTS10011] Infecia cu chlamidia trachomatis are urmtoarele caracteristici ()A: Produce uretrite i cerviciteB: Serotipurile L1, L2, L3 produc limfogranulomatoza venericC: Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezint o colecistit acutD: Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alctuit doar din uretrit i poliartritE: Tratamentul uretritei i cervicitei se face cu azitromicina 1g per osVezi raspuns31. [BTS10012] Care dintre urmtoarele afirmaii ale infeciei sifilitice sunt adevrate: ()A: Este produsa de o spirochetB: Are trei stadii: sifilis primar, secundar i teriarC: Neurosifilisul apare doar n stadiul teriarD: Diagnosticul serologic cuprinde dou teste: unul treponemic, altul netreponemicE: VDRL este un test sensibil, dar puin specificVezi raspuns

32. [BTS10013] Tratamentul sifilisului se face cu: ()A: De elecie sunt ciclineleB: Penicilina G sau cicline n caz de alergieC: n sifilisul precoce se administreaz 2,4 Mui benzatin penicilin x3 injecii sptmnaleD: n neurosifilis se administreaz penicilina G 18-24 Mui/zi, 14-21 zileE: n sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200 mg/zi 18 zileVezi raspuns

33. [BTS10014] Perioada de incubatie in patologia infectioasa: ()A: 2-7 zile in infectia gonococicaB: 3 sapatamani in sifilisC: 1-3 zile in gripaD: 3-30 de zile (in medie o saptamana) in tetanosE: 15 zile in chlamydiozaVezi raspuns

34. [BTS10015] Urmatoarele patologii includ afectarea nervilor cranieni ()A: Neurosifilis (forma precoce)B: Postchirurgical in cazul schwanomului acustic (paralizie faciala postoperatorie)C: Meningita cu listeria monocytogenes (debut subacut cu paralizie faciala periferica)D: Encefalita herpeticaE: NeuropaludismVezi raspuns

35. [BTS10019] Bilanul clinic n infeciile cu transmitere sexual, cuprinde identificarea (pg. 330)A: Semnelor funcionaleB: Serologiei HIV 1 si 2 (cu acordul pacientuluiC: Semnelor inflamatorii genitaleD: Prelevat vaginal in caz de leucoreeE: Obiceiurilor sexualeVezi raspuns

36. [BTS10031] Sunt semne locale n infeciile cu transmitere sexual ()A: Sancru bucalB: Dureri pelvieneC: OrhiepididimitaD: SalpingitaE: Adenopatii inghinaleVezi raspuns

37. [BTS10032] Sunt semne extragenitale n infeciile cu transmitere sexual ()A: ConjunctivitB: FebrC: Erupie cutanatD: LeucoreeE: Sancru bucalVezi raspuns

38. [BTS10033] Sunt false cu privire la bilanul biologic n infeciile cu transmitere sexual mai puin ()A: Serologie parazitozeB: TPHA-VDRLC: Prelevat vaginal n caz de leucoreeD: Examen coproparazitologicE: UroculturiVezi raspuns

39. [BTS10034] Sunt manifestri clinice n infecia cu gonococ ()A: PriapismB: Disfunctie erectilC: CervicitD: Anorectit, deseori asimptomaticE: Dureri abdominaleVezi raspuns

40. [BTS10035] Sunt rspunsuri false cu privire la manifestrile clinice n infecia gonococic ()A: Salpingita prezint risc de sterilitate tubarB: Secundar unei infecii netratate poate sa apar o form diseminat cu febr poliartrita, pustulozaC: Adenopatiile inghinale sunt manifestri frecventeD: Cervicita este deseori evideniat prin leucoreeE: Laringita este deseori asimptomaticVezi raspuns41. [BTS10036] Sunt afirmaii adevrate referitor la diagnosticul infeciei gonococice ()A: Este sugerat de examenul clinic in formele purulenteB: Examenul direct este concludent doar la femeiC: n formele neclasice se realizeaz culturiD: Se realizeaz un prelevat uretral, naintea primei mictiuniE: n caz de suspiciune se pot preleva probe din faringe 'i anusVezi raspuns

42. [BTS10037] Despre chlamidioza este adevarat urmtoarea afirmaie ()A: Chlamidia trachomatis este o bacterie extracelularB: Chlamidia este responsabil i de infecii digestiveC: Chlamidia poate da trahomD: Limfogranulomatoza veneric (LGV) evolueaz in 4 fazeE: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaza uretrita, conjunctivita si poliartritaVezi raspuns

43. [BTS10038] Sunt adevrate afirmaiile despre limfogranulomatoza veneric ()A: Evolueaz in 3 fazeB: n faza primar apar leziuni cutaneo-mucoase papulare analeC: Faza secundar apare la ani dupa cea primarD: n faza secundar apar adenopatii, cel mai frecvent inghinaleE: Faza teriar este caracterizat de apariia fibrozei i a tulburrilor de drenare limfaticVezi raspuns

44. [BTS10039] Cu privire la diagnosticul chlamidiozei, sunt false urmtoarele, cu excepia: ()A: PCR este tehnic de referintB: Serologia este tehnica de referinC: PCR este putin relevant i se realizeaz doar pentru diagnosticarea formelor profunde sau a complicaiilorD: Serologia nu disociaz Chlamidiae trachomatis de Chlamidiae pneumoniaeE: Se recolteaza o prob din mucoasa uretral, o prob de urin, sau un frotiu cervico-vaginalVezi raspuns

45. [BTS10040] Sunt afirmaii corecte privind tratamentul chlamidiozei ()A: Depinde de locul infectatB: n leucogranulomatoza veneric: Penicilin G i.v.C: n prostatite i orhiepididimite: fluorochinoloneD: n salpingite: Amoxicilin- Acid clavulanic (10 zile)+ Doxiciclin (21 zile)E: n uretrite i cervicite: CiprofloxacinaVezi raspuns

46. [BTS10041] Sunt caracteristice sifilisului primar (pg. 332)A: n acest stadiu poate aprea neurosifilisulB: Sancrul sifilitic apare cel mai frecvent la nivelul palmelor i tlpilorC: Sancrul sifilitic este o ulceraie frecvent unic, superficial, indolorD: Sancrul cicatrizeaz spontanE: Pot aprea semne generale ca febra sau hepatosplenomegalieVezi raspuns

47. [BTS10042] Sunt afirmaii false despre sifilisul secundar: ()A: Sifilidele sunt leziuni tardiveB: Rozeola sifilitic este foarte contagioasC: Semnele generale sunt absenteD: Apare la aproximativ ase sptmni dupa sancruE: Se intlnesc plci mucoase sau alopecieVezi raspuns

48. [BTS10043] Identificati, afirmat,iile corecte referitoare la neurosifilis ()A: Are ca forme tardive tabesul, goma sifilitic si paralizia generalB: Poate sa apar n stadiile secundar si teriarC: Se poate identifica o meningitD: Formele tardive apar frecventE: Se poate ntalni afectare oftalmicVezi raspuns

49. [BTS10044] Sunt adevrate despre diagnosticul n sifilis: (pag:333)A: VDRL-ul este un test non-treponemicB: VDRL+/THPA-: cicatrice serologic a unui sifilis vechi (sau treponematoz non veneric)C: Testul de imunofluorescen indirect se face n caz de VDRL-/TPHA-D: THPA este un test non treponemicE: Diagnosticul direct este specific, dar deseori greu de realizat n practicVezi raspuns

50. [BTS10045] Sunt afirmaii adevrate despre sifilis ()A: n sifilisul primar se administreaz Penicilina G 18-24 M UI/zi in 6 perfuzii 14-21 zileB: n sifilisul teriar apar manifestri visceraleC: Sancrul este situat frecvent la nivelul glandului sau vulveiD: Diagnosticul direct presupune realizarea VDRL si THPAE: Sifilidele sunt leziuni papuloase, armii, scuoamoaseVezi raspuns51. [BTS10046] Despre sifilis sunt adevrate urmtoarele afirmaii, mai puin ()A: In caz de alergie la Penicilin G, se administreaz flourochinoloneB: VDRL+/THPA- semnific un test fals pozitivC: In sifilisul primar se prescrie Benzatin benzilpenicilina M UI i.m. x 3 injecii la o sptmn distanD: Sancrul prezint adenopatie neinflamatorie satelitE: Rozeola sifilitic este o leziune precoce n sifilisul secundarVezi raspuns

52. [BTS10047] .Bilanul care trebuie realizat n infeciile cu transmitere sexual, trebuie s cuprind ()A: Serologie HIV 1 si 2 (cu acordul pacientului)B: Examen clinicC: Anamneza semnelor funcionaleD: Examen imunohistochimicE: BiopsiiVezi raspuns

53. [BTS10048] Sunt afirmaii false cu privire la infeciile cu transmitere sexual, cu excepia ()A: Chlamidia este responsabil de infecii oculareB: In infecia gonococic tratamentul presupune administrare de Norfloxacina 250 mg i.m.C: Sancrul este caracteristic sifilisului secundarD: Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter asociaz balanita/vaginita, adenopatii inghinale i sterilitateE: n tratamentul sifilisului secundar, n caz de alergie la Penicilina G, se administreaz DoxiciclinVezi raspuns

54. [BTS10049] Reactia Herxheimer n sifilis presupune ()A: Scurgeri uretraleB: FebrC: PoliadenopatiiD: HepatosplenomegalieE: Erupie cutanatVezi raspuns

55. [BTS10050] Sunt factori de risc recunoscui pentru apariia infeciilor cu transmitere sexual ()A: Consumul de droguri i.v.B: Antecedente de infecii cu transmitere sexualaC: Nivel socio-economic nefavorabilD: Sexul femininE: Perioada primelor doua decenii ale vieii sexualeVezi raspuns

56. [BTS10051] Formele tardive ale sifilisului tertiar ,devenite exceptionale ,cuprind: (pag.333)A: tabesulB: rozeola sifiliticaC: goma sifiliticaD: sifilideleE: paralizia generalaVezi raspuns

57. [BTS10052] Tratamentul infectiilor cu transmitere sexuala este: (332)A: Infectie cu gonococ: Ceftriaxona 250 mg per osB: Infectie cu gonococ: Ceftriaxona 250 mg intramuscularC: Chlamidioza- cervicita: Azitromicina 1g per osD: Chlamidioza- uretrita: Azitromicina 1g per osE: Sifilis: Penicilina V sau ciclineVezi raspuns

58. [BTS10053] VDRL+/TPHA- se intalneste in: ()A: cirozaB: MNIC: lupus, sclerodermieD: sarcinaE: sindrom antifosfolipidic, poliartrita reumatoidaVezi raspuns

59. [BTS10054] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre sancrul sifilitic ()A: cel mai adesea unicaB: profundaC: indoloraD: cu margini difuze, fara relief, cu suprafata curataE: baza indurataVezi raspuns

60. [BTS10055] Sancrul sifilitic se situeaza cel mai adesea la nivelul: ()A: vulveiB: glanduluiC: clitorisuluiD: anusuluiE: cavitatii bucaleVezi raspuns61. [BTS10056] Caracterizeaza rozeola sifilitica: ()A: leziuni precoce in sifilisul secundarB: apar in sifilisul primarC: macule roz, pruringinoaseD: nepruringinoaseE: fara interval de piele sanatoasaVezi raspuns

62. [BTS10057] Sifilidele se caracterizeaza prin: ()A: leziuni tardive in sifilisul secundarB: papuloaseC: aramiiD: maculoaseE: in general pe palme si talpi, foarte contagioaseVezi raspuns

63. [BTS10058] In stadiul secundar al sifilisului se intalnesc: ()A: placi cutanate, alopecieB: febraC: adenopatiiD: hepatosplenomegalieE: leziuni cardiovasculareVezi raspuns

64. [BTS10059] Urmatoarele afirmatii despre neurosifilis sunt adevarate: ()A: se poate intalni in stadiile secundar si tertiar al sifilisuluiB: se poate identifica o meningitaC: afectare a perechilor de nervi cranieniD: afectare oftalmicaE: tabesul, goma sifilitica, paralizia generala foarte frecventeVezi raspuns

65. [BTS10061] Sindromul Fitz-Hugh-Curtis este: ()A: perihepatitaB: pericolecistitaC: colecistita acuta la femeieD: peritonita cauzata de Chlamydiae Trachomatis la femeieE: cauzata de Chlamydia trachomatis la femeieVezi raspuns

66. [BTS10062] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre Chlamidioza: ()A: este o ISTB: boala foarte raspandita in lumeC: este daca de Chlamydia pneumoniae care poate da si trahomD: serotipurile L1, L2, L3 sunt responsabile de LGVE: este data de Chlamydia trachomatisVezi raspuns

67. [BTS10063] Tratamentul infectiei gonococice se face astfel: ()A: rapid cu ceftriaxona 250 mg im, foarte eficaceB: tratament rapid in formele diseminateC: tratament prelungit in formele diseminateD: asociat sistematic cu cel al chlamidiozeiE: control dupa 7 zileVezi raspuns

68. [BTS10064] Manifestarile clinice ale infectiei gonococice sunt urmatoarele: ()A: forma diseminata cu febra, poliartrita, pustulozaB: forme oftalmice, la nou nascutC: deseori asimptomatice: faringita, anorectita, prostatita acutaD: uretrita: scurgere purulenta verzuie, arsuri mictionaleE: orhiepididimita, cervicita, salpingitaVezi raspuns

69. [BTS10065] Profilaxia primara a IST include: (pag:330)A: vaccinare contra virusului hepatitic BB: vaccinare anti-HPV a tututor fetelor de 14 aniC: vaccinare anti-HPV a fetelor de 15-23 de ani care nu au avut raporturi sexualeD: vaccinare anti-HPV dupa trei ani de la debutul vietii sexualeE: vaccinare anti-gonococVezi raspuns

70. [BTS10066] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter include: ()A: uretritaB: conjunctivitaC: poliadenopatieD: sancruE: eruptie cutanataVezi raspuns71. [BTS10067] Reacia Herxheimer implic ()A: HepatosplenomegalieB: PoliadenopatiiC: Erupie cutanatD: Afectare oftalmicE: FebrVezi raspuns

72. [BTS10068] Sifilisul secundar este caracterizat prin (pag:333)A: Poate aprea alopecieB: Leziuni precoce sub forma de macule roz, nepruriginoaseC: Poate aprea smnul HomansD: Reprezint stadiul de sancruE: Poate aprea sindromul Laubry si PezziVezi raspuns

73. [BTS10069] Sindromul Fiessinger-Leroy-Reiter are urmtoarele elemente ()A: PoliartritB: OrhiepididimitC: ConjunctivitD: FaringitE: UretritVezi raspuns

74. [BTS10070] Infecia cu gonococ este asociat cu urmtoarele elemente ()A: n caz de suspiciune se pot recolta probe din faringe i din anusB: Prelevatul uretral se face cel mai bine dimineaa, naintea primei miciuniC: Se realizeaz sistematic antibiograma dup izolarea bacterieiD: n uretrita simptomatic la brbat se realizeaz o cultur pe mediu specificE: Examenul direct este concludent doar la femeiVezi raspuns

75. [BTS10071] Profilaxia secundar a IST se face prin ()A: Identificarea sistematic a IST asociateB: Depistarea i tratarea partenerilor pacientuluiC: Vaccin anti-VHBD: Vaccin anti-HIVE: Vaccinul anti-HPVVezi raspuns

76. [BTS10072] Managementul curativ al IST este caracterizat de ()A: Sunt frecvente rezistenele germenilorB: Pacientul trebuie sa revin la control dup tratamentC: Se interzic raporturile sexuale pe durata tratamentuluiD: Trebuie recomandat tuturor partenerilor pacientuluiE: Trebuie instituit rapidVezi raspuns

77. [BTS10073] Conjunctivita neonatal poate fi provocat de ()A: HerpesB: TrichomoniazC: ChlamydiaD: GonococE: SifilisVezi raspuns

78. [BTS10080] Afirmatii false despre tratamentul infectiei cu gonococ: ()A: Examenul direct este concludent doar la barbatiB: Prelevatul uretral se realizeaza inaintea primei mictiuniC: Flora vaginala contine coci gram pozitiviD: Se intalnesc diplococi gram negativi "in boabe de cafea" in macrofageE: In caz de suspiciune se pot recolta probe din cavitatea bucala si anusVezi raspuns

79. [BTS10081] Afirmatii adevarate despre infectia cu Chlamydia: ()A: Poate da trahomB: Este cauza de Chlamydia psittaciC: Doar serotipurile L2 si L3 dau LGVD: LGV este mai frecventa la persoanele homosexualeE: Bacteria este intracelularaVezi raspunsIntrebarile din temaInfeciile nosocomiale1. [NOS10002] Referitor la infeciile nosocomiale sunt adevrate urmtoarele aspecte, cu excepia: (pg. 339)A: sunt infecii asociate ngrijirilor medicaleB: sunt infecii asociate activitii de ngrijire curativC: sunt infecii asociate activitilor de profilaxieD: sunt infecii asociate activitilor de diagnosticE: sunt infecii asociate automedicaiei la domiciliuVezi raspuns

2. [NOS10003] Cele mai frecvente infecii nosocomiale sunt: (pg. 340)A: pneumopatiile infecioaseB: infeciile urinareC: infeciile digestiveD: infecii legate de catetereE: infeciile de plag operatorieVezi raspuns

3. [NOS10004] Infeciile nosocomiale de plag operatorie se definesc etiologic prin (pg. 340)A: aspect clinic: prezena obligatorie a secreiilor purulenteB: serologic: teste bacteriologice pozitiveC: biologic: cultur pozitiv dintr-o prob recoltat de la nivelul plgii operatoriiD: semne clinice si biologice aprute n primele 15 zile de la momentul interveniei, indiferent de tipul acesteiaE: semne clinice si biologice aparute n decurs de 30 de zile de la intervenie, n cazul implantrii de material strinVezi raspuns

4. [NOS10005] Privitor la msurile de izolare instituite la identificarea unor infecii nosocomiale sunt adevrate urmtoarele, cu excepia: (pg. 341)A: este indicat purtarea mstii de ctre pacientul cu tuberculozB: este indicat purtarea mtii de ctre personalul de ngrijire a pacientului cu tuberculozC: limitarea ieirilor i vizitelor pacientului cu tuberculoza pn la momentul externriiD: izolarea pacientului imunodeprimat pentru evitarea contaminrii cu microbi oportunitiE: limitarea transportului pacienilor cu infecie nosocomiale cu bacterii multirezistenteVezi raspuns

5. [NOS10006] Pneumopatiile infecioase nosocomiale se caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia (pg. 340)A: principalul factor de risc este intubarea endotrahealB: semne clinice: febr, expectoraii purulenteC: semne biologice: hemoculturi pozitiveD: semne radiologice: opaciti pulmonare vechiE: semne radiologice: opaciti pulmonare recent apruteVezi raspuns

6. [NOS10012] Aspectele importante n infeciile nosocomiale sunt urmtoarele, cu excepia ()A: Aspectele medicaleB: Aspectele economiceC: Aspectele profilacticeD: Aspectele administrativeE: Aspectele juridiceVezi raspuns

7. [NOS10013] Despre infeciile nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: ()A: Reprezint infecii prezente n perioada de incubaie la nceputul managementului medicalB: Sunt boli frecvente cu mortalitate importantC: Se refer la ingrijirea curativD: Se refer la ingrijirea profilacticE: Se refer la activitatea de diagnosticareVezi raspuns

8. [NOS10014] O singur afirmaie dintre cele enumerate mai jos este fals ()A: Prevalenta, infectiilor nosocomiale este de 10%B: Bacteriile sunt puin rezistente la tratamentC: Mortalitatea cauzat de infeciile nosocomiale este de cteva mii de cazuri pe anD: Infeciile nosocomiale pot surveni i n afara spitaluluiE: Infeciile nosocomiale pot fi cauzate de infecii de plag operatorieVezi raspuns

9. [NOS10015] Msurile profilactice pentru combaterea infeciilor nosocomiale sunt urmtoarele cu excepia ()A: Informarea si formarea personaluluiB: Utilizarea corect a antibioticelorC: Respectarea regulilor de igienD: Neizolarea bacteriilor multirezistenteE: Izolarea bacteriilor multirezistenteVezi raspuns

10. [NOS10016] Biologic pneumopatiile infecioase se caracterizeaz prin urmtoarele cu excepia ()A: Hemoculturi negativeB: Izolarea unei bacterii din cile respiratorii inferioareC: Lavaj bronhoalveolarD: Hemoculturi pozitiveE: Aspiraie endotrahealVezi raspuns11. [NOS10017] Diagnosticul infeciilor de plag poate fi sugerat de urmtoarele semne, cu excepia ()A: Cicatrice inflamatB: Cicatrice purulentC: Examene radiologice eventualeD: Nu necesit examen bacteriologie de plagE: Semnele c1inice trebuie s survin n primele 30 de zile de la interveni chirurgicalVezi raspuns

12. [NOS10018] Afirmaiile despre infeciile legate de catetere sunt adevrate, cu excepia (pag.340)A: Sunt ntotdeauna infecii nosocomialeB: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateteruluiC: Ele pot fi bacteriemiceD: Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai scurt dect cel al hemoculturilor recoltate la periferieE: Intervalul de pozitivitate al hemoculturilor recoltate pe cateter va fi mai lung dect cel al hemoculturilor recoltate la periferieVezi raspuns

13. [NOS10021] Despre infeciile nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()A: Au prevalen nalt, peste 30%B: infectii urinare -15%C: pneumopatii infectioase -30%D: infecii de plag operatorie -15%E: infectii dentareVezi raspuns

14. [NOS10036] In cadrul examenului clinic al infectiilor urinare, semnele urinare functionale sunt urmatoarele, cu exceptia: (pag 340)A: Polachiurie B: HematurieC: Imperiozitate mictionalaD: Arsuri mictionaleE: Dureri pelvieneVezi raspuns

15. [NOS10037] Masurile profilactice pentru combaterea infectiilor nosocomiale sunt urmatoarele, cu exceptia: ()A: Informarea si formarea personalului sanitarB: Respectarea regulilor de igienaC: Utilizarea corecta a antibioticelorD: Masurile de combatere a bacteriilor multirezistenteE: Screening-ul periodic in cadrul unitatilor sanitareVezi raspuns

16. [NOS10047] Infeciile nosocomiale au urmtoarele msuri profilactice, cu excepia ()A: Eliminarea deeurilor n pubele adecvateB: Sterilizarea instrumentelorC: Izolarea pacientuluiD: Purtarea mtiiE: Purtarea manuilorVezi raspuns

17. [NOS10048] n pneumopatiile infecioase nosocomiale, izolarea bacteriilor se realizeaz prin urmtoarele metode, cu excepia ()A: Prelevare distal protejatB: Aspiraie endotrahealC: ExpectoraiiD: Biopsie transcutanE: LBAVezi raspuns

18. [NOS10049] Principalele infecii nosocomiale sunt, cu excepia ()A: Infecii legate de catetereB: Infeciile oportunisteC: Infeciile de plag operatorieD: Pneumopatii infecioaseE: Infeciile urinareVezi raspuns

19. [NOS10050] Cea mai frecventa infectie nasocomiala este: (pag.340)A: Infectia urinaraB: Pneumopatiile infectioaseC: Infectia legata de cateterele perifericeD: Infectia legata de cateterele centraleE: Infectia de plaga operatorieVezi raspuns

20. [NOS10007] Semnele biologice pe care se bazeaz diagnosticul infeciilor pulmonare nosocomiale sunt: (pg. 340)A: hemoculturi pozitiveB: izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolarC: izolarea unei bacterii din expectoraieD: leucocitoz cu neutrofilieE: leucopenie cu limfocitozVezi raspuns21. [NOS10008] Referitor la infeciile nosocomiale de cateter sunt adevrate urmtoarele: (pg. 340)A: sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale dect la cele perifericeB: sunt mai frecvent localizate la cateterele periferice dect la cele centraleC: sunt cele mai frecvente tipuri de infeciile nosocomialeD: diagnosticul pozitiv se stabilete prin minimum trei culturi pozitive de la nivelul cateteruluiE: diagnosticul pozitiv se stabilete print-o cultur pozitiv de la nivelul cateteruluiVezi raspuns

22. [NOS10009] Definirea infeciilor urinare nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele criterii (pg. 340)A: epidemiologic: infecie n perioada de incubaie la momentul internrii ntr-o unitate sanitarB: clinic: febr, polachiurie, imperiozitate micC: biologic: prezena unei bacteriurii asimptomaticeD: biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultura>100 CFU/ml+leucociturie >100/ml)E: biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv (cultura>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml)Vezi raspuns

23. [NOS10010] Diagnosticul pneumopatiilor infecioase nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele semne: (pg. 340)A: clinice: tuse, dispnee, wheezingB: clinice: febr, expectoraii purulenteC: biologice: hemoculturi pozitiveD: radiologice: opacitii pulmonare recente apruteE: radiologice: infiltrat interstiial recent aprutVezi raspuns

24. [NOS10011] Msurile profilactice ale infeciilor nosocomiale cuprind: (pg. 340-341)A: splarea minilor naintea fiecrei ngrijiri acordateB: splarea minilor dup fiecare ngrijire acordateC: purtarea mnusilor sterile indiferent de tipul de ngrijire acordatD: sterilizarea instrumentaruluiE: purtarea mtilorVezi raspuns

25. [NOS10019] Urmtoarele, reprezint aspectele importante n infeciile nosocomiale ()A: Sunt boli frecvente cu mortalitate si morbiditate crescutB: SupraveghereaC: Izolarea bacteriilor multirezistenteD: IgienaE: Nu se administreaz antibioticVezi raspuns

26. [NOS10020] Ca i definiie, infeciile nosocomiale reprezint ()A: Infecii asociate ingrijirilor medicaleB: Orice infecie care survine la un pacient n timpul managementului medical i nu este n perioada de incubaie la nceputul managementuluiC: Infecia poate surveni ntr-o unitate sanitarD: Infecia poate surveni n afara unitii sanitareE: Nu se refer la activitile de ngrijire curativeVezi raspuns

27. [NOS10022] Despre profilaxia infeciilor nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele ()A: Informarea pacientului este obligatorieB: Semnalarea infeciilor nosocomiale este obligatorieC: Msurile profilactice sunt fundamentale pentru combaterea infeciilor nosocomialeD: Semnalarea infeciilor nosocomiale nu este obligatorieE: Infecia nosocomiala nu poate duce la despgubirea pacientuluiVezi raspuns

28. [NOS10023] Referitor la infeciile urinare ca i infecii nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()A: Reprezint procentul cel mai mic de infecii nosocomialeB: Sunt definite pe criteriul epidemiologicC: Sunt definite pe criteriul clinicD: Sunt definite pe criteriul biologicE: Sunt definite pe criteriul radio logicVezi raspuns

29. [NOS10024] Din punct de vedere clinic, infeciile urinare, se caracterieaza prin urmtoarele (pag.340)A: FebrB: FrisonC: PolachiurieD: Dureri pelvineE: Imperiozitate mictionalaVezi raspuns

30. [NOS10025] Infeciile urinare ca i infeciile nosocomiale, se caracterizeaz prin urmtoarele: ()A: Sa fie infectie dobndit ntr-o unitate sanitarB: Clinca este putin evidentC: Bacteriuria n absena semnelor clinice semnaleaz o colonizareD: Sunt cea mai frecvent cauz de infect,ii nosocomialeE: Examenul citobacteriologic al urinei nu este neaprat pozitivVezi raspuns31. [NOS10026] Despre pneumopatiile infecioase, din cadrul infeciilor nosocomiale se poate afirma ()A: Reprezint 10% din infeciile nosocomialeB: Diagnosticul se bazeaz pe semne cliniceC: Diagnosticul se bazeaz pe semne biologiceD: Diagnosticul se bazeaz pe semne radiologiceE: Principalul factor de risc este intubarea endotrahealVezi raspuns

32. [NOS10027] Diagnosticul pneumopatiilor infecioase, n cadrul infecii lor nosocomiale se face lund n considerare ()A: FebraB: Opacitti pulmonare recent apruteC: Hemoculturi negativeD: Nu se pot izola bacterii din cile aeriene inferioareE: Antigen urinar Legionella pozitivVezi raspuns

33. [NOS10028] Despre infeciile de plag operatorie, din cadrul infeciilor nosocomiale, se poate afirma ()A: Reprezinta pn la 15% dintre infeciile nosocomialeB: Se caracterizeaz prin semne cliniceC: Nu apar semne radio logice niciodatD: Apar semne biologiceE: Reprezint 10% dintre infeciile nosocomoialeVezi raspuns

34. [NOS10029] Semnele clinice apar n cazul infeciilor de plag, din cadrul infeciilor nosocomiale: ()A: La 45 de zile de la intervenia chirurgicalB: La 30 de zile de la intervenia chirurgicalC: La 2 ani n cazul implantrii de material strinD: n decursul primului an n cazul implantrii de material strinE: n cazul infeciilor de plag ca i infecii nosocomiale, semnele pot surveni oricnd de la intervenia chirurgicalVezi raspuns

35. [NOS10030] Referitor la infeciile legate de catetere, din cadrul infeciilor nosocomiale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()A: Reprezint 10% dintre infeciile nosocomialeB: Apar mai frecvent in cazul cateterelor perifericeC: Apar mai frecvent in cazul cateterelor centraleD: Reprezint 15% dintre infeciile nosocomialeE: Nu sunt intotdeauna considerate infectii nosocomialeVezi raspuns

36. [NOS10031] Msurile de igien n cazul infeciilor nosocomiale vizeaz: (pag:340)A: Spatiile:igienizarea zilnica conform protocolului stabilitB: Purtarea manuilor numai sterileC: Personalul de ingrijireD: Sterilizarea instrumentelor conform protocolului stabilitE: Eliminarea deeurilorVezi raspuns

37. [NOS10032] n cazul infeciilor nosocomiale, anumite masuri de izolare speciale sunt instituite la identiicarea unei b.infectioase cum ar fi: (pag: 341)A: TuberculozaB: Pneumonii bacterineC: Bacterii multirezistenteD: Infectii urinareE: Pacient imunodeprimatVezi raspuns

38. [NOS10033] Infectiile nosocomiale cel mai frecvent intalnite sunt reprezentate de: (pag.339)A: infectiile cerebro meningealeB: infectiile pulmonareC: infectiile urinareD: infectiile oculareE: infectiile de plaga operatorieVezi raspuns

39. [NOS10034] Informarea pacientului afectat de o infectie nosocomiala: (339)A: este obligatorie pentru apartinatorii pacientuluiB: este obligatorie pentru pacientC: este facultativaD: poate conduce la despagubireE: tine de decizia spitaluluiVezi raspuns

40. [NOS10038] Masurile de izolare speciale in caz de tuberculoza sunt urmatoarele: ()A: limitarea iesirilor pacientuluiB: limitarea vizitelor pana la sfarsitul perioadei contagioaseC: masca pentru pacient este inutilaD: masca pentru personalE: material de protectie sterilVezi raspuns41. [NOS10039] Diagnosticul infectiilor de catetere se face astfel: ()A: cultura pozitiva a cateteruluiB: ele nu sunt bacteriemiceC: hemoculturile de pe cateter se pozitivizeaza mai rapid decat cele de la periferieD: diagnosticul necesita multiple culturi de pe cateterE: ele pot fi bacteriemiceVezi raspuns

42. [NOS10040] Infectiile urinare nosocomiale se definesc astfel: ()A: clinic: febra, semne functionale urinareB: biologic: cultura > 100 000 CFU/ml + leucociturie >10 000/mlC: biologic: cultura >1000 CFU/ml sau leucociturie >10 000/mlD: epidemiologic: infectie dobandita intr-o unitate sanitaraE: biologic: cultura >1000 CFU/ml + leucociturie >10 000/mlVezi raspuns

43. [NOS10041] Urmatoarele afirmatii despre infectiile nosocomiale sunt adevarate: (pag.339)A: prevalenta inalta, in jur de 50%B: mortalitate de cateva mii pe anC: cel mai frecvent: urinare, pulmonare, de plaga operatorie, de cateterD: bacteriile responsabile sunt deseori multirezistenteE: prevalenta 10%Vezi raspuns

44. [NOS10042] n cazul TBC se iau urmtoarele msuri de izolare ()A: Izolare de protecie pentru a evita contaminarea pacientului cu germeni oportunitiB: Utilizarea de material de protecie steril de ctre personalC: Limitarea vizitelorD: Limitarea ieirilor pacientuluiE: Masca pentru personal i pacientVezi raspuns

45. [NOS10043] Principalele msuri profilactice pentru infecii nosocomiale sunt ()A: Eliminarea deeurilor n pubele adecvateB: Sterilizarea instrumentelorC: Purtarea mnuilorD: Izolarea pacientuluiE: Igiena minilorVezi raspuns

46. [NOS10044] Infeciile nosocomiale legate de catetere se caracterizeaz ()A: Sunt ntotdeauna infecii nosocomialeB: Hemoculturile recoltate pe cateter se pozitiveaz mai greu dect cele de la periferieC: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateteruluiD: Reprezint 20% din totalul infeciilor nosocomialeE: Reprezint 10% din totalul infeciilor nosocomialeVezi raspuns

47. [NOS10045] Infeciile nosocomiale de plag operatorie sunt marcate de ()A: Cicatrice cu margini necrozateB: Cicatrice purulentC: Cicatrice inflamatD: Stare general alteratE: FebrVezi raspuns

48. [NOS10046] Pneumopatiile infecioase nosocomiale ()A: Au drept factor de risc principal intubarea endotrahealB: Sunt marcate de opaciti pulmonare recent aprute pe radiografieC: Sunt obiectivate de antigen urinar Legionella pozitivD: Reprezint 10% din infeciile nosocomialeE: Reprezint 30% din infeciile nosocomialeVezi raspunsIntrebarile din temaSepticemiile1. [SEP10003] In sepsis avem, cu EXCEPTIA: (pag 370)A: febraB: infectie confirmataC: frecventa cardiaca >90 bpmD: frecventa respiratorie 20/minB: tulburari de coagulareC: leucopenieD: temperatura >38 gradeE: dovada unei infectii bacterieneVezi raspuns

37. [SEP10009] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde: (pg. 370)A: febr peste 38C sau sub 36CB: frecvena cardiac peste 90/minC: oligurieD: frecvena respiratorie peste 20/minE: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule imatureVezi raspuns

38. [SEP10010] Care dintre urmtoarele date asociate unei infecii cu criterii de SIRS definesc sepsisul grav? (pg. 370)A: hipotensiune arterial: presiunea arterial sub 90 mmHg sau scdere cu 40 mmHgB: hipoperfuzie periferic cu cianoz, marmorareC: insuficien respiratorie: hipoxemie inexplicabilD: tulburri de coagulareE: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule imatureVezi raspuns

39. [SEP10011] n cazul unui pacient cu criterii de sepsis care dintre urmtoarele date constituie semne de gravitate imediat? (pg. 371)A: hipotensiune i semne de anomalie a perfuziei tisulareB: febr peste 38C sau sub 36CC: semne cutanate: cianoz, marmorare, cresterea timpului de recolorare cutanat, scderea local a temperaturii cutanateD: oligurie: diurez spontan sub 0,5 ml/kg/orE: anomalii ale funciilor superioareVezi raspuns

40. [SEP10012] Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare la tratamenul sepsisului sunt adevrate? (pg. 374)A: este iniiat de urgen dup recoltarea probelor microbiologiceB: este iniial probabilistic, ghidat de contextul clinic i epidemiologicC: se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie, pe o perioad de 15 zile, sau mai multD: se face per os, n monoterapie, pe o perioad de cel puin 3 sptmniE: va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologiceVezi raspuns41. [SEP10013] Persistena febrei la un pacient cu sepsis impune: (pg. 375)A: repetarea hemoculturilorB: identificarea unor noi localizri secundareC: continuarea tratamentului iniial, febra nefiind un indicator fidel al eficienei terapeuticeD: verificarea porii de intrareE: identificarea unei complicaii iatrogeneVezi raspuns

42. [SEP10028] Termenul bacteriemie desemneaz ()A: Prezena bacteriei n sngeB: Obiectivarea bacteriemiei ntr-o hemoculturC: Obiectivarea bacteriemiei n mai multe hemoculturiD: Se prefer termenul de bacteriemie nu de septicemieE: Se prefera termenul de septicemie nu de bacteriemieVezi raspuns

43. [SEP10029] Definiia clinic a sindromului de rspuns inflamator sistemic cuprinde (pg. 370)A: Lipsa febreiB: Leucopenia < 4000/mm3C: Febra peste 38 grade CelsiusD: Hiperleucocitoza peste 12000/mm3E: Frecvena respiratorie si cardiac normalVezi raspuns

44. [SEP10030] Tabloul de sepsis asociat cu disfuncia de organ, se manifest prin urmtoarele ()A: Fr consecine hemodinamiceB: MarmorareC: Respiraie normalD: Insuficient renalE: Tulburri de coagulareVezi raspuns

45. [SEP10031] Despre mortalitatea aparut n cazul ocului septic, sunt adevrate urmtoarele afirmatii ()A: Nu este mareB: Este relativC: Este de 50%D: Nu este influentat de alte comorbidittiE: Este cu atat mai mare cu ct pacientul prezint un teren fragilVezi raspuns

46. [SEP10032] Semnele de gravitate imediat n diagnosticul de SIRS sunt ()A: Diureza spontan sub 0,5ml/kg/orB: HipotensiuneC: HipertensiuneD: Semne cutanateE: Semne de anomalie a perfuziei tisulareVezi raspuns

47. [SEP10033] Purpura fulminans ()A: Uneori se manifest cu febrB: Purpura cu extensie rapidC: Pacientul poate face tratament ambulatorD: Purpura fulminans este o urgen vital absolutE: Se manifest cu sindrom meningealVezi raspuns

48. [SEP10034] Terenul cu risc in apariia purpurei fulminans este ()A: ToxicomanieB: Prezenta de material strainC: Perioada postoperatorie tardivD: Imunosupresie dobnditE: Fr imunosupresie congenitalVezi raspuns

49. [SEP10035] Referitor la hemoculturi, sunt adevrate urmtoarele afirmaii ()A: Se recolteaz nainte de instituirea oricrei antibioterapiiB: Se recolteaza dou flacoane pe serieC: Se fac 3 serii de hemoculturi/24 de oreD: Se recolteaz aproximativ 30ml de sngeE: Se recolteaz aproximativ l Oml de sngeVezi raspuns

50. [SEP10036] Referitor la hemoculturile pozitive in septicemie, sunt adevrate urmtoarele (pag:372)A: Confirm bacteriemiaB: Dac identificarea arat mai muli germeni diferii se ia n considerare o poart de intrare particularC: Este de preferat ca mai multe probe de hemocultur s fie pozitive la aceeasi bacterieD: O singura hemocultura pozitiva pentru Stafilococ coagulazo-negativ pune diagnosticul de bacteriemieE: Nu poate fi vorba de poarta de intrare cutanatVezi raspuns51. [SEP10038] Referitor la hemoculturile negative, sunt adevrate urmtoarele ()A: Elimin diagnosticul de bacteriemieB: Pot fi germeni cu cretere lent sau ciuperciC: Nu elimin diagnosticul de bacteriemieD: Pot exista hemoculturi negative n caz de tratament antibiotic recenE: n caz de recoltare nu exist posibilitatea de a avea hemoculturi negativeVezi raspuns

52. [SEP10039] n cazul sindromului inflamator biologic, pot sa apar ()A: HiperleucocitozaB: TrombocitozaC: PCR ridicatD: Procalcitonina ridicatE: VSH cu valori normaleVezi raspuns

53. [SEP10040] Elementele ce influeneaz diagnosticul n favoarea unei insuficiene de organ sunt ()A: Creterea ureei si creatininei n sngeB: Acidoza metabolicC: Scderea factorilor de coagulareD: Insuficiena hepatocelularE: Alcaloza metabolicVezi raspuns

54. [SEP10041] Examene orientate clinic n cazul septicemiei sunt ()A: Punctie lombarB: Examen citobacteriologic al sputeiC: Examen imagistic specific al situs-ului infectatD: Fr radiografie toracicE: ECBUVezi raspuns

55. [SEP10042] Dac poarta de intrare sunt tegumentele, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt ()A: Interveniile chirurgicaleB: PlgileC: ToxicomaniaD: Montarea de cateterE: ArsurileVezi raspuns

56. [SEP10043] Dac poarta de intrare sunt cile biliare, factorii favorizani pentru apariia septicemiei, sunt ()A: Litiaza biliarB: Cateterismul retrogradC: ChirurgiaD: AlcoolismulE: ToxicomaniaVezi raspuns

57. [SEP10044] Dac poarta de intrare este endocardul, factorii favorizani pentru apariia septicemiei sunt ()A: Existena unei valvulopatiiB: Chirurgie dentaraC: Cateterism retrogradD: Cateter venosE: ToxicomanieVezi raspuns

58. [SEP10045] Diagnosticul diferenial al septicemiei, se face cu urmtoarele afeciuni ()A: oc cardiogenB: Febr acutC: Embolie pulmonarD: TuberculozE: oc hipovolemicVezi raspuns

59. [SEP10046] Principiile de management n caz de septicemie constau n ()A: Spitalizare de urgenB: Spitalizare ambulatorieC: Montarea unui cateter pentru abord venosD: Montarea unei sonde naso-gastriceE: Supraveghere clinicVezi raspuns

60. [SEP10047] Meninerea funciilor vitale n caz de oc se realizeaz astfel: ()A: OxigenoterapieB: Fr intubare sau ventilare mecanicC: Epurare extrarenal de urgenD: Expansiune volemicE: Tratarea insuficiente,i circulatoriiVezi raspuns61. [SEP10048] Despre tratamentul antiinfecios n caz de septicemie, sunt adevte urmtoarele ()A: Este un tratament sigur de la nceputB: Tratamentul antibiotic se face pe cale intravenoasC: Cel mai adesea se face biterapieD: Durata tratamentului este de obicei peste 20 de zileE: Tratamentul este iniial probabilistVezi raspuns

62. [SEP10049] Monitorizarea clinic n caz de septicemie, ia n calcul urmtorii parametrii ()A: TemperaturaB: Intolerana antibioticeC: Oximetria pulsuluiD: Funcii superioareE: DiurezaVezi raspuns

63. [SEP10050] Supravegherea tratamentului din punct de vedere clinic, se face lund n considerare ()A: Curba termicB: Poarta de intrareC: Repetarea hemoculturilorD: Identificarea unei complicaii iatrogeneE: Localizri secundareVezi raspuns

64. [SEP10051] In septicemii, supravegherea tratamentului din punct de vedere biologic, se face lund n considerare urmtoarele ()A: HemogramaB: Curba termicC: CPRD: Localizrile secundareE: HemostazaVezi raspuns

65. [SEP10052] n caz de persisten a febrei, sunt necesare urmtoarele ()A: Repetarea hemoculturilorB: Verificarea porii de intrareC: Identificarea unei complicaii iatrogeneD: Verificarea caracterului adecvat al antibioterapieiE: Se determin CPRVezi raspuns

66. [SEP10053] Purpura fulminans este o urgenta vitala absoluta care asociaza urmatoarele semne: (pag.371)A: febraB: hipotensiuneC: sindrom meningealD: semne de anomalie a perfuziei tisulareE: purpura cu extindere rapidaVezi raspuns

67. [SEP10054] In septicemia cu P. aeruginosa (nosocomial) tratamentul de prima intentie include: (pag.374)A: ceftriaxonB: ciprofloxacinaC: ceftazidimD: piperacilina-tazobactamE: imipenemVezi raspuns

68. [SEP10055] Toxicomania este factor favorizant in septicemiile cu poarta de intrare: (373)A: TegumentB: PlamanC: EndocardD: Sistem urinarE: Focar vascularVezi raspuns

69. [SEP10056] Cateterul reprezinta factor favorizant pentru septicemiile cu poarta de intrare: (373)A: TegumentB: PlamanC: EndocardD: Sistem urinarE: Focar vascularVezi raspuns

70. [SEP10057] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare tegumentara sunt: (373)A: AnaerobiB: StreptocociC: Bacili gram negativi - listeria monocytogenesD: StafilocociE: PseudomonasVezi raspuns71. [SEP10058] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare tub digestiv sunt: (373)A: AnaerobiB: Streptococi DC: EnterobacteriiD: StafilocociE: Pseudomonas sp.Vezi raspuns

72. [SEP10059] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare - plamani, sunt: (pg. 373)A: Klebsielle pnedumoniaeB: StreptocociC: Pseudomonas sp.D: StafilocociE: Streptococcus pneumoniaeVezi raspuns

73. [SEP10060] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare FOCAR VASCULAR sunt: (373)A: Klebsielle pnedumoniaeB: StreptocociC: Bacili gram negativiD: StafilocociE: EnterocociVezi raspuns

74. [SEP10061] Tratamentul de prima intentie in cazul septicemiei cu stafilococ comunitar, sensibil la meticilina se face cu: ()A: CefepimB: OxacilinaC: CloxacilinaD: in functie de gravitate, aminozidE: acid fusidicVezi raspuns

75. [SEP10062] Tratamentul septicemiei cu pneumococ are ca alternativa: ()A: CeftriaxonB: CefotaximC: Glicopeptid (in caz de alergie)D: AmoxicilinaE: ImidazolVezi raspuns

76. [SEP10064] Septicemia cu semne de gravitate in focar primitiv aparent (nosocomial) se face cu urmatoarele cu exceptia: ()A: Cefepim sau cefpiromB: amikacina sau isepamicinaC: vancomicinaD: cefotaxim sau ceftriaxonE: imidazolVezi raspuns

77. [SEP10065] Septicemia cu semne de gravitate in focar aparent (comunitar) se trateaza cu: ()A: CefotaximB: ceftriaxonC: AminozidD: CefepimE: CefpiromVezi raspuns

78. [SEP10066] Spticemia cu Salmonella sp. se trateaza cu: ()A: Ciprofloxacina sau ofloxacina, de prima intentieB: Ceftriaxon, de prima intentieC: Cefepim sau Cefpirom de a doua intentieD: AmoxicilinaE: Ceftriaxon, in alternativaVezi raspuns

79. [SEP10069] Alternativa in tratamentul septicemiei cu meningococ sunt urmatoarele, cu exceptia: ()A: AmoxicilinaB: CeftriaxonC: CefotaximD: GlicopeptidE: AmpicilinaVezi raspuns

80. [SEP10070] Tratamentul septicemiei cu P. Aeruginosa comunitar se face dupa cum urmeaza: ()A: [Ticarcilina sau Piperacilina] + [Amikacina sau Isepamicina], de prima intentieB: [Ticarcilina sau Piperacilina] + [Amikacina sau Isepamicina], alternativaC: Ciprofloxacina + [Amikacina sau Isepamicina], alternativaD: doar Ciprofloxacina, alternativaE: Cefalosporine de a treia generatie, alternativaVezi raspuns81. [SEP10071] Tratamentul Septicemiei cu semne de gravitate in focar aparent comunitar se face cu: ()A: CefotaximB: CeftriaxonaC: AminozidD: Cefalosporine de a patra generatieE: Cefalosporine de a cincea generatieVezi raspuns

82. [SEP10072] Factorii favorizanti pentru septicemiile cu poarta de intrare urinara sunt: ()A: obstacol pe caile urinareB: sonda vezicala permanentaC: sarcinaD: chirurgieE: alcoolismVezi raspuns

83. [SEP10073] Tratamentul de prima intentie in septicemie, in functie de germenul suspectat este: ()A: stafilococ comunitar, sensibil la meticilina: oxacilina, cloxacilina + aminozid (in caz de gravitate)B: stafilococ nosocomial, rezistent la meticilina: vancomicina + fosfomicina sau acid fusidic sau rifampicinaC: streptococ: amoxicilinaD: pneumococ, meningococ: amoxicilina (100-150mg/kg/zi)E: streptococ D, enterococ: glicopeptidVezi raspuns

84. [SEP10074] Tratamentul de prima intentie in septicemie este urmatorul: ()A: enterobacterii (comunitar) in absenta semnelor de gravitate: biterapie cu 2 dintre cefotaxim sau ceftriaxon, fluorochinolona, aminozidB: enterobacterii (comunitar) in caz de sepsis grav: monoterapie cu cefotaxim sau ceftriaxon sau fluorochinolonaC: Salmonella: ciprofloxacina sau ofloxacinaD: Pseudomonas aeruginosa (comunitar): [Ticarcilina sau piperacilina] + [amikacina sau isepamicina]E: anaerobe: imidazolVezi raspuns

85. [SEP10075] Tratamentul septicemiei in functie de germenul suspectat este: ()A: BGN (nosocomial): [Cefepim sau Cefpirom sau Ciprofloxacina sau Imipenem sau Piperacilina + Tazobacam] + [Amikacina sau Isepamicina]B: P. aeruginosa (nosocomial): [Ceftazidim sau Piperacilina-tazobact