Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108

Download Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108

Post on 06-Nov-2015

27 views

Category:

Documents

8 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

subiecte rezolvate

TRANSCRIPT

<p>1. Manifestari ale inflamatiei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale Semnele principale ale inflamatiei sunt:</p> <p> Modificari de culoare, aspect si consistenta ale gingiei</p> <p> Modificari volumetrice prin rezorbtie verticala la nivelul tesuturilor alveolare</p> <p> Cresterile de volum ale gingiei sau tumefactiile gingivale = definesc dpdv clinic modificarile histopatologice prin </p> <p> hipertrofie (cresterea prin edem a vol gingiei) </p> <p> hiperplazie (cresterea de volum prin inmultirea si numarul sporit de cell si fibre</p> <p>2. Manifestari ale degenerescentei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale</p> <p> In prezenta semnelor manifestate de inflamatie se produc si fenomene degenerative caracterizate prin:</p> <p> Reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale</p> <p> Retractia gingivala si atrofia osoasa orizontala sunt rezultatul fenomenelor inflamatorii dar si de involutie precoce sau fiziologica, de varsta ale parodontiului marginal</p> <p>3. Metode moderne de diagnostic microbiologic in clinica gingivitelor si parodontitelor marginale</p> <p> Metoda culturilor</p> <p> Permite izolarea speciilor bacteriene patogene, studierea caracterelor si testarea sensib. la AB</p> <p> Dificultati legate de mentinerea pana la insamantare a speciilor recoltate</p> <p> Metoda hibridizarii ADN (Metodele de diagnostic prin tehnici ale biologiei moleculare)</p> <p> Necesita fragmente specifice de ADN capabile sa recunoasca secventele specifice complementare de ADN bacterian ale micro-organismului de identificat Prin metoda hibridizarii ADN exista posibilitatea decelarii ADN bacterian chiar si de la specii care nu mai sunt viabile</p> <p> Sondele ADN</p> <p> Sondele ADN contin un lant ADN dintr`un microorganism specific, sintetizat artificial, capabil sa hibridizeze secventa sa complementara de acid nucleic din culturi sau produs patologic.</p> <p> Exista sonde ADN capabile sa detecteze specii precum Actinobacilus actinomycetemcomitans, Prevotella intermedia, Phorphyromonas gingivalis, Treponema denticola</p> <p> Metoda PCR reactia polimerazei in lant</p> <p> Ofera posibilitatea ca dintr`un amestec de ADN, dintr`un produs bacterian sa fie decelata chiar si o singura molecula de ADN prin clonarea acesteia si in afara celulei vii.</p> <p> Sonde electronice computerizate</p> <p> Exercita o presiune constanta asupra tesuturilor parodontale</p> <p> Examene radiologice prin tehnici de rediografie liniara</p> <p> Substractie digitala, asistate de computer</p> <p>4. Teste moderne folosind biomarkeri pentru diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale</p> <p> Testul Periograd evidentieaza aspartat-aminotransferaza din lichidul santului gingival</p> <p> Testul Periocheck evidentieaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival</p> <p> Testul Prognostik evidentieaza elastaza din lichidul santului gingival</p> <p> Testul BANA se bazeaza pe depistarea enzimei care hidrolizeaza Benzoyl-DL-argine-naphtylamide si evidentieaza prezenta a 3 microbi patogeni: Porphyromonal gingivalis, Treponema denticola, Tannerella forsythensis.</p> <p> Testul TOPAS pune in evidenta metabolitii toxici din focarul inflamator</p> <p>5. Criteriile folosite in clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti a gingivitelor si parodontitelor marginale</p> <p> Mecanismul de producere al bolii parodontale</p> <p> Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal</p> <p> Gradul de manifestare al inflamatiei</p> <p> Circumstantele specifice si situatiile care implica o atitudine particulara de diagnostic si tratament</p> <p>6. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica</p> <p> Gingivite induse de placa bacteriana specifica:</p> <p>1) Gingivita cronica (simpla, necomplicata) prin inflamatie de cauza microbiana (prin placa bacteriana)</p> <p>2) Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana (prin placa bacteriana)</p> <p>7. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si aparute in cursul unor stari fiziologice</p> <p>1) Gingivite din cursul unor stari fiziologice</p> <p>a. Gingivita de pubertate</p> <p>b. Gingivita din cursul ciclului menstrual</p> <p>c. Gingivita de sarcina</p> <p>d. Gingivita de menopauza</p> <p>2) Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:</p> <p>a. Gingivita din diabet</p> <p>b. Gingivita din carenta vitaminei C</p> <p>c. Gingivite din boli hematologice</p> <p>i. Leucemii acute si cronice</p> <p>ii. Anemii</p> <p>iii. Trombocitopenii</p> <p>d. Gingivite din boli imunodeficitare</p> <p>i. Agranulocitoza</p> <p>ii. Granulomatoza WEGENER</p> <p>iii. Sarcoidoza</p> <p>3) Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente</p> <p>a. Gingivita hiperplazica prin hidantoina</p> <p>b. Gingivita hiperplazica prin antagonisti de Ca</p> <p>c. Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive</p> <p>d. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine</p> <p>4) Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica</p> <p>a. Pericoronaritele </p> <p>8. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:</p> <p>a. Gingivita din diabet</p> <p>b. Gingivita din carenta vitaminei C</p> <p>c. Gingivite din boli hematologice</p> <p>i. Leucemii acute si cronice</p> <p>ii. Anemii</p> <p>iii. Trombocitopenii</p> <p>d. Gingivite din boli imunodeficitare</p> <p>i. Agranulocitoza</p> <p>ii. Granulomatoza WEGENER</p> <p>iii. Sarcoidoza</p> <p>9. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si ca efect secundar a unor medicamente.</p> <p> Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente</p> <p>a. Gingivita hiperplazica prin hidantoina</p> <p>b. Gingivita hiperplazica prin antagonisti de Ca</p> <p>c. Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive</p> <p>d. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine</p> <p>10. Clasificarea gingivitelor neinduse de placa bacteriana specifica</p> <p>a. Gingivita hiperplazica (fibromatoaza) ereditara</p> <p>b. Gingivita alergica</p> <p>c. Gingivite descuamative</p> <p>d. Gingivita si gingivostomatita herpetica</p> <p>e. Gingivita si gingivostomatita aftoasa recidivanta</p> <p>f. Gingivita si gingivostomatita micotica</p> <p>g. Leziuni gingivale asociate infectiei cu: Neisseria gonorrhea, Treponema pallidum, Mycrobact tuberculosis</p> <p>h. Leziuni gingivale asociate infectiei cu unele specii de streptococi</p> <p>i. Leziuni gingivale in histoplasmoza</p> <p>j. Leziuni gingivale in varicela-zoster</p> <p>k. Leziuni gingivale traumatice: fizice, chimice, termice</p> <p>11. Clasificarea parodontitelor agresive</p> <p>1) Parodontita prepubertala</p> <p>a. Asociata cu boli generale</p> <p>b. Asociata cu boli si tulburari genetice</p> <p>2) Parodontita juvenila</p> <p>a. Localizata</p> <p>b. generalizata</p> <p>3) Parodonita marginala agresiva, rapid progresiva </p> <p>12. Clasificarea parodontitelor marginale cronice</p> <p>1) Parodontita marginala cronica superficiala</p> <p>a. Cu fenomene hiperplazice</p> <p>b. Pe fond de involutie precoce</p> <p>2) Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva</p> <p>a. Localizata</p> <p>b. Extinsa</p> <p>c. Generalizata</p> <p>3) Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica</p> <p>4) Parodontita distrofica: parodontita marginala cronica mixta</p> <p>13. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune initiala si precoce Dupa primele 2 zile de acumulare a placii se instaleaza leziunea initiala, caracterizata prin: Hiperemie activa si flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular</p> <p> Marginatie leucocitara si inceputul fazelor de micrare prin diapedeza, in special PMN in corion</p> <p> Acest stadiu corespunde unei gingivite subclinice</p> <p> Evolutia leziunii initiale poate fi oprita cu revenire la normal sau prin cresterea infiltratului limfocitar si de macrofage in corion, procesul inflamator continua sa progreseze spre stadiul de leziune precoce (in aprox o saptamana)</p> <p> Cresc cell Langerhans -&gt; initierea raspunsului imun prin intermedil cell T</p> <p> Hiperemia se accentueaza</p> <p> Apar fenomene de fragilitate capilara</p> <p> Infiltratul leucocitar este alcatuit din: limfocite, mastocite, neutrofile, plasmocite si macrofage</p> <p> PMN traverseaza lamina bazala si ajung in epiteliu si in lichidul santului gingival si al pungilor false</p> <p>14. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune precoce si stabila</p> <p> In stadiul de leziune stabila inflamatia poate fi moderata si caracterizeaza gingivita cronica pr-zisa</p> <p> Aceasta poate evolua spre parodontita marginala cronica superficiala, cand devine leziune avansata</p> <p> In stadiul de leziune stabila, dpdv histologic aceleasi k la sub 15 dar de intensitate mai mica</p> <p>15. Aspecte histopatologice ale trecerii de la gingivita cronica simpla la parodontita marginala cronica superficiala</p> <p> Leziunea stabila poate evolua spre leziune avansata care se manifesta histopatologic prin:</p> <p> Microulceratii in epiteliu</p> <p> Cresterea nr de plasmocite</p> <p> Cresterea nr de limfocite B ( semnaleaza transformarea gingivitei in parodontita)</p> <p> Epiteliul jonctional prezinta fenomene de largire a spatiilor intercell si patrunderea in aceste spatii a unor resturi cell provenite din neutrofile, limfocite si monocite distruse</p> <p> Lamina bazala este fragmentata si intretupta in multiple locuri</p> <p> Dpdv histochimic creste nivelul si activitatea unor enzime: colagenaza, fosfataza alcalina si acida, esteraze, elastaza, citocromoxidaza, Lacticdehidrogenaza, aminopeptidaze.</p> <p>16. Forme clinice in gingivita cronica simpla</p> <p> Dupa localizare si intindere Papilita = inflamatia papilei interdentare, semnul precoce al gingivitei cronice</p> <p> Gingivita marginala = afecteaza extremitatea libera a marginii gingivale si mai putin gingia fixa</p> <p> Gingivita difuza = cuprinde papila interdentara, marginea gingivala libera si gingia fixa</p> <p> Gingivita localizata = la unul sau unu numar mic de dd</p> <p> Gingivita generalizata = cuprinde gingia din intreaga cavitate bucala</p> <p> Dupa etiologie si evolutie</p> <p> Gingivita acuta de cauza microbiana, toxica, traumatica, termica cu evolutie rapida de inflamatie manifestata</p> <p> Gingivita subacuta, cu manifestari clinice mai reduse</p> <p> Gingivita cronica pr-zisa, cu manifestari clinice suportate de majoritatea pacientilor, cu evolutie nedureroasa si uneori cu exacerbari periodice de tip acut/subacut</p> <p>17. Semne subiective in gingivita cronica simpla</p> <p> Semnele subiective sunt reduse ca intensitate si in general sunt suportate de majoritatea pacientilor</p> <p> Usor prurit gingival</p> <p> Discrete dureri, suportabile la periaj si in timpul mastic. unor alim dure, acre sau prea fierbinti</p> <p> Senzatie de usturime</p> <p> Sangerari gingivale la periaj si masticatie</p> <p>18. Semne obiective in gingivita cronica simpla</p> <p> Principalul semn clinic obiectiv este sangerarea gingivala pe seama microulceratiilor de la niv epit gingival si al fragilitatii capilarelor din corion Sangerarea poate fi provocata de:</p> <p> Atingerea si presiunea exercitata de alimente in cursul masticatiei</p> <p> Periajul dentar sau folosirea scobitorii</p> <p> Succiune voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere, in afara masticatiei, prin miscarile bulejor, obrajilor, limbii</p> <p> Explorare cu sonda</p> <p> Culoarea rosie deschisa a gingiei</p> <p> Expresia hiperemiei active a vaselor din corion</p> <p> Tumefactie, marirea de volum a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere</p> <p> Aparitia de pungi false produse prin edem inflamator reversibil prin tratam antimicrobian</p> <p> Epiteliul jonctional nu e desprin de suprafata dintelui</p> <p> Pungile false au dimensiuni variabile si pot acoperi suprafetele coronare laterale pana aproape de marginea incizala/ocluzala</p> <p> Modificari ale aspectului suprafetei gingivale</p> <p> Suprafata gingiei isi pierde aspectul de gravura punctata sau de coaja de portocala si devine neteda si lucioasa</p> <p> Consistenta gingiei este variabila: mai redusa, moale usor depresibila</p> <p> Este mai ferma in formele cu tendinte proliferative</p> <p> Dpdv radiologic nu sunt semne de interesare a osului alveolar</p> <p>19. Factori favorizanti in gingivita hiperplazica de cauza microbiana Gingivita cronica de cauza microbiana care actioneaza un timp indelungat (2-3 luni) poate deveni hiperplazica in conditiile unor factori favorizanti:</p> <p> Cavitati carioase aproximale sau de colet</p> <p> Obturatii in exces in contat cu gingia</p> <p> Obturatii cu suprafata rugoasa, retentiva in vecinatatea gingiei</p> <p> Carii secundare retentive pentru alimente si placa in vecinatatea gingiei</p> <p> Contact traumatic si retentiv intre corpul de punte si gingia dd stalpi</p> <p> Contracte traumatice intre crosete sau marginile bazei protezelor acrilice si gingie</p> <p> Impact alimentar direct asupra papilei dentare </p> <p> Contact traumatic si retentiv in raport cu gingia al unor aparate ortodontice sau chirugicale</p> <p>20. Histopatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana</p> <p> Hiperplazia gingivala se remarca prin cresterea numarului de cell, in special fibroblasti si fibre de colagen </p> <p> Hiperplazia se remarca mai putin prin edem intra si intercell.</p> <p> Se remarca si capilare de neoformatie si un infiltrat inflamator bogat in corion</p> <p>21. Simptomatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana</p> <p> Gingia este marita de volum</p> <p> Culoare rosie-violacee</p> <p> Suprafata neteda, uneori cu microulceratii sangerande la atingere</p> <p> Consistenta moale sau mai ferma, cand lipsesc suprainfectarile</p> <p> Aspectul tumefactiei hiperplazice este de umflatura de forma hemisfarica usor alungita sau mult alungita, pana la acoperirea unei parti din coroana dintelui</p> <p> Hiperplazia papilei interdentare poate imbraca uneori aspectul alungit, fuziform, pana aproape de marginea incizala/ocluzala</p> <p>22. Gingivita la pubertate Poate aparea atat la fete, cat si la baieti, in special in zonele bogate in placa bacteriana si tartru</p> <p> Simptomatologie</p> <p> Inflamatie gingivala cu o culoare rosie-violacee</p> <p> Tumefactie prin edem cu caracter reversibil</p> <p> Sangerare la masticatie, periaj, atingere cu sonda</p> <p> Hiperplazie gingivala, in special vestibular, cu aspect bulbos al papilei</p> <p> Reducerea inflamatiei dupa pubertate</p> <p> Frecventa intre 11 si 14 ani</p> <p>23. Gingivita din cursul ciclului menstrual</p> <p> Manifestari de gingivita pe seama unor modificari hormonale sau ca semn al unei disfunctii ovariene</p> <p> Senzatie de tensiune si chiar usoara tumefactie gingivala</p> <p> Sangerare gingivala</p> <p> Usoara crestere a mobilitatii dentare fiziologice</p> <p> Lichidul santului gingival creste in volum pe seama unui exudat inflamator mai bogat in cazul existentei unei gingivite preexistente</p> <p>24. Cauzele gingivitei de sarcina</p> <p> Apare in unele cazuri in timpul sarcinii si imbraca un caracter acut sau subacut</p> <p> Sarcina nu produce gingivita dar poate influenta prin manifestari hormonale reactia locala a tesuturilor fata de placa bacteriana</p> <p> In lichidul santului gingival crestere importanta a speciilor anaerobe</p> <p> In sarcina productie scazuta de AC</p> <p>25. Histopatologia gingivitei de sarcina Nu s-au remarcat semne histopatologice specifice</p> <p> Epiteliul gingival prezinta zone de hiperkeratoza, care alterneaza cu zone ulcerate</p> <p> Intre cell epiteliale numeroase zone cu lipsa de omogenitate</p> <p> Digitatii epiteliale numeroase, care patrund a...</p>