subiecte rezolvate lucrare 1 parodonto 1-108

Download Subiecte Rezolvate Lucrare 1 Parodonto 1-108

Post on 06-Nov-2015

41 views

Category:

Documents

10 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

subiecte rezolvate

TRANSCRIPT

1. Manifestari ale inflamatiei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale Semnele principale ale inflamatiei sunt:

Modificari de culoare, aspect si consistenta ale gingiei

Modificari volumetrice prin rezorbtie verticala la nivelul tesuturilor alveolare

Cresterile de volum ale gingiei sau tumefactiile gingivale = definesc dpdv clinic modificarile histopatologice prin

hipertrofie (cresterea prin edem a vol gingiei)

hiperplazie (cresterea de volum prin inmultirea si numarul sporit de cell si fibre

2. Manifestari ale degenerescentei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale

In prezenta semnelor manifestate de inflamatie se produc si fenomene degenerative caracterizate prin:

Reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale

Retractia gingivala si atrofia osoasa orizontala sunt rezultatul fenomenelor inflamatorii dar si de involutie precoce sau fiziologica, de varsta ale parodontiului marginal

3. Metode moderne de diagnostic microbiologic in clinica gingivitelor si parodontitelor marginale

Metoda culturilor

Permite izolarea speciilor bacteriene patogene, studierea caracterelor si testarea sensib. la AB

Dificultati legate de mentinerea pana la insamantare a speciilor recoltate

Metoda hibridizarii ADN (Metodele de diagnostic prin tehnici ale biologiei moleculare)

Necesita fragmente specifice de ADN capabile sa recunoasca secventele specifice complementare de ADN bacterian ale micro-organismului de identificat Prin metoda hibridizarii ADN exista posibilitatea decelarii ADN bacterian chiar si de la specii care nu mai sunt viabile

Sondele ADN

Sondele ADN contin un lant ADN dintr`un microorganism specific, sintetizat artificial, capabil sa hibridizeze secventa sa complementara de acid nucleic din culturi sau produs patologic.

Exista sonde ADN capabile sa detecteze specii precum Actinobacilus actinomycetemcomitans, Prevotella intermedia, Phorphyromonas gingivalis, Treponema denticola

Metoda PCR reactia polimerazei in lant

Ofera posibilitatea ca dintr`un amestec de ADN, dintr`un produs bacterian sa fie decelata chiar si o singura molecula de ADN prin clonarea acesteia si in afara celulei vii.

Sonde electronice computerizate

Exercita o presiune constanta asupra tesuturilor parodontale

Examene radiologice prin tehnici de rediografie liniara

Substractie digitala, asistate de computer

4. Teste moderne folosind biomarkeri pentru diagnosticul gingivitelor si parodontitelor marginale

Testul Periograd evidentieaza aspartat-aminotransferaza din lichidul santului gingival

Testul Periocheck evidentieaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival

Testul Prognostik evidentieaza elastaza din lichidul santului gingival

Testul BANA se bazeaza pe depistarea enzimei care hidrolizeaza Benzoyl-DL-argine-naphtylamide si evidentieaza prezenta a 3 microbi patogeni: Porphyromonal gingivalis, Treponema denticola, Tannerella forsythensis.

Testul TOPAS pune in evidenta metabolitii toxici din focarul inflamator

5. Criteriile folosite in clasificarea Catedrei de Parodontologie din Bucuresti a gingivitelor si parodontitelor marginale

Mecanismul de producere al bolii parodontale

Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal

Gradul de manifestare al inflamatiei

Circumstantele specifice si situatiile care implica o atitudine particulara de diagnostic si tratament

6. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica

Gingivite induse de placa bacteriana specifica:

1) Gingivita cronica (simpla, necomplicata) prin inflamatie de cauza microbiana (prin placa bacteriana)

2) Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana (prin placa bacteriana)

7. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si aparute in cursul unor stari fiziologice

1) Gingivite din cursul unor stari fiziologice

a. Gingivita de pubertate

b. Gingivita din cursul ciclului menstrual

c. Gingivita de sarcina

d. Gingivita de menopauza

2) Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:

a. Gingivita din diabet

b. Gingivita din carenta vitaminei C

c. Gingivite din boli hematologice

i. Leucemii acute si cronice

ii. Anemii

iii. Trombocitopenii

d. Gingivite din boli imunodeficitare

i. Agranulocitoza

ii. Granulomatoza WEGENER

iii. Sarcoidoza

3) Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente

a. Gingivita hiperplazica prin hidantoina

b. Gingivita hiperplazica prin antagonisti de Ca

c. Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive

d. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine

4) Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica

a. Pericoronaritele

8. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:

a. Gingivita din diabet

b. Gingivita din carenta vitaminei C

c. Gingivite din boli hematologice

i. Leucemii acute si cronice

ii. Anemii

iii. Trombocitopenii

d. Gingivite din boli imunodeficitare

i. Agranulocitoza

ii. Granulomatoza WEGENER

iii. Sarcoidoza

9. Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si ca efect secundar a unor medicamente.

Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente

a. Gingivita hiperplazica prin hidantoina

b. Gingivita hiperplazica prin antagonisti de Ca

c. Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive

d. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine

10. Clasificarea gingivitelor neinduse de placa bacteriana specifica

a. Gingivita hiperplazica (fibromatoaza) ereditara

b. Gingivita alergica

c. Gingivite descuamative

d. Gingivita si gingivostomatita herpetica

e. Gingivita si gingivostomatita aftoasa recidivanta

f. Gingivita si gingivostomatita micotica

g. Leziuni gingivale asociate infectiei cu: Neisseria gonorrhea, Treponema pallidum, Mycrobact tuberculosis

h. Leziuni gingivale asociate infectiei cu unele specii de streptococi

i. Leziuni gingivale in histoplasmoza

j. Leziuni gingivale in varicela-zoster

k. Leziuni gingivale traumatice: fizice, chimice, termice

11. Clasificarea parodontitelor agresive

1) Parodontita prepubertala

a. Asociata cu boli generale

b. Asociata cu boli si tulburari genetice

2) Parodontita juvenila

a. Localizata

b. generalizata

3) Parodonita marginala agresiva, rapid progresiva

12. Clasificarea parodontitelor marginale cronice

1) Parodontita marginala cronica superficiala

a. Cu fenomene hiperplazice

b. Pe fond de involutie precoce

2) Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva

a. Localizata

b. Extinsa

c. Generalizata

3) Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica

4) Parodontita distrofica: parodontita marginala cronica mixta

13. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune initiala si precoce Dupa primele 2 zile de acumulare a placii se instaleaza leziunea initiala, caracterizata prin: Hiperemie activa si flux de sange crescut in teritoriul capilar si venular

Marginatie leucocitara si inceputul fazelor de micrare prin diapedeza, in special PMN in corion

Acest stadiu corespunde unei gingivite subclinice

Evolutia leziunii initiale poate fi oprita cu revenire la normal sau prin cresterea infiltratului limfocitar si de macrofage in corion, procesul inflamator continua sa progreseze spre stadiul de leziune precoce (in aprox o saptamana)

Cresc cell Langerhans -> initierea raspunsului imun prin intermedil cell T

Hiperemia se accentueaza

Apar fenomene de fragilitate capilara

Infiltratul leucocitar este alcatuit din: limfocite, mastocite, neutrofile, plasmocite si macrofage

PMN traverseaza lamina bazala si ajung in epiteliu si in lichidul santului gingival si al pungilor false

14. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune precoce si stabila

In stadiul de leziune stabila inflamatia poate fi moderata si caracterizeaza gingivita cronica pr-zisa

Aceasta poate evolua spre parodontita marginala cronica superficiala, cand devine leziune avansata

In stadiul de leziune stabila, dpdv histologic aceleasi k la sub 15 dar de intensitate mai mica

15. Aspecte histopatologice ale trecerii de la gingivita cronica simpla la parodontita marginala cronica superficiala

Leziunea stabila poate evolua spre leziune avansata care se manifesta histopatologic prin:

Microulceratii in epiteliu

Cresterea nr de plasmocite

Cresterea nr de limfocite B ( semnaleaza transformarea gingivitei in parodontita)

Epiteliul jonctional prezinta fenomene de largire a spatiilor intercell si patrunderea in aceste spatii a unor resturi cell provenite din neutrofile, limfocite si monocite distruse

Lamina bazala este fragmentata si intretupta in multiple locuri

Dpdv histochimic creste nivelul si activitatea unor enzime: colagenaza, fosfataza alcalina si acida, esteraze, elastaza, citocromoxidaza, Lacticdehidrogenaza, aminopeptidaze.

16. Forme clinice in gingivita cronica simpla

Dupa localizare si intindere Papilita = inflamatia papilei interdentare, semnul pre