CONCURENTA DIRECTA,

COMPONENTA A PIETEI

 

 

Coordonator:

Prof. Priescu Augustina-Marcela

Absolvent:

Fugaru Petre-Gigi

Argument Capitolul I. CAPITOLUL I. CONCURENTA- COMPONENTA A PIETEI

1.1. Concurenta

1.2. Forme ale concurentei

1.3. Identificarea concurentilor

1.4. Clasificarea concurentei in mediul de afaceri

1.5. Concurenta directa  

Capitolul II. INFLUENTA CONCURENTEI DIRECTE LA SC GIGI SRL

2.1. Prezentarea generala a SC GIGI SRL

2.2. Analiza financiara a societatii

2.3. Concurenta directa si influenta sa la SC GIGI SRL

2.4. Imaginea firmei promovata pe piata

2.5. Evaluarea ofertei de produse si servicii la SC GIGI SRL

2.6. Competitivitatea in mediul de afaceri

2.6.1. Selectarea ofertelor optime ale furnizorilor

2.6.2 Principalii concurenti ai unei intreprinderi

2.6.3 Forte care actioneaza asupre concurentei pe o piata

2.7.Orientarea spre client o componenta asuccesului si mentinere unei firme pe piata  

Anexa

Bibliografie 

CUPRINS

Concurenta in mediul de afaceri reprezinta totalitatea relatiilor dintre cei care actioneaza pe aceeasi piata pentru realizarea propriilor interese (castigarea si conservarea clientelei, in scopul rentabilizarii proprei activitati) in conditii de libertate economica. Instrumentele luptei de concurenta sunt de natura economica si se concretizeaza in: reducerea costurilor sub cele ale concurentilor; diminuarea preturilor de vânzare; ridicarea calitatii; acordarea unor facilitati clientilor. Raţiunea principală de a fi in domeniul concurenţei este determinată de faptul că piaţa nu poate, în mod natural, să funcţioneze normal, fiind necesare intervenţii din afară, care să-i asigure o evoluţie corespunzătoare. Este bine cunoscut rolul fundamental jucat de piaţă şi concurenţă în garantarea bunăstării consumatorilor, în realizarea unei repartiţii optime a resurselor şi în oferirea unei motivaţii puternice privind creşterea eficienţei şi a nivelului tehnic şi calitativ al producţiei.

Argument

Concurenta este definita ca o confruntare intre agettii economici pentru castigarea si conservarea clientelei, in scopul rentabilizarii proprei activitati.

Potrivit unei caracterizari mai cuprinzatoare, prin concurenta se intelege lupta dusa, atat pe plan national, cat si international, intre firme de productie, comerciale, bancare etc., in scopul realizarii unor profituri cat mai mari, ca urmare a acapararii unor segmente tot mai largi de piata si, in consecinta, a sporirii volmului de afaceri.

CAPITOLUL I. CONCURENTA- COMPONENTA A

PIETEI

În funcţie de numărul de concurenţi şi gradul de

diferenţiere al produselor întâlnim

Concurenţa perfectă

Concurenţa imperfectă cu forme:• monopol;• concurenţă monopolistă;

• monopson• oligopol; • oligopson

FORMEL

E CONCURENTE

I

• concurenţă de marcă;

• concurenţă la nivel de industrie;

Concurenţă directă:

• concurenţă formală;• concurenţă generică.Concurenţă

indirectă:

În funcţie de nevoile satisfăcute întâlnim:

Concurenta directa

Concurenta directa apare în situatiile în care întreprinderile se adreseaza acelorasi nevoi furnizând produse similare sau identice.

A. Concurenta de marca

Concurenta cea mai evidenta are loc între întreprinderi care apar pe piata cu bunuri identice sau diferentiate nesemnificativ destinate satisfacerii acelorasi nevoi. În acest caz diferentierea dintre concurenti se realizeaza prin imaginea de marca pe care fiecare se straduieste sa confere produselor proprii utlizând mijloace si tehnici corespunzatoare. De aceea ea este cunoscuta sub denumirea de concurent de marca (în aceasta situatie se gasesc de exemplu  producatorii de pâine, benzina).

B. Concurenta la nivel de industrie/întreprindere

Întreprinderile pot concura si prin oferirea de produse similare care satisfac în masura diferita aceasi nevoie. În acest caz competitia se realizeaza prin diferentierea calitativa a produselor. De regula, producatorii acestor produse, alcatuiesc împreuna o industrie, iar concurenta dintre ei poarta numele de concurenta la nivel de industrie (de exemplu, într-o astfel de postura apar firmele din industria automobilelor).

Analiza concurenţei presupune:

Identificarea concurenţilor.

Stabilirea obiectivelor

concurenţilor

Determinarea strategiilor

concurenţilor.

Identificarea punctelor tari şi

a punctelor slabe.

Anticiparea reacţiilor

concurenţilo

Identificarea concurenţilor

ce vor fi atacaţi şi a celor ce vor fi evitaţi

STUDIU DE CAZ - S.C. GIGI S.R.L

CAPITOLUL II. ORIENTAREA SPRE CLENT - O COMPONENTA

A SUCCESULUI SI MENTINERII UNEI FIRME PE PIATA

* Societatea a fost infiintata in baza legii 31/1990 si functioneaza conform statutului societatii si a legilor in vigoare.

* A fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Camera de Comert si Industrie Gorj, sub numarul de inmatriculare J18/496/1998 in anul 2012, avand ca obiect de activitate fabricarea produselor de patiserie, mai exact a covrigiilor de diferite sortimente.

* Societatea Comerciala are forma juridica de societate cu raspundere limitata, sediul societatii fiind in Romania, localitatea Tg-Jiu, str. v. Alexandri, nr. 210, judetl Gorj.

Prezentarea generala a SC GIGI SRL

Fişa de identitate a firmei concurente:

*permite sintetizarea unui număr mare de informaţiireferitoare la o firmă;

* constituie un mijloc important de analiză şi comparaţie apropiei firme cu firme concurente;

* ar putea să cuprindă următoarele elemente:

Evaluarea ofertei de produse si servicii a concurentilor S.C. GIGI S.R.L se realizeaza cu ajutorul fisei de identitate a concurentei

a. Elemente de identitate:• localizarea geografică,• statut juridic;• istoric etc.b.Poziţia deţinută pe piaţă:• cota de piaţă deţinută şi evoluţia ei;• imagine firmei pe piaţă;• fidelitatea clienţilor faţă de firmă etc.c.Strategia adoptată:• obiective;• pieţe ţintă;• poziţionare pe piaţă etc.d.Elemente specifice:• diversitate sortimentlă;• preţuri practicate;• servicii oferite etc.e.Potenţialul deţinut:•resurse umane, materiale, financiare, tehnologice,logistice.

Concurentul direct al S.C. GIGI S.R.L.

O alta afacere in sistem de franciza care s-a dezvoltat este Simigeria Petru. Se pare ca prima covrigarie Petru a aparut in 1939 ca o mica afacere de familie care a fost apoi confiscata de comunisti. Afacerea a fost reluata dupa zeci de ani de nepoti, iar incepand de anul trecut afacerea se dezvolta destul de puternic in tara. A reaparut la Cluj, apoi la Timisoara si apoi la Brasov. Din ianuarie 2012 simigeria Petru s-a extins si la Tirgoviste, Buzau, Arad, Botosani, Targu-Jiu, Radauti si Dorohoi dupa ce in 2011 s-a deschis la Campulung Muscel, Constanta, Oradea, Baia Mare, Pitesti.

Forte care actioneaza asupta concurentei pe o piata

1. Puterea furnizorilor :

• Volumul producţiei furnizorilor

• Identitatea mărcii

• Costurile de redirecţionare etc.

2. Puterea cumpărătorilor:

• Gradul de informare al cumpărătorilor

• Produse substituente

• Diferenţele dintre produse etc.

3. Gradul de rivalitate:

• Barierele la părăsirea pieţei

• Concurenţii diverşi

• Identitatea mărcii etc.

4. Barierele la intrarea pe piaţă:

• Economii de scară

• Accesul la reţeaua de distribuţie

• Politicile guvernamentale etc.

5.  Ameninţările substituenţilor:

• Numărul alternativelor

• Eficienţa economică a alternativelor

Orientarea spre client o componenta a succesului

si metinerea unei firme pe piata

Competitivitatea agentului economic este dată de:

•Costuri;

•Calitate;

•Servicii.

Diferenţierea ofertei firmei este acţiunea de concepere a unui set de diferenţe relevante pentru a o deosebi de cea a concurenţilor.

Modalităţile de diferenţiere a ofertei sunt următoarele:

• Prin produse;

• Prin servicii;

• Prin imagine;

• Prin comportamentul personalului;

• Prin poziţionarea ofertei.

Concurenţa e factorul determinant, esenţial în succesul sau eşecul firmelor. Aceasta determină oportunitatea acelor activităţi ale unei firme care pot contribui la performanţa acesteia, cum ar fi inovaţiile, o cultură unitară sau implementare judicioasă. Concurenţa reprezintă un fenomen deosebit de important pentru viaţa economică, dar şi pentru viaţa socială, deoarece ea reprezintă factorul motor care motivează, atât afacerile, cât si existenţa oamenilor. Este cert că omul, de când se naşte şi până moare, va încerca să se adapteze mediului natural, social şi economic în care trăieşte, ceea ce presupune că va trebui să cunoască ce înseamnă competiţia. În primul rând, va concura cu sine însuşi, pentru a-şi depăşi limitele şi pentru a se situa într-o poziţie favorabilă în societate. Apoi, va trebui să concureze cu alţi competitori, evidenţiindu-şi anumite abilităţi, care îi vor permite situarea pe o poziţie avantajoasă. Dacă ne referim la sfera economică, un agent economic va trebui să se raporteze permanent la ceilalţi competitori de pe piaţă, jocul competiţiei fiind cel care va determina locul competitorilor în cadrul pieţei. 

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

    1. Angheni, S., Volonciu, M., Stoica, C., Drept comercial, Curs universitar, Ediţia 3, Ed. All Beck, Bucureşti, 2004;

2.        Apan, R. D., Creditul destinat consumului - Protecţia intereselor economice ale consumatorilor, Ed. Sfera Juridică, Cluj Napoca, 2004;

3.        Bîrsan, C., Ticlea, A., Dobrinoiu, V., Toma, M., Tufan, C.,  Societăţile comerciale, Vol. I şi II, Ediţie revăzută şi adăugită, Casa de editură şi presă “ŞANSA” S.R.L., Bucureşti, 1995;

4.        Blythe, J., Comportamentul consumatorului, Ed. Teora, Bucureşti, 1998;

5.        Boroi, G., Drept civil. Partea generală, Ed. All Educational, Bucureşti, 1998;

6.        Calais-Auloy, J., Steinmetz, F., “Droit de la consommation”, Ed. 5, Dalloz, Paris, 2000;

7.        Căpăţână, O., Dreptul concurenţei comerciale, Ediţia a II-a, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998;

8.        Căpăţână, O., Dreptul concurenţei comerciale. Concurenţa onestă, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1992;

9.        Căpăţână, O., Dreptul concurenţei comerciale. Concurenţa patologică. Monopolismul, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1993;

10.     Căpăţână, O., Societăţile comerciale, Ediţia a II-a, actualizată şi întregită, Ed.Lumina Lex, Bucureşti, 1996;