Capitolul I Concurenta.Definitie.Rol ......................................................................................................................... 2 1.1. Concurenta-factor motor pe piata economica ................................................................................................... 2 1.2 Functiile concurentei ......................................................................................................................................... 3 1.3. Tipuri de concurenta ......................................................................................................................................... 4 1.4 Concurenta in mediul de afaceri ........................................................................................................................ 5 1.5 Analiza concurentei ......................................................................................................................................... 8 1.6 Practici concurentiale ........................................................................................................................................ 8 1.7 Politica concurentiala ..................................................................................................................................... 11

Capitolul II ................................................................................................................................................................. 13 Studiu de caz: Hotel-Restaurant Ramada .................................................................................................................. 13

2.1 Prezentarea unitatii ........................................................................................................................................ 13 2.2 Prezentarea ofertei – Meniul Restaurantului Ramada ..................................................................................... 18

2.2.1 Prezentarea serviciilor ...................................................................................................................... 19 2.3 Modalitati de promovare ale restaurantului Ramada ...................................................................................... 23

Capitolul III Concurenta Hotel - Restaurant Ramada ............................................................................................. 25 3.1 Principalii concurenti ...................................................................................................................................... 25 3.2 Prezentarea concurentei Restaurantului Ramada ........................................................................................... 26

Lucrarea de fata se numeste Analiza concurentei, motivul importantei dezvoltarii este pe plan

economic,din atragerea populatiei aplicand diferite metode pentru un statut bun al fiecarei

unitati alimentare si in special al unitatii prezentata in acest proiect.

Lucrarea este structurata in 3 capitole fiecare prezentand in ordine consecutive urmatoarele:

I Concurenta.Definitie.Rol

II Studiu de caz.Restaurantul Ramada

1

III Concurenta restaurantului

In proiect am ales ca studiu de caz prezentarea unei unitati de restauratie cat si de

alimentatie.Mi-am ales această unitate deoarece am fost atrasă intr-un mod plăcut de amplasarea

acesteia, dar şi de serviciile care le oferă tuturor tipologiilor de clienţi. Ramada Iasi este alegerea

perfecta atat pentru clientii business cat si pentru turistii veniti sa viziteze acest colt de tara plin de

istorie si cultura.

Avantajele acestui atestat; unul dintre ele si primul este obtinerea diplomei de calificare din

urma prezentarii acestui atestat si a celor 5 ani de liceu cu profil de Alimentatie Publica in care tot

ceea ce am invatat si am retinut este de folos in momentul de fata prezentand tema acestui proiect

cu respect aratand cunostintele accumulate in toti acesti ani.

Capitolul I Concurenta.Definitie.Rol

1.1. Concurenta-factor motor pe piata economicaConcurenţa reprezintă un fenomen deosebit de important pentru viaţa economică, dar şi

pentru viaţa socială, deoarece ea reprezintă factorul motor care motivează, atât afacerile, cât si

existenţa oamenilor.

Concurenţa este privită ca o rivalitate sau o întrecere într-un anumit domeniu de activitate.

Conform dicţionarului explicativ al limbii române, concurenţa reprezintă: “o rivalitate

comercială, lupta dusă cu mijloace economice între industriaşi, comercianţi, monopoluri, ţări etc.

pentru acapararea pieţei, desfacerea unor produse, clientelă şi pentru obţinerea unor câştiguri cât

mai mari”.1

Concurenţa sau competiţia presupune existenţa a două sau mai multe întreprinderi care

activează în cadrul unei pieţe pentru atragerea unui număr cât mai mare de clienţi în vederea

1 Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1975, p.182

2

atingerii unor obiective propuse. Ca urmare, concurenţa îi determină pe agenţii economici să se

orienteze către consumatori, mai precis către nevoile acestora, încercând să le satisfacă cât mai

bine prin oferirea unor produse sau servicii diferenţiate faţă de cele ale celorlalţi competitori.

Acest lucru presupune adoptarea unui anumit comportament concurenţial, comportament care se

manifestă în relaţiile de concurenţă existente într-un domeniu de activitate sau într-o piaţă.

Deoarece concurenţa se manifestă, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional, ea a

fost definită şi reglementată de către Organizaţia de Cooperare Economică şi de Dezvoltare

(OECD), organism internaţional ce militează pentru crearea unui climat economic şi de afaceri

optim pentru statele membre, astfel: “concurenţa exprimă situaţia de pe o piaţă în care firme sau

vânzători se luptă în mod independent pentru a câştiga clientela cumpărătorilor, în scopul de a

atinge un obiectiv economic, de exemplu, profituri, vânzări şi/sau împărţirea pieţei. În acest

context, concurenţa este adesea echivalentă cu rivalitatea. Această rivalitate poate să se refere la

preţuri, calitate, servicii sau combinaţii ale acestor sau altor factori pe care clienţii îi preţuiesc”.

Competiţia este un mijloc eficient de a elimina profiturile excedentare realizate de către

unii agenţi economici, de a aloca resursele pentru anumite utilizări necesare societăţii, de a

determina firmele să producă bunuri de calitate la costuri reduse şi în cantităţile dorite de

consumatori, de a stimula introducerea inovaţiilor tehnologice. De aceea, competiţia trebuie

văzută ca un proces dinamic cu efecte benefice asupra economiei în ansamblul său.

1.2 Functiile concurentei

• Funcţiile concurenţei sunt următoarele:

- stimularea preocupării agenţilor economici pentru creşterea diversificării şi imbunătăţirii

calitaţii ofertei;

- stimularea progresului tehnic, contribuind la eliminarea concurenţilor slabi;

- alocarea raţională a resurselor utilizate în activitatea economică şi repartizarea judicioasă a

profiturilor obţinute;

- reglarea cererii şi ofertei;

- reducerea preţului de vânzare al produselor prin reducerea costurilor;

3

- stimularea creativităţii agenţilor economici preocupaţi de satisfacerea consumatorilor în condiţii

cât mai bune.

Competiţia generează competitivitate, adică însuşirea unui agent economic de a concura cu

alţi competitori şi de a putea obţine o poziţie avantajoasă în cadrul domeniului de activitate.

Lupta de concurenţă determină un anumit comportament concurenţial bazat pe folosirea

unor mijloace şi instrumente specifice grupate în jurul celor patru piloni ai marketingului:

produsul, preţul, distribuţia şi promovarea.

1.3. Tipuri de concurentaDin punct de vedere economic, concurenţa poate fi:

- perfectă, atunci când sunt îndeplinite simultan cele 5 condiţii: atomicitatea (existenţa unui

număr suficient de mare de agenţi economici), omogenitatea produsului (bunurile sunt identice,

nu se diferenţiază), intrarea şi ieşirea liberă pe piaţă (nu există bariere pentru noii concurenţi),

transparenţa perfectă a pieţei (deciziile sunt luate în condiţii de informare asupra calităţii

produselor, natura acestora şi al preţului), mobilitatea perfectă a factorilor de producţie (factorii

de producţie sunt distribuiţi acolo unde sunt utilizaţi cel mai bine);

- imperfectă, atunci când una dintre cele cinci condiţii nu este îndeplinită. Ca forme specifice

concurenţei imperfecte: concurenţa monopolistă, oligopolul, monopolul, oligopsonul,

monopsonul.

• Din punct de vedere al dreptului comercial, concurenţa poate fi:

- loială, considerată licită, deoarece se desfăşoară în cadru legal, scopul acesteia fiind

perfecţionarea activităţii agentului economic, obţinerea unei poziţii avantajoase în cadrul pieţei,

obţinerea profitului;

4

- neloială, considerată ilicită, deoarece nu sunt respectate reglementările din domeniul

concurenţei, conducând la prejudicierea gravă a mediului concurenţial.

• Din punct de vede re al marketingului, concurenţa poate fi:

- directă, apare între întreprinderile ce oferă bunuri identice sau similare destinate să satisfacă

aceleaşi categorii de nevoi ale consumatorilor;

- indirectă, apare între întreprinderile care realizează produse/ servicii diferite destinate să

satisfacă aceeaşi nevoie sau nevoi diferite ale consumatorilor.

Specialistul american în marketing, Philip Kotler, distinge existenţa a altor patru niveluri

ale concurenţei bazate pe gradul de substituire al produsului, şi anume:

- concurenţa de marcă, care se referă la întreprinderile care oferă produse (servicii) similare, la

preţuri similare, aceleaşi categorii de consumatori;

- concurenţa la nivel de industrie, ce apare între întrerpinderile care oferă aceleaşi produse sau

clasă de produse;

- concurenţa formală, ce apare între întreprinderile care oferă produse destinate să satisfacă

aceeaşi nevoie a consumatorilor;

- concurenţa generică, ce apare între întreprinderile care îşi dispută aceleaşi venituri ale

consumatorilor.

Concurenţa de marcă şi cea la nivel de industrie sunt considerate ca fiind forme de

concurenţă directă din punct de vedere al producătorului, iar concurenţa formală şi cea generică

reprezintă forme ale concurenţei indirecte din punct de vedere al pietei.

1.4 Concurenta in mediul de afaceriConcurenta in mediul de afaceri reprezinta totalitatea relatiilor dintre cei care actioneaza pe

aceeasi piata pentru realizarea propriilor interese in conditii de libertate economica.

Marketingul este un instrument al concurenţei, care reprezintă un factor esenţial al

mediului înconjurător. La prima vedere, mărfurile concurează între ele, în realitate, însă,

concurează întreprinderile care produc şi vând aceste mărfuri. O alta clasificare a concurentei,

care ne va interesa in cele ce vor urma, este aceea care face distinctia intre concurenta directa,

indirecta si potentiala.

5

Concurenţa este privită ca o rivalitate sau o întrecere într-un anumit domeniu de

activitate. Conform dicţionarului explicativ al limbii române, concurenţa reprezintă: “o rivalitate

comercială, lupta dusă cu mijloace economice între industriaşi, comercianţi, monopoluri, ţări etc.

pentru acapararea pieţei, desfacerea unor produse, clientelă şi pentru obţinerea unor câştiguri cât

mai mari”.

Concurenţa desfăşurată pe plan economic presupune existenţa rivalităţii dintre

competitori, rivalitate care poate conduce, în final, la înfrângerea adversarului. Într-un mediu

concurenţial normal rivalitatea dintre concurenţi îşi va pune amprenta asupra acestuia, definind

cadrul general de desfăşurare a activităţii agenţilor economici din domeniul respectiv. Astfel, în

practică poate fi semnalată existenţa unei concurenţe puternice, care sugerează existenţa unui

număr mare de competitori ce încearcă să ofere cea mai mare valoare consumatorilor, aceştia îşi

împart piaţa de referinţă şi încearcă prin diferite mijloace specifice marketingului (utilizarea unor

preţuri scăzute, lansarea de noi produse, publicitatea etc.) să obţină o cotă de piaţă cât mai

importantă.

Atunci când se analizează mediul concurenţial, ceea ce constituie un factor important în

luarea deciziei de adoptare a strategiei de marketing, trebuie ţinut cont şi de intensitatea

concurenţei dintr-un domeniu de activitate. Această intensitate a concurenţei poate fi influenţată

de cinci factori structurali sau “forţe concurenţiale” aşa cum au fost ele definite de M. Porter.

Aceste cinci forţe concurenţiale identificate de către Porter şi care pot determina

atractivitatea unei ramuri economice sunt următoarele:

intrarea noilor concurenţi pe piaţă;

rivalitatea dintre concurenţii existenţi.

ameninţarea produselor substituente;

puterea de negociere a cumpărătorilor;

puterea de negociere a furnizorilor;

O alternativă la concurenţa perfectă a fost “concurenţa practică sau operantă” (workable

competition), concept ce îi aparţine lui J. M. Clark şi care încearcă să reflecte cu obiectivitate

situaţia reală din economie. Astfel, politica concurenţială trebuie să urmărească realizarea unei

6

concurenţe operante, practice, desfăşurate într-un mediu concurenţial normal, care să stimuleze

iniţiativa agenţilor economici.

Acest tip de concurenţă se consideră că exprimă însăşi condiţiile statornicite în cadrul

Comunităţii Economice Europene de Tratatul de la Roma din 1957, iar termenul de concurenţă

operantă este utilizat şi în prezent atât în domeniul economic cât şi în cel juridic, atunci când sunt

descrise condiţiile de piaţă existente în cadrul Uniunii Europene

Concurenţa e factorul determinant, esenţial în succesul sau eşecul firmelor. Concurenţa

determină oportunitatea acelor activităţi ale unei firme care pot contribui la performanţa acesteia,

cum ar fi inovaţiile, o cultură unitară sau implementare judicioasă.

Dacă ne referim la sfera economică, un agent economic va trebui să se raporteze permanent la

ceilalţi competitori de pe piaţă, jocul competiţiei fiind cel care va determina locul competitorilor

în cadrul pieţei. Desigur, că nu hazardul va fi cel care va determina această poziţie ocupată în

cadrul unei pieţe, ci toate resursele şi competenţele de care dispune un agent economic şi pe care

le utilizează în lupta pentru câştigarea unei poziţii dominante pe piaţă.

Dacă concurenţa este sau nu benefică pentru societate se poate afla numai în măsura în care,

pe ansamblul economiei, deci la nivel macroeconomic, se înregistrează o creştere semnificativă

de la o perioadă la alta, iar la nivelul unei unităţi economice, deci la nivel microeconomic, se

observă câştigarea unei poziţii competitive mai bune faţă de perioada anterioară. Se ştie că

datorită concurenţei existente într-o economie de piaţă vor exista întotdeauna şi învingători dar şi

învinşi. Astfel, învingătorul, întreprinderea sau organizaţia în cauză, va considera benefică

concurenţa, deoarece i-a permis să-şi mobilizeze toate eforturile, resursele şi abilităţile de care

dispune pentru a atinge o poziţie competitivă superioară prin obţinerea unui avantaj competitiv

cert faţă de ceilalţi competitori. Odată cu atingerea unei poziţii de lider sau challanger pe o

anumită piaţă de referinţă, agentul economic trebuie să fie conştient că lupta concurenţială nu s-a

terminat. El va trebui să continue să se adapteze la mediu concurenţial, să fie flexibil la noile

modificări din mediul la care se raportează, să caute noi strategii competitive, cu alte cuvinte să

fie permanent “în alertă”, să caute noi soluţii, să inoveze chiar, astfel încât să-şi poată păstra

poziţia câştigată.Este evident că pentru un agent economic situat în poziţia de “învins”,

concurenţa va fi mai puţin benefică, deoarece aceasta l-a eliminat, el nereuşind să câştige un loc

în cadrul pieţei de referinţă. Dar, poate paradoxal, ea poate deveni benefică, dacă acest agent

7

economic va conştientiza că a piedut datorită propriilor greşeli, din care va trebui să înveţe pe

viitor. Şi poate că aici intervine cel mai clar conceptul de strategie, dacă ne referim la felul în

care sunt utilizate resursele existente, deoarece demersul strategic este singurul care determină

rezultatele activităţii agentului economic. Piaţa va fi dominată de cel care va şti să-şi folosească

cel mai eficient resursele de care dispune, de cel care va şti să adopte o strategie competitivă

avantajoasă. Un “învins” are poate şansa de a imita strategiile învingătorilor, în felul acesta

putând reuşi să-şi recâştige o poziţie în cadrul pieţei respective.

Pentru a înţelege mai bine ce reprezintă concurenţa pentru o economie de piaţă, atunci

trebuie cunoscut însăşi conceptul de concurenţă, aşa cum a fost el definit în literatura de

specialitate de-a lungul timpului. Prezentarea funcţiilor concurenţei, a tipurilor de concurenţă

existente într-o economie, precum şi a rolului acesteia, permite formarea unei imagini mai

complexe asupra acestui fenomen numit “concurenţă” , fiind ilustrată importanţa deplină a

acesteia pentru societate.

1.5 Analiza concurentei Analiza concurentei este o cercetare de piata ce are ca obiectiv pregatirea strategiei comerciale

si de marketing. Este esential ca firma dvs. sa identifice competitorii si sa le cunoasca punctele tari

si pe cele slabe pentru a-si construi avantajul concurential si a se diferentia pe piata. Fiecare

afacere are concurenta si cei ce scriu planuri de afaceri in cele mai dese cazuri tind sa o

subestimeze. Unei companii ce este deja pe piata si are la baza 3 obiective ii este mult mai usor sa

il implementeze si pe al patrulea in momentul in care dumneavoastra intrati cu 4 si invers: va va

veni mult mai greu sa atingeti cele trei obiective in care concurenta dvs are deja experienta pentru a

aduce satisfactie si valoare clientilor si la acestea sa mai adaugati unul.

1.6 Practici concurentiale Practicile concurenţiale se referă la ansamblul acţiunilor desfăşurate de către

agenţii economici, în condiţii de loialitate şi responsabilitate, cu scopul obţinerii unei poziţii

competitive în cadrul pieţei de referinţă.

Practicile concurenţiale presupun abordarea concurenţei în mod conştient, loial, prin

concentrarea tuturor eforturilor către găsirea acelor strategii şi tactici ce vor permite eliminarea

concurenţilor şi ocuparea unei poziţii avantajoase în cadrul pieţei. Acţiunile de marketing

8

desfăşurate în acest scop se vor concentra în jurul celor 4 piloni ai marketingului. De aceea, se

poate considera că mixul de marketing reprezintă un teren prielnic pentru adoptarea unor practici

concurenţiale.

Produs Preţ Distribuţie Promovare

studierea nevoilor reducerea ppreţurilor apropiere de comunicare

consumatorilor discount-uri consumatori cu publicul

descoperirea unor nevoi facilităţi de plată lanţuri de magazine tehnici de

cercetare-dezvoltare canale de distribuţie comunicare

lansare de produse noi promoţională

__________________________________________________________________

În principal, reglementările privind concurenţa se referă la două aspecte de bază:

concentrările economice şi practicile anticoncurenţiale, ele aflându-se într-o condiţionare

reciprocă, în sensul că o întreprindere care adoptă o practică anticoncurenţială poate ajunge să

deţină o putere de piaţă ridicată, iar un grad ridicat de concentrare economică poate fi sursa unor

practici anticoncurenţiale.

Practicile anticoncurenţiale interzise şi care sunt menţionate în art.5 din Legea Concurenţei

se referă la:

- fixarea concertată în mod direct sau indirect a preţurilor de vânzare sau de cumpărare, a

tarifelor, rabaturilor, adaosurilor, precum şi a oricăror alte condiţii comerciale inechitabile;

- limitarea sau controlul producţiei, distribuţiei, dezvoltării tehnologice sau investiţiilor;

- împărţirea pieţelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare pe criteriul teritorial, al

volumului de vânzări şi achiziţii sau pe alte criterii;

- aplicarea în privinţa partenerilor comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente,

provocând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj în poziţia concurenţială;

- condiţionarea încheierii unor contracte de acceptarea de către parteneri a unor clauze stipulând

prestaţii suplimentare care, nici prin natura lor şi nici conform uzanţelor comerciale, nu au

legătură cu obiectul acestor contracte;

9

- participarea, în mod concertat, cu oferte trucate la licitaţii sau orice alte forme de concurs de

oferte;

- eliminarea de pe piaţă a unor concurenţi, limitarea sau împiedicarea accesului pe piaţă şi a

libertăţii exercitării concurenţei de către alţi agenţi economici, precum şi înţelegerile de a nu

cumpăra sau de a nu vinde către anumiţi agenţi economici fără o justificare rezonabilă.

Încălcarea regulilor unei concurenţe loiale, licite reprezintă de multe ori o tentaţie pentru

agenţii economici dornici să obţină câştiguri cât mai mari, o poziţie importantă pe piaţa de

referinţă sau chiar să-şi elimine concurenţii. Dacă comportamentul anticoncurenţial cunoaşte în

practică cele două aspecte referitoare la concentrările economice şi practicile anticoncurenţiale

(înţelegerile între întreprinderi şi abuzul de poziţie dominantă), frecvent agenţii economici recurg

la un comportament neloial, care afectează nu numai mediul concurenţial normal dar

prejudiciază şi interesele consumatorilor.

Mixul de marketing poate constitui, din păcate, o tentaţie pentru a încălca regulile jocului

concurenţial bazat pe etică şi loialitate. Toate cele patru componente, produsul, preţul, distribuţia

şi promovarea, pot fi abordate dintr-o perspectivă lipsită de

În frecvente ocazii, agenţii economici recurg la o serie de acte de concurenţă neloială

care, în principal, se referă la următoarele:

denigrarea concurenţilor prin lansarea unor zvonuri false în legătură cu activitatea

acestora, urmărindu-se discreditarea şi prejudicierea imaginii lor;

confuzia î n rândul consumatorilor prin imitarea unor produse protejate în privinţa

dimensiunilor, a formei , a culorii, a elementelor grafice etc. De regulă, în această

situaţie apare confuzia de mărci, ceea ce face ca acest tip de concurenţă neloială să fie

cunoscută sub numele de concurenţă parazitară .

concurenţa ilicită , ce apare ca urmare a încălcării legilor, în special a celor fiscale

(fraudă fiscală), obţinându-se astfel costuri mai reduse ce dau posibilitatea practicării

unor preţuri mai joase;

preţurile de dumping , sau practicarea unor preţuri joase, sub costurile de producţie, cu

sacrificarea propriului profit pe o perioadă limitată de timp.

10

1.7 Politica concurentiala

Politica concurenţială este fundamentală pentru realizarea pieţei unice, deoarece

garantează funcţionarea cât mai bună a mecanismelor pieţei libere, susţinând, în acelaşi timp,

crearea unui mediu european competitiv sănătos.

Numită adeseori şi politică de protecţie a concurenţei, aceasta va încerca să corecteze prin

legislaţie eventualele şi posibilele insuccese ale mecanismelor de piaţă, încercând să prevină

comportamentul anticoncurenţial al agenţilor economici.

O definiţie a politicii în domeniul concurenţei a fost dată în cadrul Conferinţei Ministeriale

de la Singapore din anul 1996, sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), în

care se precizează, că în sens larg, politica în domeniul concurenţei cuprinde toate măsurile care

se referă la competiţia în cadrul pieţei, incluzând politica comercială şi politicile de reglementare

şi măsurile adoptate de către guverne pentru combaterea practicilor anticoncurenţiale ale

întreprinderilor din sectorul privat şi public. În sens restrâns, politica în domeniul concurenţei se

referă la legislaţia şi politicile care reglementează comportamentul anticoncurenţial al

întreprinderilor.

Ca scop, politica în domeniul concurenţei îşi propune păstrarea şi promovarea concurenţei

reale, loiale în cadrul Uniunii Europene.

11

Ca obiective urmărite prin politica concurenţială, cele mai semnificative sunt următoarele:

crearea, menţinerea şi păstrarea unei economii de piaţă funcţionale;

creşterea competitivităţii economice la nivel naţional şi european;

creşterea bunăstării consumatorilor;

protecţia consumatorilor împotriva agenţilor economici care recurg la un

comportament anticoncurenţial;

protecţia agenţilor economici care doresc să pătrundă pe o piaţă sau există deja în

cadrul unei pieţe;

integrarea economică a pieţelor ca urmare a liberalizării comerţului şi a globalizării

afacerilor;

alte obiective cu caracter nonconcurenţial (sprijinirea dezvoltării unor regiuni

defavorizate, reducerea şomajului etc.).

Aşa cum se poate observa, aceste obiective sunt atât de natură economică cât şi de natură

socială, ceea ce face ca politica în domeniul concurenţei să contribuie la progresul economic

naţional şi global, precum şi a societăţii privită în ansamblul său.

Politica concurenţială are la bază următoarele principii:

transparenţa în privinţa deciziilor adoptate referitor la comportamentele

anticoncurenţiale;

nediscriminarea nici unui agent economic participant la schimburile economice

internaţionale;

stabilitatea unui cadru competitiv internaţional;

cooperarea între diferitele autorităţi ale concurenţei naţionale şi internaţionale în

privinţa aplicării legislaţiei în domeniu.

Aceste principii stau la baza creării unui cadru legislativ şi impun o anumită disciplină a

concurenţei respectată în cadrul Uniunii Europene. Acest cadru legislativ comunitar a fost

instituit pe baza Tratatului asupra Uniunii Europene.

Politica concurenţială europeană se sprijină pe un cadru legislativ comunitar foarte solid şi

are ca nucleu patru mari domenii de acţiune:2

2 La politica de competencia en Europa y el ciudadano, Oficina de Publicaciones de Competencia de las Comunidades Europeas,traducerea in romana, 2000, p.8

12

eliminarea acordurilor restrictive între întreprinderi şi a abuzurilor de poziţie

dominantă care afectează mediul competitiv;

controlul concentrărilor economice între întreprinderi;

liberalizarea sectoarelor economice monopoliste (telecomunicaţii, energie, transport

feroviar);

controlul ajutoarelor acordate de către stat.

Capitolul II

Studiu de caz: Hotel-Restaurant Ramada

2.1 Prezentarea unitatii Hotel Ramada Iasi s-a deschis incepand cu luna mai 2008. Situat in centrul cultural al

orasului, chiar langa Palatul Culturii

si langa Teatrul Luceafarul. Hotel

Ramada Iasi se afla la numai 15

minute distanta de aeroport si la

doar 7 minute de Gara Centrala.

Apropierea de principalele

obiective turistice si puncte de

interes precum si linistea zonei

ferite de traficul si agitatia urbana,

ii asigura Hotelului Ramada Iasi un

amplasament ideal. In apropiere, se

afla si cele mai vizitate mall-uri din

13

oras dar si cele mai cunoscute obiective turistice ale Iasului - biserica Trei Ierarhi, Catedrala

Mitropolitana, Casa Dosoftei, Manastirea Golia.

Arhitectura moderna a cladirii si a spatiilor interioare impreuna cu frumusetea naturala a

imprejurimilor, fac din Hotel Ramada Iasi locul de cazare perfect atat pentru turistii de afaceri

cat si pentru turistii veniti sa viziteze acest colt de tara plin de istorie si cultura.

Hotel Ramada Iasi va sta la dispoziţie cu 76 de camere modern renovate, corespunzand

celor mai inalte exigente internationale:

- 68 camere Standard Business - spatioase si primitoare, ofera o priveliste deosebit de frumoasa

spre Palatul Culturii si spre colinele verzi ale Iasului; toate baile camerelor sunt modern echipate,

cu telefon, uscator de par, difuzor, oglinda de machaj si ofera o gama de produse cosmetice de

cea mai buna calitate.

- 4 camere Junior Suite si 4 camere Senior Suite - dedicate oaspetilor VIP, ofera facilitati

suplimentare: un salon de primire spatios, doua bai - cu dus si cu jacuzzi, complimentary coffee

and tea, terasa de vara.

Camerele sunt dotate cu: acces cu card electronic, internet gratuit si nelimitat, work desk,

telefon cu acces international direct, seif electronic, aer conditionat, minibar, 36 canale TV,

televizoare LCD. In plus, hotelul asigura si facilitati pentru persoanele cu dizabilitati.

Camere:

- camerele double twin: spatioase si primitoare, ofera o priveliste deosebit de frumoasa spre

Palatul Culturii si spre colinele verzi ale Iasului. Toate baile camerelor sunt modern echipate, cu

telefon, uscator de par, difuzor, oglinda de machaj si ofera o gama de produse cosmetice de cea

mai buna calitate.

- camerele single: dotate cu pat matrimonial extralarge, sunt special concepute pentru odihna si

linistea atat de pretioase dupa o zi cu o agenda de lucru incarcata.

- apartamentele junior suite si senior suite sunt dedicate oaspetilor dvs. Vip si ofera servicii si

dotari suplimentare : un salon de primire spatios, doua bai - cu dus si cu jacuzzi, complimentary

coffee and tea, terasa de vara.

1. Restaurantul Cosmopolitan

14

Cosmopolitan este cea mai buna alegere si pentru evenimente de amploare care vor fi cu

siguranta un succes! Totodata, in sezonul cald, oaspetii se pot bucura de liniste si de o priveliste

minunata la gradina de vara JJ Grill&Chill sau pe terasa cu umbrelute si ploaie racoroasa cu

vapori de apa.

Masa poate fi aici cea mai rafinata bucatarie, alaturi de care serviciile de inalta clasa vor

face dintr-o obisnuita iesire la restaurant, o experienta de neuitat.

Cafeneaua Espresso Caffe este locul ideal pentru un business lunch, pentru o pauza de

cafea sau pentru a degusta o bautura fina.

Pentru pranz si cina, la Restaurantul Cosmopolitan veti descoperi cea mai rafinata

bucatarie iar Maestrii Bucatari va asteapta cu cele mai tentante specialitati romanesti si

internationale. In plus, bucataria „haute-cuisine” a restaurantului tenteaza categoria de clienti

high-class iar serviciilor de inalt rafinament vor face dintr-o obisnuita iesire la restaurant, o

experienta de neuitat.

Hotel Ramada Iasi dispune de 5 sali de conferinte modern echipate:

2. Sala Roma (este perfecta pentru evenimentele business de pana la 60 persoane .

15

3. Sala Napoli (similara salii Roma, poate fi inchiriata atat separat cat si impreuna cu aceasta

pentru actiuni de circa 100 persoane si beneficiaza de acces la terasa de la mezanin de unde se

pot admira Palatul Culturii si colinele verzi al orasului).

4. Salonul Paris (dedicat micului dejun pentru oaspetii cazati in hotel, salonul Paris este

foarte potrivit si pentru evenimente organizate sau festivitati de pana la 100 de persoane)

16

Ramada Iasi este alegerea perfecta atat pentru clientii business cat si pentru turistii veniti sa

viziteze acest colt de tara plin de istorie si cultura.

17

2.2 Prezentarea ofertei – Meniul Restaurantului Ramada

18

2.2.1 Prezentarea serviciilor

Meniu Nunta I

Meniu Nunta II

19

Meniu Nunta III

Meniu Botez I

20

Meniu Botez II

21

Meniu Botez III

Meniu Banchet I

22

Meniu Banchet II

Meniu Banchet III

2.3 Modalitati de promovare ale restaurantului Ramada

In luna Iunie

Evenimente : 3 Nunti, 3 Banchete,Petreceri in fiecare week-end .

Activitatea de zi cu zi in luna iunie din restaurantul Ramada : consumatori fideli si persoane

curioase de calitatea serviciilor oferite de Rastaurantul Ramada.

23

Modalitati de promovare :

Lista Meniu : Prezentarea acesteia in incinta Restaurantului

catre consumatorii Restaurantului Ramada.

Catalogul : Prezentarea acesteia in incinta Restaurantului catre consumatorii Restaurantului

Ramada.

Reclama tv : distribuita de 4 ori pe zi in luna iunie zi de zi pe posturile locale cat si pe cele

nationale.

Pliante : in luna iunie impartirea acestora in diferite locatii a Iasi-ului

24

Audio : Prezentarea Restaurantului Ramada la Radio de 10 ori zilnic.

Panouri Publicitare :Rularea prezentarii Restaurantului Ramada in diverse zone ale orasului de

zilnic.

Pretul acestor tehnici de promovare este : 1500 Euro

Capitolul III Concurenta Hotel - Restaurant Ramada

3.1 Principalii concurenti

Hotel-Restaurant Grand Traian Motel-Restaurant Bucium Hotel-Restaurant Panoramic Unirea Complex Hotelier-Restaurant Ciric Restaurant Indiana

25

3.2 Prezentarea concurentei Restaurantului Ramada

Restaurant Traian

Restaurant TRAÍAN, cu Salonul Clasic, Salonul

Alb şi Cocktail Bar vã invitã la o nesfârşitã

sãrbãtoare a simţurilor. Într-un ambient aristocratic,

la lumina intimã a candelabrelor şi în sunetul nobil al

pianului, ne alintãm distinşii oaspeţi cu delicii

culinare.

Meniul rafinat şi consistent, combinã specialitãţile bucãtãriei tradiţional româneşti cu

savoarea bucãtãriei internaţionale.

O bãuturã relaxantã la sfârşitul unei zile lungi şi obositoare, o întâlnire de succes, sau un

pahar de şampanie, ca un preludiu al unei seri imperiale, vã vor convinge cã inima hotelului

nostru este Cocktail Bar.

Restaurant Bucium

Restaurantul Bucium, restaurant de patru stele,

cu o capacitate de 200 locuri, unde puteti opta pentru

platouri traditionale - pui la ceaun cu mamaliguta si

usturoi, pulpa de porc la tava cu ceapa si costita si

multe altele - sau specialitati internationale pregatite

cu mare arta.

Decorul cald, culorile imbietoare si mobilierul de top ofera o atmosfera potrivita unei seri

romantice, a unei cine reusite sau a unui pranz delicios.

Restaurantul Deco, aflat la etaj, cu o capacitate de 170 locuri, este locatia ideala pentru

evenimente speciale, de la mese festive pana la nunti si cocktailuri, special amenajate conform

dorintelor dumneavoastra. Muzica de calitate, asigurata de formatia restaurantului, acompaniaza

cu succes si cele mai rafinate petreceri.

Vis-a-vis de restaurantul Deco descoperiti o atmosfera intima, plina de arome si savoare. Jurnal

Cafe ofera momente de relaxare, presa zilei si o multitudine de sortimente de cafea, care mai de

care mai tentante.

26

Restaurant Panoramic Unirea

Restaurantul Panoramic reprezinta o atractie

turistica in sine. Situat la etajul 13, la o inaltime de 55

de metri, este unicul loc de unde poate fi admirata

panorama incantatoare a Iasului. Restaurantul

Panoramic este locatia perfecta unde puteti savura

un pranz de afaceri sau o cina romantica. Restaurantul are o

capacitate de 120 de locuri si reprezinta un cadru excelent pentru evenimente mondene, nunti si petreceri de botez,

banchete sau aniversari.

Complex Hotelier-Restaurant Ciric

Complexul Hotelier Ciric vă propune 3 restaurante speciale. Bucataria Pescărească Ciric vă

îmbie cu preparate din peste si fructe de mare într-un cadru înconjurat de apă si sălcii.

Restaurantul La Ciupercă vă asteaptă cu

preparate apetisante din bucataria românească

iar Grand Salon vă propune o varietate de

surprize internaționale. Dimeniunea sălilor si

decorul acestora fac locatiile noastre perfecte

pentru evenimentele speciale.

Puteti impresiona invitatii dumneavoastră fie că este vorba de o întâlnire de afaceri fie că

este vorba despre o petrecere sau aniversare. Personalul vă va consilia si vă va sta la dispoziție

pentru reusita tuturor acestor evenimente.

Restaurant Indiana

In centrul orasului Iasi, Restaurant Indiana este promotorul serviciilor hoteliere de cea

mai buna calitate. Va oferim cazare in Iasi intr-o atmosfera calda si reconfortanta, locatie ideala

pentru turism si business travel

27

Imbinare subtila de stil si rafinament, lumina si culoare, Restaurantul Indiana , va pune la

dispozitie o complexitate de gusturi intr-un decor

perfect adaptat celor mai rafinate dorinte.

Proiectat intr-o maniera arhitecturala

moderna, Hotel Indiana are un design interior ce

se evidentiaza prin eleganta si

rafinament.Facilitatile moderne, atmosfera

primitoare, rafinamentul si eleganta

aranjamentelor, impreuna cu serviciile impecabile va vor convinge ca suntem gazda potrivita

pentru orice situatie.

28

o librariabucuresti.com/cauta-includeanaliza concurentei.

o Doval E.,Analiza strategicăa mediului concurenţial,EdituraFundaţieiRomâniade Mâine, Bucureşti, 2003.

o P. DUBOIS "Marketing Intre Teorie Si Practica" - Vol. I, Editura

Economica, Bucuresti, 1994.

o C. FLORESCU "Marketing" - Editura Marketer, Bucuresti, 1992.

o VASILE BALAURE "Marketing" - Editura Uranus, Bucuresti, 2000.

o Florescu, C. (coordonator) Marketing, Editura Uranus, Bucuresti, 2001.

o Foltean, F.Ladan, L. (coordonatori) Marketing, Editura Brumar.

29