aristotel metafizica

Download Aristotel Metafizica

Post on 28-Apr-2015

492 views

Category:

Documents

25 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Aristotel Metaphysics

TRANSCRIPT

9

p

A

r

A

d

i g

m

e

A R ISTO TEL

METAFIZICATraducere, comentariu si note de ANDREI CORNEAEditia a Il-a revzu t si adugit

H U M A N ITA SBUCURKTI

( \* 1* 1 |11 .1U > ANA DKA< . >M IK I V I I MA U I Ai d

Descrierea C IP a Bibliotecii Nationale A R IS T O T E LM e ta fiz ica / A risto te l; trad., pref. si n o te : A n d rei C o rn ea . Ed. a 2 -a , rev. - B u cu re sti: H u m an itas, 2007 B ib lio g r. In d ex. IS B N 9 7 8 -9 7 3 -5 0 -1 6 8 0 -7 I. C o rn ea , A ndrei (tr a d .; pref.)

I ll

H U M A N ITA S, 2001, 2007, pentru prezenta versiune romaneascaE D I T U R A H U M A N IT A S Pia^a P resei L ib cre 1, 013701 B u cu resti, R o m an ia tel. 0 2 1 / 3 1 7 1 8 1 9 , fax 0 2 1 / 31718 24 w w w .h u m an itas.ro C o m e n z i C A R T E A P R IN P O $ T A : tel. 021/31 1 23 30, fax 021/313 50 3 5 , C .P .C .E . - C P 14, B u cu resti e-m a il: cpp @ K u m anitas.ro w w w .librariilehu n ian itas.ro

N O T A LA E D IT IA A D O U A

Aceast a doua editie a M etafizicii lui Aristotel reprezint rezultatul unei revizuirii substantiale a primei editn, aprute in 2001. Fr a modifica premisele editici I sau principalele sale optiuni terminologice, am fcut modificri: a. atunci cnd mi s-a prut c tcxtul aristotelic trebuie inteles diferit fata de modul in care 1-am nteles Tn 2001 sau cand anumite lectiuni mi s-au prut azi mai plauzibilc. Aprofundarea textului lui Aristotel nu poatc sa nu conduc la ascmenea efecte, odat cu trecerea anilor; b. atunci cnd Tndreptarea unor vdite erori de traducere sau a unor omisiuni era necesar; c. cnd anumite revizuiri cosmetice puteau da mai mult cursivitate si inteligibilitate versiunii romnesti; d. cnd compietarea unor note si adugarea altora noi putea clarifica mai bine nele pasaje dificile. De asemenea, am revzut In cteva puete Interpretare la

M etafizica" , far ins a interveni Tn substanta sa.Cred si astzi, asa c u m am scris in editia din 2001, c Aristotel nu estc doar lui p i l o n csential al traditici filozofice, dar si c cl ra m a n e profumi actual, capabil s ofere sugestii importante niodcm iiiii must re tarzii. Traducerea de fat a dorit s ofm \ pi i fu csic ]iosiliil, un Aristotel contemporan. Ceea ce nu in s o n n i n.i o. un all tip de demers - un Aristotel al traditici com oniaiorilnr iionplaioimien] si medievali - nu poatc fi, de asomono.i, Innovoiiii. l'.sio coca ce incearc s fac Alexander HniiMi)',.ii'ioii n i un lo lciiiv de la Universitatea Babes-Bolyai din < !lii|.

LMURIRI PRELIMINARE

I. V iata lui Aristotel A ristotel s-a nscut in 384 i.c.n. la Stagira, oras aflat pe coasta Traciei. Tatl su era medicul de curte al regelui M ace donici, Amyntas. La 17 ani, Aristotel ajunge la Atena pentru a-si completa educatia. Aici, in cadrul Academiei, devine elevul lui Platon, cu care studiaz timp de douzeci de ani. Se pare c, mai trziu, tine pe cont propriu si lectii de retorica la Academie. La moartea lui Platon, in 347 .e.n., ncpotul acestuia, un filozof mediocru, Speusippos, devine conductorul Academiei, in pofida geniului lui Aristotel. D ar pcscmne c divergentele de doctrin dintre Aristotel si Platon deveniser prea evidente, pentru ca cel dinti sa ajung conductorul Academiei platonice. La invitatia lui Hermeas, tiran al cettilor Atarneus si Assos din M ysia, Asia Mica, Aristotel pleac la curtea acestuia de la Assos. R im ane acolo trei ani si ia de nevast pe nepoata rege lui. Mai tarziu, dup moartea acesteia, se recstoreste. Cnd Hermeas oste rsturnat de la domnie de persi, Aristotel pleac la M ytilcnc. La chemarea lui Filip al II-lea, regele Macedonici, Aristotel devine apoi, pentru cinci ani, profesorul lui Alexandru, viitorul cuccritor al Persici. La moartea lui Filip, Aristotel revine la Atena. Acati ernia era condus pe atunci de Xenocrate, iar platonismul domina filozofia la Atena. Aristotel infiinteaz, in cteva elidi ri inchinate, Liceul, propria sa scoal filozofic, rival Acatlcmici. 'I'imp de treisprezece ani, Aristotel pred la Liccu. Se pare c, dimineata, aveau loc prelegerile pentru cei avansati, tic ohicti in tiinpul unor plimbri (de unde denumirca

8

AN D REI CO RN EA

de pcripatcticieni data filozofilor aristotelicieni), n timp cc seara, el tinea conferirne pentru neinitiati si cu un caracter mai popular. T o t la Liceu a fost adunata prima biblioteca publica, modelul viitoarelor mari biblioteci elenistice de la Alexandria si Pergam. La moartea lui Alexandru, n 323, conducerea pro-macedonean a Atenei este rsturnat si Aristotel, considrt prieten cu dinastia macedoneana, ajunge in primejdie. Pretextul de a-1 lovi il constituie o acuzatie de impietate ce este formulata mpotriva lui, dar el fuge la Chalcis, lsndu-1 pe Teofrast sa con duca Liceul. Ar fi spus, cu aceasta ocazie, c v rea sd-ifereascd

p e atenieni sa m ai pdcdtuiascd o data m potriva filozofiei, asa cum o fdcusera cndva ch Socrate. M oare in anul urmtor deo boal de stomac. Prin testament, si pune sclavii n libertate. II. O p era lui A ristotel O pera lui Aristotel se divide in trei categoru: a) Lucrri exoterice, sau populare, publicate de autor in timpul vietii. Sunt pierdute aproape n ntregime. Multe din eie erau dialoguri scrise in stil platonician. Cicero nca le cunostea si le elogia frumusetea exprimarii. Invatatii moderni s-au silit sa reconstituie unele dintre operele exoterice, cum ar fi Protrepticul, din citate pastrate n operele unor autori mai trzii. b) Tratate stiinifico-filozofice, rmase nepublicate pe timpul vietii autorului lor (ezoterice), destinate uzului scolli. Este ceea ce noi avem din Aristotel. c) nsemnri, culegeri de materiale, redactate in colaborare cu elevii sai, aparinnd de asemenea scrierilor ezoterice. D in acest grup ni s-a pastrat doar Constitutia atenienilor. M etafizica apartine, desigur, grupului b), ce mai cuprinde tratatele de logica ( O rganon ), Fizica si alte lucrri destinate studiului naturii, tratatele de etica, Politica, Retorica si Poetica. Dupa moartea lui Aristotel, manuscrisele sale nepublicate au ramas in posesia lui Teofrast, urmasul lui Aristotel la condu-

L M U RIRI PRELIM IN A R E

9

cerea Liceului. Spre dcosebire de opercle exoterice, lucrrilc ezotericc ar fi fost putiti cunoscute in afara scolli. La moartea lui Teofrast, manuscrisele au ajuns la discipolul acestuia, Neleus. M ostenitorii lui N eleus, oameni neinstruiti spune traditia , pcntru a le proteja, le-au ascuns Tntr-o pivnit, unde au ramas multa vreme nestiute, prad umezclii si viermilor. Dar pe la 100 T.e.n. manuscrisele ar fi fost descoperite de un anume Apellicon, mare iubitor de crti vechi, si duse la Atena. In 86 T.e.n. generalul roman Sulla ocup Atena, de unde, laolalt cu multe alte przi de rzboi, le duce la Roma. Aici manuscrisele atrag atentia unor filologi, precum gramaticianul Tyrannion, care pune s fie copiate. Pe baza acestor copii, ultimul conductoral Liceului, Andronicos din Rhodos, a elaborat si a publicat, n prima jumtate a secolului I T.e.n., editia care st la baza Tntregii noastre cunoasteri asupra operei lui Aristotcl. Intr-adevr, Tn mod curios, pe msur ce opera ezoteric iesea din eclipsa Tn care sttuse dou sute de ani, opera exoteric, cunoscut bine pn atunci, a Tnceput s-si piard din influent, a fost tot mai putin copiata si s-a pierdut aproape Tn totalitate. Si astfel, dac la Platon cunoastem toat opera exoteric, dar suntem redusi la supozitii Tn ce priveste scrierilc si Tnvttura sa ezoteric, de scoal, la Aristotel lucrurile stau exact invers: cunoastem destul de bine tratatele sale, care apartin operei rmase nepublicate Tn timpul vietii filozofului, dar nu avem dect cteva fragmente din importanta si bogata sa opera publicat Tn timpul vietii. III. Titlul M etafizicii Aristotel nu denumeste nicieri Metafizica opera pe care noi o cunoastem sub acest nume. D e asemenca, stiinta (sau filozofia) pe care el o caut de-a lungul acestei Tntregi opere < i| m a T f p T i f) T|Tcru|j.vT|> nu e niciodat denumit metafizic. Disciplina al crei obiect este, pe de-o parte, cunoasterea realitatii ca atare, Tn generalitatea ei ( ceea-ce-este cafiind), pe de alta parte, cunoasterea realitatu supreme Dumnezeu

10

A N D R EI CO RN EA

este denumit de el fie prima filozofie , fie teologie , fie pur si simplu Tntelepciune . Denumirea M etafizica , ca titlu al operci cunoscute de atunci sub acest nume, apare pentru prima oar la Nicolae din Damasc, un filolog care trieste In epoca lui Octavian August, dup care ea devine comun printre comentatori si filozofi. Titlul acesta nu se regseste, in mod curios, pe lista operelor aristotelice redactat mai pana la Diogenes Laertios. Se pune ntrebarea care este ntelesul originar al denumirii, cnd a aprut ea si ce ne spune aceasta despre mprejurrile compuncrii operei care ne intereseaz. In greac, poate insemna fie ceea ce se afl din punct de vedere redac tional dup tratatele de fizic, fie ce se afl dincolo de domeniul de studiu al fizicii, iar aceasta, iarsi, fie in ordine existential, fie in ordine didactic. S-a presupus multa vreme c titlul a fost inventat, de fapt, de contemporanul mai in vrst al lui N icolae din Damasc, celebrul filolog si interpret Andronicos din Rhodos. Acesta, cum spuneam, a alctuit o editic a operelor lui Aristotel, ce sta la baza editiilor noastre. O r, serie David R oss1, putem presupune cu destul certitudine c /numele/ se datora muncii edito riale /a lui Andronicos/ si c desemna pur si simplu tratatele ce se gseau plasate dup lucrrile de fizic in editia A ndroni co s". Asadar, dup Ross si multi alti filologi moderni, celebra denumire nu a avut initial deca: un sens redactional.2 Pur si simplu, Andronicos nu ar fi stiut cum s denumeasc mai multe tratate, posibil disparate, care nu se incadrau in sistematica, pe atunci deja traditional, a stiintelor teoretice (fizic, logica, mat