vulturul gorgo de selma lagerlof colectia traista cu povesti

Download Vulturul Gorgo de Selma Lagerlof Colectia Traista Cu Povesti

Post on 23-Nov-2015

63 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Vulturul Gorgo de Selma Lagerlof Colectia Traista Cu Povesti

TRANSCRIPT

  • 6rc{t6g

  • - ..

    ":- -'' '

    SELMA

    VU'LIURULGORGO

    EDITURA TTN4RE1U!V]

  • LEGENDA PROVINCIEIJAWLAND

    R vremea cina mai erau u4a$iin provincia Jiimtland, ahD Suedia,s-a intimplat odatd ca m uriaqbatrin, care-;i ducea uata Pe urmute, sd-ti iesale caii in fala ca_sei unde $edea. N-a slir$it el s6_itesale, cind deodati a bxgat deseme ca bidiviii incepure sa tre-mure de Bpaund.

    -

    Ce e cu voi, caii mei dragi?a zis uri4ul uitindu-se de jurimprejur, sa vadd de ce se sPeria-ser6.

    Nu vedea priD apropiere niciIhstsaltl do N, llllolll

  • usi, nici lupi. ln schiDb, zxd udrumet care nu era nici pe dePartea$a de mare $i de voinic ca eI, d&destul de vinjos, urcind pe o Po-teca spre casa lui de Pe munte.

    Cind iI vizu, batrinul urias in-cepu sb temure din cre$tet PinS-npicioare, la tel ca 5i cdi. Incetitrdsd-i mai tresale, dddu fuga in casSla nevast6-sa, tot o uriaia, caretorcea cilti pe m fus.

    -

    Ce s-a intimPlat? a intrebatfemeia. Esti galben la fate ca ceara.

    -

    Pei cum si nu fiu? zise uria-$ul. Se urc6 u drumei Pe Potec5si nu-i altul decil Asd-Tor, cumte vdd si mA vezi . . .

    -

    P{i nu_i de loc un musafirbinevsit! fD de P;rere ImeiaN-di putea sdl faci sa creadA ciqospodtuia noasha e un munte $isd-si vadld d dm mai departe?

  • -

    E prea ti*iu acum si-l ud-iesc, a rdspum uria$ul. Aud cd adeschis 9i poafra. Uite-l c-d iDtratin cu*e.

    -

    Atunci ascultx-mi Povata,birbdtet Tu du-ie Fi lasd-md Pemine sE-l Drfuesc, a zis rcPede fe-Deia. Ad-sA fac in aF Iel ca sXou-sai vine la noi Pe nePusi mase

    Ptopunerea i s-a Pirut uria$uluistrailic de bune. El s_a retras intr-ocamarufe, iar femeia a _ramas Pelavita ei, torcind linittitE, ca 9icu n-d Ij PdscuLo nici o Prhej'di.

    Trebuie sA avem in vedere caoe vremea aceea infdiisarea Pro_;ih.iei .Iamtland era cu totul altadecit cea din zilele iloastre. Toatdbrovincia nu era decit utr masivde munti turtti, goi ti Plsuvi, Pecare nu putea sa creasca nici mAcar

    o pddure de brei. Nici tu laauri,nici tu riuri, nici tu pdmiDt in caEsd poatd hage plugu o brazda.Mulii imprd$tiaii am in toatdproviacia erau insirali depade, spreapus. Omeii nu puteau frii ni-cdieri pe toatd idtinderea provin-ciei lnsd uria$ilor le pria cu atitmai bine acolo. Nu f5rd voia simijlocirea lor tinutul era pustiu Sineospitalier, a$a cd uda$ul de Iamute avea tot motihl si sebma cind I'a vdzut apropiindu-sepe Asa-Tor. $tia bine cE nu-i eraudragi cei cme r5spindeau in jurullor ftigul, intunericul $i pustieta-tea, impiedicind pemintul sA fiebogat, roditor ti impodobit cu 10-cuint omene$ti.

    Nevasta udatului n-a..a$teptatmulte weme, cX a Si auzit paggrdbiti prin ograda, dupi care ace-

  • laii celdtor pe care iI vxzusd uria-sul De drum a deschis usa ti aintrai in casd. Str6inul nu s-a opritinse h u$4, ca odce drumet, ci amers inainte, spre femeia care te_dea lingd pretele din fund. Cums-a dus, cum nu s:a dus, fapt e cdn-a ajuf,s decit ceva mai incolo deu$d, destul de depate de vatra dttrmijlocul oddii, A inceput atunci sdfacd pa$i mai mdrii insd, dupa ce-amai mers o bucdte, i s.a pdrut cdatit vatra, cit $i femeia erau maidepdrte acum de el decitluseserdcirid rntrase in case. Incaperea, dealtfI, tru i se peruse la inceputPrea mare. Nu ti-a dat seama demdrimea ei decit dupA ce-a ajunsla vaira, cdci era destul de sleit dputeri, a$a ca a fost nevoil se se_sprijine iE bAt, cd s6 se odihneasca.Cind l-a vdzut oprindu-se, femeia

    a pus fusul jos, s-a ridicat de pelavild Si din doi pati s-a iiliinlalinaintea ]ui.

    -

    NouX, udatilor, ne plac ca-sele mari

    -

    zise ea -

    dar b&ba-tul Beu se plinge de obicei ci aicie prea stdmt. Imi dau se@a totusicit de greu ii vine Bd treacd princasa unui urias unuia care merda$d de incet ca tine. Spune-;iacm cine eiti qi ce treaba ai latroi, la qria$i.

    CilStorul avusese parca de qindsb-i dea un rrispuns usturhtor, insdnu voia sa Se ia.la ha{; cu o fe-meie, ata'cd ia raspuns foarteliniqtit:

    -

    Pe .mine mA cheam5 MiD{-Tare. Sint luptAtor ti @ luat parteIa multe betdlii, De u an de zilstau insa h gospoddria mba si toc-mai mA inhebam de ce treabd a!

  • fi bine sd md apuc, cind il auzitvorbind lumea ci voi uria$ii ingrljiti atit de rdu pdmintul aici laEunte, cA nuai voi Puteli trbi Peel. De aceea m venit sE md inteleg cu berbatu-tdu 9i si-l intrebdac{ i-e voia s{ facem o dnduialEmai bund.

    -

    Barbatu-meu e plecat 1a vind-toare

    -

    a zis foeia -

    dar o sdrdspundx la intrebddle hle cinds-o lntoarce acasa. Atita iti potspune imd cd cel care ateazd sdpud asuel de intrebdd utrui urialde munte trebuie sd fie ua om maiin putere ca tine. Ar fi bine decisd-ti vezi de drum feri ca sA mddai ochii cu urisul.

    -

    O dati ce-am ienit aici, ila$tept, a respuns cel pe care ilchema Mind-Tare.

    -

    TeM sfdtuit cit ma ajtrgemintea, a zis stAplna casei. N-aidecit sd faci sm Yrei. Stai aicipe laviF se-ti aduc o biuturi debun venit.

    Femeia a luat pe umd uh commare si s-a dus itr coltul cel maidin lund al oddii, unde se aflabutoiul cu mied. Nici asta nu l-aimpresionat grozav pe musafir,Cind insA lemeia a scos cepul,miedul a inceput sd titDedscd incorn cu un zgomot asurzitor, ca$i em ar fi ndpddit itr odaie o cA-dere de apd" Comul s-a umplut e-pede, iar stdpina c6ei se cdzneasd bage cepul Ia loc. N-a izbuutinsd. Miedul care lignea ca u pu-hoi i-a smuls cepul din mini ii ainundat toate podeaua. F@eia amai incercat o date sd vire,cepulin butoi, dar tot degeaba,

    11

  • IL

    l

    -

    Nu vezi ce se vilsd tot mie-dul, MinA-Tare? Vino ti bagd tucepul la locl

    Musafirul s-a grAbit atunci sd-ivina in ajutor. A luat cepul de josSi s-a silit se astupe gaura butoiu-lui cu el, dar miedul La impins iarafar6, aiuncindu-l cit colo 9i inun-dind mai dparte podeaua.

    Mind-Tare repeta mereu incer-carea, dar nu izbutea sd faci nicio ispravd. In cele din umd, aaruncai cepul jos, infu.iat. Toatdpodeaua era acum ptni de mied.

    sEainul a inceput sd faca ldniu-tete penlru scurgerea miedului, Lef6cea cu lespezi de piatrd, a9a cumIe fac copiii primdvara, ca sd sescurya zdpdda topita, iar pe ici, pecolo, bdtea cu piciotul, sd facdgAuri adlnci, in care sd se adunemiedul. Itr vremea asta, femeias6tea tot timpul tdcut5, iar dacestrainul s-ar fi uitai la ea, ar fivAzut-o uidtd 9i speriate de muncalui. DupA ce isi isprdvi treaba, eaii zise id batjocurd:

    13

  • -

    lti mullumesc. Mind-Taie.VAd cd li'ai dat toatd silinia. Bdr-batu-meu md ajutA de obicei sdPun cepul la loc. Cind e el aicinu se-ntimpH o astfel de dandana.Aom, e drept, nu pot tou sA aibdputerea lui, aF cd, dacd nu estiin stare sd faci nici atita lucru,eu zic ce cel mai bine pentru tinee sd-tri vezi mai departe de drum.

    -

    Nu plec piDd ce nu isprf,vescce am de fdcut, a zis atunci str;i-nul, pefnd ru$inat ti umilit.

    -

    Stai atuci colo pe lavild, azis Imeia. Putr oala pe foc se-ffac putin terci.

    Stdpina casei a fdcut intocmai.Cind terciul era insi aproape gata,ii zise strdinului:_

    -

    Bag de Beam{ cd liina e pesfirtite, a9a cd nu-ii pot face ter-ciul prea gros. Nu vrei sa invir-

    testi de citeva ori moila de linqEtine? Intre pietre sint nitre grdunie.Cautd numai sd te opintetti cu toa.td puterea, cici moara merge acu.ma cam greu,

    Str5inul n-a agteptat sA fi6 rugatPrea mult si a incercat sA itrvir-teasci moara. Cind a pus mina peminer sd invirteasca piatra, acestase miqca a9a de greu, incit omulnu putea s-o impingA de fet. Cumare mevoie a fost in stare s-oinvirteascd o singurd dati.

    t4

  • Femeia se uita tottimpul uimitE1a et, Dupd ce omul s-a dePdrtat dmoari, ea. i-a spus:

    Dace moara se urnette ane-voie,las-ce ma ajut eu mai binecu b;rbatu-meu. Nimmi nu-ii Poatecere sa faci un lucru Peste Puteriletale. Nu-nielegi acum c-ar fi maibine sa nu te lntilnetti cu cel carepoaae nrdcina oricit la moara asta?

    -

    Ba eu zic sa-l attept, a ris'puns Mind-Tar, vorbind incet Sicu blindele.

    -

    Stai atunci linittt Pe laviF,pine ce-ti a$tem uo pat, a zis fe-meia. Trebuie se mii ta noapteaici.

    Femeia a asternut un Pat cumulte perne 9i i-a spus musafiru"lui noaDte buna.

    -

    Ma tem c; patul o sii-l.i Pariicam tare a zis ea'- dar bdrba-

    l6

    tu-meu se odihne$te in fiecarenoapte intr-h culcus la lel.

    Cind a vrut Min;-Tare sA se in-titrdd itr pat, a simtit sub el atiteanoduri ti grunzuri, ce n-a fost chipsA doarmd. S-a sucit el, s-a zvirco-lit, dar degeaba. A inceput atucisd arunce 'agtrnutul din pat, opernd ici, alta dincolo, si pe umAa dormit buttee pinA a doua zi di-mineala.

    Cind a itrtriit idsi lumina soare-lui pe bageauar acoped$ului. s-a

    rrya lddl r ulde ia a@ul din !od-1?

  • sculat ti i-a venit in gind sX Plecedin casa uda$ului. Era mai cudinteasa. A ie8it id ogradA $i a inchisp;dta in uma lui. S-a Pomenitatunci cu sthpiDa casei linga el

    -

    VAd cE vtei sE Pleci, MinE-Tare, a zis ea. Bine ai fdcut c-ailuat hotHrirea asta inteleaptE.

    -

    Dace berbatu_tdu Poate dor_mi intr-un pat ca cel Pe care miI-ai astertrut mie

    -

    a raspuns strdi-nul cu qlas morocdnos

    -

    nu vreau

  • Ivirtiture ai mAcinat asa de mult,cd tot linutul muntos s_a acoperitcu piimjnt bun ii rodiior.

    Nu mb mird Pe urma de loc c;nu te-ai putui odihni in Patul Pecare ti l-am pregAtit, cxci l_am ai-ternut cu piscuri ioaite ti coltru-roase de munti. Tu le-ai aruncatpesie jumatdte din cuprindereal:rii, dar poate ca lumea nu ti-eatit de recunoscatoare Pentru rs_prava dsta cit pentru celelalte lu'crun Pe care le-di t:cut IIi urezacum drum bun 9i ili ldgdduiescce eu si barbatu'meu ne vom mutade ajci jntr-un loc unde n-o sd Potiveni asa de lesne sa ne vizitezi.

    Strainul a asc