?quePryulu

NADEJDA BELTNOVICI

2a"*pryalu! R,ralii b$e

in mfrinen. dc

NINA STANCULESCU

EDITURA TINERETULUT

ZAPADA PURPI.JRIE

Otata. de muti, trdiau intr-un satd_e laponi doi prieteni: panko sir{erko. pe !remurile acelea iaooniise temea! ddhrrtie $i de stova sirisd.u! nirtre venea doar trinisul taruiujcarc ciiea slovele in.emnaie acolos, le Iua birul.

Dar Panko ntr \. tenea de llovcPe el il rnvrlase bufnjta cea u tb;:r,rnleteu pt, b, ciieasca $i ziunsesecer mar tnv,tat !i mai mrndru flz_

intr-o buile zi, in iurta lui caldaintra o pb5arrca 5i lasa din cioc o

foaie din coaia de me!t€acSn Pe

foaie, bulnlta se apucS s, scrre.Sr

Panku ciii ii rnlelese c, Prrn parllrea.ele, se aciuase o luPoalca cenu

sie. cun nu se mai Pomenise de rea'

iDdd de-aDroape a unchie:ului vrle-lie si sor; bune a Vintului ts€ce

LuDoaica se l;udase ci era mar Pu_

ter;ice chiar decrt Unchielul vilelresi ca mincase toii jderii din locurrleicelea. Nici vulPile n-av€au \5 mai

duca viatS tihnita din Pricina er'

LaDoni i se repezi5eri cu toll I asupra

ei s.6 omoare, au dat in ea au tot

dat. dar s-o Pr6Pedeusc, n a lost

.hro: ea n-avta moarled.,,'i ,le ,eam;, Panko scria bui-

nrlil,'lupoai(a a allat cd asl;zi la-Donii se duc la vin;ioarc' l fl-afus in eind s/ vina :i n ixrta {a'

g.ti sfiiie c/inii fi sa Ii rnarince re_nii Si nu te temr. Ia un irr:iilncaprin! djn joc Fi cheam o la luDtadreaptd cu tine. In toiul. tL;ieiapuc-o strins doar de.o ureche di_ais, scapi tundra de du$man Nu ;itarnsa sa-t chemi ca martor oe unchie_$ul Vijelie. EI are sa te rasbtdteas"aA;a std scris in c5rtr.

Panko ii povesli actsied Drietenu-lui sau Merko. Ascunser, i;ir.o cit_dare liriuneJe aprins ti o asteptarape lrpoaic;

De-abia rasari lunc si iai.o: Dis.pi!, venind cu ochii stjctindu-i jncap ca lumina borealr. gi de-abia seaproprie ca se $i azvirti ptsie reni

Dar Panko scoase iuie iSciuneleaprins din cildare $i se repezi asu_pfa-t,

Lupoaica, dace_l vizu, se d6du la

Fl,ccul o chetra la luPtu -.- Prea bine. racni luPoalca /vral

intii iti manrnc renii fi apoi ie m6-

"'T il'ii"l'li " man,nca! ii ,ds'

ounse Panko Pe mine mi va ras-

;liti trnchlesul Vijelie insu:il' IarMeiko il strigbpedatbca martorne I lnchiesul Viielie' un virtii se ii strrni Unchierulaneril zburrnd in 5!ba lui de zapaoa

si se asezd la o Parte' Prnko se lua Ia luPtb cu luPoarca'

Nu ere chiP s_o invinga LuPoaica

Pr, ntternrci 5i fara de moarteTri ceLe drn urma, ilac;ul izbutr s-o

rnuce de_o ureche li luPoaica se

piavali rn zaPadi. Panko ii Puse un

oicior De qrumaz' ttnchiesul Viielie iuieri:

6

SDunt acurn lilloaicu dintre

noi dor tart i mdL PUlcrnr(/ L ts,| €u?

Tu. unchitlulc, genru luPorrca

Fstr mai PUterni' I\'j inlrrcnlat0r'llrrchie:ul \e burur: si ir sPust ru'

PrnluVezr .a luDori" i recunoscur

ca 5rnt nii p!t(rnrL mNi inlrrtoia_t.r decit (a/ Ff mi este riln' rre

rnruaoe sr dc Nct' urit! ml nr (de'

"i ii vor darui de 'luui

or Pe-aIrL

D' !rei D!tcre ilPUdili v! I1. oe

doua ori maj nukrnici detlt rrnc'

d' vrei dysleptacrunL lupunLta va I',1. doua 0rr mai c)teilPta :r xre su

"-.,a"^- mzi nrulli oamenr' renr

ii pisarr oar mrl binc rf li \a nd-mr

.Frl nimic.Nu se caJe \, tir lrrrdea ruf,eLor

n!Lrnstite, Aral PNnko Treh!rL \r ma

rispleietii cilm a lost ()rDr'

$i ce dor€gti? il inirebi Unchie-ful Vijelie.

Panko ofti. Toi ce i ceru fu doars; il o.beasci la un ochi.

-Vinoli in firel sirisn Meiko.ln.lrri te de ochii tdi I lndure-1e detine!

Dar Panko .;mase nelnduplecai.Unchief ul Vjjeliesuili aiunci amar-

nic !i fldceul prinse s, geamd, cicir;misese irre un ochi. Llpoaica orbiinsa de anindoi ochii. $i din ziuaaceea nu mai p!tu si se lupte nicicr oamenii. nici cil aninalele.

Aqa a sciipai Panko iundra de lu-poaica cea rea. $i laponii se apucari s!clnte vitejia Iui.

,,Niciodaii n-am si m2i pot asem!ilui Panko! iqi zicea Meiko. Oameniin-au sA cinte despre mjne li n-au sA

mA proslev€asci ln povefti nicio-dald !"...

T.rt preanririDdu-1 nrsi hir-rna pePanko, laponii nu ;1iau cit de greu1i era. Ochirl s,]n)los i a osLenit, is a nrotit fj Prnlo n! mai pulu simeargi la \riniioare, si invele de labuinili Si s: alerge pe skiuri. De-an:r:icirne inccp! s: slebersci.

Uite, ii spurrcr! laponii, undete duce lnviliiturrl Nu dcgeaba nctenrenr noi de slove scrise fi hlrt ie 1...

Il} Panko o ruee iierbinle pe brf-nile se cauLe in ca{i vreun slat caresi-i loloseasc; nl ncnorocirea ce-i ci-

Buliiia citj si ln cele din urmigisi : La Marca ce, Rec,", la gumrirlri Peciorra. se rlla !n nunietualt. Pe creasta lili era aSlerrutAzApada albasiri ;i zipada purpurie.Zipada albaslri \,ifdcca orice boalI,iar rra t! r rrr r i. r rd! orl(ri \'.dcrca.

II

I

Trimite-l pe Meiko la acestmunte, s;-ti aduc; zApada fermecaiS,9i-aiunci ai sa vezi iarati Asa scriein cdrtile din coaja de mesteacan.

Ce bucrrie sa-li aiuti prietenul lanevoiel Mejko iti puse skiurile Sralergi sd caute drumul calre gurariului Pecioara, la Marea cea Rece.Bulnila 1i ar;td pe unde s,o apuce,prin albia unui riu inghelat.. Uhuu-hu, li strigd ea, line minte:in iundr: Sint muiii bolnavi: oameni,reni, 9i pe$ri. ZApada va rimine puLpurie doar dacA n-ai se ie osteneQtinumai pentru Panko, ci pentru to'li.Si nici pe mine sA nu mi uili, Meiko:adu-mi din zipada lecuitoare, sd melac iare iinard ;i puternici.

Meiko o incredintra pe bufnill ceala avea se iaci Si porni la drumprin albia ingh;4ate a riul!i, pe

ling; vulcani stinsj $i lacuri lniinse,cetre gura Pecioarei.

De indati insd, de unde nici nute a$ieptai, se siirni in jurul lui unvint rece. Zbura val-vlrtej, acope-rind drumul cu aripile 1ui mari !i'

- lntoarce'ie acas;l Iar de nu,fegeduie$te s; dai din zipada ferme-cat: Fi lupoaicei, so.a nea, si $j cap€t€ iare vederen $i puterea!

- Nu I strige Meiko, n am s; i dauzepada lupoaiceil Dace poate vedeadin nou, are si se apuce iarA se lacer5u laponilor, renilor Si pisirilor.Iar se mA inforc din drum, n! sepoaie! Eu nu me ostenesc numaipentru Panko, ci peniru toat6 tundraln care m'am niscut; pentru ca totioamenii. renii si pdsirile si se facAsenetofi $i puternici.

Cind auzi una ca asia. vintul se

l3

purni amarnic, suflindu-i in fatA fiplesnindu I cu €ripile.

Tare Areu mai inainia Meikol Darde lntors, nu se intoane din drum.Merse, tot me$e, plne cind ajunse1a gura riului Pecioara, unde vuia/vlarea cea Rece. ln vremurile acelesde demult se ridica ablo un mHteinalt si alunecos.

VintDi iurbi de lurie cind 11 vAzucA se apropie de munie. R5sturna lncalea lui brazi ialnici. Cdm se te maitir;$ii pind la poale? lncerri flacaulsa le tringe trunchiurile, ii lovi cutoporul, dar nu izbtrti si-i taie.

Pesceruiii negri il z;riri pe Meiko$i allare ce el se ostenea pentru toatetundra ti pentru Panko cel fdrd unochi, care scdpase locurile acelea delupoaica cenu$ie $i se apucare sA

sparga brazii cu ciocurile lor. F;cur;printre crenAi o gaurii fl6runt;. prin

care ileceul se se poate strecura. $i-lrugarS:

- S; nu uiti si ne dai fi noui dinzaoada cea albastr;.

ilteiko se iiri Ia poalele munlelui.Dar Vintul cel Rece suil; asupra Po-vkni:ulu' lui $i.l inghele din poalepind.n vir[. Ce mai putea sU facbMeiko?

Z;d un @rb zburind spre creast;.Vroia sa ia zapada pentru Puiul luibolnav. $i corbul la rindul lui llzdri pe Meiko li afl, pentru ce se6srenea el si ii croncini:

-Cra,.. cra... am sd te ajut se

ajungi la virf .Tine-te de piciorul meu !

Meiko il apucd de !n picioi, cor-bul d;du din aripi $i zburd sprecreaste.

Luna se ridicase pe cer $i la luminaei zipada sir;lucea pe virful mun'

t1

teluj pe o parte albastrS, pe al{eParte PurPrrie.

Meiko isi !mplu c;lciula cu z:ipadacea purpurie, iar pe cea albastr?j olu:] ln nlini.

Corbul 11 aj!t:i Si de ast:i dal; pefllciu sii coboare.

Dar cind ajlnse la poalele munte-lui, ll:iciul se uiti la zdpadi Si strig:de rrccnz. Ce nenorocirel Zepada dinmin! rimilsese albasir;, dar cea dinciciuli nu mei era purpurie, eraalbi. Afa dar nu mai avea putereatefieduitoare. lnseamn:i ci prea p!-iin i;cuse el pinA acum penlr! oameni,pAseri fi arinale!

TotuFi I{€iko duse cu el ceciulapLine de zipad:, ziclnd! +i ,,cineSlie, poat€ c, sc va iace iariiii p!Lpurie l '

Pe drum imp:1rli zdpada cea al-baslri corbului. pcscirutilor albastri

care l-au ajutat, si bdlnilei celeialbe. P!iul corhului se insiinato$i,iat bufnita jntineri. Fliciul se bu-cura $i cu z;pada cea albastrd lnmini, o lue la goan; spre satul lui.Se grabea s,-l lecuia\ca pe Panko celfirh un ochi

Alerga Meiko Si privea pe cer, savade rrs;rind soarele de primevari.Se uita lnir-una, dar nu vedea soa-rele.

Soarele rbsirise, dar Vintrl Receacoperise cerul cu nori grosi ca pie-ile de ren si-l ascilnsese Vroi, si I

lin, pe M;iko in loc. Dar Meikoalerga atit de repede cd vintul selnlierbinia, incepu si glilie $i remaseln urm;-

Goni Meiko peste $apie riuri, peste$apte lacuri $i Sapte peduri, pin; lnsaiul lui. Pe loti li lecuia ln cale cuzipada cea albasir;. $i zapada din

mini nu i se imputina. Peste $pieriu.i, Fpte iacuri Si fapte prduri seins;netoFau toti oamenii, peserilefi renii. Pbsarile se ridicaurpre cer,dind din aripi. Sr Meiko alersa totmai departe li ducea in palma slrin-s; zipada albasir;, iar in dciill5pe cea alb6.

Iatd si satul. Linee iuria lui, si5-iea Panko cel iare ochi iar cu cel:-lalt de abia mai vedea.

- Acum te fac senSios. Panko! iist.ige Meiko ii lntinse mina care du-cea zepada albastr;.

Dar cind privi in palm,, rncepu sripling6: razele soarelui topisera 26-pada ii o prefacuser, inttro ap, al-bastra. Iar in ciciulS. zi4pada err totalbd.

Meiko se hoiari atunci sA,' deaprjetenului ochi!l sbu,

Pentru nimic in lume I respunse

Panko.. Mai bine da-mi zepada cea

oT'il1"" .rt am I sDuse trist Meiko,Drivind la zaDada ain crciula. Darie-i asta? M'eiko saltb deodata de

bucurje. Pesdr;le impra!tiaserb totinorii. Razele soarelui de primevarecideau pesie zdpada cea alba dinceciulA si aceasta deveni purpurie fistrdlucitbare de nici nu puieai s5 ieuili la ea.

Toata zitpada impr€jur. in tundrS,pe pamrnt, in arboti. era purpurie siluminoasii, a 0rim;var5.

P,nk. rsi d;;u oe ochi cu zaDada ceapurpurie iin cScrri|d 5i incepu sa vada..Amindoi ochii ii erau acum la lel de

aeeri ca a i pasari lor. Se facuse !;ndtos.-Si irai Iericit pinE la adinci br-trinete Ieudrnd invat;tura

Cartile butnilei intelepte li prie-ten;a lili Meiko l-au redat vederea.

ESEA, CINTAREATA CU GLASDE ARCINT

Trela odata ln tundra o fali carecinta nesDus de hunos :i Pe care o

chema Esea. Coiocehl si cizmele dinDi€l€ de .en ii erau iesute cu Iirhe arginl, iar pe cap purta o caciulilade aiPinF. Dacd Priveai in z;Pade

"edeai cum siralucette argintul, iarcind cinta Esea auzeai cum suna ar-sintul. De cinta rarna, zapada se to-

iea. pe pamint curg€au riulete ar-iintiil i'iitoreau ghiocei ti garoafe.

cinta Esea - iuli sebucurau JucaE:ea-toti iucau li se vseleau od,l2 cr1 ea:

'5i coDiii si bAfrinii, $i

ciinii cu colli ascutili si renii cucoa.ne rjmuroase. Cinta Esea ii ve-dea inima omului, cinta li intelegea3 cui era bun5. a cui era re,

Se du5e \estea dr\pre ciniareat;rcL rlas de argint pesle m3r; si tari;i rjunse pina rntr-un sat rnd€pAr-lat. unde locuia vin,torul Kesa tai-brr€i. cel frumos ii pu{ernic.

Iurta ietei se alla la Doalele mLfl.telui n!mit: ..gapfe caplie". De por,neai pe jos pin-acolo, nici irej luninu-ti ajungeeu. Kela Taiharei rsi['use <krur] !foar€ pe prcroare tt olue la goane spre munte. Vtntulzblra cu el li-l ajuia sd alerge mairepede.

Ajunse Ke$a Taibarei la poalelemuntclui ..$apte Capetc ti \r-rpucasa asculte pe furi: crnircu Eserill a.crlt, ce-l asrrlta fi-i c,zu

'lraga

Se lntoarse Taibarei acase. dar debbut nu mai bea, de mincal nu maiminca, ziua lntreag; stitea llnge iocsi se glndea doar la clntiireata cuqlas d€ argint.

Se hotrri alunci s, trimiiS Pe_

titori la latd. lntli vru si-l trimitioe lraiele lui : Vlasko. Dar asta nuie outea. Fratele lui iem;nil cu elca 'doua picaiuri de aPa, era loiatit de puternic $i frumos, dar aveio inim; rea si rece.

Si d€ acees n! Vlasko, ci cilivabatrini olecara !A o pelcascb pe Eseapentru Kefa. $i fela ii attePta sa

ie inloarca. Toli laponii djn sai iia>teplau ca vina, crci loti !oiau sdro. riasca in satul lor cintareata cuglas de argint ti s6 le crnie

Mult mai colindara petitorii! Ple-card ln miez de iarni ai de_abia pri-m;vara ajunsete la iurla lelei. Casa

ii err plin; de oameni. Pelilori djnalte !apie satr se inghe5!iuu in i!rul iocului ri strigau care trai d(care mai iare. liudindu,si mirele:

AI meu e cel mai'bogatt

-Al fleu e cel mai islet!

- Al ne! e cel mai mindrulPelitorii lui Tnibarei il T:udara sr

ei pe Jlac,ul ior:

- E cel mai neintrecut !inator dinlLndra, are o mina drbace, e rn((lepf

' Ticurd cu totii. Cine putea se secompare cu Kesa Taibarei?

Esea auzise inci de nuli desnrevoinicuJ KeFa. $i I lndr;eise din Jitese spuneau despre el. Se duse. Iatat;l ei si-1 rrigi:

- DA-ne dupi Taibarei. Dar nuacum. ci peste un iln. /\,li e iilc s5mi despart de tine.

TaUl n! se lmpoirili $i lAg;dui

pelrtor'lor ca-n primdvara urmetoareEsei, ciniarerfd cu elas de arsint.se vin; singur; la Taibarei, se ainte$i sA'i cunoasci inima. Dacd avejsd-i fie drag; inima lui, se va face

petritorii plecare veseli. Cum vedeauin departare iurte negre, pe zipadaalb;, i)i rndreptau intr-acolo renii.Se lSudau peste tot, povestind cumau pelit-o pe Esea pentruTaibarei_Si gazdele'le aduseri la rindul loralfe 1.esli.

S.u pornit un rizboi mare. LaDonjise string in jurul unui condrLdtorvesfit. Ceapaev lti pflnd stele rosiipe haine ti pornesc la lupta pentiulibertate-

Cum sosira in salul lor. Detitoriidbdur. de veste:

- Pesle un an de zile, cind se vaintoarce iundacul la cuib, va veni

ln satul noslru clnUrcala cL glasde argint.

Laponii plescei., din limbi:

- E bine ci an pelil o.astfel deiata ! Pecat lnsd cd nu e fi Kesa aici I

Ke|a Taibarei iii prinsese o \tearosie pe harne Si pl€case s; luPt.alAturi de Ceapa€v.

Petito.ii se si;toire:Ce sA facem? Nu treblie si rc

nuntdm la cint;reatra cu glas de argint. Sd a$tepiem vesti de la KeSa.

Veni iarna- Soarele, de'atlla frig,nu mai i6$j pe cer din iurln lui de

ln toiul gerului, se-ntoarse $i KelaTaibarei acase. La piept puila o stearosie. Iar ia $ld avea 0 sabie pecare insu$i Ceapsev i-o dSrnise casenn al viLeiiei

Nu vorbi'cu nrm.ni .i inlrh iniilrta lui.

Bnlrlnii pe1itori se duseri la el.Focul de-abia mai pilpiia in vatrd,iar llnge foc stntea Taibarei;i-$iacoperea fata cu mina stlngd.

Vorbird betrlnii:- Gheata se topegte dinaintea soa-

relui gi ve$lile bune gonesc amhre'ciunea. Asculte, Ke$a, o veste buni:cit timp ai lost la luptd, noi am pe-tii.o pentru tine pe clntdreata cuglas de argint. I-am spus ce e$ti fru-mos, c, eiti cel mai neintrecut vl-nitor si ai minA dibace. La primiyareai sa prinzi renii de la sania ei $ivom face nunta. Ai s; asculti cfn-tecele ei Si ai s; iii iericit.

Atunci Ke$a Taibarei igi descoperifata $i ailt6 jarsl din vatra. Tot mailuminos se aprinse focul, arzlnd cuilacdr; mare- La lumina flecdrilorb;irlnii il privir; pe Taibarei, ll pri-vire Si cl;tinar; din capete: mina

lui dreaDi, atirna l,ra viali4 li toaf'fair ii era crestata cu sabia. Inteleseia cd Esea nu se mai Putea maritacu el. Ei o Petiserd Pentr.u cel maih,,n si mai frumos vinator. $i c€

fel d; vlnator era el fdra de minadreapti? Nu'i va Putea Prinde reniiEseii.

Plinsera laDonii Pdcai ce nu mainrtea rimine Esea in saiul Ior, se

ie cinie cu glasul ei de argtnt N-aus, mai lnfloreascii ghioceii li norrr

lntuneco$i n-au sa mai Plece de Pe

Trei laoorii b;trrni Fi intelepli s15-

t,rrr riu;ci sa se qindeasca cum se

dreasa nenorocirea Se glndir; ei

rnaeiung, se gindira !i in cele-din,,rmi se hotdriri s-u amageasca PeEse, si s'o merite cu fratele luixesa. si el era tot un Taibarei fru_

moi, puternic ti un vinator iscusit

A\tr nu sc poaitr vufhi a pr,tilorii. De-abia va rnceDe sa cinteSi Esea ii va vedea inim; lnjma lui

Cei lrei intel€p1i sc pornirE s;ridi. Cel mai b;1rin dinlre ei res-

N'are se-i vad:i inima. li punemtrei cojoace in spale, iar pe piep{.o platofi mare de arami.

Se bucurare cu lolii si mai crseam: se bucuri Vlasko sA se insoarecu cintireata cu glas de argint. lsizise: ,,am s,o zevoresc tn iurta measi am s-o pun s; cinte numai pen{r!minel"

Ke$a Taibarei stiiea iingb vatre9i'$i curila sabia cu o singurd mln;.Curetra ti se glndea ca nu li-a pie.-dut degeaba irumuseiea $i ptrlerea.dar c; tare m!11 o iubea pe cirtd,

reolr cu g1a\ de argini !i r, aveas-o iubeasci totdea!n,

Veni $i primevara. Soarele iesi dinjuria lui de aur si o porni pe cerutsenin. LLmina soarele pe cer, iarin lundra r,sunau clopolei. Nuera altcine!a decit crntiredta cuglas de argint, care venea cu rudelela mirele ei.

Laponji iesi16, toi satul, in tniim-pinarea er..Era\i Ke:a >i Vlasko curi.

Esea coborr drn sanie cu ca(iulitaei de argint :i l( splse:

- /\4ai inainte de;-mi Dflnde rpniivreau s:-mi cunosc mireie!

AtLnci ie;i in fala ei Vlasko Taibarei, rmbrdcat cu trei coioace si DUr-{ind pe piept platosa deaiama,lcjre-iascundea rnima O Drivi De lata cuochi patrunzatofl. eia rrumor 5i pu-ternic-

Se porni iala sd cinte despre soare,

dragoste Si primeva.6. Pe pem1n1 ln-cepur, si se prelinge rlulete de argint,pesie tot inilo.ir; ghiocei albaitrifi se desfecuri stele rosii - garoafe.

Nu. Lui Vlasko nu i-au ajutat ins;nici cele trei cojoace, nici platosade aram;. Esea se uiti 1a el Si iiv\,z\ inima. Era intunecatZi gi receca o bucati de ehiale neagri.

1,'lirele se inro$ise. Ii plicea de Esea,dar cintecele ei nu 1e auzea. lloriledin jur nu le vedea. Isi spun€a:,}m s-o duc in iurta mea $i am si-iasc!lt sinEur toaie cintecele!"

Esea se uii:i;i Ia Keia Taibarei,cel s1u1it, ii ciii gindurile Si ii v;z!inimar ardea ca flacird curati. Seapropie de el $i ii spuse:-- Rnmii cu bine! Me-rtorc acase.Mirele meu e frumos la chip. darare inimi rea. Er il iubesc pc altul$i acela nu m-a petit!

Spunind vorbele astea, siri in sa-nie fi ridic, biciul si goneascA re,nii. qcu!.acuf avea s, dispara dinsat!l lor cintareata cu glasul de ar-gjnt !

Inima lli KeSa zvicni. O intrebd:

- Pe cine iube!ti lu, cintarealacu glas de argintlCine nu te-a p€tit?Tu esli orjc!i drzpt!

Renii pornjrA Fi fala strisd inurma lor:

- Pe line te iubesc. Tu esti celce n! mi pelesle.

Se depiriari renii cu Dsea in iun-dra imprimAvirai;.

lar Ke|a seri pe dati ln al{: saniesi o IUA la eoanri dup; ea.

$tia KcF c,. Llupa obicei, numaide lrei ori putea sa arunce lalul iaii prind: renii. gi daca nu reu$a,mfeasa se lntorcea acasa.

Azvirli latrl cu nlna stingd. Renii

iii plecar, atunci singuri (apet€te tirfr rasara coarnete prin5e in lat.Kega Taibarei i;i prinsese ieri-

c,rea.$i a iucat la nunta lui cu Esea.9i pin: ast;zi ei iriiesc tn tundr:.

f€ri(iti ti vri invita sb treceli pe la

DARURILE BATRTNULUI NUM doue haine albe $i frumoase. Ea iiiubea.pe amlndoi deopotriv, $i intr-ozi 1e spuse:

-Amindoi veti ii iericiti pe lu-me. E drept ce Sevolodko e mailenet, dar e b!n. Isr Pronko e si bunSi harnic De ace€a Prnnko vn fi mailericii.

Apoi veni o ioamete ma.e fi totirenii murire. Mama baietilor tlecald rude departare ti nu se mti in-loarse. Se vede ci murise $i ea.

Sevolodko, toate ziua st;tea lingafuc gindindu se cum :i unde \,-:ig;seascd t€ricirea. Haina cea lru-moa55 ii rimase noua li curat6.

Pronko pescuia, vina, lucra skiuripentru vecini $i haina lui, de atitapuriai, ajunsese pestritr; de peticite

Odai:i. vecinii jl chemarS pe Pron-ko la o petrecere. Pronko se ru)ind

Renul duse vestea, alerglnd printundr;, tiul o purt; mai deparie,$iroind la vale $i, curind,1o1i laponiiallar; cum fi-au gisit fericirea ceidoi frati din neamul Hatanze: Pronko$i Sevolodko. Ei seminau unul cualtul ca douh piceturi de ap,atlia doar.i Sevolod*o avea dinnaltere un semn pe obraz,

La lnceput au dus-o bine. Aveaudoisprezece reni albi ca zdpada,.iarmama lor le .roise din bl,n; de ren

s, se duc: cu haina lui ruDta si Irugi4 pe Sevolodko 5, i-o imDrum;tepe a ixr. Acesta se invoi.

Prcnko pornr pe skiuri cu hainaalbi a frat€lui lui in sDinrre

Pe dr!m se rniitni iu betriniltNum, pastoru I nori lor. pe uder ouilabufnita nordul!i cea inteleaDt;. iarpr linea el fugea !utpita c;a atbatj nea\timp,rala. Skjut bainnulili s.lovise de un copac gi se rupsese ln

Prcnko repara p€ drtit skiut pas-Iorulur, tar acesta il rntreba cine-iel si de unde vine.

- Eu si lratele meu sintem din

nermul HEtanze, raspunle Pronko sifugi maj deDarte.

A doua zi, batrinul Num trimi\evulpita albi 1a iurta lui pronko siSevulodko. Pronko spidrgea lemne cunarna lui pFiicila. i.r Sevolodko .,,

haina cea albA, curiii, slilea ling;

Vulpila se duse la Sevolodko si ispuse:

B;iatule, din neanut Hatunzc.cu haina albid: batrinut Num ir,lilmite daruri. Ver dereni rnteteritfi bogat $i vei primi iari draeostiaii inerijirea de mamr. Fuei in-jurulli,cillui care nu ingheata. Vei'q,sirlnrurile pe drum. lar daca nu veiIi nullrmii arunc, in zaDada treiurrbuni aprjn$i

Sevolodku era lcne!, dJravea inimhl,uila. EI o inireba pe vulpit,:

- Drr ce drr ii trimite Num luil)r,,nlu cel hrrnicl Mamr sDunea caIl vd li mri fericit decii mrne

Frairle tir poate s, ia numrr,rc,'h lucrurj la cdre tu vei renun{a,r,rit)unse vulpita ii Iugi

s(vulodko porni dup; drruri

Merse el ce merse sj ajunse la 0piaTra cenu!ie, acoperite cu muschi_Aceasla oft; fi i v;rbi:

- De multe veacuri Dort seDai undesen, a carui inlelepiiune n-o cu-nosc lndeparteaza muichiul care acrescul pe mine, descifreaza desenulSi are sa fie bine de tine sj de mine.

Lui Sevolorlko insa ir'lu lene s,face ce,i spus€ piatra, a$a c6-i rrs-punse: .

Ce nevoie am s, stau sa phicescintelepciunea de5enului tau? Pi drImam sd aj!ng intelett

$i fugi mai departc in jurul la-cului

Dar iata c, zari pe lac o in5ulita.La tirm statea pripuniti o baria,iar pF insulita era o lemFre.zr'-,sirige:

- Ajuta-ma, copiJe, sa trec pesteriu li te voi rispiati. De n-ai 6u-

rrictj, am s;-ti fi! bunic;, de n,airnrrD;, am se+i iiu mam;, de n-airrlitu$e, am se'li fiu mdtu$d.

N-am nevoie nici de btaic;, nicirl('mAtuSA, ii strigA Sevolodko. Megmbesc, n am timp 5a te aiut. Pe,lrrm trebuie sa prsesc draqostea,ir man)4, sb ajung bog.l !i intelept.

$i fugi mai depart€.ID curind vezu o iurmA mare de

r'ri, in lata cereia alerga un ren cu

Prinde-l pe conducitorul nos-lrrr renul cu coarne de fier, i seIlirse unul din reni. Ne-a scos su,lli.iill rlergind ba intr o parle, ba inilll/r. De I ve; prinde, loal, turm. vali ir tr $i vei deveni om bogal.

Cc ncvoie am s6 I prind pe ren !

sl)ilso Sevolodko. Eu, oricum, asiizirrrl s:i aiung bogal!

$j frgi mai departe.

41

ln vremcr n\la Pronku terminr.L_tAiat lemnele Si porni De urmetplratelui 5;1. Alunse la fjziia cenusiccare-l rugii :r p€ et si-i curete m\rs-.hiul )i sa citcasla de\enut

Pronko rizui tot flufchiui cu cutrt!l ;i privi la desen. Intr o Dariepe piair: era infati$rt un om cumilnrle incrLcj:ate. In rurul lrr zhil.riu p;siri,6l€reau rcr,i si rnrn,i./,'1ai departe ap,iea! atli oameni cirevrnau Jmpreuni, pi5leau lurme airn_qu nivodrl de prins pe$ie. Se vedeao narta de lupi alacindu i. drr ei 6gonir;. gi apoi. veselj c! ci$iig marete intorceau cu totij la iurtele tor.munciseri impreune si rmDreLna s;burrrau. Iar cel care sl:tuse sing!lPllngea, n-aVea ce mjnca si a;oise- vedea cum tupri rt incoriir: li-tmlncafa

- $tiu ce scric aici. spuse pronko:

muncjti tuti impr€una. cuccriti.ieri.cirea laol,lt, I

- Mu ltumesc, baiete, rdsDunse Dia-tra. Tuturor trecatorilor le voi s;rneaceste ruvinte inteleDte

PIec; Pronko n;i d;Darte si airnsela insuljt,. Auzi chedrindu-i fe;ei.inir-ajulor. Se sui rn barc5 si Dornipe valuri. gindindu.se:..am s; ia,,cu noi ln iurt;. Cu ea ne va fi maiulor si cbpetem fericirea. Doar as,spu,rea jnlelepciunea pietrei eenusjil.

Ajunse ta insut; si intinse iem"iimiinile \a-i ajute sa se suie in barcjDar atunci scoase un tipat: in latalur

-era in5;+i mama Iui dragd, cese ratacls€ in tundr; rn limDul ioa-meiei celei mari

TrecDrb impreun5 pe tarmul cela-lalt ti acolo. drept in fala tor, vbzuraIugrnd o turm; de reni. Toata turmail ruge pe Pronko sa-t prinda pe re_

Iul cu coarne de fie.. Pronko sestredui sa I prindi, dar nu reuli deloc. Atunci trecur; pe llngA el ciljval.,puni saraci, pe schiuri. pronko iliililuse aminte de rnielepciunea pie-lrei cenutii fi-i chema in aj!1or:

Vom prinde renul impreune, le\puse el, vom pa:te turma impreun6,rr'vom {ace impreuna cizme imbla'ilile ir haine noi de blana

ormenii se rnvoi.a Conira renul.Pronko azvirli latul $i-l prinse siloaie turma porni dupA el.

Dup, zccasta. oameflii !enird inirrrta lui Pronku Mama incilzi cea-iul :i cu totii se oJpatarS. NumaiStsvnlndlo lipsea El se vede ca aduna(l! ror darurilc Dar iatS-l 5osind $irl, intr-!n tiEiu, irint de oboseaie.

Pronko ii nultumi:' Am lil,f luirurile la care tu airuuntat.

Atunci Sevolodko jncetu sa Dlinsase armca de gitut namej $i-i fopTi:, - ue trei orj am alergat in iurrliaciltur $j n am gasit nimic!

$i lujnd carbunii aprin5i, ii azvirtirn.zapadi. Atunci il vizu venind Deskrufl pe insili bjtrinuJ Num. peum€fl purta bufnit? cea inteleaDta$t. ra plcioare ji aterg, vulpjta ceaar0a Sr neastjmparali. Sevolodko i $plinse. Iar Nun ri\e, $i-j souse:

. -_Ti-ai schimbat haineie cu aJerraret.ui t5u. De aceea vutpitz era saoea carulte celui nevrednic de ele,ar e! sint b;trin si nu nE desDrrtoe.bulnila cea inieleaptj. Ea m_a sii4-r.urI brne. Darurile nu le poateciiDii,oeclr cet vrednic. T"tu;i pentru iiimara DUna ai tost ii 1u rasplitit. Doarmama ta s-a rntors in iurta lui pronkonu numar pentru el. cj ti pentru tin€.

BRIUL FERMECAT

B6irinul Tiptacota avea o fati petrrc o chema Nariana- Narianei i s€

ulcca ,,cea lrumoasi" $i nu in zadarll spuneau astlel. Ea-si impletea in(r)sile $iraguri de mirgele ro$ii, varal)ilrta un cojocel ro$u din piele der1l $i iarna plrta un briu cu multizlrrgelei, remas de la mama ei, carerrrlrrise. La fiecare miScare a letei,zrrrgdliii resunau ca un cintec abialuzit: vesel la bucurie $i trist larlurere, Ce trist se pomiseri se srnenr zira ln .are rama ei mrrrisel

,,{.l'

TiptacuLi jtr tra+ o 111; 1"u,ri,rea fi zgjrciie. Ea avea dora f"telpe una o chema Prilireagera, De cealr€lte Auzascutjt Felete 1e eriu eal-oene ca kunzele de toamna :i ta ata,tLTa \emanau cu me\tecrnt; co.ir-la1i. $i amrndoua pizmLrau demoarlclrumusetea Naria;ei

Nariana impletea pirul fiec;rei su,rori (u ljraguri de margete atbaslre.Dininea ta ie imbraca. iar seara te de7br,ca. Mama vitreg;, peniru a facePlacere fetelor ei, o punea si mun"ceasci fira r,gaz. n;drjduind ca frumusetea i se va olilr. Dar ea se fi.erdin ce ln ce mai frumoasd.

_, lntr-o zi de prim,vara, pe cindNariana pa$l€a renii in tundra- zrJr_geldii de la briul ei prinser; sj r;sunecu nelini$te $i bucurie. Da. se-nhm-plA o nenorocire:'pe cind voia s;

1r'rca pestc ri!, glreala se sparse $rfrln cazu lntr-o copci de api.

Atunci iin;rul viniior Vainoitarilzi clinchetul zurgilAilor.. El seilzvhli in ap; $i o scepn. Apoi aprinseh)cul ca Nariana se se lsuce, o a$€zeirr sanie $i o duse la iurta ei.

Cu bine, Nariana, Iiica lui Tip-lr()la, ii strigi 1a despe(ire. Vezisii rr! mai cazi in api!

lirrzurg;l;ii delabriuleiresunarilTe vei mai vedea cu ea!

$i tinarul inielese elasul lor.l)in ziua aceea, Nariana se glndea

lol mai mult la Vainoita I cit era de|rtcrnic, de bun, de frumos! Ii cizurlrrrg. Dar el nu avea de unde si Siie.'l-rccu o vreme, fi odate, pe clndNrriana plecase de-acas; dupA apifi britrinul tai, era la vinetoare, iarrr.Dra vii.ege la pescuii. cele doue\rrori adormjrA in iurt) $i focul se

48

siinsc. Unde 5a mai gase$ij ioc? Fjr,loc nu se poate frai. Avea sa seinloarcid tal6l, sb se suDere si s5 teterte

Aiunci, mama vrlrc{a trjmrse Defete in tundra. pe muni-e, \a ca!te ienu se vede rn zare, pe rndeva, vreo5!!rla de lum.

Plecar, fetele, Dl€ca si frama sr.iporunci Narianei !a se duca si;a.

Nariana privi rn departare si din-itrodrirzurgalaii de ta briu prin-sera sa I rrsune, prev€slind bucurie.Acolo, departe, se inalta Muniele Ne-grr, iar la poalele lui dri o iuru sin,guratica din care iesea o 5uv i td de fum.

Acolo mb vor duce dun, to.!isi spuse Nariana.

Mama vitreg; voi s,o trimit;. darfata cea mare souse:

- Aud in iur[5 cum irosneste to,,,t+i aud vocea stdpinului cisei. El

rl ri{a la (:iiili. Vocea lui c tinA.: $i bu-[il. M; voi duce la acesi om dupa foc.

I\i imbreea coiocelul din Piele der',r, t,rinse de el podoab€ de argint:)i ilrrrgele. lua o caldare peniru cir_l,rrrri ri pleci.

st,re s€ard ajunse la iuria de latrrlele Munt€lui Negru. lnt16 in;un-irr. se uit; in iur. iur{a era goaia,ktrrl de-abia mai pilpiia. tn coliurinliilr,ru tiDsii alumate.

Iir aqezi lemne pe foc sa se aprindirr/f tare ti sd poaia Iua c;rbuni.r,rrriil.l flacarile cuprinser6 lemn€le.l)ilr (ocmai atunci siepinill iurieirlri(ri cu voce tare 9i de spaimd,Alrzrscutit cezu la pemint. Cind iiivi!rj in lire lnsA, spaima li trecu:rllilrint€a ei se gAsea inaltul 9i fru-ilr)sill Vainoita. El ii spus€:

stai fi pove5ielte mi cinr e$tirl ,l'. unde ai venit. Si cum de, fArA

s5-tj dau vnie te atingr de foc strain?Ner\ind rncoiro, Auzasc!tri ii Do-

vestt ctne era:i de ce ventseAllind c, e fata viireEa a Iu T.o_

tacola. V!inoifa o intre-b, iar '

- Dar unde-i Nrrirra, Iara cu zrr-eal;ii 1a hn,,?

Vai. raspunse Arzascutit, ac€as-Ia e sora mea vitree,. Tare i urrii4 sineprjcepuial Ne e mai mafu rusine'as; o arilbm cuiva I Nici un ceai mr-car nu e-n stare si lacil

. - Ei, daca-i aF, ii sp!se Vainoiia,atLncr pregjtette_mi Ln ceri. De_ar se te pricepi. am sa-ti dau c,rbuniaprn+t, raf de nu. 56 nu plrngi, am

Auzzsc!tit se-apuca 5a pregateascacez'ut. Uar nu-t mai preR,ijs€ nici-o0ara prna atunci. Turna cii mrimult ceai Si zpc mai de toc. Vainoitagusti si-i taie coTilc

Arzrsc!1it iugi acase [5r; cozi.l\)vosii mamei c;-n iurl; Iocuia FiulVlseolrlui 5i de-abia scipase si n-olr(lrc1c fiindce voise s; ia pe iuritrllr c:irbunii lui aprin$i. Nl-i spuseril rru s-a pricep!t sd iac! ceai Siui $i-a pierd!t cozjl€. Iii acopericrl)ilj cu o basma ;i se culci.

Itriv're agere il z;ri pe frumosulll irrrlt!l Vainoita ling; iurta fi vflr!ri \c,lu(a:i €a dupa foc.

PudgS-l frumosl Nu lua pe fu-r if I 0 slStui mama.

Iati d ajlnse ti a doua fatd L.

l)irlclc Muntelui Negru.(lind Vainoita allS c; si e: €ra iiica

v lrc(?i a lui Tipiacola, o intrebA:1)ar de ce n-a v-"nit sorr lr.

Nrrirrra, cea care poartA zlrgAlii la1,, irL ?

(lun sa vin! ! ii respunse Privi-!!rtrrr. E lenese ii proasi5 l Eu sin-

I

{uri le lac pe toale aclsai ilu faicrenii. cu cos cizme, lierb crrnc. lrrgriji de locl

- Drcd i asa, ii sprsc \rrinolla,ai!nci coase ml cizmele si rm s:i-tida! cerb!ni apriilii. D.r rl!ci n.tjs! ie priccpi, rm si 1i {ai cozilr

Acnsh insi.izmclc Ie cosca 1o1-deauna Nariant. PrivirergerA nu lua-se niciodaie acul in mini. Se apuchea si ru.sa il.rr il, 5e rupea ic!l sindoia iinncrl imtungen. nu inrini.rde loc Vninoiia se pomi se riditi ii retez; cele d0ui cozi, iar lalno lui la goani. Povesti mamei c,.niurii locuia fiul cel riu al Viscolul!i.

Narian. prjvea iurta indepiilrl,Si cu cit Jrrivrr mri mult. cr r1i1 nrivesel ii r:rsunau zurgalaii d€ la briu.Zimbind, le spuse surorilor ei:

. Cilm de n,ati pillut s; lualicirbrni?

- N ai dccii se-ncerci Si tu! iiraspunsera ele, suD:rate. Sa !€zice-ai sb p;teilil

Ce veseli rasunara atunci zutpataila bnut Narirneil

Pe data. Nariana o ti lu6 la drum$i de grabi aiunse la poalele Munte-lui NeRru.

Acolo, in iurt;. dinaintea focului,sedea Vainoita mult iubit Tnim, N,-rianei prinse s, bate cr puiere, iarclopoteii rasunarit iarasi cu nelinitteti bucurie. Vajnoita le intelese saiu I .

Iata. ti-a venit logodnical

^. Nariana se rnclina jn faia tui lill ruga cuvilnclos:

b - De-mi un cdrbune aprins, omuie

Vainoiti o recunoscu De iata oecare o scipase din copca de api.

Iti dau, ii rdspunse el, da. maiinajnle si mi co:i cizmel€, sii-mi ge-lc:tr mrncarr si s: m lac ccrrt

Ilinc. incuviinl; Nariana. dar

l,lr,r ifr co\ cizmel€ vinerza_mi 'rilrll,aticiune, q o gatcsc

De-abid Dleca Valnorla ca \c )ilDluirse cu zece potirnrchi eizmeielr\r ir trau cur!te

Nu anuca Vainoilir sa_lr lcrrnrnF

,k tum.rr luleaua ca mirrcar<ir )i

Fcricit ccl ce 1e va lua de ne'

!rrlrr rr spu'r el NJrirntr 5i acLm

rr,v$tu\te mr o irrt rnphre trl€varii., ..,., '^

..*""" cu urr basm\isilr ra.unard rurealaii lrr brrul

N,,rir rer. rrrr,l tr rnctPf sa \irunA. M.r \ros udrlJ ,lirrhu eoPca dt

rUI uil trnrr !e caft 1 rm rndragitI'r renr{ la cl dul! Iuc fi I am

n'eriloscut. Acuma da'mi c6rbunii

' lli i.'u carbuni. itr da! :i lualil,',nu mcir ii sPr\e \',rirorl t ii i

a:"il;,fl*" aprinli rn caidarea

, Nariana duse focul acas5, aDrinse

iliix, il, ;I'#f "? Ti i ",i[,:i::

-,Trecu o zi fi o noapte $i tatal se-uLoarse de ta vinit6,rp

, Maitrecl ozi qionuipie.i Vr,"",ranvefrt so peleasca pe Nzriana

",''i,.'r:#,1l';:*.i.3 ;i';I;, i'lflii"i"ilJ,'l::':i,,'.i?il"'

""0".'"lji,i..r;icrn€ avea s: lucreze rn locul Naiia"..:jAuzasc0trt ti spuse iatalui:- mfine eu !i sora meJ vom stabili

il:{: ir,*i,x jtt

r tlriiiinii;vom 5pune noi, aiil sa tre!)r tat,l se invor

{0Surotile ttrau ca Vainoila €ra sa-

ric. Privireagerb vazuse ci n-avea

rlecit zece rtni si zece prel de vulplIlutarira sa btabileasc; un-prel ne-

m.inomenit de scumP : o suta de renlsi o mie de Diei de vulpi Vainoital,u"a s: olece tara sA Poaia Plati

Ven; aimin€aia. Narians se duse

,n tLndra 5d-si intrlneasca logodni-cul. Se bucurau sutorile de tiretenialur. Dar de o daia Auzascutit ascult',,, Ir2reaminte: Nariana ii povesrr

lur Vainoita ca surorrl€ ei aveau de

{Lnd sa siabil€asca un Pret mare de

riscumDdrare.Mlau prevenit zurgalSii, ii sPU-

re: ea ci \urorjle mele vor cere

Dentru mine o suti de reni li o miei'i"i de vuloi. unde ai s, gbseFii

l,iitia reni $i atirea vulPi?Vrinoita .ise:

- Dace Auzascutit si Privireager;

;,r \i .l.rbrle.r-,.r !r prrl I ,,,r rnrreae .rrrumf.r in a|r /! (,i il nlrai\ta (uzile t/ijrt,. r Nm sa Do\esir\.tril!ror in tLndrd dF !nde le,,nrurr l.r(i vo ir ,l.rtul J, in(el, ptFsi nu .!rr; mult irm \r 1rc si eri (i-rm \; le ,lru .ozite n,tar;t sJ ii€ rmpl(le.r r: rr n.

\-!rorilL !Ltr relo !, rn\tarnr niara.vrrnorr.r o-i I I r!r a .r h.rlr rr rJI llaco I I nlreLil t,, qil2.5.!tjlr;ire r prrtLt d,: r:scunrn.:r.,+

il reril. )Ea rrspunsc:

- Nu-i nici un prrl rte risclrnDira e I cntr! rlni S,, a pe N.,njilrrara I)rel

Si, ,luu, jor, .,\f!D\e ta fr_l

- N! ; pr t pcrtir vulor s: rrarevrsir irru prel,tc rrscuirpa rri.)r rsr \e rr(L nLntn diftre \'rinoilJ

CUPRilS

tua - cinttusta co sb deusint

Dhrufb 5nrhdui Nun

3

2t

36

47

;, , "." ,,,, ^ ,- r ,_" ,::,::i,i,i! ; i i,il" i i,t, i i. rii.,l t :t ;: ::i[r, " ; ^- i