6rc{t6g

- .. ":- -'' '

SELMA

VU'LIURULGORGO

EDITURA TTN4RE1U!V]

LEGENDA PROVINCIEIJAWLAND

R vremea cina mai erau u4a$iin provincia Jiimtland, ahD Suedia,s-a intimplat odatd ca m uriaqbatrin, care-;i ducea uata Pe urmute, sd-ti iesale caii in fala ca_sei unde $edea. N-a slir$it el s6_i

tesale, cind deodati a bxgat deseme ca bidiviii incepure sa tre-mure de Bpaund.

- Ce e cu voi, caii mei dragi?

a zis uri4ul uitindu-se de jurimprejur, sa vadd de ce se sPeria-ser6.

Nu vedea priD apropiere niciIhstsaltl do N, llllolll

usi, nici lupi. ln schiDb, zxd udrumet care nu era nici pe dePartea$a de mare $i de voinic ca eI, d&destul de vinjos, urcind pe o Po-teca spre casa lui de Pe munte.

Cind iI vizu, batrinul urias in-cepu sb temure din cre$tet PinS-npicioare, la tel ca 5i cdi. Incetitrdsd-i mai tresale, dddu fuga in casSla nevast6-sa, tot o uriaia, caretorcea cilti pe m fus.

- Ce s-a intimPlat? a intrebat

femeia. Esti galben la fate ca ceara.

- Pei cum si nu fiu? zise uria-

$ul. Se urc6 u drumei Pe Potec5si nu-i altul decil Asd-Tor, cumte vdd si mA vezi . . .

- P{i nu_i de loc un musafir

binevsit! fD de P;rere ImeiaN-di putea sdl faci sa creadA ciqospodtuia noasha e un munte $isd-si vadld d€ dm mai departe?

- E prea ti*iu acum si-l ud-

iesc, a rdspum uria$ul. Aud cd adeschis 9i poafra. Uite-l c-d iDtratin cu*e.

- Atunci ascultx-mi Povata,

birbdtet Tu du-ie Fi lasd-md Pemine sE-l Drfuesc, a zis rcPede fe-Deia. Ad-sA fac in aF Iel ca sX

ou-sai vine la noi Pe nePusi masePtopunerea i s-a Pirut uria$ului

strailic de bune. El s_a retras intr-ocamarufe, iar femeia a _ramas Pelavita ei, torcind linittitE, ca 9icu n-d Ij PdscuLo nici o Prhej'di€.

Trebuie sA avem in vedere caoe vremea aceea infdiisarea Pro_;ih.iei .Iamtland era cu totul altadecit cea din zilele iloastre. Toatdbrovincia nu era decit utr masivde munti turtti, goi ti Pl€suvi, Pecare nu putea sa creasca nici mAcar

o pddure de brei. Nici tu laauri,nici tu riuri, nici tu pdmiDt in caEsd poatd hage plugu o brazda.Mulii imprd$tiaii am in toatdproviacia erau insirali depade, spreapus. Omeii nu puteau frii ni-cdieri pe toatd idtinderea provin-ciei lnsd uria$ilor le pria cu atitmai bine acolo. Nu f5rd voia simijlocirea lor tinutul era pustiu Sineospitalier, a$a cd uda$ul de Iamute avea tot motihl si sebma cind I'a vdzut apropiindu-sepe Asa-Tor. $tia bine cE nu-i eraudragi cei cme r5spindeau in jurullor ftigul, intunericul $i pustieta-tea, impiedicind pemintul sA fiebogat, roditor ti impodobit cu 10-cuint€ omene$ti.

Nevasta udatului n-a..a$teptatmulte weme, cX a Si auzit paggrdbiti prin ograda, dupi care ace-

laii celdtor pe care iI vxzusd uria-sul De drum a deschis usa ti a

intrai in casd. Str6inul nu s-a opritinse h u$4, ca odce drumet, ci amers inainte, spre femeia care te_dea lingd p€retele din fund. Cums-a dus, cum nu s:a dus, fapt e cdn-a ajuf,s decit ceva mai incolo deu$d, destul de depate de vatra dttrmijlocul oddii, A inceput atunci sdfacd pa$i mai mdrii insd, dupa ce-amai mers o bucdte, i s.a pdrut cdatit vatra, cit $i femeia erau maidepdrte acum de el decitluseserdcirid rntrase in case. Incaperea, dealtf€I, tru i se peruse la inceputPrea mare. Nu ti-a dat seama demdrimea ei decit dupA ce-a ajunsla vaira, cdci era destul de sleit d€puteri, a$a ca a fost nevoil se se_

sprijine iE bAt, cd s6 se odihneasca.Cind l-a vdzut oprindu-se, femeia

a pus fusul jos, s-a ridicat de pelavild Si din doi pati s-a iiliinlalinaintea ]ui.

- NouX, udatilor, ne plac ca-

sele mari -

zise ea -

dar b&ba-tul Beu se plinge de obicei ci aicie prea stdmt. Imi dau se@a totusicit de greu ii vine Bd treacd princasa unui urias unuia care merd€a$d de incet ca tine. Spune-;iacm cine eiti qi ce treaba ai latroi, la qria$i.

CilStorul avusese parca de qindsb-i dea un rrispuns usturhtor, insdnu voia sa Se ia.la ha{; cu o fe-meie, ata'cd ia raspuns foarteliniqtit:

- Pe .mine mA cheam5 MiD{-

Tare. Sint luptAtor ti @ luat parteIa multe betdlii, De u an de zil€stau insa h gospoddria mba si toc-mai mA inhebam de ce treabd a!

fi bine sd md apuc, cind il auzitvorbind lumea ci voi uria$ii ingrljiti atit de rdu pdmintul aici laEunte, cA nuai voi Puteli trbi Peel. De aceea m venit sE md inteleg cu berbatu-tdu 9i si-l intrebdac{ i-e voia s{ facem o dnduialEmai bund.

- Barbatu-meu e plecat 1a vind-

toare -

a zis foeia -

dar o sdrdspundx la intrebddle hle cinds-o lntoarce acasa. Atita iti potspune imd cd cel care ateazd sdpud asuel de intrebdd utrui urialde munte trebuie sd fie ua om maiin putere ca tine. Ar fi bine decisd-ti vezi de drum feri ca sA mddai ochii cu urisul.

- O dati ce-am ienit aici, il

a$tept, a respuns cel pe care ilchema Mind-Tare.

- TeM sfdtuit cit ma ajtrge

mintea, a zis stAplna casei. N-aidecit sd faci sm Yrei. Stai aicipe laviF se-ti aduc o biuturi debun venit.

Femeia a luat pe umd uh commare si s-a dus itr coltul cel maidin lund al oddii, unde se aflabutoiul cu mied. Nici asta nu l-aimpresionat grozav pe musafir,Cind insA lemeia a scos cepul,miedul a inceput sd titDedscd incorn cu un zgomot asurzitor, ca$i em ar fi ndpddit itr odaie o cA-dere de apd" Comul s-a umplut e-pede, iar stdpina c6ei se cdzneasd bage cepul Ia loc. N-a izbuutinsd. Miedul care lignea ca u pu-hoi i-a smuls cepul din mini ii ainundat toate podeaua. F@eia amai incercat o date sd vire,cepulin butoi, dar tot degeaba,

11

I

L

l

- Nu vezi ce se vilsd tot mie-

dul, MinA-Tare? Vino ti bagd tucepul la locl

Musafirul s-a grAbit atunci sd-ivina in ajutor. A luat cepul de josSi s-a silit se astupe gaura butoiu-lui cu el, dar miedul La impins iarafar6, aiuncindu-l cit colo 9i inun-dind mai d€parte podeaua.

Mind-Tare repeta mereu incer-carea, dar nu izbutea sd faci nicio ispravd. In cele din umd, aaruncai cepul jos, infu.iat. Toatdpodeaua era acum ptni de mied.

sEainul a inceput sd faca ldniu-tete penlru scurgerea miedului, Lef6cea cu lespezi de piatrd, a9a cumIe fac copiii primdvara, ca sd sescurya zdpdda topita, iar pe ici, pecolo, bdtea cu piciotul, sd facdgAuri adlnci, in care sd se adunemiedul. Itr vremea asta, femeias6tea tot timpul tdcut5, iar dacestrainul s-ar fi uitai la ea, ar fivAzut-o uidtd 9i speriate de muncalui. DupA ce isi isprdvi treaba, eaii zise id batjocurd:

13

- lti mullumesc. Mind-Taie.

VAd cd li'ai dat toatd silinia. Bdr-batu-meu md ajutA de obicei sdPun cepul la loc. Cind e el aicinu se-ntimpH o astfel de dandana.Aom, e drept, nu pot tou sA aibdputerea lui, aF cd, dacd nu estiin stare sd faci nici atita lucru,eu zic ce cel mai bine pentru tinee sd-tri vezi mai departe de drum.

- Nu plec piDd ce nu isprf,vesc

ce am de fdcut, a zis atunci str;i-nul, pefnd ru$inat ti umilit.

- Stai atuci colo pe lavild, a

zis Imeia. Putr oala pe foc se-ffac putin terci.

Stdpina casei a fdcut intocmai.Cind terciul era insi aproape gata,ii zise strdinului:_

- Bag de Beam{ cd liina e pe

sfirtite, a9a cd nu-ii pot face ter-ciul prea gros. Nu vrei sa invir-

testi de citeva ori moila de linqEtine? Intre pietre sint nitre grdunie.Cautd numai sd te opintetti cu toa.td puterea, cici moara merge acu.ma cam greu,

Str5inul n-a agteptat sA fi6 rugatPrea mult si a incercat sA itrvir-teasci moara. Cind a pus mina peminer sd invirteasca piatra, acestase miqca a9a de greu, incit omulnu putea s-o impingA de fet. Cumare mevoie a fost in stare s-oinvirteascd o singurd dati.

t4

Femeia se uita tottimpul uimitE1a et, Dupd ce omul s-a dePdrtat d€moari, ea. i-a spus:

Dace moara se urnette ane-voie,las-ce ma ajut eu mai binecu b;rbatu-meu. Nimmi nu-ii Poatecere sa faci un lucru Peste Puteriletale. Nu-nielegi acum c-ar fi maibine sa nu te lntilnetti cu cel carepoaae nrdcina oricit la moara asta?

- Ba eu zic sa-l attept, a ris'

puns Mind-Tar€, vorbind incet Sicu blindele.

- Stai atunci linittt Pe laviF,

pine ce-ti a$tem uo pat, a zis fe-meia. Trebuie se mii ta noapteaici.

Femeia a asternut un Pat cumulte perne 9i i-a spus musafiru"lui noaDte buna.

- Ma tem c; patul o sii-l.i Parii

cam tare a zis ea'- dar bdrba-

l6

tu-meu se odihne$te in fiecarenoapte intr-h culcus la lel.

Cind a vrut Min;-Tare sA se in-titrdd itr pat, a simtit sub el atiteanoduri ti grunzuri, ce n-a fost chipsA doarmd. S-a sucit el, s-a zvirco-lit, dar degeaba. A inceput atucisd arunce 'agt€rnutul din pat, opernd ici, alta dincolo, si pe umAa dormit buttee pinA a doua zi di-mineala.

Cind a itrtriit idsi lumina soare-lui pe bageauar acoped$ului. s-a

rrya lddl r ulde ia a@ul din !od-

1?

sculat ti i-a venit in gind sX Plecedin casa uda$ului. Era mai cudinteasa. A ie8it id ogradA $i a inchisp;dta in uma lui. S-a Pomenitatunci cu sthpiDa casei linga el

- VAd cE vtei sE Pleci, MinE-

Tare, a zis ea. Bine ai fdcut c-ailuat hotHrirea asta inteleaptE.

- Dace berbatu_tdu Poate dor_

mi intr-un pat ca cel Pe care miI-ai astertrut mie

- a raspuns strdi-

nul cu qlas morocdnos - nu vreau

<x m; ;ai intilnesc cu el. Trebuiesd fie un om c-o Putere gtozavd,De care dmeni nu'l Poate dovedi.' Fdeia stetea rez€matd de Poar-td $i asculta cu o bucurie ascuns;cele ce-i sDuea str5inul.

- Acum. duPA ce-ai Plecat din

casa mea, a zis feEeia, pot sa-fspun un lucru, MinE Tare Dtumultdu la noi, uria$ii, n_a fost a9a de

utor cum ii s-a pirut tie. Nu-i demirare cA drumul prin aasa noas-trd li s-a pdrut lug, cdci lncdpereaasta cupdnde tot tinutul muntoscare se cheamd Jemtlatrd, ti pestecare ai trecut tu. Nu"i de .mirarenici faptul cd n-ai Jost in stare sibagi cepul in butol, caci spre tinecurgea toatd apa care se rostoqo-legte in puhoaie de pe muntii aao-perili cu zipadd. Iar $dnluletelepe care le-ai sapat sidt .iud si Ia-curi. N-ai dat dovada de o Dutereprea mic; atunci cind ai i;virtitmoara o singure datd, cxci intrepietre nu 6rau gr{unfe, ci calcar9i ardezie, iar dintr-o singurd in-

'n{:r'r":,tlt..

l8

Ivirtiture ai mAcinat asa de mult,cd tot linutul muntos s_a acoperitcu piimjnt bun ii rodiior.

Nu mb mird Pe urma de loc c;nu te-ai putui odihni in Patul Pecare ti l-am pregAtit, cxci l_am ai-ternut cu piscuri ioaite ti coltru-roase de munti. Tu le-ai aruncatpesie jumatdte din cuprindereal:rii, dar poate ca lumea nu ti-eatit de recunoscatoare Pentru rs_

prava dsta cit pentru celelalte lu'crun Pe care le-di t:cut IIi urezacum drum bun 9i ili ldgdduiescce eu si barbatu'meu ne vom mutade ajci jntr-un loc unde n-o sd Potiveni asa de lesne sa ne vizitezi.

Strainul a ascuttdt aceste vorbe.u o minie tot mai mare. iar dupace femeia a isprdvit de spus ceavea de spus, a pus mina pe unciocan p€ carel purta la bfiu, Nici

n-a apucat insA sd-l ridice, cd fe-meia s-a $i fxcut nevezu$.

Pe locul unde fusese gospoddriauriaFilor tru mai era acm decit undrum cenu$iu de munte. Au rdmasinsi riudle $i Iacurile mari; cerorastrdinul le fdcuse ioc, $i pxmintulroditor mAcinat de el. Au rdmas deasemenea mmtii minunatri careimpodobesc provincia Jdmtiand cutuumusetea lor fdrd seamdn ti careddruiesc tuturor celor care ii vizi

iiii

teaze putere, sendtate, bucude, cu-raj ti dragoste de viald, astfel cinici o alte ispravd a lui Asa-Tornu Pare a fi fost mai de seamd caaceea pe care a facut-o arunchdbucdtri de stincx de la muntii Frost-viken, la miazdnoapte, plna laHelagsfjallet, Ia miazazi, $i de laOviksfjiillen, peste Stomjd!, pindla Sylama, la grdita Suediei,

POVSSE DINHARJEDALEN

Qo.ta, "u

multx vreme in urmh,lupii de la Sonfjalet au atacat un06 ce pornise la drum sA vindiPutini si alte asssea vase edoage. Era din satul Hede, cde sea-fli aici, in vale, la vreo citevamile mai sus. Era in toiul iemii 9iIupii l-au urmirit pe gheata riuluiLjusnan. Erau vreo noud sau zeceIa numar, a$a cd nu mai trdgCanici o nAdejde sE scape de urgiafiarelor.

ll

i,&;- -

n ,ttz--- \. .{..tj1 .-xip.ir,\ g

apropiatd. Omul iSr attepta acmclipa din urmF, inlemnit de spaime.

Stind aia amortit, vSzu mitcin-du-se ceva prhtre gitejele de bradce fuseserd puse pe gheald sd in-smde alrumul. Cind deslt9i cineera fiinla care se mi$ca, il cuprinseo spaimd ti Eai mare. In fata luinu era u lup, ci o babd sdmani.O chma Finn-Malin si umbla tot-

Auzindu'i urlind $i vdzind citerau de multi, omul i9i Pierdu cu-oettrl si nici macar nu-i dddu Prjnirlnte sa *unce jos din smie nis-caiva putini, cdzi 9i hirdaie, ca

sA-9i utureze povara. DEdea lotutibice cdlului mereu si bietul ani-mal qoned cit il theau PuterileOmul isi d6du insd rePede semac; lupii il intreceau la fugd. Malu_ille erau pustii $i mai erau citevamite pina la gosPod6ria cea mai

deauna pribeaga Pe drumuli. Erapulin tchioapA ti cam adusd despate, a$a cd omul nostru o recu_noscu de departe.

BAtrina mergea drept inaintealupjlor. Pesemne cb ea nu-i vedeadin .auza saniei si omul intelesereDede ca. dacd ar fi trecut indinte,nenorocita ar fi cSzut prada acelorfiare sdlbatice, iar el ar fi scdPatcu viat; in timp ce luPii ar fisfisiat-o.

Femeia mergea incet, spdjhin-du-se jntr-un bet. Nu mai jncEpea

nici o indoiald cd ar fi fost Pier-dut; daca omul n-ar fi aiutat-o.Nu se putea spune insa nici cA fe-meia ar fi scepat teafAre daclomul s-ar fi oprit s-o ia in sdialui. Dacd o lua, lupii i-ar Ii ajunsde buni seamA, sfiiiindu-i ti in-fulecindu-i pe tustrei: Pe oE, Pe

femeie si pe cal. De aceea, drume-tul se gindea dacd cel mai cmintelucru n-ar Ji Iosi si sa..ifice oviald, ca sA Ie poatd salva pe ce-lelalte doud.

La asta se qindea el in.clipa incare o vezuse pe bitrin5. Iti maizise pe umi ce s-ar fi ceit maitirziu daca nu i.ar fi venit in aju-tor, lase ci 9i lumea l-ar fi hulitdacd ar fi aflat cA o intilnise pedrum $i nu incercase sd o salveze,

Bietul om era int-o mare incur-cdturS.

,Mai bine nu mi-ar fi iesit incalel'... se gindea el.

In acea clipd, lupii incepurd sAscoaid nigte u.lete sdlbatice. Calultresiri 9i o lud la goand pe lingdbdtfn6. Aceasta auzise $i ea ur-Ietele 9i, dupd ce trecu omul de laHede pe lingd ea, gtia ce soarta

it

Ii

L

ii

o a$t€pta. Stxtulocului, deschisegura sa stdge Siintinse bratele sdcearA ajutor. Nicinu strigA insi,nici nu incercdsd sard in sanie.O impietrise par-cd ceva.

,,O fi crezutpoate, cind amtrecut pe lingdea, cd sint necu-ratul", iFi ziceaomul.

Acuma cindera sigur cd scd-pase de primej-die, incerca sd se.

simtd mu]lumit, dar incepu sd aibdremugcAri. Niciodata pind atu0cinu sdvirsise vreo mlrsivie, iaracM i se pirea cd viala lui eradistmsd. Opd atunci calul si iiizise: ,Odce s-ar intimpla,.nu potl;sa fiinta asta in gura lupilor!'

Cu mare adevoie pqtu intoarc€calul, dar izbuti oricum ii o aiunserepede pe bdhind.

- Suie-te fuga in saaig, Tiss 91

cu aspdme, cdci era ainios pe elinsuFi cd n-o lAsase pe femeie invoia soa.tei. Nu puteai se stai aca-se, vrijitoar€ bxtrida ce e5ti? Dincauza ta, eu $i murgul4ul meutrebuie-si ne Dierdem ncum viata.

BdhlDa nu zise nici circ, dar ti-ranul de la Hede n-avea de loc chels-o crute.

- Murguletul meu a mers azicale de cinci mile, zise el. Iti daiseda, atadar, ce e ftint de obo-seald, iar povara pe care o ducenu-i mai ugoard de cind a sporitcu tiDe,

Telpigele saniei sci4iiaupe ghea-t5. Omul auzea totu$i cuD glfiiaulupii, care se apropiau din ce in ce.

- De acum s-a isprevit cu noi!

zise el, Am incercat si te salvg,Fim-Malid, tlar nu spre noroiultdu, dici spre al meu.

Bdtrlm td@se pine atsci, de-Prinsi cum era cu ocara lumii.Acm i$e se hoted .sd spune ci-t€va cuviate.

- Nu-Dlelff al,e ce nu duci ios

vdsdria din sanie, sd-ti ugurei po-

vara. Miine te-ai putea intoarces-o iei.

Tiranul priceptr cd povala ledeiiera foilte inleleaptd $i se mirdcum de nu-i ddduse pdn cap PiDdatunci sd faca acest lucru, Pusehitudle in mina bhtrinei, dezlegxfuEia cu cdre erau Prinse vasele9i le aruncd jos. Lupii erau Ia citivapati de sie. Ei se oprhd totu$i sdcerceteze ceea ce fusese arutrcatdin ea, astfel cd drumetii Puturdsa ci$tige putin timp.

Dacd nu-i chip de scdpat nici4a -

zise bdbitra -

eu md daude bud vdie iD gura lupilor, ca sdte poli salva tu.

Pe cind spwea femeia ac6tevorbe, omul tocmai voia se macejos ditr sanie o cadd mare de fiicutbere. Se opd totu$i, ca 9i m n-efi fost hotidt sd Iepede acea gr4-

I

II

tate. De fapt, el era muncit de altgitrd: ,,Nici eu, nici calul, care nusintem cu nimic vinovali, nu be-buie str ld$m ca bdtrira asta sd fiesfigiat; de lupi, i9i zise el. Nu sePoate sX nu fie un mijloc de sce-pare. Trcbuie sd fie unul. Singurapiedice e insd ci nu-l pot dibaci."

Omul incepu iari sd impingd ca-da spre mdqinea cdrutei, dar seopd din nou, pufnindu{ risul.

Betrina se uitd speilatA la el,inhebindu-se dacd nu-ti pierdusecmva minlile. Tdranul ridea iosdde €l ca fusese atit de prost plndatunci. Era doar lucrul cel mai uFordin lme sA se salveze tustei. Nupricepea cum de nu-i venise ideeaasta pind atuci.

- Uite c€ zic eu, Malinl zise

omul, E f|:mos din partea ta cdvrci sd te dai in gura lupilor, inse

llrn-ai nevoi€ sd faci acest lucru, Amgasit eu mijlocul sA scadm toti,fdrd ca nici unul din noi sd-si pundviaia in primejdie. Odce as faceeu * tine bin€ minte vorb€le me-le!-tu sE stai lidittitE in smiepind ce ajungi in satul Linsdll. Acolosd trezetti oamenii din som, sA lespui ci eu am rdmas singlr peghealS, impresurat de zece lupi,9i sA-i rogi sd-mi vitrA in ajutor.

Omul astepta apoi ca lupii sAse apropie bine de sanie, Atunciimpinse cada cea mare, sdd $i eljos $i se ascunse sub ea.

Cada e.a foarte mare. Lupii sd-ilrd pe ea, incepurA se-i rcaddcercurile qi incercard s-o rAstoarne.Cada era insa grea ti solidii, d$acE lupii nu furd in stare sA aiungdla cel care stdtea sub ea.

Tdranul se ttia in deplind siqu-

rantd 9i ridea de foilota lupilor'D€odatd insd deveni serios.

,,De mai aiung cindva la anan-ohie

- isi zise eI -

o s6-mi aduciotdeauna aminte ale cada asta. os; md oindesc ca nu trebuie s6qresesc "nici fdta de mine, nici fatiae attii. Totd€auna este un mijlocde sciipare, numai sd ttii s5-I gX-

sesti."

I

VULTURUL GORGO 4I..\

l\\

Dle un picior de pldi, deDarte. in

muntii Laponiei, era odatd un .nihvechi de wlturi, f6cut din crmoide pin atezate unele Deste atfpt;Fusese clddit si intdrii ani de zilejn Sir, si stdtea cocotdt pe o mu_chrc de stincA, larg de cili/a metri

ile:lirt aeroaee cit o coliba de

Stinca pe care se afla acel .nibde vultuil se inE)tra deasupra uneivdi destul de mdri. locuitA in rih-pul verii de u cird de qjtte sEl-bdtice. Ascunsd biDe intre munti,

nu orea era cunoscuta nici chiarde ;6tre laponi. In mijlocul vaiise afla un iaz rctund, in cale seqdsea destuld hranE pentru bobociiae qiite, iar pe malurile inverziteale iazului, acoperit cu sdlcii 9i cumesteceni pitici, se intindea ceamai gustoasA PAgune Pe care 9ioputeau dori gi$tele.

Totdeauna locuisere vulturi suspe stincA $1 gi$te sdlbatice jos invale. Vulturii rApeau in fiecare anciteva giite, dar se fereau s; idpred multe, ca $ nu le IacA s;plece de acolo. Gi$tele sSlbatice, lafindul 1or, trdqeau unele foloasede pe urma vulturilor. Deii eraupasdri rbpitoarc, tineau la distantape altele la fel cu ele, oli Poate 9imai aducdtoare de nelorociri.

Mama Akka din Kebnekaise,conducdtoarea cirdului de gilte

sElbatice, st5tea intr-o dimineat,i infundul vaii si se uita la cuiht;r dFwlturi. Vulturii plecau de obiceild vidtoare indate duDd ras:rih,tsodrelui, iar Akkd, in ioate verilepetrecute in acea vale, d$tepta inlrecare dimineala sd vada dac;aveau de gind se porneasce duDiprada devate, ori isi juau zbo;ulspre dlte locuri de vLndtodre.

^. Nu avu nevoie sd aStepte mutt ,in-v-dzu pe cej doi vulturi fdlnici

Pdrdsrndu-$i cuibul de oe muchiastincji. Zburau prin v;zauh nease-muit de frumos, ddr infricosAtor.Luard djrectia spre Ses in ios, dsacd Akka scoase un suspin de usu_

Bat.ina giscd nu mai clocea. ni.inu mai hranea puj. Vard isi pe_recea vremed preumblindu_sc dFla un cuib la altul si ditrd sfaturj

38

celoddite giFte c!-m_sd cloceascdsr sa-sl mgrneasca bobocu. tn ararade asta, era cu ochii in patru, nunumai dupe vulturi, dar Fi dupdvulpi albastre dupa bufnile $i dupeaili dusmani pe cde ii .socoteapilmejdio;i pentru gittele sAlba-tice si pentm puii lor.

Pe la miazd, Akka pindea iardsivulturii. Asa fdcea ea zi de zi, intoate vedld, de cind statea acoloin vale. DupA felul cum zburau,iti dddea seama cm le mersose lavinetoare $i dacA putea sd aibdsiguranta ci celelalte pAsari de subPaza ei nu mai erau amenintate deprimejdie. ln ziua aceea insA nu-imai v6zu pe vdtud venhd inapoi.

,,Ce naibal Oi Ii imbehinit euoare a9a de rdu, incit sd nu fi bi-gat de seamA? i$i zise Akl<a, dup;ce aiteptd citva thp. Vultudi

39

liI L

iirl1I

i

,$qusfu-doar trebuiau sd se-ntoarcx demult acasS!..."

Pindi Si dupa-amiaze, aFteptindse vadi vulturii pe o iesiturd astincii, unde se odihneau de obi.eiti-Si faceau siesta. Incerce sd-ivadd $i spre searA, cind coborausa se scalde la iaz, dar, zadamic,Se tingui iar6$i cd era o hodoroagdbAlrin; Fi-$i puse in gind sd nu-iscape a doua zi. Era atit de obit-nuitd s; vada wlturii dedsupraei, incit nu-$i puted inchipui ca nuse mai inapoiasera la cuibul tor.

A doua zi dimineata, Akka se

wffiwtrezi devreme, sa stea iar la pindd,dar tot ru vxzu wlturii. ln schimb,auzi in linittea diminetrii un striqdtde minie ti jale, care parea sA vhedinspre cuibul de wlturi.

,,S-o fi intimplat odre ceva sui,acolo, la vulturi?" iii zise ea. Itilud repede zborul $i ajuns€ la oindltrime destul de mare, ca sa sepoatd uita iD cuib. Nu vdzu insdilici vulturul, nici rulturoaica.G;si numai un pui gola$, care triPa

Akka se lXsX incet $i $ovAiehicspre cuibul de vulturi. Era un loc

AI

!l

infricotator. Se vedea cit de coloc; era addpostul unor Dasdri deprddi. Pe jos erau imprAsiiate oasealbite, pene insingerate ,i bucEtioe prete, capete de iepuri. Dliscurrde pds;d $i picioare de a;inusedcoperite cu pen€. Chiar si Duiirlde vultur, car€ stAtea iD miiioctrlacestor r,ime$ite lugubre, ave6 ornrdJr$are respingdtodre, cu plisculmare, deschis, cu trupul grosoldnsr pulos $i cu aripile inch nefor-

mate, ale c;ror pene pdreau nitte

In cele din umi, Akka i'i biruisila Fi se ldsd pe marginea cuibu-lui. Se uita insi mereu cu nelini$tein ioate pd4ile, de teama ca vul-lurii sA nu se intoarca Ia sdlatullor dinlr-o clipd in alta.

- Bme cd vine cineva in sfirtit

la minel stigd puiul de vultur.Di-mi repede ceva demincare!

- Eheil Mai incet cu grabd! zise

Akka. Spune-mi intii unde-li sintpdrintii?

- Eu de unde vrei sd stiu? Auplecat ieri dimineatd si nu miaulisat decit un leminqr s6-mi tin5de loame cit or lipsi de-acasa. pEiLom hbpliiit demult. wezi hine! Ril-rine sd le fie pdrintilor mei ci mdlasi sd mor de foamel

Pe Akka o pri6e bdnuiala cdnlturiiceibetrini fusesera tmpu$-cati de keun vindtor si in sineaei i$i zicea cd, lSsinduje puiul sAmoarE de fome, ar fi scaDat Dentrntotdeama de pacostea icel;r Da-seri rdpitoee. Pe de atta paiteinsd, n-o l5sa totu$i inima sa nuajute un pui pdrdsit, pe cit ii sti-tea in ilutinte.

- Ce stai Fi le uiU in toate DAr-lile? zise puiut de vultur. Nu fi--dSPus se-mi aduci ceva demincare?

Akka isi intinse aripile 9i zbur&la iazul din vale. Nu trecu mult tisc intoarse la cuibul de wltulicu un pdstrev itr cioc. Cind il Pusejos, in fala puiului, acesta incepusd pufneasca de minie:

- Crczi oare ca pot sd mxninc

a$a ceva? zise eI, dind Peitele la oparte ti incercind s-o ciupeascd peAkka cu pliscul. Adu-mi o gdinusdori un leming! Auzi?

AklG tunqi gitul 5i-l ciupi Pevulturas de ceafA.

- Uite ce, ii respunse ea. Dacd

tii fac rost de bucate, sd fii mul-iumit cu ce-ti dau eu $i sa nu maifaci nazud. Pdrintii tai au muritSi nu te mai pot ajuta. Dace vrcise mori insi de fome, aiteptindgdinu* qi lemingi, tr-ai decit, Eunu te oPresc!

Spunind aceasta, Akka i9i vizurePede de drum 9i nu se mai in-toarse la cuibul de wltud decitdupe citva timp. De voie, de ne-voie, puiul mincase pettele, iarcjnd gjsca ii puse jos altul, iI in-ghiii pe loc, desi parci ln silii.

Akka aw pe urEA de furce cuel. Vultudi cei bdtini nu s-au maiinto$, a$a cd ea a trebuit sa-i fac{rost puiului de toatd hrana de careavea nevoie. lt dadea pest sibroa$te, minc,iruri ce s€ vede cd-ipriau destul de bine, cdci cregteamare Si se fdcea voinic. Si-a uitatrepede parintii, creziDd cd Akkaera adevarata lui mmE. Akka, pede altd pane, Fnea mult ta el, ctiicm ar fi fost copilul ei. Ea a cau-tat s5-i dea o crettere buna si s-astrdduit sd{ dezvete de a fi crud sitrufq.

Dupe citeva sep6mini, Akka in-cepu sd bage de semA cA se apro-pia vremea ndpirlitului, a$a cd nuavea sd mai poate zbura. o luDdlntreagd i-ar fi lost peste putintdsd duc6 mincare puiului de wltur,care se afla asuel in primejdie samoare de foue.

- Ascultd, Gorgo - ii zise ealntr-o zi - de miine n-m se maipot veni cu peste la tine. Trebuiesd alegi acua una din douer od6tai aici sus pe stincd 9i mod defoame, od h-ncmeti se zbod de"vale, desi te-ar putea coEta gi astaviata. Dd de izbindeFti, o se aiacolo mincare berechet.

Ff,rd sd pregete micar o clipd,vulturagul se sui pe marginea cui-bului ti, avlnd gdie sd mdsoaiecu prlvirea distanta pind ln fu-dul vdii, odat{ iti intinse aripi@ele

$i iSi fdcu vint. Se rcstogoli et de ci-teva od in vtrzduh, dar pini laumd se folosi de aripi cu destulddibAcie, aFa cd aj|l@ jos in valeaproape teafar.

Acolo, Gorgo i$i petrecu vata insocietatea bobocilor de oiscd cucare se facu bun pfieten:lD cre-dinta cA era $i el u boboc, cdutase hAiasci la fel ca ei. CiDd iDo-tau pe ie, se lua dupd cird plnice era gata sA se inece. Se sim.tea foarte Milit cd nu putea in-vdta sa ldoate ti intr-o bune zi seduse la Akka sd se jeluiasca.

- De ce nu pot inota si eu caceilalti boboci? intrebA el.

- Pstru ci ti s-au sEtmDal.ghearele Fi ti s-au fdcut prea madcit ai stat acolo sus pe stlncd, illdmuri Akka. Nu-ti face lnse inimi

rea din pricina asta. O sd fii 9i tuin once caz o pasdre vreclidicA.

Aripile vultura$ului ctescuserdrepede deshl de mari ca sd seDoaH avlnta in zbor. Nu'i diduins,i prin gind sE se foloseascd deole decit in toamn&, cind invdiardsd zbode bobocii de giicd. Ii ve-nise 9i lui aoma vremea sd semln&eascd nevole mde, caci sedovedise neinfuest in acest sPolt.Tovardiii s;r tru stiteau nciodateln vdzduh mai mult decit avdunevoie sd Ftea, in timp ce el zabo-vea acolo toate ziua 9i se depnn-doa cu atra zboruIui, Nu afl6e itrcdplntr atunci ce se tregea din altDeam decit gittele. Dar, de la ovreme, observd totusi o mutimede lucruri care il mirau 9i o totHlclia pe Akka cu intrebarile.

A$a se face cd intr-o buDd zi Du-iuJ de vultur o intrebd:

- De ce fug, mme Akka. aai-

nu$ele $i lemingii si se ascund D"rintufisuri cind cade umbra me; Demmte? De ceilalti boboci de dis;Ede ce DU se tem oare asa de ;ult?

- Aripile tale au crescut prea

mari cit ai stat sus pe munte. il H-

y u >'rt

'F'--*'

*q>'d-.2frr*.

muri Akka. Din cauza lor se spe-rie de tine gAinusele $i lemingiiNu-ti face idsa inimi rca ditr Pri_cina asta. O se fii si tu in odce cd') pasiire wednicd.

Cind se asternu toamna' sosil)entru gittele selbatice wmea

piecdrii. corqo zburA si el in cir-dul lor. lqi inchipuia ;i acum c;era una din ele. Vdzduhul era ins:plir de p;sdil car6 plecau sprcmiazdzi $i in rindut lor se iscdlamd mare cind o vizurA pe Akkacu un vultur in cirdul ei. Stolut depdsdri eiloase i$i exprimau zgo-motos uimirea. A-kkd te ruaa satdc;, ddr era cu neDutinta ae in-chis atitea pliscuri galaqioase.

- De ce spun despre mine ca-s

vultur? intreba corgo, mereu, aLince in ce mai intAritat. Ce. au orbutgdinilor? Nu vid cA-s qiscd setba-iic;? Dodr nu-s mincatoile de p6-sdrj, care i$r sfi$ie semenele. CumindrEznesc oare sa-mi dea un numeasa de uft?' Int.-o zi gi;tel€ zburau pe alea-supra uei gospoddrii tErdnesti. inograda cbreia o Futiime de qaini

ciuguleau de zor Pe o movild degunoi.

- Un vulturl Un vulturl ince_

purA sA strige ingrozite gaidle fri-gind care incotro sd-9i caute adA-post. Gorgo insa, care auzise vor-l,indu-se despre wulturj ca despreniste r;ufdcaioil, nu-ti putu stdpinininia. l$i intinse aripile, se abetuItloni la p;mint ri i$i infipse ghea-rcle in una din geini.

.- Te-nvet eu mmte sd mai spuicd-s vultur! zise el fudos, ciupindrilina cu clontul.

ln dceedgi cIpa, o auzi Pe Akkariemindul din vezduh. Ascultdtor,volturasul cetd in sus. Gisca aeniir zbor spre el 9i incepu sa-l doje"

Ce pozne mi te-di aPucal sdlilci? strig6 ea. lovindul cu pliscul/\$dl Ai vrut sd omori biata gaind?

Rutine sd-fi fiel Itr timp ce puiul dewltur primea fdrd sa cirteascdmustrdea giitei sdlbatice, cirdu-rile mad de pes{ri diEprejur dez-Itrntuird o adeverat; furtuna dezeflemele. Auzindu-le, wlturatulse iDtoaEe spre Akka cu pdvirifurioase, de parcd ar fi awt degind sd tabere asupra ei. Se rez-gindi inse repede ti, avintindu-secu toati puterea in vdzduh, seindltd atit de sus, incit nici m shi-gdt nu mai avea cum se ajugaPind la el. Cit mai putea se fie zd-ilt de cehe gittele salbatice, se rotila mare indltime deasupra lor.

Pesle ftei zile ap6ru din nou incirdul gi6telor.

* Aom $tiu cine sint, ii spuseel lui Akka, Deoarece sint nltur

?tv--',/.*

$i nu giscd salbaticE, vreau $'milrdiesc viata asa cum !i $ade bineunui vultur. Cred insA cA Putemrimine pdeteni. Nu te voi atacaniciodatA 9i nici Pe ai t5i nu-i voi

Akka avea insi ambitia sA facdilintr-un vultur o Pasdre blindS,|are sA nu cdsun€ze niminui vreunriiu, g nu putea admite ca wltu-rdsul sd Iie de capul lui.

- Cuh iti itrchipui cd a$ Putea

li prietena cu o Pasare care i$j

',r.,nin.6 semcnelc? zise ed. Du-tividla a9a cum te-am invalat eu;i

atuci poli merge mai departe incirdul meu, ca $i pina a@ml

Vezi insA cA afit ea cit ii vultu-rul erau doud pdsdd mindre $i denezdruncinat in hotArirea pe careo luasere, nici una din ele nevrindsd se dea bdtutd. Sfirtitul a fost ceAkka i-a interzis vulturului sA maistea in preajmd gi'telor. Era atitde pomitd impotdva lui, incit ni-meni nu cuteza sd-i rosteascd nu-mel€ in lata ei.

Dupd intimpldea asta, Corgo acutreierat lata de mul sinflr ca opasdre r6pitoare. Uneori Oa mih-nit. Il cuprindea atunci dorul devremea citrd se credea o giscd sel-batice Fi se juca cu bobocii zbur-

'dalnici. Printre aDimale avea faimauBei pdsad indr;znele. Ele spu-reau de obicei ce vulturul nu itia

Jdecit de Irica mamei sale vitreoe.Akka. In acelati timp povestdu rrn-Bd despre el, cd niciodatA nu ata-case o giscd silbaticd.

?,,W'*:

Legenda prcvinciei JamtlandPoveste din HarjedalenVultur{l Gorqo

r*ddo PdrBnd

.a/, Li' ,/\i ,.^,2- \\I t

-)"ry^/\l?.

EDITTJRA TINERETIJIUI

Ld 2,-

I