proiect la achizitii

PROIECT,,Achizițiile de cereale pe piața

internațională”

Efectuat de : Ciocan Cristina

gr.MK.1201

PIAŢA MONDIALĂ DE CEREALE

Piaţa mondială de cereale se caracterizează în perioada 2002-2012 printr-o creştere cu 3,8% a suprafeţei cultivate şi o creştere cu 22,8% a producţiei. Oferta de cereale la nivel mondial a venit să răspundă unui consum mondial în creştere, datorat mai ales dinamicii consumului uman (surplus de cca. 250-300 mil. tone). Creşterea producţiei de cereale utilizate pentru consumul uman a fost mai ridicată decât cea a populaţiei ceea ce a determinat o producţie pe cap de locuitor de la 152,2 kg/loc în anul 2005, la 154,1 kg/loc în anul 2012. La nivelul UE-27 producţia de cereale a oscilat între minimul de 231 mil. tone (producţie obţinută în anul 2003) şi maximul de 298 mil. tone (producţie obţinută în anul 2008), în timp ce consumul a crescut foarte puţin, cu cca. 2-3% (menţinându-se în jurul valorii de 260 mil. tone), pe fondul în special a creşterii consumului uman şi industrial (23,7% în perioada 2007-2012).

ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN ROMÂNIA

Pe plan naţional, agricultura reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale economiei româneşti. Structura culturilor din

România şi, respectiv, a producţiei vegetale este dominată de producţia de cereale. Suprafeţele agricole ocupate de aceste culturi reprezintă circa 66% din suprafaţa cultivată anual. Nonperformanţa

producţiei agricole anuale este generată, în primul rând, de dependenţa încă (prea) ridicată de condiţiile meteorologice anuale

(meteo dependenţa producţiei agricole), deoarece sistemele de irigaţii sunt, în mare parte, degradate şi nefuncţionale. Seceta, cu

frecvenţa din ce în ce mai mare, afectează producţia agricolă, mai cu seamă în Câmpia Română, Dobrogea şi Moldova, zone unde se

găsesc şi cele mai întinse sisteme de irigaţii, construite în perioada 1960–1990, dar nefuncţionale sau neutilizate de circa 20 de ani.

Tabelul 1. Structura agrară a României

Sursa: Eurostat

Figura 1. Suprafaţa de cereale cultivate în România

Sursa: Eurostat

Conform aceleaşi surse, pentru 2012 suprafaţa cultivată cu cereale (inclusiv orez) a fost de 5394,7 mii hectare, pe când în 2004 erau cultivate aproximativ 6230,3 mii hectare.O altă caracteristică este cantitatea producţiei cerealiere. Evoluţia producţiei agricole (inclusiv cantitatea de orez produsă), conform datelor puse la dispoziţie de Eurostat, este prezentată în figura de mai jos:

Figura 2. Evoluţia producţiei de cereale în România, 2004-2012

Sursa: Eurostat

Se observă o tendinţă haotică a evoluţiei cantităţii recoltate de producţie cerealieră. Dacă în 2004, au fost recoltate 24403 mii tone cereale, atunci în 2012 această cifră a ajuns la valoarea de doar 12621,3 mii hectare.Pe categorii de culturi, producţia cerealieră se prezintă în felul următor:

Figura 3. Evoluţia producţiei cerealiere pe categorii

Tabelul 2. Structura producţiei agricole

Sursa: Anuarul Statistic al României 2012

Tabelul 3. Consumul mediu anual, la principalele produse alimentare de origine vegetal ă, pe locuitor


SPECIFICARE

U.M.

2007

2008

2009

2010

Cereale şi produse din cereale

- în echivalent boabe kg 206,9 204,0 200,8 199,6

- în echivalent făină kg 156,0 154,1 151,7 150,4

Cartofi kg 96,1 99,5 93,1 98,2

Legume şi produse din legume (în echivalent legumeproaspete), leguminoase boabe şi pepeni

kg

164,1

176,0

168,2

174,4

Fructe şi produse din fructe (în echivalent fructeproaspete)

kg

67,8

62,9

62,3 63,3

Zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr rafinat)

kg 24,9 23,2 25,8 22,1

Grăsimi vegetale (greutate brută) kg 13,8 14,6 16 14,8

Consumul de cereale a fost în creştere până în 2005, ajungând la un maxim de 19,7 mil. tone. După această dată consumul a început să scadă ajungând în anul 2011 la cca. 13,9 mil. tone (cu

1,9% mai redus decât în anul 2002). Această evoluţie a avut loc pe fondul creşterii

consumului de sămânţă (4,7%) şi a consumului industrial (39,4%), dar mai ales a scăderii

consumului de furaje pentru animale cu 26,1% în condiţiile restrângerii sectorului animalier.

Preţurile

Conform datelor FAOSTAT, preţurile medii pentru cereale, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 4. Preţurile medii la producători, USD/tonă

Sursa: FAOSTAT

Produsul 2007 2008 2009

Grîu 250,6 262,0 ___

Porumb 316,3 385,1 220,4

Orz 275,2 317,6 187,5

Grupul de producători de cereale recunoscuţi de Ministerul Agriculturii

Asociaţia Consorţiului de Extensie şi Dezvoltare RuralăSC ”G6 Fermieri Grup” Societatea Agricolă ComloşanaSC Grup de Producători Cereale ”Lunca Prut”SC ”Exigent Timiş”SA ”Spicom Arcuş”SC Mureşul Cereale SRLCooperativa Agricolă ”Şase Spice”SC Consorţiu Ceres Dor Mărunt SRLSC Grup de Producători de Cereale TARA SRLSC Grupul de Producători de Cereale GAIK Kaiser SRLSC Consol Moţăţei SRLCooperativa Agricolă UnireaSC ”DN Agrar Cereale”SC ”Agro Grup Unirea”SA”Chereji Pişcolt” Cooperativa AgricolăBraicoop Cooperativa AgricolăSC ”Cereal Feed” SRLSC ”ACSZR GRUP”SRLSC ”Grup de Producători Cereale Agroind” SRLSC AgroCom SIC Cooperativă AgricolăSC ”Dariplant” SRL”Dorobanţu 2009”Cooperativă AgricolăSC ”AgroPuia” SRLSC ”Crişana Cereale Grup” SRLSC ”Gup Producători Agricoli CAMPIA Ierului” SRL”Agrodava Nemţeană” Cooperativă Agricolă

Sursa: Date procesate conform informaţiei MADR

Valorificarea producţiei cerealiere din România

Deși producţia de grâu are o valorificare prin vânzare-cumpărare mult peste cea a producţiei de porumb (si datorita utilizării porumbului ca furaje), totuşi comercializarea grâului pe piaţa este mult sub nivelul înregistrat în celelalte tari europene. În România, în anul 2009, se comercializa 69,3% din producția utilizabila. În Spania procentul era de 93,7%, iar în Italia de aproape 90%.

Din punct de vedere cantitativ, o a doua caracteristica o reprezintă evoluţia concordanta a producţiei si a vânzărilor în afara agriculturii, astfel încât proporţia între acestea nu se modifica în mod substanţial. Deşi au fost ani agricoli cu producţie redusa la jumătate (precum în anul 2007), autoconsumul (utilizarea interna la producător) s-a diminuat mai puţin

Tabelul 5. Modul de valorificare a producţiei de grâu, mii tone

Sursa: prelucrare în baza datelor INS

In ultimii ani autoconsumul de grâu, pentru furaje şi seminţe, precum şi pentru prelucrarea în vederea consumului uman în gospodăriile populaţiei s-a stabilizat la circa 1,6 mil. tone.

Extinderea pieţei grâului s-a manifestat, mai ales, după aderarea României la UE. Din acest punct de vedere, evoluţia din anii 2009 şi 2010 este sugestivă, cu atât mai mult cu cât producţia de grâu utilizabilă a fost în anul 2010 cu circa 2 mil. tone mai mică decât în anul 2009

Vânzările în afara agriculturii au continuat să-şi majoreze ponderea în producţie, apropiindu-se astfel de pragul de 70%. Faţă de anul 2008, când ponderea vânzărilor în producţie a fost chiar sub valoarea din 2005, s-a înregistrat o majorare a acestei ponderi cu 9,5 puncte procentuale.

Valorificarea producţiei de porumb boabe

Dacă la grâu, pentru această destinaţie se utilizează circa 8% din resurse, la porumb 73% din resurse sunt utilizate ca furaje.

Cu toate acestea, decalajele de comercializare pe piaţă a porumbului între România şi alte ţări din UE rămân la fel de ridicate. În România ponderea producţiei comercializată

pe piaţă în total producţie este de 39%. În Ungaria procentul se apropie de 87%, în Spania de 80%, iar în Italia de

78%.

Tabelul 6. Modul de valorificare a producţiei de porumb boabe, mii tone

Sursa: prelucrare în baza datelor INS

Tabelul 7. Comerţul internațional, milioane euro


SPECIFICAREEXPORT

2007

2008

2009

2010

Animale vii şi produse animale 252

278

326

434

Produse vegetale 440

1198

1125

1639

Fructe comestibile 39

33

39

62

Cereale 151

638

631

893

Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale

68

106

88

164

Produse alimentare, băuturi şi tutun 362

583

704

890

ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN UCRAINA

Ucraina are o tradiţie veche în sectorul agricol, este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa agricolă mondială şi pe bună dreptate este considerată “grânarul” Europei. Agricultura a fost şi rămâne o industrie importantă a economiei Ucrainei. Contribuţia agriculturii la PIB, în ultimii ani constituie în medie aproximativ 8,2%. Cerealele de producţie, mai ales în ultimii ani, este baza economiei agrare. Pentru dezvoltarea cu succes a sectorului agricol din Ucraina şi valorificarea potenţialului său există toate componentele necesare, dar un motiv semnificativ de descurajare a trecerii sectorului agricol din Ucraina la un nou nivel este lipsa de finanţare, cauzată de activităţile politice ale statului, uneori controversate.

Figura 4. Recolta globală de cereale şi leguminoase, mil tone

Sursa: Serviciul Statistică de Stat Ucraina

În acelaşi timp, Ucraina este unul dintre cei mai importanţi furnizori de produse agricole din lume. Din cele 60 de mil de hectare de teren din ţară, 42 de mil de hectare de teren agricol sunt optime pentru agricultură.

Figura 8. Suprafaţa recoltată a principalelor cereale, mil ha


Ponderea culturilor de grâu în ultimii ani, a reprezentat aproximativ 44%, din orz - 29%. În acelaşi timp, suprafaţa de porumb cultivată a crescut de la 9% la începutul anilor 2000 până la 19% în ultimii 3 ani.

Figura 5. Producţia de cereale


Preţurile

În a doua jumătate a anului de comercializare 2012-2013 preţurile pentru contractele futures pentru grâu au fost în declin. Toate preţurile la orz furajer au arătat o creştere graduală până acum de la începutul acestui sezon şi declinul în a doua jumătate a sezonului 2012/2013. Preţul futures pentru porumb a crescut de la începutul sezonului şi a scăzut treptat în a doua jumătate a anului fiscal.

Figura 6. Dinamica preţurilor mondiale la principalele cereale

Sursa: www.kreston-gcg.com

http://www.kreston-gcg.com/

Producţia de cereale

Cele trei culturi, care alcătuiesc axul principal al producţiei de cereale din Ucraina, sunt grâul, orzul şi porumbul, este evident că

aceleaşi culturi sunt coloana vertebrală a tuturor cerealelor exportate. Principalii exportatori de cereale din Ucraina sunt atât

companii naţionale, cît şi multinaţionale, inclusiv "Nibulon", "Pâine Investbud", "Kernel", "Louis Dreyfus Ucraina Ltd",

"Alfred C. Toepfer International", "Cargill", "Serna", "Bunge Ucraina" şi altele. Ca rezultat al anului de comercializare

2011/2012, primele trei în structura de export a cerealelor din Ucraina sunt "Pâine Investbud" (13,7%), "Nibulon" (10%) şi

"Kernel" (9%). Ucraina exportă anual circa 45-50% din recolta de porumb, şi, prin urmare, piaţa de cereale la nivel mondial joacă un rol important în ghidarea dezvoltării unei culturi sau altei în ţară.

Producţia de grâu

În anul de comercializare 2011/2012, producţia de grâu de primăvară a fost de 33,1 kg/ha şi de iarnă de 33,9 t/ha, în total au fost colectate 22,3 mil tone de grâu, exporturile s-au ridicat la 5,6 mil tone. Condiţiile meteorologice nefavorabile au afectat negativ randamentul şi producţia de grâu în 2012

Exportatorii importanţi de grâu din lume sunt Statele Unite, UE, Canada, Rusia, Australia, Argentina, Kazahstan şi Ucraina, care, după introducerea cotelor pentru exportul de cereale şi-a pierdut poziţia sa pe arena internaţională a exportului de grâu.

Producţia de porumb Recolta de porumb în sezonul agricol 2011/2012 a fost de 22,8

mil tone, cu un randament record de 64,4 t/ha, exporturile s-au ridicat la 13,5 mil tone. Datorită randamentului ridicat de cereale şi stabilităţii condiţiilor meteorologice, precum şi cererea pentru porumb pe arena internaţională, a existat o tendinţă de redistribuire a structurii de producere a culturilor în favoarea porumbului

Principalii cumpărători de porumb ucrainean în anul 2012/2013 a fost UE, unde în perioada septembrie-noiembrie 2012 a fost livrat aproximativ 70% din exportul de cereale. În acelaşi timp, în sezonul trecut principalii cumpărători de porumb au fost ţări precum Egipt, Spania, Iran, Portugalia, Japonia, Coreea. În 2013, livrarea planificată de porumb ucrainean în China, care a necesitat anterior întreaga sumă acoperită de cereale din SUA, dar preţul ridicat al ultimei a forţat China pentru a revizui numărul de importatori.

Producţia de orz

Din 19 martie 2013 exporturile de orz ucrainean s-au ridicat la 2,1 mil tone. În ultima perioadă este tendinţa producătorilor de a refuza să crească orz, reducând suprafaţa însămânțată. Acest lucru se datorează în primul rând rentabilităţii scăzute a recoltei sale

Mai mult de jumătate din orzul ucrainean este trimis în Arabia Saudită. Prin urmare, preţurile de pe piaţa internă sunt direct dependente de evoluţiile din ţară - creştere/scădere a cererii, în prezenţa/eliminarea subvenţiilor de import

Comerţul Ucrainei cu produse cerealiere

Ucraina este printre cei mai mari exportatori de cereale. Între 2005 şi 2011, exporturile de cereale au ridicat la o medie de aproape o treime din producţia totală, iar veniturile din export medie de 3,3 mlrd dolari pe an. În ultimii cinci ani, cota de piaţă în comerţul mondial de grâu a fost de 21,3%, porumb - 6,8%, orz - 4,8%.

Figura 7. Comparaţia indicatorilor de producţie şi export a cerealelor de bază în dinamică, mil tone

Sursa: www.kreston-gcg.com

http://www.kreston-gcg.com/

Exportul de cereale

Pe piaţa internaţională de cereale arena controlează aproximativ nouă mari exportatori. Acest lucru este în special în Statele Unite, care reprezintă aproximativ o treime din totalul exporturilor mondiale, urmată de Australia, Canada, UE, Rusia, India, Argentina, Kazahstan şi Ucraina.

Figura 8. Exportul Ucrainei pentru principalele categorii de cereal

Sursa: FAS USDA, ААА

Exportul cumulativ al Ucrainei pentru principalele categorii de cereale este prezentat în tabelul de mai jos. Conform acestuia, se atestă faptul că Ucraina s-a orientat spre producţia de porumb, care are o importanţă crescândă pe piaţa mondială. Astfel, anume de porumb sunt interesate UE şi China. Alte ţări, ca Orientul Îndepărtat, Japonia şi Coreea de Sud la fel sunt interesate de importul de porumb din Ucraina

Tabelul 9. Comparaţia exportului cumulativ de cereale

Sursa: FAS USDA, ААА

2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 prognozat

TOTAL

Grîu

9,337 4,302 5,436 7,0 8,0 34,075

Porumb

5,072 5,008 15,157 13,5 16,5 55,237

Orz

5,752 2,446 2,166 2,2 2,0 14,564

ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA

Agricultura joacă un rol important în economia Republicii Moldova, mai cu seamă în ceea ce priveşte ocuparea forţei de

muncă, exporturile şi reducerea sărăciei. Agricultura contribuie cu peste 16,2% la PIB şi rămâne a fi cea mai importantă resursă de trai şi venituri în valută, urmând sectorul serviciilor (63,5%) şi cel al industriei (20,3) Solurile fertile şi precipitaţiile anuale

oferă, în general, condiţii climaterice favorabile pentru cultivare, oferind oportunităţi pentru dezvoltarea sectorului

agricol drept un adevărat promotor al creşterii economice. Cu toate acestea, frecvenţa şi severitatea condiţiilor climaterice

(grindina, îngheţurile, inundaţiile şi secetele) au crescut în mod semnificativ pe parcursul ultimului deceniu, având un impact

negativ asupra dezvoltării agricole.

Figura 9. Producţia vegetală în preţuri curente

Sursa: Banca de Date Statistice

Principalele culturi cerealiere produse în Republica Moldova sunt grâul şi orzul. Grâul este utilizat pentru consumul uman, pe când orzul este mai în special utilizat pentru nutreţurile menite animalelor.

Conform Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, producţia cerealieră a ţării a suferit în anii recenţi de câteva dezastre naturale, cât şi de scăderea bruscă a sub-sectorului de seminţe cerealiere. Unele din aceste cauze au fost fragmentarea terenurilor, utilizarea redusă a îngrăşămintelor şi protecţiei plantelor, necorespunderea echipamentului agricol, precum şi productivitatea redusă a muncii

Tabelul 10. Producţia pe culturi agricole cerealiere, 2005-2011


2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

...griu (de toamna si primavara)

1057 691 406 1286 737 744 795

...orz (de toamna si primavara)

212 200 115 353 261 208 194

...ovas 6 6 1 4 1 3 3

...leguminoase-boabe 65 68 14 37 28 36 32

...porumb pentru boabe 1492 1322 363 1479 1141 1420 1468

...alte cereale 6 3 2 10 8 10 6

Drept rezultat al secetei prelungite din 2012, recoltele de grâu au scăzut cu 19-31% în comparaţie cu media multianuală de productivitate, iar dimensiunea vegetaţiei porumbului s-a redus în medie cu 62%, ceea ce a dus la reduceri drastice a recoltelor grăunţelor de porumb.Suprafaţa însămânţată cu principalele categorii de culturi cerealiere este prezentată mai jos:

Figura 10 .Suprafaţa agricolă însămânțată, mii hectare

Sursa:Biroul Național de Statistică

Figura 11. Suprafaţa însămânțată cu categorii de produse cerealiere


Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova 2012

Exporturile de mărfuri structurate conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional se prezintă astfel:

Tabelul 11. Exporturile cerealelor şi preparatelor pe bază de cereale

Sursa: BNS

2012

Structura, %

Gradul de influenţă a grupelor de mărfuri la creşterea

(+), scăderea (-) exporturilor,

%mil. dolari

SUAîn % faţă de

20112011 2012 2011 2012

EXPORT - total 2161,8 97,5 100,0 100,0 43,8 -2,5

Cereale şi preparate pe bază de cereale

51,9 60,3 3,9 2,4 0,5 -1,5

Importurile din ţările Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la 2318,7 mil. dolari SUA (cu 2,8% mai mult decât în anul 2011), deţinând o pondere de 44,5% în total importuri (43,5% în anul 2011).Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1623,8 mil. dolari SUA (cu 5,2% mai puţin decât în anul 2011), care echivalează cu o cotă de 31,1% în total importuri (33,0% în anul 2011).

Tabelul 12. Importurile de cereale şi preparatelor pe bază de cereale

Sursa: BNS

2012

Structura, %

Gradul de influenţă a grupelor de

mărfuri la creşterea (+), scăderea (-)importurilor, %

mil. dolari SUA

în % faţă de 2011

2011 2012 2011 2012

IMPORT - total 5213,1 100,4 100,0 100,0 34,7 0,4

din care:

Cereale şi preparate pe bază de cereale

83,2 107,6 1,5 1,6 0,5 0,1

Concluzii

Republica Moldova este o ţară agrară şi agricultura joacă un rol important în economia ţării. Contribuţia agriculturii la PIB este de 16,2%.

Cultura, care este cultivată pe cea mai mare parte din suprafeţe, este porumbul, urmat de grâu, orz şi leguminoase.

Producţia culturilor agricole cerealiere pe perioada ultimilor 3 ani a înregistrat creşteri, porumbul fiind pe primul loc în structura cerealelor cu o recoltă de 1468 mii tone în anul 2011, urmat de grâu cu 795 mii tone.

Exporturile şi importurile sunt nesemnificative, ceea ce demonstrează că Republica Moldova îşi asigură consumul de cereale şi nici nu este un exportator important de aceste culturi.

proiect la achizitii

Documents