proiect : cercetare achizitii de cadr ul perimetrului ex

“ Achizitii de

date

Geochimice in

AUGUST 2016

PROPRIETATE INTELECTUALA

Este interzisa reproducerea sau utilizarea

datelor continute fara acordul elaboratorului

RAPORT DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

PROIECT: Cercetare

cadrul perimetrului EX

Trident, zona economica

exclusiva a Marii Negre

BENEFICIAR: LUKOIL OVERSEAS ATASH

B.V.- SUCURSALA BUCURESTI

1

Achizitii de

date

Geochimice in

2016

PROPRIETATE INTELECTUALA©

Este interzisa reproducerea sau utilizarea

datelor continute fara acordul elaboratorului.

RAPORT DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Cercetare electrica in

ul perimetrului EX – 30

, zona economica

lusiva a Marii Negre

LUKOIL OVERSEAS ATASH

RSALA BUCURESTI

Raport la studiul de evaluare impact asupra mediului

” Cercetare electrica in Perimetrul EX – 30 Trident, zona economica exclusiva a Marii Negre”©

TITULAR PROIECT : LUKOIL OVERSEAS ATASH B.V. SUCURSALA BUCUREȘTI

2




3

CUPRINS

pag

1 INFORMATII GENERALE 12

1.1 INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI 12

1.2 AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI SI AL RAPORTULUI LA STUDIUL DE

EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

12

1.3 DENUMIREA PROIECTULUI 13

1.4 DESCRIEREA PROIECTULUI 13

1.4.1 Aspecte generale privind proiectul propus 13

1.4.2 Descrierea etapelor proiectului 14

1.4.3 Amplasamentul propus pentru zona de lucru a proiectului 14

1.4.4 Nava de cercetare 17

1.4.5 Descrierea etapei de achizitie a datelor 17

1.4.6 Durata de executie a etapei de achizitie a datelor din proiect 24

1.5 INFORMATII PRIVIND NECESARUL DE RESURSE FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI 24

1.6 INFORMATII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE 24

1.7 INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIULUI, GENERATI DE

ACTIVITATEA PROPUSA

24

1.7.1 Zgomotul 24

1.7.2 Undele electromagnetice generate de sursa 26

1.7.3 Emisii atmosferice 31

1.7.4 Efluentii descarcati de nava 32

1.8 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA

MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE, LUAND IN CONSIDERARE EFECTELE ASUPRA MEDIULUI

36

1.9 INFORMATII PRIVIND DOCUMENTELE SI REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA /

AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI.

39

2 DESEURI 40

2.1 MANAGEMENTUL DESEURILOR 40

2.2 ESTIMAREA PE TIPURI DE CANTITATI A DESEURILOR REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

PROPUS

42

3 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI

MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

43

3.1 IMPACTUL POTENTIAL GENERAT DE LUCRARILE PROPUSE ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI 43

3.2 APA 45

3.2.1 Conditii hidrologice 45

3.2.2 Parametrii hidrochimici din zona amplasamentului proiectului, Blocul EX 30 Trident 53

3.2.3 Prognozarea impactului asupra apei 58

3.2.4 Masuri de diniminuare a impactului asupra componentei de mediu apa 61

3.3 AER 62

3.3.1 Caracterizarea parametrilor climatici ai Marii Negre 62

3.3.2 Prognozarea impactului asupra componentei de mediu aer 66

3.3.3 Masuri de diminuare a impactului 66

3.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI 66

3.4.1 Caracteristici generale de geologie si geomorfologie 66

3.4.2 Caracterizarea sedimentologica in zona amplasamentului propus 73

3.4.3 Impactul prognozat asupra stratului sedimentar 74

3.4.4 Impactul prognozat asupra subsolului 75

3.5 BIODIVERSITATEA 76

3.5.1 Consideratii generale privind biodiversitatea Marii Negre 76

3.5.2 Biodiversitatea marina din zona amplasamentului adiacent 79

3.5.3 Impactul prognozat asupra biodiversitatii 121

3.5.4 Masuri de diminuare a impactului prognozat 151

3.6 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA PEISAJULUI 152

3.7 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI SOCIAL SI ECONOMIC, ASUPRA CONDITIILOR CULTURALE

SI ETNICE, ASUPRA PATRIMONIUL CULTURAL

152

4 ANALIZA ALTERNATIVELOR 153




4

4.1 DESCRIEREA ALTERANTIVELOR 153

4.2 ANALIZA MARIMII IMPACTULUI 153

4.3 ANALIZA EFECTELOR GENERATE DE PROIECT ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU POSIBIL AFECTATI SI

INTERCONEXIUNILE DINTRE ACESTEA

159

4.4 DESCRIEREA SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI DIRECT, INDIRECT SI CUMULAT CU AL CELORLALATE

ACTIVITATI EXISTENTE IN ZONA ECONOMICA EXCLUSIVE A MARII NEGRE

160

5 MONITORIZAREA 162

6 SITUATII DE RISC 164

6.1 RISCURILE NATURALE 164

6.2 ACCIDENTE POTENTIALE 164

6.3 ANALIZA POSIBILITATII DE APARITIE A UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV

ASUPRA MEDIULUI

165

6.3.1 Masura calitativa a consecintelor 165

6.3.2 Probabilitatea de producere 166

6.3.3 Evaluarea calitativa a riscului 166

6.4 PLANURI PENTRU PREVENIREA SITUATIILOR DE RISC 168

6.5 MASURI DE PREVENIREA ACCIDENTELOR 168

7 DESCRIEREA DIFICULTATILOR 169

8 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 170

8.1 DESCRIEREA ACTIVITATII 170

9 CONCLUZII REZULTATE DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 175

BIBLIOGRAFIE 176




5

Glosar al termenilor utilizati

Termen Semnificatia termenului utilizat

MARPOL 73/78 Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, încheiat la Londra la 17 februarie 1978, la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993, împreună cu amendamentele la aceasta, în versiunile lor actualizate şi liniile directoare pentru implementare

deşeuri generate de nave

toate deşeurile, inclusiv apele uzate şi alte reziduuri decât cele ale mărfii, care sunt generate în timpul exploatării navelor şi care se află sub incidenţa prevederilor anexelor I, IV şi V la MARPOL 73/78, precum şi deşeurile asociate mărfii, astfel cum sunt definite în liniile directoare ale Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI) pentru implementarea anexei V la MARPOL 73/78;

instalaţii portuare de preluare deseuri

orice instalaţie fixă, flotantă sau mobilă care poate servi pentru preluarea deşeurilor generate de nave şi/sau a reziduurilor mărfii;

incident de poluare marină

evenimentul de poluare produs prin descărcarea de hidrocarburi sau alte substanţe dăunătoare;

substanţe dăunătoare orice substanţă identificată ca poluant marin în Codul internaţional maritim al mărfurilor periculoase (Codul IMDG)

Glosar abrevieri

Abreviere Semnificatia

µM micromol

µT microTesla

µV microvolt 0

C Grade Celsius

A amper

ANR Autoritatea Navala Romana

ANRM Agentia Nationala pentru Resurse Minerale

APM Agentia pentru Protectia Mediului

cm centimetru

dB Decibel

dm3

Decimetru cub

DP Pozitionare Dinamica

ELF Frecvente joase extreme

EMGS Electromagnetic Geoservices

GSM Sistem Global pentru Comunicații Mobile

h ora

HG Hotarare de Guvern

Hz Hertz

ICNIRP Comisia Internationala de Protectie impotriva Radiatiilor Neionizante

IMO Organizatia Maritima Internationala

IRM Imagistica prin Rezonanta Magnetica

I-TEQ Echivalent Toxic International

Kg kilogram

km kilometru

kW kilowatt

l, L litru

LAN Retea Locala

m metru

m2, mp Metru patrat




6

m3, mc Metru cub

MAPM Ministerul Apelor Padurilor si Mediului

MDO Combustibil Diesel Marin

mg Miligram

mm milimetru

ms milisecunda

MSC Comitetul de Siguranta Maritima

MSP Ministerul Sanatatii Publice

Mw Momentul de magnitudine

N, E, S, V Nord, Est, Sud, Vest

Nd noduri

nT nanoTesla

nV nanoVolt

OUG Ordonanta de Urgenta

ppm Parti Per Milion

r Distanta fata de sursa

RF Radiofrecvente

RFID Identificare prin Frecventa Radio

SCI Arie Speciala de Conservare

SEV Sondaj Electriv Vertical

SNAP Nomenclatorul Standard pentru Poluarea Aerului

sp. specii

SU Substanta uscata

t tone

TCR Total Clor Rezidual

UM Unitate de Masura

UMTS Sistem Universal de Telecomunicatii Mobile

USBL Referintiere ultra scurta (Ultra Short BaseLine)

UV-VIS Ultraviolet Vizibil

V volt

WHO Organizatia Mondiala a Sanatatii




7

Lista figuri:

Figura 1a. Distanta fata de principalele asezari de pe tarmul romanesc al Marii Negre Figura 1b. Zona de cercetare electrica in Perimetrului EX-30 Trident Figura 1c. Zona de investigatie – dispunerea profilelor de achizitie Figura 2a. Ilustratie sistem de investigatie electrica Figura 2b. Ilustratie sistem transmitere-receptie cu trei linii de masurare (I,II,III) Figura 3. Profilul curentului electric la intrarea in sursa dipol Figura 4. Ilustratie privind profilul curentului in timp la intrarea in sursa, Masurarea modelului de voltaj pentru diferentialul potential Figura 5. Distributia in spatiu a undelor electromagnetice si polarizarii induse in diferite etape de raspuns la campul tranzitoriu Figura 6. Componenetele campului electric la statia de inregistrare cu o singura pereche de electrozi de receptie Figura 7.Metoda de achizitie a datelor seismice Figura 8. Bazinul Marii Negre ( sursa : www.google.ro/ maps) Figura 9. Valorile inaltimilor medii anuale a valurilor Figura 10. Gradul de aparitie a inaltimii semnificative si directiile predominante de propagare a valurilor pe parcursul unui an (original) Figura 11. Schema curentilor din Marea Neagra (Zenkvitch, 1963). Figura12. Viteza medie zilnica a apei marii si directia la A: 2.5 m adancime si B: 500 m adancime. Figura13. Directia si viteza curentului de suprafata pe perioada unui an Figura14. Statii colectare probe apa si sediment marin Figura15. Variatia temperaturii in perioada noiembrie 2014-octombrie 2015, perimetrul EX-30 Trident Figura16. Temperatura deasupra Marii Negre ( 2m) 28.06.2016 ( sursa: www.poseidon.hcmr.gr) Figura17. Precipitatii deasupra M. Negre, 28.06.2016 ( sursa: www.poseidon.hcmr.gr) Figura18. Viteza si directiile predominante ale vantului in perioada noiembrie 2014-octombrie 2015, perimetrul EX-30 Trident Figura19. Marea Neagra, directia vantului 28.06.2016 ( sursa: www.poseidon.hcmr.gr) Figura 20. Schita tectonica a Regiunii Marii Negre (Dinu et al., 2003, Panin et al., 1994) Figura 21. Zonele geomorfologice ale Marii Negre (Panin & E. and G. Ion, 1997) Figura22. Stratigrafie Marea Neagra Figura23. Depresiuni Marea Neagra

Figura24. Pozitionarea zonelor cu grad de seismicitate ridicat in bazinul Marii Negre

Figura25. Stratigrafia litologica a zonei de studiu

Figura 26 . Pozitionarea perimetrului de achizitie a datelor CSEM fata de ariile naturale protejate Figura 27. Schema logică de realizare a unui program de investigare a sistemelor ecologice (Sursa: Paraschiv) Figura 28. Categorii de date și observații incluse în programul de colectare a datelor (Sursa: Paraschiv) Figura 29. Structura calitativa a fitoplanctonului – EX-30 Trident Figura 30. Structura pentru grupele principale de nevetrebrate planctonice– EX-30 Trident Figura 31. Distributia indicilor de diversitate pentru FPK si ZPK

Figura32. Distributia abundentei comunitatilor fito si zooplanctonice in zona amplasamentului, calculate in baza indicelui Simpson

Figura 33. Indicii de diversitate ale comunitatilor pelagiale Figura 34. Dinamica sezoniera a numarului de specii de fitoplancton si zooplancton in perimetrul TRIDENT EX-30

Figura 35. Stratificarea pe verticala a concentratiei de oxigen (dupa Algeo si Tribovillard, 2009) Figura 36. Cainele de mare (Squalus acanthias) Figura 37. Zonele de hranire, reproducere si iernare pentru cainele de mare (Radu et al., 2016) Figura 38. Sprotul (Sprattus sprattus) Figura 39. Migratia sprotului relativ la aplasamentul Blocului EX-30 Trident (Radu et al., 2008), zone de hranire, reproducere si iernare

Figura 40. Bacaliarul (Merlangius melangus euxinus) Figura 41. Zonele de hranire, reproducere si iernare pentru bacaliar (Radu et al., 2013)Figura nr.45 Cega (Acipenser ruthenus)




8

Figura 42. Cega (Acipenser ruthenus)

Figura 43. Migratia sturionilor relative la amplasamentul Blocului EX-30 Trident (Radu et al., 2008), zonele de hranire, reproducere si iernare Figura 44. Scrumbia de Dunare (Alosa kesleri pontica) Figura 45. Stavridul (Trachurus mediterraneus ponticus) Figura 46. Migratia stavridului (Radu et al., 2008) Pozitionarea perimetrului Ex- 30 Trident fata de zonele de hranire, reproducere si iernare a bancurilor de stavrid Figura 47. Chefalul (Mugil cephalus) Figura 48. Migratia chefalilor (Radu et al., 2006) si Pozitionarea perimetrului Ex- 30 Trident fata de zonele de hranire, reproducere si iernare a chefalilor Figura 49. Hamsia (Engraulis encrasicholus ponticus) Figura 50. Migratia hamsiei (Radu et al. 2008) pozitionarea perimetrului Trident fata de zonele de hranire, reproducere si iernare a hamsiei Figura 51. Lufarul (Pomatomus saltatrix) Figura 52. Nivelul capturilor de peste la Marea Neagra Figura 53. Nivelul capturilor pe specii la Marea Neagra Figura 54. Delfinul comun (Delphinus delphis)

Figura 55. Distributia presupusa a Delphinus delphis in zona ACCOBAMS. (Notarbartolo si Birkun, 2010) Figura 56. Afalinul (Tursiops truncatus) Figura 57. Distributia presupusa a Tursiops truncatus ponticus in zona ACCOBAMS (Notarbartolo si Birkun, 2010) Figura 58. Marsuinul (Phocoena phocoena)

Figura 59. Distributia presupusa a Phocoena phocoena in zona ACCOBAMS (Notarbartolo si Birkun, 2010) Figura 60. Pozitionarea perimetrului de prospectiune relative la rutele de migratie ale pasarilor Figura 61. Diversitatea specifica a avifaunei in perimetrul de interes (mai-octombrie 2015) Figura 62. Distanta la care navele listate in stanga graficului au cauzat un comportament de evitare Figura 63. Zone teoretice de influenta ale zgomotului asupra mamiferelor marine Figura 64. Reprezentarea unei unde electromagnetice plane Figura 65. Spectrul electromagnetic Figura 66. Tipuri de surse care produc campuri electromagnetice.

Lista tabele:

Tabel 1. Limitele pentru nivelurile de zgomot [dB(A)] specificate pentru spatiile la bordul navelor (Rezolutia MSC 337/91 pct.4.2) Tabel 2. Estimarea campurilor electrice generate in apropierea sursei dipol (0-10m) Tabel 3. Nivelurile de referinta pentru campurile electrice, magnetice si electromagnetice (0 Hz - 300 GHz) Tabel 4. Cantitatea estimata de ape uzate deversate Tabel 5. Informatii privind poluantii fizici si masurile de eliminare /reducere a poluarii

Tabel 6 Estimarea deseurilor rezultate din implementarea proiectului propus

Tabel 7. Matricea privind potentialele interactiunii dintre activitatile din proiect si componentele de mediu Tabel 8. Exprimarea cantitativa a impactului resimtit asupra mediului Tabel 9. Elemente si standarde de calitate pentru apa maritima costiera Tabel 10. Metodele aplicate si echipamentele utilizate Tabel 11. Cantitatea estimata de efluenti deversati Tabel 12. Variatia valorilor medii lunare noiembrie 2014 – octombrie 2015 Tabel 13. Zonele cu potential seismic Tabel 14. Caracteristicile pedologice Tabel 15. Habitatele de interes comunitar care se intalnesc in zona marina romaneasca Tabel 16. Specii de interes comunitar in zona Marii Negre Tabel 17. Taxonii fitoplanctonici identificati in blocul EX-30 Trident Tabel 18. Taxonii zooplanctonici identificati in blocul EX-30 Trident Tabel 19. Dinamica sezoniera a speciilor de pesti de interes comercial si conservativ Tabel 20. Categoria de conservare a cetaceelor rezidente in Marea Neagra, bazate pe Lista Rosie a Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii




9

Tabel 21. Situatia observarilor asupra mamiferelor marine din zona proiectului Tabel 22. Speciile de pasari de interes conservativ in ROSPA0076 “Marea Neagră” Tabel 23. Observatiile privind prezenta avifaunei in zona de desfasurare a proiectului.

Tabel 24. Principalele surse de sunet antropic in mediul marin Tabel 25. Impactul investigatiilor seismice asupra nevertebratelor marine Tabel 26. Gradientii de voltaj masurati in diferite zone marine Tabel 27. Criterii si trepte de evaluare prin metoda MERI Tabel 28. Conversia scorurilor de mediu in categorii de impact Tabel 29. Impactul potential pentru diferite componente de mediu Tabel 30. Propunere program de monitorizare

Tabel 31. Nivel de gravitate a riscurilor Tabel 32. Probabilitatea de producere




10

INTRODUCERE

Pentru prima data in lume, academicianul roman Sabba S. Stefanescu (n. 1902 – d.1994) a

elaborat teoria prospectarii stratificatiei paralele prin metode electrice ( 1927 – Institutul Geologic al

Romaniei) , iar metoda sa de investigare – sondaj electric vertical (SEV), sta la baza carotajului electric

de rezistivitate. Tot Sabba S. Stefanescu a dezvoltat teoria campurilor electromagnetice in curent

continuu si alternativ cu manifestarea acestora in spatii bi – si tri – dimensionale. 1

Alaturi de fratii Schlumberger, teoria sa va fi perfectionata in prima aparatura si tehnica de

masurare, aplicata experimental in Romania intre anii 1928-1930 in sondele de la Boldesti si Tintea

(Prahova). Incepand cu anul 1930, metoda s-a impus si in Romania ca metoda sistematica de

cercetare a naturii formatiunilor traversate si a fluidelor de saturatie din sondele de petrol.2

Secolul XXI a adus tehnologii specifice, menite sa fundamenteze luarea deciziilor pe o cercetare

amanuntita a interactiunii dintre diferite variabile ce intra in corelatie, in cadrul unui studiu de caz

particular.

Tot mai multe companii au inceput dezvoltarea de tehnologie in cadrul departamentelor

interne de prospectiune geofizica marina, existand chiar proiecte de transfer de tehnologie intre

companile de servicii geofizice si companii din domeniul petrolier3.

In cadrul cercetarilor efectuate pe platformele continentale marine in vederea identificarii

rezervelor de petrol si gaze, se utilizeaza diverse metode geofizice – investigatiile seismice, fiind cele

mai des intalnite, cu utilizarea predominanta a unei surse de aer, insa investigatiile electrice marine,

datorita eficientei lor, devin din ce in ce mai cunoscute si utilizate.

Unul dintre principiile stiintifice aplicat in cadrul prospectiunilor de hidrocarburi marine este

cunoscut sub numele de polarizare indusă (IP), care implica aplicarea unui camp electric asupra unui

depozit potential si masurarea caracteristica a amprentei geo-electrice a anomaliilor piritei , care

reprezinta, de obicei un indicator al hidrocarburilor subiacente. Este o tehnologie complexa, care se

aplica in prezent si in apele de mare adancime, si care a demonstrat existenta depozitelor de

hidrocarburi, cu o precizie de 80-90%, fara a perturba fauna acvatica. Tehnologia a fost dezvoltata

initial de compania siberiana SGRPC si ofera o metoda eficienta de detectare a anomaliilor IP prin

metoda prospectiunii electromagnetice diferential –normalizata 4.

Astfel, prospectiunea electrica este foarte des prezentata ca fiind partenerul potrivit pentru

completarea prospectiunilor seismice – care masoara structura substatului, intrucat poate furniza

informatii privind resistivitatea stratelor, ceea ce este influentat in mare parte de resistivitatea

fluidelor continute in porii substratului si astfel conducand la o imagine completa asupra dezvoltarii

rezervorului de hidrocarburi si evidentiind zonele favorabile pentru executarea forajelor.

1 Buliga,Gh.- Cercetarea geologica pentru hidrocarburi in Romania Mare, vol.XI, 2012, ed.Noema 2Idem1. 3De exemplu : Shell si EMGS au incheiat un parteneriat ( joint – industry project , JIP) de proiectare si dezvoltare a generatiei viitoare de surse , receptori si sisteme de pozitionare 3D CSEM. First break, vol.29, Aprilie 2011 – The future of Marine CSEM, www.firstbreak.org 4 DNME- Reducerea riscului in explorare prin prospectarea electrica, Offshore- technology, August 2014, www.offshore-technology.com




11

Avantajul folosirii in industria petroliera offshore acestui tip de prospectiune, il constituie

reducerea semnificativa a impactului asupra mediului, comparativ cu prospectiunile seismice si

executarea forajelor geologice de explorare.

Titularul proiectului, LUKOIL OVERSEAS ATASH BV – Sucursala Bucuresti, propune efectuarea

unei prospectiuni electrice cu sursa controlata in cadrul perimetrul EX-30 Trident, situat in zona

economica exclusiva a Marii Negre.

Rezultatul achizitiilor de date vor completa imaginea de ansamblu a prospectiunilor seismice

3D, 2D si a forajelor de explorare geologica efectuate anterior de catre LUKOIL in Blocul EX-30

Trident, completand astfel gradul de cunoastere a resurselor de hidrocarburi cantonate in acest

perimetru, eliminand in acest fel riscurile asociate forajelor ulterioare.

Realizarea unui studiu privind evaluarea impactului asupra mediului a proiectului propus, a fost

solicitata in cadrul procedurii de emitere a Acordului de mediu, derulata de catre Agentia pentru

Protectia Mediului Constanta, în conformitate cu Ordinul MMAP nr.135/2010, privind aprobarea

Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

Astfel, acest Studiu de evaluare a impactului asupra mediului, a fost realizat conform

metodologiei indicata în Ordinul MAPM nr. 863/2002, urmarind totodata si Indrumarul privind

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, intocmit si comunicat titularului de

catre APM Constanta.




12

I. INFORMATII GENERALE

1.1 INFORMATII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

Titularul proiectului este: LUKOIL OVERSEAS ATASH B.V. - SUCURSALA BUCURESTI, in

calitate de operator al Perimetrului EX-30 Trident, avand numar de inregistrare in Registrul

Comertului Bucuresti J40/5518/2011 si cod unic de inregistrare RO28434565.

Lukoil Overseas Atash B.V. – Sucursala Bucuresti este reprezentata prin dl. OLEG SHURUBOR,

in calitate de Director.

Datele de contact ale titularului proiectului sunt:

Adresa:Sos. Nordului nr.28-36, sector 1 Bucuresti,

Telefon/fax : 021/ 227 22 97.

1.2 INFORMATII PRIVIND AUTORUL ATESTAT AL RAPORTULUI LA

STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Ca urmare a contractului de consultanta nr.15 din 14.10.2015, SC BLUMENFIELD SRL, cu

sediul in Constanta, str. Dobrogei nr.3, inregistrata in Registrul Comertului Constanta sub nr.

J13/2523/2009, avand cod unic de inregistrare RO 26245985, este mandatata sa reprezinte titularul

proiectului sub toate aspectele in relatia cu autoritatea competenta pentru protectia mediului si

totodata sa intocmeasca documentatiile tehnice si studiul de mediu, solicitate de catre APM

Constanta in procedura de emitere a acordului de mediu.

SC BLUMENFIELD SRL este inregistrata in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru

protectia mediului la pozitia nr.295, Certificat de inregistrare reinnoit in data de 04.02.2016, fiind

atestata in elaborarea urmatoarelor tipuri de studii de mediu: rapoarte de mediu, rapoarte privind

evaluarea impactului asupra mediului, bilanturi de mediu, rapoarte de amplasament, studii de

evaluare adecvata.

Datele de contact ale elaboratorului sunt:

Sediul societatii: Strada Dobrogei nr 3, Constanta

Birou de lucru : Strada Lanariei nr.109, sector 4 Bucuresti

Tel/ fax: +4 0241 581 887;

Tel. mobil : +4 0727 229 072;




13

Email :[email protected]; Web: www.blumenfield.ro

Persoana de contact: Gabriela Stanciu, General Manager

1.3 DENUMIREA PROIECTULUI

Cercetare electrica in Perimetrul EX-30 Trident, zona economica exclusiva a Marii Negre.

1.4 DESCRIEREA PROIECTULUI

1.4.1 Aspecte generale privind proiectul propus

LUKOIL OVERSEAS ATASH B.V. - SUCURSALA BUCURESTI, detine in concesiune in vederea

explorarii, dezvoltarii si exploatarii Perimetrul Ex-30 Trident, situat in zona economica exclusiva a

Marii Negre, fiind titularul proiectului de prospectiune electromagnetica propus a fi desfasurat in

cadrul acestui perimetru.

Lucrarile de explorare- dezvoltare - exploatare in cadrul Perimetrului Ex-30 Trident, se

desfasoara in conformitate cu Acordul de concesiune aprobat prin HG nr. 1055 / 19.10.2011 incheiat

intre titulari cu statul roman prin Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, publicata in Monitorul

oficial din data de 04.11.2011.

Pentru lucrarile ce urmeaza a fi executate in anul 2016, Lukoil Overseas Atash B.V. –

Sucursala Bucuresti, titularul proiectului, in calitate de operator, a obtinut din partea ANRM

Bucuresti Avizul pentru programul lucrarilor desfasurate in cursul anului 2016 cu nr.92-C/07.03.2016,

in cuprinsul caruia este prevazuta ca etapa obligatorie cercetarea electrica.

Lucrarile de prospectiune vor acoperi o suprafata de lucru de aproximativ 500km2 in cadrul

Perimetrului EX-30 Trident si se vor efectua in baza unui contract de prestari servicii cu o firma

specializata, care va asigura nava, la bordul careia se vor afla echipamentele si specialistii in domeniu.

Lucrarile sunt tranzitorii, se realizeaza la nivelul substratului fundului marii, la adancimi

cuprinse intre 600m-1200m si nu presupun extragerea ori utilizarea hidrocarburilor din subsolul

Marii Negre.

In cadrul acestor lucrari nu se vor executa lucrari de constructii sau montaje si nici nu sunt

necesare instalatii care sa ramana pe amplasament dupa incheierea lucrarilor, astfel nu sunt

necesare lucrari de refacere a mediului.

Lucrarile nu vor afecta si nici nu necesita racordarea la retele utilitare, intrucat acestea vor fi

efectuate cu o nava specializata, la bordul careia se vor afla toate utilitatile necesare.

Principalul scop al lucrarilor de achizitii de date electromagnetice este acela de a obtine

seturi de date in aria perimetrului, pentru a detecta si a descrie formatiunile purtatoare de

hidrocarburi, in principiu, pentru a evidentia zonele cu potential, si astfel, reducandu-se riscurile in

viitoarele explorari/ exploatari.




14

1.4.2 Descrierea etapelor proiectului

Derularea proiectului priveste realizarea urmatoarelor etape :

- Etapa de achizitie a datelor in teren, care urmeaza a fi realizata de la bordul navei

contractata de catre titularul proiectului, in cadrul unei expeditii in zona de lucru, situata in cadrul

Perimetrului EX-30 Trident.

Expeditia navei va fi de scurta durata, concretinzandu-se in urmatoarele etape:

• Operatiuni de mobilizare ale navei in port, urmate de deplasarea acesteia in Perimetrul EX-

30 Trident;

• Achizitia datelor in zona de lucru stabilita in cadrul Perimetrului Ex-30 Trident;

• Operatiuni de demobilizare – intoarcerea navei in port.

- Etapa de prelucrare si interpretare a datelor achizitionate si intocmirea rapoartelor

solicitate de catre beneficiar, se va realiza la tarm in cadrul sediilor firmei contractate pentru executia

proiectului.

1.4.3 Amplasamentul propus pentru zona de lucru a proiectului

Perimetrul Ex-30 Trident este localizat in partea de vest a platoului continental al Marii

Negre, in zona economica exclusiva a Romaniei, care din punct de vedere juridic are statut de „mare

libera”, constand in libertatea de navigatie, de survolare aeriana, de instalare de conducte

submarine, de exploatari de resurse.

Coordonatele Stereo 70 care delimiteaza perimetrul EX-30 Trident sunt urmatoarele:

Nr.pct Coordonate X ( Nord) Coordonate Y ( Est)

1 322211,54 972887,80

2 348680,69 998281,09

3 299290,30 1013859,20

4 302171,60 993501,90

In cadrul acestui perimetru, titularul intentioneaza sa execute lucrari de prospectiune pe o suprafata

de aproximativ 500 km2.




15

Coordonatele de suprafata care delimiteaza acest perimetru in sistem Stereo 70, sunt :


1 334009 1002958

2 299220 1013843

3 302218 993467

4 310211 985219

Distanta dintre zona de lucru delimitata de coordonatele de mai sus, si cele mai apropiate

asezari romanesti de la tarmul Marii Negre este de aproximativ 150 km fata de Sulina si de 230 km

fata de Vama Veche ( v.fig.1a).

Figura 1a. Distanta fata de principalele asezari de pe tarmul romanesc al Marii Negre




16

Figura 1b. Zona de cercetare electrica in cadrul Perimetrului EX-30 Trident

Figura 1c. Zona de investigație – dispunerea profilelor de achizitie




17

1.4.4. Nava de cercetare

Nava de cercetare de la bordul careia urmeaza sa se execute lucrarile de prospectiune, este

dotata cu personalul specializat si echipamentele specifice desfasurarii programului de lucru aprobat

de catre titularul proiectului si avizat de catre ANRM Bucuresti.

Nava de cercetare are, in princiu, urmatoarele specificatii:

SPECIFICATII TEHNICE

Lungime totala 82m

Latime totala 13,6m

Pescaj maxim 5m

Greutate Bruta 2495 t

Viteza 16.6 noduri

Sisteme de navigatie si pozitionare GPS, DGPS, USBL Kevin HUGHES Nucleus 6000A

Capacitate cazare 50 persoane

SPECIFICATII PROPULSIE

Model Diesel

Valoarea si puterea motorului principal de propulsie 1641 kW; 425 kVA

Modelul motorului principal de propulsie Caterpillar; Bauduin/8M26.2

Valoarea si puterea motoarelor electrice 2x320kVA, 1x350kVA, 1x50kVA

Nava angajata sa execute lucrarile proiectului corespunde cerintelor internationale in

domeniul prevenirii poluarii marine si detine ”Certificatul international de prevenire a poluarii cu

produse petroliere”, „Certificatul international de prevenire a poluarii aerului”, „Certificatul

international de prevenire a poluarii cu ape reziduale”, eliberate de Autoritatea Navala Romana.

Certificarea navei sub aspectele mentionate mai sus, demonstreaza ca nava detine si sunt

functionale toate sistemele si instalatiile privind operarea in conditii de siguranta si de prevenire a

poluarii mediului marin.

1.4.5.Descrierea etapei de achizitie a datelor

In cadrul prospectiunii geofizice a resurselor de hidrocarburi, cercetarea electrica este o

metoda de detectie de mare precizie, folosita cu succes in explorarea marina de hidrocarburi,

utilizand campurile electromagnetice naturale pentru investigarea structurii rezistivitatii electrice a

subsubsolului. Rezistivitatea electrica depinde de compozitia mineralogica, porozitate, fluidele care

umplu porii etc.

Zona de lucru stabilita in cadrul Perimetrului EX-30 Trident, ocupa o suprafata de aprox.

500km2 , adancimea apei in aceasta zona situandu-se intre -600m si crescand spre -1200m in partea

sudica a perimetrului.




18

Descrierea tehnica a sistemului de achizitie a datelor

Zona de lucru este cartata in profile de investigatie, masuratorile vor fi efectuate in timp ce

nava se va afla in miscare, fapt care imbunatateste semnificativ performantele investigatiei electrice,

utilizandu-se un echipament, care consta intr-o sursa de impulsuri electrice si o linie de receptori,

imersate in coloana de apa de adancime.

Inregistrarea datelor in modul tranzitoriu, la o viteza de deplasare a navei de 2,5 – 3,5 Nd,

permite efectuarea de investigatii in zonele cu o adancime a apei de la 100 la 1200m, oferind

informatii atat despre parcursul electromagnetic cat si despre polarizarea indusa (v.fig 2a).

Figura 2a. Ilustratie sistem de investigatie electrica (sursa : www.offshore-technology.com)

Echipamentul utilizat in achizitia datelor este alcatuit din urmatoarele componente (v.fig.2b):

o sursa dipol formata din doi electrozi (A, B), doua dispozitive de imersare (frontal G1si dorsal G2),

receptorii (X1,...X7), senzori de adancime (D1,...D7), impamantarea statiei de masurare, geamandura

remorcata la suprafata apei.




19

Figura 2b. Ilustratie sistem transmitere – receptie cu trei linii de masurare (I,II,III). Simboluri : St – linie; А, В –electrozi de

generare;; D1, D2, D3 – senzori de adancime; GND – impamantarea statiei de masurare; X1, X2, X3, X4, X5, X6, X7 – electrozi de receptie;

G1 – dispozitiv de imersare frontal, G2 – dispozitiv de imersare dorsal; G3 - ancora hidrodinamica; ( sursa ilustratie: Lukoil)

In cadrul masuratorilor este utilizat streamer-ul electromagnetic KPPG (1544/1000), alcatuit

din portiunea de generare si portiunea de receptie (v.fig.2b).

Portiunea de generarea streamer-ului este atasata de troliu, care se afla la pupa navei (St)

fiind constituita din urmatoarele componente: un cablu cu o lungime de 300m la capatul caruia se

afla electrodul A, si al doilea cablu in lungime de pana la 950m la capatul caruia se afla electrodul B.

Sursa câmpului electromagnetic este formata de electrozii A și B. Adancimea minima a

portiunii de generare este de 150m (electrodul A) si poate ajunge pana la 600m (electrodul B).

Electrozii de impuls A, B sunt din tuburi de grafit, iar cablurile de care sunt legati electrozii

sunt coaxiale.

Partea de receptiea streamer-ului este coborata in apa la adancimi de la 300 la 600m, in

functie de adancimea si relieful marii in zona de lucru.

Dupa electrodul B, la inceputul portiunii de masurare a streamerului se monteaza dispozitivul

frontal de imersare G1, care asigura „bucla” liniei de remorcare si aranjarea portiunii de receptie a

streamer-ului in pozitie orizontala.

Pe partea receptoare a streamer-ului sunt montati 7 electrozi de măsurare X1, X2,... X7, la o

distanta de 200m unul de celalalt. Diferenta de putere a acestora este masurata fata de

impamantarea statiei de masurare (GND), care se afla la o distanta de 50m fata de electrodul X1,

spre pupa navei.

In partea din fata a sistemului , la mijloc si la capatul portiunii receptoare a stremer-ului sunt

montati senzorii de adancime D1, D2,...D7, care controleaza pozitia portiunii receptoare.

Portiunea receptoare a streamer-ului se termina cu dispozitivul de imersare dorsal G2, care

asigura o „bucla” a liniei de remorcare si o directioneaza la suprafata. De dispozitivul de imersiune

dorsal este fixata ancora hidrodinamica G3, care are forma unei ghirlande de dispozitive de franare,

asigurand asfel o pozitie orizontala a partii de măsurare a streamer-ului.

A

X1

Buoy

G1 G2 G3

X2 X3 X4

GND D4 D2 D3 D5 D6 D7 D8

St

I

II

III

M1 O1 N1

M2 O2 N2

N3 O3 M3




20

Capatul de masurare a streamer-ului este localizat printr-o geamandura, iar porțiunea de

măsurare este legata cu un cablu de ancora de acest sistem si remorcata la suprafata apei, fiind

dotata cu un sistem autonom de localizare GPS.

Lungimea totala a instalatiei este de 2600m, insa dimensiunile geometrice ale instalatiei de

investigatie (in metrii) sunt setate inainte de inceperea operatiunilor, in functie de conductivitatea si

adancimea apei in sectiunea de lucru.

Sursa de alimentare

In calitate de sursa de alimentare este folosit generatorul diesel de pe nava și generatorul

pentru investigatii electrice GER-1000, compus din transformatori, convertizor si un intrerupator

bipolar, care generează curent pe linia А-В.

Tensiunea de operare nu depaseste 300V, iar intensitatea curentului se situeaza intre 400A si

poate atinge 500A, in functie de conductivitatea apei. Intrerupatorul bipolar este dotat cu un

dispozitiv de masurare a curentului in dipolul generator.

Generatorul GER – 1000 este proiectat pentru a furniza curentul electric in linia AB (dipolul

electric) in timpul operatiunilor de investigatii electrice. Este proiectat sa transforme curentul in

impulsuri bipolare de curent continuu, cu intervale egale al duratei impulsului (v.fig.4). In timpul

acestui interval, generatorul este capabil sa comute intre linia de alimentare si rezistenta balastului,

care este inclus in schema sursei de alimentare (v.fig.3).

Fig.3 Ilustratie schema generator GER -1000 ( sursa : Lukoil)

Fig.4 Ilustratie: profilul curentului electric la intrarea in sursa dipol ( sursa :www.offshore-technology.com)




21

Ansamblul de programare si masurare

La intrarea modulului de masurare sunt montati amplificatori diferentiali, care formeaza 6

canale pentru parametri masurabili ai convertorului analog – digital (ADC), respectiv ∆U și ∆2U.

Modulul permite inregistrarea semnalului intr-o banda dinamica de 108 dB.

Procesele reale, de tranzitie, sunt inregistrate in diapazoane de la sutimi de millivolți (mV) –

in momentul in care trece curentul si pana la primii microvolți (µV) – spre finalul procesului de

tranzitie, cu un timp de transformare a semnalului analogic intr- unul digital de 0,25 ms.

Valoarea unei masuratori este de 0,7825 µV, la un factor unic de amplificare.

Pentru a controla functionarea ADC, de exemplu, pentru a reveni la zero, este utilizat un DAC

de 12-bit. Cu ajutorul acestuia este posibilă stabilirea nivelului necesar al semnalului.

Din punct de vedere constructiv, complexul este format din cateva blocuri:

1) Blocul de masurare, in care are loc amplificarea prealabila a semnalelor de pe liniile de

receptie, formarea parametrilor ∆U și ∆2U, transformarea analogico – digitala a datelor;

2) Controller-ul sau transponder -ul care efectueaza legatura dintre blocul de masurare și

calculator;

3) Calculatorul, cu ajutorul caruia se desfasoara controlul blocului de masurare si prelucrarea

datelor obtinute;

4) Sursa de alimentare care asigura izolarea galvanica si alimentarea tuturor elementelor

echipamentului.

Circuitele de intrare ale blocului de masurare sunt montate pe microcipuri care au o

rezistenta ridicata la intrare. Acest lucru este necesar pentru a exclude curentii alternativi in liniile

receptoare (cu amplitudinea de mA). Acesti curenti pot duce la formarea unor sarcini mici ca

amplitudine în electrozii de masurare, la limita dintre metal si apa, care se vor descarca in timpul

procesului de tranzitie, sub forma unui semnal suplimentar.

Metoda executarii lucrarilor de investigatii

Inainte de inceperea lucrarilor din teren se marcheaza punctele pentru profile pe planul zonei

de lucru.

Toate echipamentele pentru lucrarile din teren sunt verificate, testate și reglate pentru

conformitatea cu caracteristicile tehnice, dupa care echipamentul este montat pe nava si testat pe

durata stationarii navei in port.

Parcurgerea profilelor de investigare este efectuata in baza coordonatelor stabilite, cu

ajutorul dispozitivului de pozitionare prin satelit, astfel ca, nava este pozitionata pe profilul

planificat, cu 4000 m inainte de punctul de inceput al liniei programate. In continuare, nava urmeaza

linia, la viteze de 2,5 – 3,5 noduri.

Viteza de deplasare este conditionata de culegerea datelor in timpul deplasarii, prin urmare,

pentru a obtine o cantitate suficienta de date pentru o unitate parcursa si pentru efectuarea unei

filtrari eficiente a datelor, este necesara mentinerea unui regim al vitezei constant.

In momentul in care nava intersecteaza inceputul profilului este pornita inregistrarea

timpului si a coordonatelor. Sfarsitul liniei de investigare se continua cu 4500 m fata de linia

proiectata, avand in vedere lungimea streamer-ului electromagnetic al sursei si linia de receptie.




22

Adancimea si coordonatele sunt transmise catre statia de masurare si se inregistreaza in

fisierul baza de date geofizice.

In sursa dipol AB este generata o succesiune de impulsuri cu polaritate diferita: impulsuri de

curent continuu cu durata de 8 secunde cu o pauza de minim 8 secunde, pentru masurare.

La frecvente joase, campul electromagnetic se raspandeste catre formatiunile geologice si

este insotit de efectele electromagnetice ale polarizarii induse in rocile rezervor (Olhoeft, 1985).

Datorita efectului polarizarii induse, polarizarea substratelor comporta similaritatea unui

condensator urias, acestea stocheaza energia electrica potentiala atunci cand impulsul este generat,

si o elibereaza treptat cand sursa este oprita.

Anumiti parametrii sunt monitorizati de catre statia de masurare, parametrii ce sunt

proiectati in asa fel incat sa scoata in evidenta anomaliile polarizarii induse.

Variatiile diferentelor potential electrice (∆u1, ∆u2) sunt masurate simultan la un interval de

esantionare de 0,25ms. Masurarea inregistrarilor are loc in intervalul de pauza dintre impulsuri.

Notand diferentele potentialului electric dintre electrozii M și О ca fiind ∆u1, iar diferentele

potentialului dintre electrozii O și N cu ∆u2.

Atunci : ∆U = ∆u1+∆u2,

∆2U = ∆u1−∆u2.

Masurarea tuturor diferentelor potentiale este efectuata fata de impamantarea statiei de

masurare, care este situata în fața electrodului M1, la o distanță de 50 m.

Semnalul ajunge apoi in echipamenul de amplificare, unde curbele de diminuare (∆2U si∆U)

sunt formate pentru fiecare linie receptoare, informatiile ajungand in convertorul analog – digital

(ADC). Din ADC, datele ajung in computer, unde sunt procesate prin soft-ul “Date de achizitie si

stocare”. Functiile principale ale acestui program sunt sincronizarea, echilibrarea dupa fiecare

perioada si inregistrarea datelor initiale intr-un fisier.

Pauza curent

Fig.4 Ilustratie privind profilul curentului in timp la intrarea in sursa, Masurarea modelului de voltaj pentru

diferenta de potential (sursa: Lukoil)

G2

ΔUDC

Δ2UDC

Impuls polaritate negativa

Impuls polaritate pozitiva

8sO1 8s

t

t

ΔU(t)

Δ2U(t)




23

Proprietatile tehnice ridicate ale echipamentului si salvarea tuturor datelor permit o

evidentiere a semnalului util, pe fondul interferentelor, iar filtrarea si calculul parametrilor este

realizata in cadrul prelucrarilor ulterioare. Spre deosebire de filtrarea cu ajutorul dispozitivelor,

aceasta modalitate permite o minimizare a distorsiunilor semnalului util si utilizarea unor tehnici mai

eficiente si flexibile de procesare a semnalului.

Partea centrala a instalatiei (punctul O - v.fig.2b) este selectata pentru trei ofset-uri (AB –

M1O1N1, AB – M2O2N2 si AB – M3O3N3) .

Calcule teoretice au aratat ca distanta dintre pupa navei si punctul O este de aproximativ

1000 m, toate datele prospectiunii electromagnetice fiind asociate cu aceasta distanta.

Inregistrarea datelor investigatiilor electromagnetice are loc permanent pe intreaga lungime

a liniei de investigare si pentru fiecare element inregistrat este facuta o comparatie cu coordonatele

locatiei navei, in baza datelor inregistrate de dispozitivul GPS.

In stare inactiva, streamerul este strans pe troliul de pe punte. In caz de necesitate,

tranzitarea navei, mare agitata, lucrari de reparatii, streamerul este coborat de pe troliu. Necesitatea

acestor operatiuni apare in caz de furtuna pe mare sau in caz de reparatii.

Estimarea intensitatii câmpului electric in mediul marin

Pentru evaluarea intensitatii câmpului electric pe durata trecerii in stratul de apa, calculele

au fost efectuate în conformitate cu urmatoarea formulă:

� = �∙�

�∙�∙,

Unde,

ρ =rezistenta electrica nominala a apei la o salinitate de 20 gr./l – 0.3 Ohm,

I – intensitatea curentului la sursa– 500 А,

R – distanta de la electrod la punctul de masurare a tensiunii campului.

Calculele au fost facute la o indepartare a sursei de la partea superioara a apei (0-50 m)

(Fig.2b) si indica faptul ca, o scadere a intensitatii campului pana la limitele admise 0,01 V/cm are loc

la o indepartare de pana la 5 m a electrodului de alimentare de stratul protejat al apei, iar la o

indepartare de 10 m, valoarea intensitatii câmpului este apropiata de 0,001 V/cm.

Acest fapt înseamna ca, in momentul in care linia de alimentare ar fi situata la o adancime de

peste 60 m, in stratul de apa de la 0 la 50 m adancime, valorile intensitatii campului electromagnetic

vor fi semnificativ mai scăzute fata de limitele de mai sus.

In vedere controlului intensitatii campului electromagnetic in partea de sus a stratului de

apa, aproximativ la adancime de 50 de m, se propune folosirea unui streamer de masurare

suplimentar.

Diferenta de potential poate fi calculata prin relatia:

� = ��

�� ,

Unde,

ΔU – diferenta masurata a potentialelor (В),

Lmn – lungimea dispozitivului de masurare – a liniei MN (m).




24

1.4.6 Durata de executie a etapei de achizitie a datelor din proiect

Achizitia datelor va avea loc in cadrul unei expeditii in zona de lucru localizata in cadrul Perimetrului EX-30 Trident, zona economica exclusiva a Marii Negre, a carei durata va fi de aproximativ 4 saptamani.

Data de incepere a operatiunilor este estimata in cursul trimestrului IV 2016 (noiembrie -decembrie), functie de data obtinerii acordurilor necesare ( mediu, navigatie, ANRM, etc).

1.5 INFORMATII PRIVIND NECESARUL DE RESURSE FOLOSITE IN SCOPUL

PRODUCERII ENERGIEI Combustibilul necesar deplasarii navei, producerii energiei cat si a apei calde menajere, va fi

depozitat in tancuri la bordul navei. In functie de capacitatea, marimea si specificatia tehnica a navei

angajate in derularea proiectului, consumul de combustibil poate sa fie incadrat intre 25t – 35t

combustibil /zi.

1.6 INFORMATII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE In vederea derularii proiectului nu sunt utilizate materii prime, substante sau preparate

chimice.

1.7 INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA

MEDIULUI, GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA Conform Legii nr.98/1992 privind ratificarea Conventiei privind protectia Marii Negre

impotriva poluarii, poluarea mediului marin inseamna introducerea de catre om, direct sau indirect,

de substante sau energie in mediul marin, inclusiv estuare, care are sau poate avea ca rezultate-

efecte daunatoare- cum sunt vatamarea resurselor vii si a vietii marine, pericole pentru sanatatea

omului, obstacole pentru activitatile pe mare, inclusiv pescuitul si alte folosinte legitime ale marii,

degradarea calitatii de folosinta a apei marii si deteriorarea conditiilor de agrement.

Afectarea echilibrului ecologic poate conduce la reducerea diversitatii si rezistentei biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectand pe cale de consecinta si calitatea vietii. Toate aceste fenomene sunt cauzate in principal de poluarea apei, aerului si solului, supraexploatarea resurselor ori gospodarirea si valorificarea lor deficitara.

In cadrul proiectului propus, poluantii care ar putea afecta mediul marin sunt:

1.7.1. Zgomotul

Pe durata achizitiei datelor, nivelul de zgomot produs de masinile si instalatiile specifice de la

bordul navei, ori echipamentele folosite in achizitia datelor (lansarea liniilor de transmitere –

receptie), echipamentele sistemului de pozitionare dinamica (DP thruster-e), pot determina o

poluare sonora ce ar putea fi resimtita atat la suprafata apei cat si subacvatic.

Din punct de vedere acustic o nava reprezinta o sursa radianta de zgomote de frecvente

dintr-o gama foarte larga. Campul acustic total se imparte in campul acustic subacvatic si campul

acustic de la bordul navei.




25

Campul acustic subacvatic este determinat de urmatoarele genuri de zgomote: zgomotele

marine; zgomotele provocate de vibratiile corpului navei; zgomotele hidrodinamice.

Din analiza rezultatelor obtinute in urma cercetarilor efectuate in decursul timpului asupra

campului acustic subacvatic al navelor, s-a constatat ca atat in stationare cat si in mars, zgomotul

provocat de acestea este de banda larga cu spectru neintrerupt si o serie de componente discrete, a

caror aparitie este determinata de functionarea mecanismelor de la bord, de rotirea axelor, elicelor si

de forma corpului navei5.

Sursele producatoare de zgomot de la bord formeaza in jurul corpului navei un camp acustic

subacvatic ce poate fi asimilat cu un zgomot alb, care se compune dintr-o multitudine de oscilaţii

armonice cu amplitudini si faze diferite, independente unele de altele.

Potrivit Ordinului Ministerului Transporturilor nr.543/2014 pentru publicarea acceptarii

Codului privind nivelul de zgomot la bordul navelor, adoptat prin Rezolutia MSC 337/91 a

Comitetului de Siguranta Maritima (MCS), limitele specificate in Capitolul 4 al acestui act, sunt

considerate ca fiind niveluri maxime admise, iar acolo unde este posibil este de dorit ca nivelul de

zgomot sa fie mai mic decat nivelurile maxime specificate.

Astfel, zgomotul produs de functionarea si deplasarea unei nave se incadreaza intr-o limita

de 55 - 110 dB, atingand nivelul maxim in sala motoarelor (v. Tabel nr.1).

Tabel nr.1. Limitele pentru nivelurile de zgomot [dB(A)] specificate pentru spatiile la bordul navelor (Rezolutia MSC 337/91

pct.4.2)

Denumirea camerelor si incaperilor navei

Marimea navei

Tonaj brut 1600 – 10000

Tonaj brut >/=10000

1. Incaperi de lucru (a se vedea 5.1)

Incaperi de masini 110 110

Compartimente de comanda a masinilor 75 75

Ateliere, altele decat acela care fac parte din compartimentele de masini 85 85

Incaperi de lucru nespecificate (alte zone de lucru) 85 85

2. Incaperi de navigatie

Puntea de navigatie si camerele hartilor 65 65

Posturi de veghe, incluzand aripile puntii de navigatie*7) si ferestrele 70 70

Incaperi pentru echipament radio (cu echipamente radio care functioneaza, dar nu produc semnale audio)

60 60

Incaperi pentru echipament radar 65 65

3. Incaperi de locuit

Cabine si infirmerii*8) 60 55

Sali de mese 65 60

Sali de recreere 65 60

Zone de recreere in aer liber (zone exterioare de recreere) 75 75

Birouri ale navei 65 60

4. Incaperi de serviciu

Bucatarii care nu contin echipamente in functiune pentru procesarea mancarii

75 75

Oficii de bucatarie si cambuze 75 75

5. Incaperi neocupate, in mod normal

Incaperi mentionate in sectiunea 3.14 90 90

5Ichimoaie, Gh. – Contributii la cercetarea si realizarea minelor marine si fluviale utilizate pentru apararea comunicatiilor navale , Ministerul Apararii Nationale –Academia Tehnica Militara, Teza de doctorat 2006




26

Potrivit legii, personalul care intra in incaperi cu niveluri nominale de zgomot mai mari de

85dB trebuie sa poarte protectii auditive in timp ce se afla in aceste incaperi, limita de 110 dB

indicata pentru sala motoarelor presupune purtarea protectiilor auditive care asigura protectia si

indeplinesc cerintele de protectie auditiva prevazute in standard.

Avand in vedere distanta mare, respectiv intre 150 Km - 230 km dintre locatia zonei de

prospectiune si asezarile umane cele mai apropiate de tarm, nu pot fi incidente dispozitiile HG 321/

2005 – privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, respectiv Ordinul comun MMGA/

MTCT/MSP/MAI nr.678/344/915/1397 din 2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele de

calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitati din zonele industriale, de traficul

rutier, feroviar si aerian din vecinatatea aeroporturilor.

Astfel, nivelul de zgomot produs de nava, in timpul operatiunilor nu va afecta in niciun fel

populatia si asezarile umane de la tarm, incadrandu-se in nivelul de zgomot acceptat pentru traficul

maritim desfasurat in Marea Neagra.

Statistic, nivelul zgomotului produs la bordul unei nave se situeaza intre 55db-110 db, pe

frecvente joase, insa in zona de desfasurarea a proiectului nu exista un cadru legal de limitare a

nivelului zgomotului in mediul subacvatic6.

Cu toate acestea, se impun totusi luarea unor masuri cu privire la modul de functionare si

generare al zgomotului.

Masuri de eliminare / reducere a poluarii:

• Un control permanent al operatiunilor si un nivel ridicat de mentenanta al

echipamentelor;

• Oprirea/ inchiderea echipamentelor atunci cand nu sunt utilizate;

• Daca in timpul operatiunilor sunt observate mamifere marine la mai putin de 500m,

se recomanda oprirea acestora si pornirea dupa cel putin 20 de minute de la ultima

observare;

• Este important ca echipajul sa nu fie subiectul unui nivel al zgomotului peste limita de

db ori de timp admisibila;

• Asigurarea echipamentul adecvat de protective impotriva zgomotului;

• Monitorizarea continua a zgomotului.

1.7.2 Undele electromagnetice generate de sursa Aspectul caracteristic al prospectiunii electrice marine sunt emisiile electromagnetice

generate de sursa. Fiind emise pe un interval de frecventa joasa si cu un timp de expunere de scurta

durata, emisiile electromagnetice generate in prospectiunile electrice marine sunt considerate a nu

avea un potential efect direct asupra vietuitoarelor marine.7

Emisiile electromagnetice ale sursei dipol au o frecventa de <1 Hz, incadrandu-se in categoria

de frecvente joase neionizante, care sunt delimitate in intervalul de frecventa joasa de 0-300Hz, fiind

utilizate cel mai des pentru aparatele electrocasnice.

6La nivel international exista o serie de organizatii care conlucreaza in stabilirea unor proceduri si indrumari cu privire la reducerea nivelului de zgomot in mediul marin, insa exista inca o lipsa majora de cunoastere pe termen scurt si termen lung a consecintelor asupra biotei mediului marin. UNEP/CBD/SBSTTA/16/INF/12 and UNEP/CBD/MCB/EM/2014/1/INF/1. 7Buchanan,R.A., R. Fechhelm, P.Abgrall, and A.L. Lang. 2011 - Environmental Impact Assessmentof Electromagnetic Techniques used in Oil

&Gas Exploration &Production LGL Rep. SA1084. Rep. by LGL Limited, St.John’s NL, for International Association of Geophisycal Contractors, Houston,Texas.132p+app




27

Sursa de alimentare, situata la bordul navei, foloseste o tensiune de operare ce nu depaseste

300V, iar intensitatea curentului se situeaza intre 400 A si poate atinge 500 A, in functie de

conductivitatea apei.

Durata impulsului electric nu depaseste 8 secunde, intervalul de pauza intre impulsuri fiind

de minim 8 secunde, pentru inregistrarea parametrilor monitorizati. Valoarea unei masuratori este

de 0,7825 µV.

Sursa dipol este amplasata pe cablu coaxial. Cablul coaxial este un cablu electric, care se

compune la interior, dintr-un fir conductor inconjurat de un material izolator, inconjurat de un alt

invelis, conductor la randul sau, acoperit de un ultim strat izolator. Deoarece campul

electromagnetic purtator al semnalului exista doar in spatiul dintre cei 2 conductori, acesta nu

poate interfera sau permite interferente cu alte campuri electromagnetice externe.

Sursa dipol este imersata in coloana de apa incepand de la o adancime de 150 m (electrodul

A), adancimea la care se desfasoara receptionarea datelor in operatiunea de prospectiune se

situeaza intre 300 m-600 m (electrodul B), lungimea sursei fiind setata in functie de batimetria zonei

de lucru. Astfel, linia de receptie a instalatiei (receptorii X1,...X7) legata in continuarea electrodului B

al sursei dipol, se afla in zona anoxica a Marii Negre.

Semnalul va fi transmis prin coloana de apa de adancime pana la fundul marii, energia

electromagnetica va continua sa se propage pana cand va intalni un alt obstacol ori semnalul se va

estompa si se va dezintegra. Raspunsul primit este format din doua componente: o componenta

electromagnetica (EM) si o componenta a polarizarii induse (IP).

Tendinta campului electromagnetic este de a avea o distributie uniforma de propagare in

mediu si timp, pe cand campurile polarizate sunt mai neomogene in spatiu dar mai stationare in timp

(v.fig 5)

Figura 5. Distributia in spatiu a undelor electromagnetice si polarizarii induse in diferite etape de raspuns la

campul tranzitoriu

Timpul de expunere va fi unic, de vreme ce nava de prospectiune va trece o singura data

printr-un punct de pe profilul zonei de studiu, impulsurile generate vor avea o durata de 8 secunde,

cu un interval de pauza de minim 8 secunde.




28

Starea de polarizare indusa este generata de existenta unei asimetrii in distributia sarcinilor

electrice pozitive şi negative ale unui mediu, corp sau sistem fizic (atom, moleculă, etc.). Corpurile

polarizate sunt corpuri neincarcate electric (sarcina electrica totala a acestora este nula). Explicatia

este data de faptul ca, in aceste corpuri apar perechi de sarcini (pozitive şi negative) care ocupa locuri

diferite in spatiu8.

Campul electromagnetic se supune ecuatiei difuziei si astfel puterea semnalului se disipeaza

relativ rapid si proportional cu r2 (unde r este distanta fata de sursa)9.

Ca atare, campul electromagnetic generat de transmitator va fi slab si in mare masura limitat

in imediata vecinatate a sursei, la o distanta de 5m de sursa campul electric va fi atenuat la nivele

foarte mici, respectiv 0,01 V/cm (v.tabel 4), limite comparabile cu intensitatea curentului electric

utilizat in pescuitul electric, ca modalitate de capturare a ihtiofaunei in scop stiintific.

Tabel 2 Estimarea campurilor electrice generate in apropierea sursei dipol (0-10m)

Curent

( A)

Campul electric generat la diverse distante fata de sursa dipol

(V/cm)

5m 10m

500 0,01 0,001

Figura 6. Componenetele campului electric la statia de inregistrare cu o singura pereche de electrozi de receptie.

Diferentele potentialului electric, dupa ce curentul a fost oprit, este reprezentat grafic in raport cu pauza, cu ambele axe in

unitati arbitrare. Cele doua componenete ale campului total sunt evidentiate, măsurate prin ansamblul receptor asa cum

sistemul revine la starea inițială dupa excitatia de curent electric.

8Carmen Schiopu, Univ. Politehnica Bucuresti. Curs de electromagnetism - Marimi si legi specifice starii de polarizare electrica .

9Buchanan et al, 2011

Dif

eren

tial

ul p

ote

nti

al




29

Cele mai multe studii privind efectele undelor electromagnetice neionizante asupra mediului

trateaza in mod special aspecte legate de sanatatea umana10, facand obiectul a numeroase dezbateri

si articole11, intrucat expunerea organismelor vii aflate in apropierea echipamentelor si aparatelor

electrice generatoare de camp electromagnetic neionizant a crescut in mod constant, avand in

vedere cresterea numarului si puterii acestor instalatii si dispozitive.

Astfel: campurile statice utilizate in medicina (IRM), sistemele de sudura si transort

alimentate prin curent continuu, frecventele extrem de joase (ELF) (0-300Hz) utilizate in aparatele

elctrocasnice, frecventele intermediare (IF) (300Hz-100Hz) utilizate de ecranele video, dispozitivele

antifurt, cititoare de carduri, detectoarele de metale si in electrochirurgie, radiofrecventele (RF)

(100kHz – 300GHz) utilizate in comunicatiile fara fir precum GSM, UMTS, Wireless LAN si RFID pentru

aparate mobile si statii de baza , echipamente medicale, emisii radio-TV.

Ca urmare a evolutiei tehnologiei, organismul uman si-a dezvoltat mecanisme complexe de

adaptare, dar expunerea la valori mari de radiatii si pentru perioade lungi de timp poate constitui un

pericol pentru sanatate.

Exista numeroase controverse si o limitare a cunoasterii influentelor negative pe termen lung

ale efectelor expunerii la campuri electromagnetice.

La nivel international exista organizatii cu preocupari intense legate de protectia sanatatii

umane la influenta campurilor electromagnetice, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii

(WorldHealth Organization – WHO) si Comisia Internationala de Protectie impotriva Radiatiilor

Neionizante (International Comission on Non-Ionizing Radiation Protection – ICNIRP).

Aceste organizatii au grupuri de lucru permanente sau consultative, formate din specialisti,

care au ca scop reunirea si analiza rezultatelor celor mai credibile studii si cercetari elaborate la nivel

mondial, pentru a forma concluzii pertinente legate de efectele expunerii organismelor vii la campul

electromagnetic.

Prin intermediul Comisiei Europene, legislatia internationala a fost transpusa si in cea

romaneasca, fiind astfel adoptata HG nr.1136/2006, privind Cerintele minime de securitate si

sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice si

Ordinul MTS nr.1193/2006 privind limitarea expunerii populatiei generale la campuri

electromagnetice cu o frecventa de la 0 Hz la 300 GHz.

Nivelurile de referinta pentru expunerea umana la campurile electrice, magnetice si

electromagnetice neionizante (0 Hz - 300 GHz), prevazute in Ordinul MSP nr. 1193/2006, Anexa 1

referitoare la Normele privind limitarea expunerii populatiei la campuri electromagnetice de la

0 Hz-la 300 GHz, sunt evidentiate in tabelul de mai jos:

Tabel 3 - Nivelurile de referinta pentru campurile electrice, magnetice si electromagnetice (0 Hz - 300 GHz)

________________________________________________________________________ Domeniul de Intensitatea Intensitatea Inducţia Densitatea frecventa campului campului campului de putere electric E magnetic H magnetic B a undei (V/m) (A/m) (micro T) plane echivalente Seq (W/mp) ________________________________________________________________________ 0 - 1 Hz - 3,2 x 10^4 4 x 10^4 -

10V.sectiunea Bibliografie p. 11World Health Organization - electromagnetic field, http://www.who.int/publications/en/




30

1 - 8 Hz 10.000 3,2 x 10^4/f^2 4 x 10^4/f^2 - 8 - 25 Hz 10.000 4.000/f 5.000/f - 0,025 - 0,8 kHz 250/f 4/f 5/f - 0,8 - 3 kHz 250/f 5 6,25 - 3 - 150 kHz 87 5 6,25 - 0,15 - 1 MHz 87 0,73/f 0,92/f - 1 - 10 MHz 87/f^1/2 0,73/f 0,92/f - 10 - 400 MHz 28 0,073 0,092 2 400 - 2.000 MHz 1,375 f^1/2 0,0037 f^1/2 0,0046 f^1/2 f/200 2 - 300 GHz 61 0,16 0,20 10 ________________________________________________________________________

Se observa ca, pentru frecvente mai mici de 1 Hz nu se prevede nicio valoare pentru

intensitatea campului electric (E), deoarece in acest caz, campul electric este efectiv un camp

electric static. In cazul majoritatii persoanelor, nu va aparea nicio perceptie de disconfort datorata

sarcinilor electrice superficiale, la campuri cu intensitatile mai mici de 25 kV/m.

Normele nu prevad niveluri de referinta mai mari pentru expunerea la campuri

electromagnetice de foarte joasa frecventa in cazul expunerilor de scurta durata. In multe cazuri,

atunci cand, valorile masurate depasesc nivelurile de referinta nu rezulta, in mod obligatoriu ca, sunt

depasite si reglementarile de baza. In cazul in care impactul advers asupra sanatatii datorat efectelor

indirecte ale expunerii (cum sunt microsocurile) poate fi evitat, se admite ca nivelurile de referinta

pentru populatia generala pot fi depasite cu conditia ca restrictia de baza privind densitatea de

curent sa nu fie depasita.

In multe situatii practice de expunere, campurile electromagnetice externe, de frecventa

foarte joasa, avand valoarea nivelului de referinta, vor induce densitati de curent in tesuturile

sistemului nervos central care sunt mai mici ca restrictiile de baza.

De asemenea, se admite ca un numar oarecare de dispozitive de utilizare larga care emit

campuri localizate si care depasesc nivelurile de referinta. Cu toate acestea, acest lucru se produce

in general in conditiile de expunere in care restrictiile de baza nu sunt depasite din cauza unui

conexiune slaba intre camp si corpul uman.

Limitele acestor restrictii au la baza anumite rezultate ale testelor privind efectele expunerii

tesuturilor sistemului nervos central la campuri electrice de frecventa foarte joasa, restrictii de baza

care permit densitati de curent mai mari, in diferite tesuturi ale organismului, in aceleasi conditii de

expunere.

Exista o mare incertitudine si o lipsa de informatii cu privire la expunerea la campurile electromagnetice pe termen lung si la nivel scazut. Comitetul stiintific pentru riscurile noi sau viitoare

asupra sanatatii (SCENHIR) recomanda in raportul din martie 2007, continuarea cercetarilor.12 In raportul13 sau, SCENHIR precizeaza ca, nu au putut fi demonstrate efectele campurilor electromagnetice de frecventa joasa asupra sanatatii, la niveluri de expunere, sub limitele ICNIRP stabilite, in anul 1998. In anul 2009, raportul SCENHIR privind „Efectele posibile ale campurilor electromagnetice

asupra sanatatii umane” a fost actualizat pe baza noilor informatii disponibile din literatura de

12 Raportul din 21 Mai 2007 referitor la „Efectele posibile ale campurilor electromagnetice (EMF) asupra sanatatii umane” al Comisiei Europene, Directia Generala pentru Protectia Consumatorului si Sanatate, Comitetul Stiintific pentru noile riscuri asupra sanatatii identificate sau care arputea aparea ( SCENIHR) privind aplicarea recomandarii Consiliului din 12 iulie 1999 ( 1999/519/CE) privind limitarea expunerii publicului larg la campuri electromagnetice 0Hz- 300Hz 13Raportul poate fi consultat la adresa : http://ec.europa.eu/health/opinions2/electromagnetic-fields-12_en.pdf.




31

specialitate, concluzionand faptul ca, nu s-au putut stabili legaturi cauzale intre simptomele subiective reclamate de la diferite persoane (dureri de cap, oboseala, amorteala, dificultati de concentrare) si expunerea la campuri electromagnetice. De asemnea, nu s-au observat, efecte asupra reproducerii sau dezvoltarii umane sau animale14. Astfel, extrapoland aceste niveluri de referinta pentru expunerea la campurile electrice,

magnetice si electromagnetice neionizante(0 Hz - 300 GHz) asupra organismelor marine, datorita

intensitatii extrem de mici a campurilor electromagnetice propagate de tehnologia de achizitie a

datelor, aceasta nu reprezinta o amenintare pentru organismele marine la nivel celular și fiziologic15.

Influenta emisiilor electromagnetice asupra organismelor marine face obiectul descrierii

detaliate in Capitolul 3 din cadrul Raportului, aceasta fiind singura sursa perturbatoare care necesita

o abordare complexa.

Masuri de eliminare / reducere a poluarii :

• Inchiderea sursei atunci cand nu este utilizata

• Utilizarea celor mai mici campuri electrice cerute pentru a finaliza cu succes achizitia de date.

1.7.3 Emisii atmosferice

Singurele surse de emisii pe durata achizitiei de date le constituie consumul de combustibil la

bordul navei. Sursele de poluare atmosferica provenite de la bordul navei, pot fi instalatiile de ardere

ale combustibilului in vederea producerii energiei de propulsie a motoarelor, ori a energiei necesare

utilizarii echipamentelor tehnice.

Cantitatea de emisii depinde in mare masura de calitatea combustibilului utilizat.Combustibilul

marin utilizat, in general, la bordul navelor trebuie sa corespunda cerintelor standardului EN ISO

8217: 1996 si a Anexei VI MARPOL 73/78.1.

In general consumul de combustibil poate fi incadrat intre 25 – 35t /zi, in functie de

capacitatea si de specificatiile navei.

Pentru calculul estimativ al emisiilor rezultate din acest tip de activitate s-a luat in

considerare un consum zilnic de 30 t combustibil de tip MDO (Marine Diesel OIL).

De asemenea, a fost utilizata metodologia de calcul CORINAIR 2013 pentru activitatile navale

(coduri SNAP 080402 – 080404) si factorii de emisie prevazuti pentru marine diesel oil:

COMPUS FACTOR DE EMISIE UM EMISIE ZILNICA UM

NOx 78.5 kg/tona 2355 kg

CO 7.4 kg/tona 222 kg

14Comisia Europeana sprijina cercetarile care vizeaza efectele potentiale ale campurilor electromagnetice asupra sanatatii. Incepand din anul 2000, Comisia a investit in proiecte de cercetare peste 37 mil. EU, in special in baza Programului cadru pentru cercetare, numit in prezent Orizont 2020. Orizont 2020 este cel mai mare program cu finantare europeana de pana acum, fiind alocate pentru cercetare si inovare aproape 80 miliarde de euro, in perioada 2014-2020. 15

Buchanan,R.A., R. Fechhelm, P.Abgrall, and A.L. Lang. 2011 - Environmental Impact Assessmentof Electromagnetic Techniques used in Oil

&Gas Exploration &Production LGL Rep. SA1084. Rep. by LGL Limited, St.John’s NL, for International Association of Geophisycal Contractors, Houston,Texas.132p+app.




32

NMVOC 2.8 kg/tona 84 kg

SOx 20 kg/tona 600 kg

TSP 1.5 kg/tona 45 kg

PM10 1.5 kg/tona 45 kg

PM2.5 1.4 kg/tona 42 kg

Pb 0.13 g/tona 3.9 g

Cd 0.01 g/tona 0.3 g

Hg 0.03 g/tona 0.9 g

As 0.04 g/tona 1.2 g

Cr 0.05 g/tona 1.5 g

Cu 0.88 g/tona 26.4 g

Ni 1 g/tona 30 g

Se 0.1 g/tona 3 g

Zn 1.2 g/tona 36 g

PCB 0.038 mg/tona 1.14 mg

PCDD/F 0.13 µg I-TEQ /tona 3.9 µg I-TEQ

HCB 0.08 mg/tona 2.4 mg

Specificatii :

1. Emisia de NOx a fost calculata utilizandu-se coeficientul CORINAIR pentru viteza medie a navei. Cum insa nava nu

va circula continuu, este de asteptat ca emisia de NOx sa fie substantial mai mica.

2. Emisiile au fost calculate pentru consumul maxim de combustibil al unei nave si durata maxima de efectuare a

lucrarilor, dar in conditii reale de lucru se aprecieaza ca emisiile vor avea valori mult mai mici.

3. µg I-TEQ - micrograme Echivalent international toxic.


• Verificarea sistemelor si instalatiilor privind operarea in conditii de siguranta si prevenire a poluarii aerului, inainte de deplasarea navei in zona de lucru;

• Utilizarea unui combustibil corespunzator ISO 8217: 1996 si cu un continut redus de sulf, in conformitate cu prevederile HG 346/2016, privind limitarea continutului de sulf din combustibili lichizi;

• Incadrarea in perioada planificata pentru executiei operatiunilor de achizitie a datelor aprobata prin Acordul de mediu.

1.7.4 Efluentii descarcati de nava

Efluentii, conform definitiei din OUG 195/2005, privind protectia mediului, cu modificarile si

completarile ulterioare, reprezinta orice forma de deversare in mediu, emisie punctuala sau difuza,

inclusiv prin scurgere, jeturi, injecţie, inoculare, depozitare, vidanjare sau vaporizare.

Efluentii care vor fi deversati planificat, in mare sunt:

• descarcarile de ape uzate (gri sau negre);

• apa de santina;

• deseuri alimentare.

In privinta deversarilor planificate, conform cerintelor MARPOL sunt impuse urmatoarele

limite:




33

• ape de drenaj, ape de santina: nu sunt limitari cantitative, este suficienta doar tratarea lor

intr-un separator, care sa fie proiectat pentru a reduce continutul de hidrocarburi din apa la

maxim 15 ppm;

• ape menajere: fara limitari cantitative, este necesara tratarea lor primara conform cerintelor

MARPOL.

Tabel 4 - Cantitatea estimata de ape uzate deversate

Tip descarcare Cantitate

Ape uzate (gri şi negre) separare sub 15 ppm

20 litri x 46 pers x 30 zile = 27,6 t

Deseuri alimentare (maruntite conform regulior MARPOL) 0.1 m3 /zi x 30 zile = 3 m3

Deversari neplanificate :

Nu sunt admise ca evacuari planificate in mediul marin: combustibilii, lubrifianţii ori alte

reziduuri petroliere. Aceste surse de poluare pot ajunge in mediul marin ca urmare a unei deversari

neplanificate (accidentala), datorata fie unor avarii tehnice, manipulari defectuoase, coliziuni cu

navele deviate de la traseele navale.


• Inainte de deversare in mare, atat apele uzate cat ai apa de santina vor fi epurate in

instalatia de la bordul navei, deseurile alimentare urmand sa fie maruntite la min. 25

mm prin tocatorul instalat la bord inainte de a fi evacuate in mare.

• In cazul unei poluari accidentale, se va interveni rapid si vor fi aplicate masurile

prevazute in Planul de interventie in caz de poluari accidentale, care prevede

proceduri de curatare si tratare a oricaror eventuale deversari neplanificate.

34

Tabel 5 - Informatii privind poluantii fizici si masurile de eliminare /reducere a poluarii

Tip poluare

Sursa de poluare

Nr surse

de

poluare

POLUARE CALCULATA PRODUSA DE ACTIVITATE

Masuri de eliminare/ reducere a poluarii

Pe zona

obiectivului

Pe zone de

protecţie/

restricţie

aferente

obiectivului,

conform

legislaţiei în

vigoare

Pe zone rezidentiale, de

recreere sau alte zone

protejate cu luarea in

considerare a poluarii de fond

Fara masuri

de eliminare/

reducere a

poluării

Cu

implementar

ea masurilor

de eliminare/

reducere a

poluării

Zgomot Echipamentele si instalatiile de la bordul navei

1 nava 55 dB-110 dB Nu exista limite legislative privind nivelul de zgomot in mediul subacvatic

Nu este cazul Nu este cazul Un control permanent al operatiunilor si un nivel ridicat de mentenanta al echipamentelor;

Oprirea/ inchiderea echipamentelor atunci cand nu sunt utilizate;

Daca in timpul operatiunilor sunt observate mamifere marine la mai putin de 500 m, se recomanda oprirea acestora si pornirea dupa cel putin 20 de minute de la ultima observare;

Este important ca echipajul sa nu fie subiectul unui nivel al zgomotului peste limita de db ori de timp admisibila;

Asigurarea echipamentul adecvat de protective impotriva zgomotului;

Monitorizarea continua a zgomotului.

Emisii

electromagnetice

ale sursei

Sursa dipol 1 sursa Intre 0,05-1 Hz Nu sunt prevazute limite legislative privind nivelul emisiilor electromagnetice in mediul acvatic

Nu este cazul Nu este cazul Inchiderea sursei atunci cand nu este utilizata;

Utilizarea celor mai mici campuri electrice cerute pentru a

finaliza cu succes achizitia de date.




35

Emisii atmosferice Provenite din arderea combustibilui utilizat la bord pentru producerea energiei

1 nava Emisii

calculate la un

consum de 30t

combustibil

Conform Anexa VI

MARPOL,

Prevenirea poluarii

aerului de la emisiile

navelor

Nu este cazul Nu este cazul Utilizarea unui combustibil corespunzator ISO 8217: 1996 si

cu un continut redus de sulf, in conformitate cu prevederile

HG 470/2007, privind limitarea continutului de sulf din

combustibili lichizi;

Incadrarea in perioada planificata pentru executiei

operatiunilor de achizitie a datelor aprobata prin Acordul de

mediu.

Efluenti deversati

planificat in mare

-Apa uzata (gri si negre), -Deseuri alimentare

1 nava -27,6 t

-3 mc

Conform MARPOL si

Aviz gospodariare a

apelor

Nu este cazul Nu este cazul Inainte de deversare in mare, atat apele uzate cat ai apa de

santina vor fi epurate in instalatia de la bordul navei,

deseurile alimentare urmand sa fie maruntite la min.25mm

prin tocatorul instalat la bord inainte de a fi evacuate in

mare.

Deversari

accidentale de

hidrocarburi

Scurgerii accidentale combustibil aflat la bord

1 nava ~ 1250 mc Conform

MARPOL , anexa I,

Prevenirea

poluarii cu

hidrocarburi

Nu este cazul Nu este cazul In cazul unei poluari accidentale, se va interveni rapid si vor

fi aplicate masurile prevazute in Planul de interventie in caz

de poluari accidentale, care prevede proceduri de curatare si

tratare a oricaror eventuale deversari neplanificate.


” Cercetare electrica (CSEM) inPerimetrul EX – 30 Trident, zona economica exclusiva a Marii Negre”©


36

1.8 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL

PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE,

LUAND IN CONSIDERARE EFECTELE ASUPRA MEDIULUI

Proiectul propus se incadreaza in etapa de explorare geologica a resurselor de hidrocarburi din

cadrul Perimetrului EX-30 Trident, fiind o etapa obligatorie in Faza II a Programului obligatoriu, avizat de

catre ANRM conform avizului nr. 92/C/ 07.03.2016.

Lucrarile de explorare geologica desemneaza ansamblul de studii si operatiuni care se realizeaza

pentru cunoasterea conditilor geologice de acumulare a hidrocarburilor. In functie de scopul urmarit,

lucrarile de explorare executate urmaresc identificarea zacamintelor de hidrocarburi, evaluarea calitativa

si cantitativa, precum si de exploatare experimentala, in cadrul carora se realizeaza si cercetarea

stiintifica specifica.

Prospectiunea consta in executarea de lucrari de cartare geologica, magnetometrie, seismologie,

geochimie, teledetectie, sonde de explorare-prospectiune si alte lucrari, in scopul stabilirii conditiilor

geologice generale favorabile acumularii hidrocarburilor.

In clasificarea metodelor de prospectiune geofizica pot fi cuprinse:

- prospectiunea magnetica; - prospectiunea electrometrica; -prospectiunea seismica;

- prospectiunea gravimetrica; - prospectiunea geotermica; - prospectiunea radiometrica.

Dintre aceste metode, prospectiunea seismica este utilizata in mod frecvent de catre operatorii

licentelor de concesiune pentru explorarea/exploatarea hidrocarburilor din Marea Neagra, in vederea

obtinerii unei imagini cat mai apropiata de realitate a structurii geologice cercetate.

Prospectiunea seismica presupune emisia unor unde seismice de catre o sursa seismica, tractata

de o nava, prin producerea unui impuls initial (datorat destinderii violente a unui volum de aer

comprimat) care va avea ca rezultat o serie de pulsatii de amplitudine descrescatoare cu fiecare oscilatie.

Perimetrul in care urmeaza a se efectua o prospectiune seismica este impartit in profile seismice

liniare, dispuse pe suprafata de lucru, intr-o grila, iar nava care efectueaza prospectiunea seismica se va

deplasa in lungul fiecarei linii emitad semnale acustice la intervale de aproximativ 12,5 m la o viteza de

4,5 Nd, corespunzatoare unui interval de 5 – maxim 8 secunde.

Sursa genereaza o serie de semnale acustice care se propaga in subsol, in crusta sedimentara.

Sursa de energie seismica este reprezentata de un grup de tunuri cu aer comprimat (airgun), tractat de

nava la adancimea de 3,5 m. Distanta de tractare fata de nava este de circa 100 m.

Tunul cu aer este un mecanism pneumatic care genereaza semnale acustice prin eliberarea

rapida a unui volum de aer comprimat, la diferite presiuni. Aerul se dilata instantaneu, producand un

impuls initial, avand ca rezultat o serie de pulsatii de amplitudine descrescatoare cu fiecare oscilatie.




37

Semnalele acustice, sunt reflectate de limitele dintre straturile de roca intalnite in crusta

sedimentara, care apoi sunt receptionate de hidrofoni amplasati de-a lungul unui cablu (streamer).

Grupurile de hidrofoni sunt fixate pe un streamer cu o lungime activa de 1200 m si care este tractat la

pupa navei de prospectiuni seismice.

Adancimea de lucru la care este tractat streamerul este de aproximativ 3.5 m. Adancimea la care

este dispusa bateria de tunuri este obtinuta prin atasarea unor flotori. Adancimea de lucru a bateriei nu

poate fi ajustata dinamic, de aceea modificarea adancimii de tractare a acesteia, se realizează prin

ajustarea flotabilitatiii flotorilor.

Cantitatea cea mai mare de energie sonora este directionata pe verticala spre fundul marii, tunul

cu aer fiind astfel proiectat incat sa obtina maximum de directionare a frontului de unde.

Sistemul de inregistrare seismica marina este de rezolutie inalta, atasat ca echipament la bordul

navelor de prospectiuni seismice, fiind reprezentat de o statie de lucru cu interfata om-computer (HCI),

un modul de control, o unitate de alimentare, matrite auxiliare, unitati de interfata, echipament de punte

şi echipamente periferice.

Inregistrarile astfel obtinute sunt stocate si prelucrate urmand a fi ulterior procesate si

interpretate seismologic si geologic.

Figura 7. Metoda de achizitie a datelor seismice

Din punct de vedere al impactului asupra mediului, in cazul prospepctiunilor seismice, zgomotul

este factorul cu cel mai mare potential de a produce un impact negativ asupra biodiversitatii marine.




38

Impactul zgomotului subacvatic asupra biodiversitatii marine, incluzand implicatiile impactului

cumulativ ale multiplelor surse de zgomot, este un subiect aflat inca in cercetare si in dezbaterea

organizatiilor la nivel international16.

Unele studii privind evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor de prospectiune seismica

in Marea Neagra, arata ca, metoda prezinta un impact fonic negativ asupra mamiferelor marine, cat si un

impact negativ asupra icrelor si larvelor expuse in imediata apropiere a presiunii sonore a sursei seismice,

care pot fi distruse in proportie de 50%17.

Desi accentul cercetarilor a fost focusat pe efectele fizice ale zgomotului sub apa, in prezent este

larg perceputa ideea ca, impactul zgomotului sub apa ar putea fi la fel de important sau pot fi mentionate

unele schimbari de comportament care pot duce la efecte fizice și la mortalitate. Ranirile fizice cauzate de

zgomot sunt rare, dar efectele asupra populatiei globale va fi mai mare pentru o specie care are mai

putini indivizi18.

Cercetarea electrica este o metoda de prospectiune geofizica, care utilizeaza campurile

electromagnetice naturale pentru investigarea structurii rezistivitatii electrice a subsolului. Rezistivitatea

electrica depinde de compozitia mineralogica, porozitate, fluidele care umplu porii etc. Prin masuratori

ale componenetelor campurilor electrice si magnetice la suprafata pamantului, in intervale de frecvente

103 - 104 Hz se poate investiga terenul de la adancimi de cativa metri pana la 50 km. Aplicatiile majore ale

sondajului electromagnetic, sunt in domeniul descifrarii structurilor geologice adanci si al prospectiuniilor

de hidrocarburi.

Astfel, prospectiunea electrica este foarte des prezentata ca fiind potrivita pentru a completa

prospectiunile seismice, intrucat poate furniza informatii privind resistivitatea rocilor traversate,

influentata in mare parte de resistivitatea fluidelor continute in porii substratului si astfel conducand la o

imagine completa asupra dezvoltarii rezervorului de hidrocarburi si evidentiind zonele favorabile pentru

executarea forajelor.

Avantajul folosirii in industria petroliera offshore a prospectiunii electrice, constituie in reducerea

semnificativa a impactului asupra mediului a prospectiunilor geologice marine, comparativ cu

prospectiunile seismice si executarea forajelor geologice de explorare.

Caracteristic acestei metode de cercetare geofizica este faptul ca, activitatea de prospectiune

presupune folosirea unui impuls electric de curent continuu generat de catre sursa de alimentare aflata

pe nava, la intervale de timp de 8 secunde, frecventa campului electromagnetic generat inregistrand mai

putin de 1Hz.

Impulsul electric generat ajunge la nivelul substratului fundului marii, in formatiunile geologice

fiind insotit de efectele electromagnetice ale polarizarii induse in rocile rezervor (v.Sectiunea 1.4.5).

16Convention on Biological Diversity,– Raport al Seminarului expertilor asupra zgomotului subacvatic si impactul acestuia asupra biodiversitatii

marine si costiere”, Londra 25-27 Februarie 2014 17INCDM “ Grigore Antipa” – Raport privind impactul asupra mediului Prospectiune seismic 3D in cadrul perimetrului XV Midia, suprafata

contractuala B, 2016. sursa www.amct.anpm.ro 18Convention on Biological Diversity,– Raport al Seminarului expertilor asupra zgomotului subacvatic si impactul acestuia asupra biodiversitatii

marine si costiere”, Londra 25-27 Februarie 2014, Anexa III - Sumar al discutiilor privind imbunatatirea si distribuirea cunostintelor privind impactul zgomotului subacvatic si impactul acestuia asupra biodiversitatii marine si costiere.




39

In cazul proiectului propus, adancimea de lucru a liniei de receptie este situata in orizontul de la

300-600 m pana la fundul marii, astfel stratul superior fiind protejat de emisiile electromagnetice, tinand

cont de rata de atenuare care creste odata cu indepartarea de sursa.

Stabilirea aplasamentului zonei de lucru in suprafata de 500 km2 in cadrul Perimetrului EX-30

Trident reprezinta consecinta rezultatelor interpretarii prospectiunilor seismice (3D si 2D) si geologice

efectuate in perioada aniilor 2012- 2015.

Tinand cont de motivele expuse mai sus, cercetarea electrica este o etapa care isi justifica

necesitatea in cadrul elaborarii strategiei de explorare – dezvoltare– exploatare a noii structuri geologice,

prin detectarea si descrierea formatiunilor de hidrocarburi din zona cercetata, completand in acest fel

nivelul de cunoastere a zacamantului si reprezinta alternativa cea mai favorabila pentru derularea

programului de explorare agreat intre titularul proiectului si statul roman, prin Agentia Nationala pentru

Resurse Minerale.

1.9 INFORMATII PRIVIND DOCUMENTELE SI REGLEMENTARILE EXISTENTE

PRIVIND PLANIFICAREA / AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA

AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI.

Amplasamentul proiectului este situat in zona economica exclusiva a Marii Negre, care din punct

de vedere juridic reprezinta suprafata maritima situata dincolo de limita marii teritoriale si adiacenta

acesteia, in care statul roman isi exercita drepturile suverane in scopul explorarii si exploatarii,

conservarii si gestionarii resurselor naturale, fie ca sunt vii sau lipsite de viata, precum si solul, subsolul si

apele de deasupra lor.

Potrivit art. 8 alin. 4 lit. a) din Ordinul nr.839/2009 – cu modificarile si completarile ulterioare,

privind Normele metodologice de aplicare ale Legii nr.50/1991, privind regimul autorizarii constructiilor,

pentru lucrari de foraje si prospectiuni submarine, autorizarea cade in competenta autoritatii publice

central in domeniul resurselor minerale.

Sub acest aspect, titularul proiectului a obtinut avizarea de catre Agentia Nationala pentru

Resurse Minerale a programului de lucrari obligatorii aferente anului 2016, fiind emis avizul

nr.92/C/07.03.2016.

De asemnea, Administratia Nationala Apele Romane a emis Avizul de gospodarire a apelor nr.39/

24 Mai 2016 pentru investitia “Cercetare electrica in Perimetrul EX-30 Trident, zona economica exclusiva

Marii Negre.”




40

II. DESEURI

2.1 MANAGEMENTUL DESEURILOR

Nava angajata sa execute lucrarile proiectului va corespunde cerintelor operarii sub regulile

generale MARPOL, cat si regulilor standardelor internationale in domeniul prevenirii poluarii marine si va

detine ”Certificatul international de prevenire a poluarii cu produse petroliere”, „Certificatul international

de prevenire a poluarii aerului”, „Certificatul international de prevenire a poluarii cu ape reziduale”,

eliberate de organizatii de acreditare pentru certificarea navelor.

Certificarea navei sub aspectele mentionate mai sus, de catre organismele internationale de

certificare demonstreaza ca, nava detine si sunt functionale toate sistemele si instalatiile privind

operarea in conditii de siguranta si de prevenire a poluarii mediului marin.

De asemenea, angajarea navei in executarea operatiunilor de prospectiune, presupune ca, planul

de management al deseurilor de la bordul navei va fi completat de reglementarile privind protectia

mediului ale statului pe teritoriul caruia au loc operatiunile, cuprinse in actele emise de autoritatile de

mediu, obligatoriu de respectat la bordul navei.

Astfel, nava corespunde acestor cerinte, fiind dotata cu echipamentele necesare pentru

gospodarirea deseurilor si prevenirea poluarii (incinerator reziduuri petroliere, separatoare de ape uzate,

instalatii de tratare a apelor uzate, tancuri de depozitare ape uzate, etc.), pentru conformarea cu

cerintele MARPOL 73/7 , Anexa V – Reguli privind prevenirea poluarii cu gunoi de la nave, comandantului

navei revenindu-i reponsabilitatea pastrarii evidentei tuturor deseurilor produse la bordul navei, fiind

obligat sa puna la dispozitia autoritatilor jurnalul de evidenta al deseurilor impreuna cu jurnalul privind

poluarile cu petrol19.

De asemenea, colectarea deseurilor generate la bordul navei se face selectiv, tipurile de deseuri

care sunt permise a fi eliminate in mare20 vor respecta conditiile de evacuare, iar pentru acele tipuri de

deseuri a caror eliminare in mare nu este permisa, se asigura colectarea lor de catre operatorii portuari

autorizati, contractati de catre comandantul navei la momentul sosirii navei in Portul Constanta.

19In conformitate cu OUG.nr.20/2012 privind Instalatiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii,

Comandantul unei nave care face escală într-un port românesc trebuie să predea toate deşeurile generate de navă unei instalaţii portuare de preluare, autorizată din punctul de vedere al protecţiei mediului, în conformitate cu prevederile MARPOL 73/78, înaintea părăsirii portului. Nava poate fi autorizată de către ANR să îşi continue voiajul spre următorul port de escală, fără să predea toate deşeurile, dacă dispune de spaţiu suficient de stocare a deşeurilor care au fost acumulate şi care vor fi generate în timpul voiajului prognozat, până în următorul port de predare a deşeurilor. 20A se vedea Anexa I, IV si V la Conventia MARPOL 78/ 79 , coroborat cu Legea nr.211/2011, privind regimul deseurilor, Anexa 2 “Operatiuni de eliminare” – D7 Evacuarea in mari/oceane , inclusiv eliminarea in solul marin.




41

Tipuri de deseuri evacuate/ descarcate planificat in mare

Evacuarea deseurilor alimentare in mare:

In afara zonelor speciale definite in Anexa V la MARPOL, doar urmatoarele tipuri de deseuri sunt

permise a fi evacuate in mare:

• Resturile alimentare tocate sau concasate pot fi evacuate in mare, la o distanta de minim 3 mile

marine de uscatul cel mai apropiat, numai daca pot fi trecute printr-o sita cu ochiuri de maxim

25 mm.

• Celelalte resturi alimentare pot fi evacuate la o distanta de minim 12 mile marine fata de uscatul

cel mai apropiat.

• Reziduurile marfii nedaunatoare pentru mediul marin pot fi evacuate la o distanta de minim 12

mile marine fata de uscatul cel mai apropiat.

• Agentii de curatare sau aditivii continuti in apele de spalare magazii de marfa, punti sau alte

suprafete exterioare pot fi evacuati in mare numai daca nu sunt daunatoare pentru mediul

marin.

• Cu exceptia evacuarii agentilor de curatare din apele de spalare, nava trebuie sa fie in mers, cat

mai departe posibil de tarmul cel mai apropiat atat timp cat se opereaza descarcarea.

Descarcarea apelor uzate in mare

Inaintea deversarii, apele uzate vor fi tratate astfel incat sa, corespunda standardelor

internationale (MARPOL 73/78), in vederea reducerii nivelului de hidrocarburi din apa evacuata la o

concentratie maxima de 15 ppm.

In cazul, in care continutul de hidrocarburi al apelor uzate depaseste nivelul de 15 ppm, apa

contaminata va fi stocata si transportata la tarm, de unde va fi preluata de o firma autorizata, specializata

in tratare si depozitare sau va fi reprocesata pana cand nivelul de hidrocarburi va scade sub 15 ppm,

conform cerintelor MARPOL.




42

2.2 ESTIMAREA PE TIPURI DE CANTITATI A DESEURILOR REZULTATE DIN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI PROPUS

Tabel 6. Estimarea deseurilor rezultate din implementarea proiectului propus

Denumirea

deseului

Cantitatea

prevazuta a

fi generata

(tone)

Stare fizica

Solid –S

Lichid-L

Semisolid –

SS

Codul

deseului

Mod de depozitare / cerinte de depozitare

Managementul deseurilor

Apa santina 1.5 mc L 130403* Separatoarele de santina vor asigura obtinerea

unei concentratii de hidrocarburi in apa mai mica

de 15 ppm (parti per milion), concentratie

considerata practic inofensiva pentru mediul

marin. Precizarea limitelor si a restrictiilor

privind deversarea produselor petrolifere

precum si a dotarilor navei cu sisteme de

retinere a produselor petrolifere din apele

deversate este facuta strict de organisme

internationale (Conventia internationala

MARPOL 73/78).

Evacuata in mare

Ape uzate 1.8 mc L - Tratare in instalatia de ape uzate inainte de

deversarea in mare.

Evacuate in mare

Deseuri

alimentare

0.03 t S 200108 Resturile de mancare generate pe nava vor fi

tocate la o marime de mai mica 25 mm.

Evacuate in mare




43

III. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

3.1 IMPACTUL POTENTIAL GENERAT DE LUCRARILE PROPUSE ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI

Impactul potential generat de lucrarile propuse asupra componentelor mediului a fost estimat

luand in considerare perioada de executie a lucrarilor, pe baza surselor potentiale de impact identificate,

a receptorilor potentiali si a efectelor potentiale induse asupra acestora.

In tabelul nr. 7 este prezentata matricea privind potentialele interactiuni dintre activitatile din

proiect si componentele de mediu:

Tabelul 7 - Matricea privind potentialele interactiunii dintre activitatile din proiect si componentele de mediu

Nr Actiunile/efectele rezultate din proiect

Efecte asupra factorilor de mediu

Ap

a

Ae

r

Se

dim

en

te m

ari

ne

Ge

olo

gia

su

bso

lulu

i

Bio

div

ers

ita

te

Pe

isa

jul

Me

diu

l so

cia

l si

eco

no

mic

Co

nd

itii

le c

ult

ura

le s

i e

tnic

e,

pa

trim

on

iul

cult

ura

l

1 Prezenta fizica a navei de cercetare

(iluminatul navei, restrangeri ale zonei de

pescuit)

* *

2 Emisii in aer, rezultate de la instalatiile de

ardere a combustibilului pentru

producerea energiei necesare deplasarii

navei, functionarii echipamentelor,

producerea apei calde menajere

*

3 Generarea si descarcarea planificata in

mare a deseurilor (ape uzate, deseuri

alimentare)

* *

4 Zgomot *

5 Sursa electromagnetica * *


”Cercetare electrica in Perimetrul EX – 30 Trident, zona economica exclusiva a Marii Negre”©


of 182

Natura impactului proiectului asupra componentelor de mediu poate fi caracterizat:

a) dupa efectele actiunii poluantilor:

- direct- orice efect principal asupra mediului asociat cu activitatea;

- indirect- orice efect secundar asupra mediului asociat cu activitatea;

- cumulativ- serie de actiuni sinergice care induc efecte complexe si care se caracterizeaza

prin acumularea si amplificarea efectelor in timp;

b) dupa durata de manifestare:

- permanent- impactul se mentine pe o perioada lunga sau nedefinita;

- temporar- impactul are loc pentru o perioada scurta de timp;

c) dupa forma de manifestare:

- reversibil : caracterizat de o revenire totala sau partiala la starea calitativa anterioara

- ireversibil- determina aparitia unor noi tipuri de mediu;

d) dupa intensitatea impactului:

- pe termen scurt: intensitatea impactului pana la 6 luni;

- mediu: intensitatea impactului 6 luni pana 2 ani;

- lung: intensitatea impactului mai mare de 2 ani.

e) dupa natura efectelor:

- impact negativ, caracterizat de o serie de atribute care au valori semnificative pentru

degradarea calitatii mediului;

- impact pozitiv, caracterizat prin termeni de siguranta de protectia mediului si a omului.

Exprimarea cantitativa in ceea ce priveste marimea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului

natural sau antropic, este analizata tinand cont de urmatoarele repere:

Tabel 8. Exprimarea cantitativa a impactului resimtit asupra mediului

Natura

efectului

Impactul resimtit asupra mediului

NEGATIV

Neglijabil Niciun impact semnificativ asupra mediului

Minor Usor negativ ca efect asupra mediului

Moderat Redus negativ ca efect asupra mediului

Major Semnificativ nefavorabil ca efect asupra mediului

POZITIV

Minor Usor pozitiv ca efect asupra mediului

Moderat Favorabil ca efect asupra mediului

Major Semnificativ favorabil ca efect asupra mediului




of 182

3.2 APA

3.2.1 Conditii hidrologice

Marea Neagra este o mare intercontinentala, situata intre Europa Sud-Estica si Asia Mica, cu o

suprafata de 413 488 m2 si un volum de 529 155 km3. Alaturi de Romania, tari riverane Marii Negre sunt:

Bulgaria, Georgia, Rusia, Ucraina si Turcia.

Prin sistemul de stramtori Bosfor – Marea Marmara – Dardanele, Marea Neagra comunica cu

Marea Mediterana si de aici cu Oceanul Planetar, iar prin stramtoarea Kerci este legata de Marea Azov,

considerata a fii o anexa a Marii Negre.

Suprafata bazinului Marii Negre este de 2 405 000 km2, iar principalii sai afluenti sunt fluviile

Dunarea, Nipru, Nistru, Bugul si Kubanul. O parte dintre acesti afluenti se varsa in partea de N-V a

platoului continental, insa ponderea cea mai mare o are fluviul Dunărea, reprezintand 70% din debitele

afluente din partea de N-V a Marii Negre.

In acest fel, Dunarea dreneaza o treime din suprafata bazinului hidrografic de-a lungul celor 2780

km, avand un aport de cca. 198 km3 /an apa dulce. Astfel, apele costiere romanesti ale Marii Negre sunt

reprezentate de apele de suprafata situate intre uscat si distanta de 1 mila marina fata de cel mai

apropiat punct al liniei de baza, fiind localizate intre Chilia şi Vama Veche (2).

Litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o lungime de 244km, intre bratul Musura si Vama

Veche, reprezentand 6% din lungimea totala a tarmului Marii Negre, cuprinzand 128 km de apa

tranzitorie marina (Chilia Periboina) si 116 km de apa costiera (de la Periboina la Vama Veche).

Figura 8. Bazinul Marii Negre ( sursa : www.google.ro/ maps)

Relieful submarin al Marii Negre este reprezintat de un platou continental intins pana la sute de

kilometri in larg. Acesta este limitat de izobata de 120 m şi are latimea de 250 km în nord şi 110 km in




of 182

sud, pantele fiind de 3‰ la nord şi respectiv 4‰ la sud. In zonele din apropierea tarmului pantele sunt

mai accentuate cu valori între 5‰ † 100‰.

Nivelul apei

Cu exceptia afluxului fluvial, a revarsarii prin Bosfor si a evaporarii, principalele cauze ce duc la

modificarea nivelului Marii Negre sunt mareele, schimbarile bruste ale presiunii atmosferice si valurile

foarte puternice produse de furtuni.

Partea de vest a Marii Negre este o zona cu conditii nefavorabile de producere a mareelor.

Mareea moarta de primavara, care este dublul diferentei amplitudinilor principalelor componente lunare

si semidiurne lunare, este de 1.5 cm la Constanta si de 2.1 cm la Mangalia.

Modificarea nivelului marii datorita schimbarilor de presiune atmosferica sunt specifice bazinelor

de apa inchise, asa cum este, in cazul Marii Negre si care au ca rezultat o scadere a nivelului apei. De

exemplu, inregistrarea din 7 mai 2007 a unui asemenea fenomen a produs o scadere a nivelului marii de

0.8 m.

Cel mai inalt nivel (media zilnica) inregistrat in Portul Constanta a fost de 0.902 m peste nivelul

istoric al mirei de control, iar cel mai scazut nivel inregistrat a fost de 0.304 m sub nivelul istoric.

Desi au fost inregistrate valuri sau furtuni foarte puternice, totusi nu a fost semnalata o crestere a

nivelului apei, pana acum, datorita acestor factori.

Valurile

Valurile din largul Marii Negre, dar si cele din lungul litoralului, au ca factor determinant in

producerea lor directia vantului predominant.

Media lunara cu cea mai ridicata valoare a inaltimii valurilor semnificative este cea a lunii ianuarie

cu o valoare de 1,1m si o durata de 7 s. La polul opus se situeaza perioada de vara (lunile iunie, iulie si

august), cand valoarea medie a valurilor semnificative este de doar 0,5 m inaltime. Mai mult de 20 % din

valurile cu inaltimea semnificativa din luna februarie au o inaltime mai mare de 4 m.

Directiile principale de propagare a valurilor din larg sunt nord si nord-est fiind caracteristice

perioadei iunie-octombrie, iar pentru perioada decembrie-aprilie directia predominanta este cea de sud-

vest.

Valurile extreme, cu perioada de revenire de 1 an, 10 ani si 100 de ani sunt estimate ca avand

inaltime semnificativa de 4.4m, 5.7m , respectiv 6.9m. Din punct de vedere a perioadei de timp pentru

aceste valuri , valorile estimate sunt de 9.4 s pentru valurile extreme cu perioada de revenire de 1 an, 5.7s

pentru cele cu perioada de 10 ani si de 6.9 s pentru valurile extreme cu perioada de revenire de 100 de

ani.

Analizand valurile prin prisma valorilor medii anuale putem afirma ca, agitatia Marii Negre

prezinta doua perioade diferite de manifestare, una caracterizata de calm, apartinand sezonului estival

(lunile de vara iunie, iulie august) si una caracterizata de manifestari mai ample ce tin de sezonul rece.

Cu toate acestea valori extreme ale caracteristicilor valurilor din Marea Neagra se inregistreaza in

toate anotimpurile. Chiar si in perioada de vara, in fiecare an, pentru o perioada scurta de timp se pot




of 182

observa valuri ce depasesc 4 m inaltime, in conditiile in care media pentru aceasta perioada are valori

apropiate de 1 m.

In timpul furtunilor extreme, ce se manifesta pe perioade mai mari de 24 de ore, se pot inregistra si

valori mai mari de 6 m ale inaltimii valurilor. In cadrul acestor valuri extreme procentajul cel mai mare il

detin valurile de vant, rareori aparand si valuri de hula.

Figura 9. Valorile inaltimilor medii anuale a valurilor

Figura 10. Gradul de aparitie a inaltimii semnificative si directiile predominante de propagare a valurilor pe parcursul unui an




of 182

Curentii

Nivelul de oxigenare al Marii Negre este influentat si de structura curentilor generali din Marea

Neagra. Dupa schema circulatiei generale a apelor Marii Negre, elaborata de Knipovici si confirmata,

ulterior de Grigore Antipa, in Marea Neagra exista un curent mare, periferic, ciclonal, situat in lungul

coastelor Marii Negre. In interiorul bazinului marin, mai apar alti doi curenti inelari, de dimensiuni mai

mici, unul, in jumatatea vestica, celalalt, in cea estica. Curentii inelari se manifesta cu viteze variabile,

de-a lungul intregului litoral, desfacandu-se uneori si determinand miscari ciclonale si anticiclonale

(Fig. 11).

Figura 11. Schema curentilor din Marea Neagra (dupa Zenkvitch, 1963)

Directia zilnica medie a curentului la apele de suprafata in zona de studiu este de la nord-est la

sud-vest, urmand curentul de circulatie. In ape mai adanci (-500 m) directia curentului se schimba pentru

a urma o directie generala de la nord la sud, probabil ca urmare a unghiului pantei fundului marii.21

Vitezele medii prognozate la diferite adancimi sunt prezentate in figura 11 (de observat- axa

verticala are diferite intervale), diferentele arata ca, viteza curentului se reduce cu adancimea. Vitezele de

la suprafata ajung pana la 0.6 ms-1 la inceputul lunii decembrie, dar de regula sunt de 0.1 ms-1si 0.4 ms-1.

La adancimi, incepand de la -50 m pana la -100 m, vitezele raman sub 0.25 ms-1 si scad cu

adancimea, pana cand raman, in general, sub 0.05 ms-1 pentru adancimea de -500 m.

21Fugro Oceansismica Spa- Studiul fizico – chimic al apei din Blocurile EX-29 Rapsodia si EX-30 Trident Lukoil, 2014




of 182

Figura 12. Viteza medie zilnica a apei marii si directia la A: 2.5 m adancime si B: 500 m adancime. Punctul indica originea si linia indica directia vectorului. Nota: scara de unitate modificata pentru a arata variatiile. Creat utilizand Produsele MyOcean (sursa: Fugro Oceansismica Spa, 2014)

Curentii de suprafata au doua directii predominante caracteristice anumitor perioade de timp. Din

februarie si pana in iulie, directia de deplasare este vest si sud-vest , iar din august pana in ianuarie ei se

deplaseaza catre sud-vest si vest.




of 182

Figura 13. Directia si viteza curentului de suprafata pe perioada unui an

Temperatura apei

Statistic, temperatura apei a inregistrat de a lungul litoralului romanesc valori cuprinse intre 0.8°C

si 27.8 °C. Valorile minime apartin lunii februarie, la suprafata apei, iar cele maxime lunii septembrie,

indiferent de tipul corpului de apa analizat. In largul marii temperatura apei de suprafata are o gama de

variatie a valorilor de la 6.32 °C la 20.9 °C.

De-a lungul anotimpurilor temperaturile scad intre suprafata si nivelul de -70 m adancime, in jurul

valorii de 6°C sau 7°C. Valoarea minima a temperaturii coloanei de apa a fost inregistrata, in aprilie anul

1993, cu un idice de 5.82°C la o adancime de -68 m.

Schimbarile de temperatura au ca efect modificarea compozitiei chimice si fizice a apei marii,

astfel incat, se poate constata ca, odata cu cresterea temperaturii creste si rata de producere a reactiilor

chimice din apa marii. In aceasta situatie temperatura este un factor important ce poate afecta gradul de

solubilitate a unor elemente chimice, cum ar fi oxigenul.

Calitatea apei de suprafata

Adoptarea de catre Parlamentul European a Directivei 2008/56/ CE a permis instituirea unui

cadru de actiune comunitara in domeniul politicii privind mediul marin. Principalul obiectiv al Directivei




of 182

cadru fiind acela de a realiza pana in anul 2020 o stare ecologica buna a apelor marine ale UE si totodata,

de a proteja baza de resurse de care depind activitățile economice și sociale din sectorul maritim.

In acceptiunea Directivei, starea ecologica a apelor marine va fi evaluata pe baza a 11 descriptori

calitativi, tinand cont de situatia mediului natural, de presiunile si de impactul asupra ecosistemelor

marine, respectiv:

• Se mentine diversitatea biologica;

• Speciile neindigene nu perturbă ecosistemul;

• Populatiile de specii de pesti exploatate in scopuri comerciale sunt intr-o stare buna de sanatate;

• Elementele ce formează lantul trofic asigura abundenta pe termen lung si reproducerea;

• Eutrofizarea este redusă la minimum;

• Structura sedimentului marin asigura functionarea ecosistemului;

• O modificare permanenta a conditiilor hidrografice nu dauneaza ecosistemului.

• Nivelul de concentrare a contaminantilor nu provoaca efecte;

• Contaminantii din fructe de mare nu depasesc nivelurile de siguranta;

• Deseurile marine nu provoacă daune;

• Introducerea de energie (inclusiv surse sonore submarine) se face la un nivel care nu dauneaza

mediului marin.

Starea ecologica buna a apelor marine este obtinuta prin dezvoltarea si implementarea in fiecare

stat membru a unei strategii pentru apele marine, care ia in calcul ansamblul efectelor si presiunilor care

afecteaza mediul marin.

Romania a transpus in legislatia nationala Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin prin

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin,

adoptată prin Legea nr.6/2011 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 71/2010 privind

stabilirea strategiei pentru mediul marin si modificata prin Legea 205/2013 pentru modificarea

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin,

stabilindu-se totodata autoritatile competente responsabile de efectuarea Programului de Monitoring al

Calitatii Mediului Marin.

Cele mai recente date publice referitoare la calitatea mediului marin sunt cuprinse in Raportul

privind starea mediului in Romania pentru anul 2014, Capitolul II.3 Mediul marin si costier, document

publicat de catre ANPM pe web site-ul propriu.

Astfel, realizarea programului de monitoring al calitatii apelor tranzitorii, costiere si marine din

zona litoralului romanesc al Marii Negre a fost realizat prin prelevarea a 221 de probe de apa din coloana

de 0-50 m, alcatuind o retea de 38 de statii localizate intre Sulina si Vama Veche, in cadrul a trei expeditii

oceanografice (mai, iulie si decembrie 2014).

Au fost analizati principalii indicatori fizico-chimici si de stare care caracterizeaza si controleaza

nivelul eutrofizarii si anume: transparenta, salinitatea, pH, oxigenul dizolvat, nutrientii anorganici22.

22 Sursa : www.anpm.ro “Raport privind starea mediului in Romania” ,2014




of 182

Tabel 9. Elemente si standarde de calitate pentru apa maritima costiera

Nr

crt Indicator U.M.

Ordin 161/2006 Calitatea apei in zona costiera a

Marii Negre

Stare ecologica/ zona

impact a activitatii

antropice

Valoare

(media anuala)

A. Indicatori fizico- chimici generali

1 Transparenta

Disc Secchi

m 2.0 2.4 m

2 pH - 8.5 - 9.0 8.32

3 Azotat amoniacal (NH4)+ mg/dm

3 0.1

(7.14 µM)*

5.89 µM

4 Azot - din azotat mg/dm3 0.03

(2,14 µM)*

1.82 µM

Azot - din azotit mg/dm3 1.5

(107.14 µM)*

0.50 µM

Fosfor Total mg/dm3 0.1

(7.14 µM)*

0.46 µM

B . Indicatori ale poluarii organice

Oxigen dizolvat mg/dm3 6.2

nu mai putin de 80%

saturatie in oxigen

63.4%- 192.5%

Metale

Cadmiu mg/dm3 0.005 ( 5 µg/l) 1.12 µg/l

Crom mg/dm3 0.1(100 µg/l) 3.19 µg/l

Plumb mg/dm3 0.01(10 µg/l) 3.47 µg/l

Nichel mg/dm3 0.1(100 µg/l) 2.81 µg/l

Cupru mg/dm3 0.03(30 µg/l) 2.50 µg/l

Tinand cont de limitele stabilite in Normativul privind clasificarea apelor de suprafata pentru

evaluarea starii ecologice, aprobat prin Ordinul MAPM nr.161/2006, se poate observa ca, valoarea

anumitor indicatori este mai mare decat limita maxima admisa.

Nivelul de transparenta a apelor marii permite patrunderea luminii in coloana de apa si

influenteaza semnificativ prezenta si dezvoltarea florei si faunei din mediul acvatic. Valoarea indicelui de

transparenta monitorizat in zona costiera a Marii Negre arata ca, nu este atins pragul unei starii ecologice

bune.

Valoarea medie anuala a pH este de 8,32 si se incadreaza in limitele admise prin Ordinul

nr.161/2006, respectiv 6,5 -9,0. De asemena, si valorile medii anuale ale nutrientilor.

Monitorizarea metalelor grele în apa marina costiera evidentiaza rezultate medii anuale ale

concentratiilor inscrise in limitele valorilor predominante ce caracterizeaza componentele abiotice ale

ecosistemului marin romanesc, aflat sub influenta diverselor presiuni antropice sau naturale.




of 182

3.2.2Parametrii hidrochimici din zona amplasamentului proiectului, Perimetrul EX 30 Trident

Perimetrul Ex-30 Trident se afla situat in partea de Vest a selfului continental al Marii Negre, unde

adancimea apei, potrivit hartii batimetrice, variaza intre limitele de -400m , coborand in partea de S-E a

perimetrului spre -1200m.

Aprecierea starii de calitate a zonei de studiu s-a realizat prin referire la rezultatele determinate din

probele de apa si sediment marin prelevate de catre echipa din cadrul SC Blumenfield SRL pe parcursul a

doua expeditii (27 Mai 2015 si 17 August 2015) la bordul DD II Transocean, in vederea evaluarii starii

initiale a mediului in cadrul Perimetrului EX-30 Trident.

De asemenea, la evaluarea starii de calitate a zonei de studiu au contribuit si monitorizarile curente

efectuate de catre echipa din cadrul SC Blumenfield SRL in Perimetrul EX-30 Trident in perioada

noiembrie 2014 – octombrie 2015, cat si datele colectate in campaniile de explorare anterioare

intreprinse in zona de studiu.

Figura 14. Statii colectare probe apa si sediment marin




of 182

Analiza parmetrilor fizico - chimici ai apei de mare si sediment marin a fost efectuata de catre

Laboratorul de mediu „RQC” Constanta si experti asociati din cadrul Facultatii de Chimie a Universitatii

„Ovidius” Constanta.

Parametrii monitorizati cu privire la indicatorii de calitatea au fost:

-Din probele de apa de mare: salinitate [g/l], pH, azotati, azot amoniacal, nitriti, fosfor total,

materii totale in suspensie, produs petrolier [mg/l], hidrocarburi aromatice policiclice [µg/L], continut de

Ba [mg/L], Cr2+, Cd2+, Ni2+, Pb2+, Cu2+, Zn2+ [µg/l]

-Din probele de sediment marin: produs petrolier, hidrocarburi aromatice policiclice, continut de

Cr2+, Cd2+, Ni2+, Pb2+, Mn2+ [mg/g SU].

Metodele aplicate si echipamentele utilizate sunt evidentiate in tabelul de mai jos:

Tabel 10. Metodele aplicate si echipamentele utilizate

Analiza/ Metoda Denumire echipament

Azot amoniacal; Nitriti/

spectrofotometrie cu absorbtie

moleculara

Spectrometru cu absorbtie molecuara – SPECORD

205BU si Spectrofotometru cu absorbtie moleculara –

UV-VIS

pH/electrochimica pH- METRU tip Metrohm 827 si pH METRU - WTW

Salinitate/ electrochimica Conductometru – Handilab LF 11

continut de Cr, Cd, Ni, Pb, Ba, Mn/

spectrometrie de absortie atomica

Spectrofotometru de absorbtie atomica –tip Zeenit

700 si Spectrofotometru de absorbtie atomica – tip

ContrAA700, Analytik Jena, AG, Germania

Hidrocarburi aromatice

policiclice(PAH)/ cromatografie

Gaz Cromatograf- Spectrometru de masa

Azotati, fosfor total; suspensii /

spectofotometrie cu absorbtie

moleculara

Spectrometru cu absorbtie moleculara – DR 3900 si

Spectrofotometru cu absorbtie moleculara – UV-VIS

Produs petrolier/ infrarosu Spectrometru BX cu transformata Fourier (IR)

Rezultate si discutii

Densitatea si salinitatea apei marii. La suprafata apei (0-1m) densitatea atinge nivelul de 10.84kgm-3

pana la 14.53 kgm – 3 . Densitatea creste odata cu adancimea ajungand pana la maximum 17.2 kgm -3 la o

adancime de -1000m – 1200 m masurata in zona de studiu. Aceasta diferenta de densitate este un




of 182

mecanism natural de izolare a straturilor de apa adanca (sub -200m) cu cele de suprafata (0-200 m),

conducand la o lipsa a circulatiei pe verticala.

Densitatea apei depinde de salinitatea si temperatura apei, fiind intr-o stransa corelatie cu acestea.

O crestere a salinitatii va conduce la o crestere a densitatii cu 0,72kg/m-3 , rezultatul fiind acela ca,

pinoclina (stratul de apa in care gradientul de densitate este mai mare) va ocupa acelasi nivel cu haloclina

(salinitatea pe verticala), contribuind la o stratificare pe verticala a apei marii.

Din punct de vedere al salinitatii, cea mai mica valoare in probele de suprafata a fost de 17,3

(PC01), media salinitatii in zona punctelor de colectare fiind de 20,5 ( PC02), 18,25 (PC03). Aceste valori

sunt obtinute pe probe colectate din coloana de apa de la o adancime de 0-50m.

Atat densitatea cat si salinitatea apei contribuie la distributia speciilor de flora si fauna in Marea

Neagra, conditionand viata acvatica si influentand intregul ecosistem.

Un factor important este temperatura apei. Asa cum am aratat mai sus, variatiile de temperatura

cu inversarea lor intre anotimpul cald si rece, au loc numai pana la adancimea de – 75 - 100m. Sub

aceasta adancime exista o temperatura constanta de 70 C ce creste catre fundul apei pana la 90 C.

Oxigen dizolvat

Concentratia de Oxigen dizolvat in apa este extrem de importanta atat in natura cat si pentru om,

Oxigenul dizolvat in apa, are un rol esential in cresterea si dezvoltarea vietii in ecosistemele acvatice. Fara

oxigen, apa poate deveni toxica datorita descompunerii anaerobice a materiei organice. In mediul acvatic

un nivel de cel putin 5 mg/l de oxigen favorizeaza cresterea sanatoasa a celor mai multe specii de pesti.

Pe baza datelor disponibile si a probelor analizate, s-a constata ca nivelul de Oxigen dizolvat in

apele de suprafata cuprinde valori intre 267,06µM – 382,2 µM si descreste rapid incepand cu - 50m pana

la – 100 m adancime, indicand o stratificare in coloana de apa.

Profilele de oxigen dizolvat din aria studiata indica faptul ca, mediul devine anoxic incepand cu

limita de – 100 m spre -150 m adancime. Apele de adancime sunt mai susceptibile de a fi anoxice,

intrucat descompunerea organismelor si sedimentarea materiei consuma tot oxigenul din apele adanci.

Aproximativ 87% din Marea Neagra este in mod natural anoxica, ceea ce o aseaza pe locul celui mai mare

bazin anoxic din lume23. Apele de adancime din zona de studiu sunt cu certitudine anoxice tinand cont de

faptul ca, adancimea apei este mai mare de -200 m.

Hidrogenul sulfurat

Ca urmare a trecutului geologic, morfometriei si echilibrului hidrologic specific, aproape 87 % din

volumul de apa al Marii Negre este caracterizat prin regim anoxic si contine mari cantitati de H2S.

Cea mai mare parte a hidrogenului sulfurat provine din procesele redox care au loc in coloana de

apa. Investigatiile microbiologice au descoperit bacteriile sulforeducatoare si etapele procesului de

formare a hidrogenului sulfurat. Principala specie implicata in producerea hidrogenului sufurat este

Microspira aestuarii, alaturi de Desulfovibrio desulfuricans.

Cele doua etape de formare a hidrogenului sulfurat sunt urmatoarele (Zenkvitch, 1963):

23UNEP,2014 sursa http://www.unep.org/ year book 2014




of 182

In prima etapa are loc reducerea sulfatilor, cu eliberare de bioxid de carbon:

CaSO4 + 2C → CaS + CO2

In cea de-a doua etapa, sulfurile sunt descompuse sub actiunea dioxidului de carbon, rezultand

hidrogen sulfurat si carbonat acid de calciu, care se descompune mai departe, in carbonat de calciu,

dioxid de carbon si apa:

CaS + 2CO2 + 2H2O → Ca(HCO3)2+ H2S

Ca(HCO3)2 → CaCO3 + CO2 +H2O

In acelasi timp, se formeaza si produsi intermediari, de tip R2-S2O3 si R2-SO3:

SO4 2- → SO3

2- → S2O3 2- → S2-

Hidrogenul sulfurat poate apare si prin alt fenomen chimic si anume prin descompunerea

substantelor organice albuminoide sub actiunea bacteriilor anaerobe din genul Clostridium. Sulfurile

rezultate pe cale anaeroba sunt oxidate ulterior iar astfel, ar mai rezulta circa 1 % din H2S.

In ultimii 7.500 de ani, limita de separatie intre zona cu oxigen si cea cu hidrogen sulfurat este

relativ neclara si variaza in functie de caracteristicile fizice, oceanografice ale regiunii.

Studiile efectuate in zona Marii Negre asupra nivelului de hidrogen sulfurat la adancimi de peste

-500 m confirma faptul ca, nivelul de H2S creste odata cu adancimea, cat si prezenta unei pelicule care

acopera intreaga zona anoxica a Marii Negre, considerandu-se ca, nivelul crescut de H2S se datoreaza

descompunerii bacteriene a materiilor proteice vegetale si animale la o rata de aproximativ 10.000t /zi24.

Stratul cu H2S se formeaza intre -150 – 200 m adancime. Intre cele doua straturi oxic si anoxic se

interpune o patura de apa de 7 – 50 m grosime, cu caracter de tranzitie, in care ambele gaze se intalnesc

simultan, dar in cantitati mici.

Rezultatele obtinute in zona de studiu indica o concentratie de H2S ce creste odata cu adancimea incepand de la aproximativ -100 m, atingand o concentratie de 8,79 mg/l la adancimi de peste -700 m. In zona de studiu, concentratia de H2S a indicat urmatoarele valori: de 4,76 mg/l pana la 8,84 mg/l.

pH

Nivelul pH din apa de suprafata in zona de studiu se regaseste intre 8,2 -7.7. Odata cu cresterea in

adancime, peste -50 m, nivelul pH incepe sa descreasca pana la adancimea de -150m, de unde nivelul pH

ramane constant la aproximativ 7.8, aceasi valoare regasindu-se si pe fundul marii. In unele locuri s-au

constat cresteri nesemnificative ale pH datorat mecanismului metabolic al bacteriilor anaerobe. Nivelul

minim al pH rezultat din probele colectate a fost de 7.75, pentru adancimi ale apei marii intre -470 -550 m

(PC01) iar maximul rezultat a fost de 7.58 (din probele colectate de la 0-5 m adancime). In zona

perimetrului de lucru, pH este neutru spre usor alcalin, avand o valoare cuprinsa intre 7.7 si 7.9.

24BAYKARA, S.Z., FIGEN, E.H., KALE, A. and NEJAT VEZIROGLU, T. (2007) Hidrogen from hidrogen sulphide in Black Sea. International Journal of

Hidrogen Energy, 32(9), pp.1246-1250




of 182

Elemente de eutrofizare

Nutrientii sunt compusi chimici esentiali pentru viata organismelor care folosesc fotosinteza.

Concentratia nutrientilor analizati (nitriti, nitrati, amoniu, silicati si fosfati) creste odata cu adancimea (in

stratul de -50 -150m), fapt datorat in parte procesului de sedimentare.

Valorile inregistrate indica o concentratie de nitrati de aproximativ 10 µM in orizontul de -50 m -

100 m; amoniu intre 20-90 µM. Concentratia de nitriti este scazuta, fara sa suporte modificari majore

odata cu adancimea. Concentratia de silicati si fosfati la nivelul apei de suprafata (0 m-50 m) este relativ

scazuta indicand urmatoarele valori: silicati <5µM, fosfati <0,2 µM. Sub -50 m concentratia incepe sa

creasca atingand aproximativ 100 µM pentru silicati si aproape 7 µM pentru fosfati.

Valoarea medie indicata in orizontul de suprafata 0-50 m, in ce priveste indicatorii de eutrofizare, a

inregistrat urmatoarele limite: silicati -110 µM; azot amoniacal- 0,16mg/l; azotiti- 0,016 mg/l; azotati-

5,06 mg/l, fosfor total- 0,16 mg/l.

Hidrocarburi

Datele disponibile privind masuratorile hidrocarburilor purtate de apa in Marea Neagra, conduc,

in opinia unor autori ca, din cauza naturii hidrofobice a hidrocarburilor este foarte posibil ca acestea sa fie

stabilite in sedimentele de la fundul marii, decat in coloana de apa25.

Comparativ cu nivelul ridicat al continutului de hidrocarburi in apele marine si sedimentele

marine de coasta, in zona de studiu nivelul de contaminare cu produs petrolier in apa de mare a

inregistrat o valoare medie de 0.05 mg/l, pe cand valoarea inregistrata a continutului de hidrocarburi

aromatice policlinice s-a pastrat sub 0.1 µg/l.

In ceea ce priveste contaminarea sedimentelor marine, cea mai ridicata valoarea a HPT

inregistata a fost de 35.7 mg/kg SU in punctul PC03, iar cea mai mica de 15.1 mg/kg SU in punctul PC02.

Concentratia de hidrocarburi aromatice policlinice inregistrata in probele de apa de mare a fost

mai mica de 0.1 µg/l in timp ce in probele de sediment marin valoarea a fost nedecelabila (mg/kg SU).

Metale grele

In lipsa unor reglementari specifice, in evaluarea starii de contaminare cu continut de metale

grele a apei si sedimentelor marine din zona de studiu, raportarea rezultatelor obtinute din analiza

probelor prelevate de amplasament s-a facut la limitele prevazute in Ordinul nr. 161/16.02.2006, Anexa -

Normativul privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a

corpurilor de apa, Tabel 2 - Elemente şi standarde de calitate pentru apa marinã costiera, subcapitolul A –

Indicatori fizico-chimici. De asemenea, s-a luat în considerare pentru interpretarea rezultatelor si STAS

4706-88. Ape de suprafata – Categorii si conditii tehnice de calitate.

25READMAN, J.W, FILLMANN, G., TOLOSA, I.,BARTOCCI, J.,VILLENEUVE, J.-P., CATINNI, C.,MEE, L.D.(2002) Petroleum and PAH contamination of

the Black Sea.Marine Pollution Bulletin, 44, pp. 48-62,




of 182

Concentratiile metalelor grele analizate din apa marina din zona de studiu au inregistrat

urmatoarele valori: Crom- 0.044 mg/l; Cadmiu – 0.083 mg/l; Cupru -0.036 mg/l; Nichel – 0.15mg/l;

Mangan- 0.0018 mg/l; Plumb- 0.25mg/l, Zinc -0.0037 mg/l.

Valorile inregistrate in probele de sediment marin au relevant urmatoarele rezultate: Crom –

18.5 mg/l SU, Cadmiu -1.164 mg/l SU; Cupru- 4.128 mg/kg SU; Nichel- 57.19 mg/l SU; Mangan- 16.22

mg/l; Plumb -46.73 mg/l SU; Zinc- 5.93 mg/kg.

In ceea ce priveste continutul de metale grele in apa de mare, valorile determinate din probele de

apa se situeaza sub limita prevazuta in O. 161/ 2011, exceptie fac Cd ( 0.083 mg/l fata de limita prevazuta

de 0.005 mg/l) si Pb (0.25 mg/l fata de limita prevazuta de 0.01 mg/l).

Concentratia de metale grele analizate din sedimentul marin au inregistrat depasiri fata de limita

prevazuta in O.161 in ceea ce priveste Ni (57.19 mg/kg su fata de 35 mg/kg prevazuta) si Cd ( 0.164

mg/kg fata de 0.8 mg/kg prevazuta), restul parametrilor analizati situandu-se sub limita maxima admisa

pentru zona costiera.

3.2.3 Prognozarea impactului asupra apei

A. PREZENTA FIZICA A NAVEI SI EFECTUL EFLUENTILOR ASUPRA APEI

Prezenta fizica a navei in zona de interes are o stransa legatura cu deversarea efluentilor in apa

marii in cadrul deversarilor planificate, cat si riscul producerii de deversari accidentale.

Efluentii, conform definitiei din legea mediului (OUG nr. 195/2005 ), sunt orice formă de deversare

în mediu, emisie punctuală sau difuză, inclusiv prin scurgere, jeturi, injecţie, inoculare, depozitare,

vidanjare sau vaporizare.

Efluentii care vor fi deversati in mare, planificati sunt:

• descarcarile de ape uzate (gri sau negre);

• apa de santina;

• deseuri alimentare

In privinta deversarilor, conform cerintelor MARPOL sunt impuse urmatoarele limite:

- ape de drenaj, ape de santina: nu sunt limitari cantitative, este suficienta doar tratarea lor

intr-un separator petrol/apa, care este proiectat pentru a reduce continutul de hidrocarburi din

apa la maxim 15 ppm;

- ape menajere: fara limitari cantitative, este necesara tratarea lor primara conform cerintelor

MARPOL.

- deseurile alimentare vor fi maruntite la minim 25 mm prin tocatorul instalat la bord inainte de a

fi descarcate in mare.




of 182

Tabel 11. Cantitatea estimata de efluenti deversati

Efluent Cantitate

Ape uzate (gri şi negre) separare sub 15 ppm

20 litri x 46 pers x 30 zile = 27,6 t

Deseuri alimentare (maruntite conform regulior MARPOL) 0.1 m

3 /zi x 30 zile = 3 m3

Suprafata extinsa a zonei de lucru, gradul de dilutie in apa marii, cat si durata scurta a operatiunilor de prospectiune vor conduce la un impact minor asupra calitatii apei datorat evacuarilor planificate.

B. ZGOMOTUL SI VIBRATIILE produse in timpul executarii lucrarilor de masinile si echipamentele de la bordul navei, nu vor avea efect asupra indicatorilor fizici si chimici ai apei.

C. DEVERSARILE ACCIDENTALE DE COMBUSTIBIL SI LUBRIFIANTIIN APA MARII

Deversarile accidentale de combustibil sau alte lichide in apa marii, pot avea drept cauza :

• avarierea grava a navei datorata unui accident de navigatie

• poluare cu hidrocarburi ca urmare a unor manipulari necorespunzatoare, defectiuni tehnice minore, etc.

Deversarile neplanificate nu pot fi apreciate cantitativ sau calitativ, avand in vedere

incertitudinea producerii lor, insa efectele asociate producerii lor pot avea impact asupra florei si faunei

marine din zona de influenta.

Comandantul navei va raspunde de asigurarea masurilor de prevenire a poluarilor accidentale

prin implementarea Planului de interventie in caz de poluari accidentale, in vederea minimizarii daunelor

aduse mediului.

D. SURSA ELECTROMAGNETICA SI LINIA DE RECEPTORI

Lansarea si recuperarea sursei dipol si a liniei de receptori care formeaza instalatia de

prospectiune este o operatiune relativ simpla, fara complicatii si inofensiva pentru mediul acvatic,

efectuandu-se cu ajutorul unui troliu, de la bordul navei.

Dupa cum am aratat in sectiunea 1.4, achizitia de date cu sursa electromagnetica foloseste un

dipol electric alcatuit din doi electrozi ( anod si catod) separati de un cablu coaxial (streamer) a carui

lungime poate fi ajustata potrivit necesitatii, linia de receptori fiind legata in continuarea catodului

(electrodul sarcina negativa).

Electrozii pot fi fabricati din grafit, cupru, otel inoxidabil sau titan, materiale care au o anumita

rata de corodare ce depinde de compozitia si conditiile de mediu, cum ar fi temperatura sau salinitatea.

Intr-un studiu pentruevaluarea metodei de cercetare electromagnetica intr-un proiect similar

celui supus evaluarii, lucrarile experimetale efectuate in limitele golfului Tiub- Karagan, Marea Caspica,

au concluzionat ca emisia electromagnetica nu a influentat principalii indici hidrochimici ai apei de mare

(pH, oxigen, transparenta, PTS- Kapir reasearch vessel, 2006).




of 182

Luand in considerare valorile parametrilor fizico -chimici specifici pentru Marea Negre (salinitate,

conductivitate, pH, etc) este posibila o modificare temporara in chimismul apei de adancime, la nivelul

electrozilor, ca urmare a reactiei de electroliza.

Experimente documentate in literatura de specialitate26 mentioneaza ca reactia de electroliza a

electrozilor produce emisia de clor, care va reactiona rapid cu apa de mare formand o varietate de

compusi organici si anorganici. Printre compusii organici formati astfel sunt clorul (Cl) si bromul ( Br).

Cand acesti compusi se dizolva in apa marina se supun procesului rapid de hidroliza, potrivit

ecuatiei urmatoare:

Cl2 +H2 O--------HOCl+H+ +Cl

HOCl+Br------- HOBr+CL

Atat Cl cat si Br sunt elemente chimice care se gasesc in masa apei marii. Astfel, Br se gaseste in

apa marii intr-o concentratie de aproximativ 60 mg/l si hidrolizeaza rapid in bromina.

Rezultatele experimentelor efectuate in cadrul unor studii privind interactiunea clorului cu apa de

mare, arata ca, la concentratii scazute (5 mg clor /l apa de mare), apa de mare are o cerere naturala de

aproximativ 3 mg /l pe ora27.

Clorul este utilizat pe scara larga in diferite forme pentru a purifica apa din bazinele de inot,

dezinfectanti, inalbitori, produse antifouling in industria navala28. Astfel, o cantitate relativ mare de clor,

in diferite forme, ajunge in mediul acvatic marin.

Intr-o concentratie mai mare, clorul poate deveni toxic pentru organismele acvatice si om, motiv

pentru care sunt stabilite limite maxime admise ale concentratiilor de clor si compusii acestuia continute

in apele deversate in mediul acvatic.

Legislatia romaneasca, limiteaza concentratia de total clor rezidual (TCR) in mediul acvatic la

0.5mg/l 29, fiind mult mai permisiva decat legislatia USA, spre exemplu, care specifica o concentratie de

0.2 mg/l de TCR30.

Tinand cont de toate aceste precizari si avand in vedere faptul ca sursa se va afla in orizontul de

adancime al marii, clorul rezidual sau orice alt compus al acestuia, va avea tendinta sa se sedimenteze,

fiind mai dens decat apa de mare 31.

In plus curentii naturali ai marii, cat si viteza de deplasare a navei de 2.5-3.5Nd /ora va ajuta la

dispersia rapida a clorului rezidual ori a oricarui compus al acestuia.

26

Macdonald,R.W; Wong,C.S – The interaction of chlorine and seawater, Pacific marine Science Report 77-6 27Ibidem 28. 28 CLORUL este folosit in cantitati mari in produse de hartie, produse antiseptice, coloranti, mancare, insecticide, vopsele, produse petroliere,

produse plastice, medicina, textile, solventi,etc. In chimia organica se folosesc proprietatile oxidante ale clorului pentru a substitui atomii de

hidrogen din componenta moleculelor, conferindu-le proprietati superioare. In medicina, se foloseste de exemplu in solutiile perfuzabile,

denumite ser fiziologic ( solutii de 0,9% NaCl).

29 HG nr. 352/2005, pentru modificarea si completarea HG nr.188/2002, pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul

acvatic al apelor uzate. 30

Buchanan,R.A., R. Fechhelm, P.Abgrall, and A.L. Lang. 2011 - Environmental Impact Assessmentof Electromagnetic Techniques used in Oil &Gas

Exploration &Production LGL Rep. SA1084. Rep. by LGL Limited, St.John’s NL, for International Association of Geophisycal Contractors, Houston,Texas.132p+app 31Ibidem 28,29




of 182

Apreciem faptul ca modificarile produse in chimismul apei de adancime vor avea loc pe durata

scurta a expeditiei pentru achizitia datelor, iar in cele din urma, dupa diluarea suficienta, cererea

naturala de clor a apei de mare si a sedimentelor, vor indeparta clorul prin reactiile de oxidare.

Ca atare, prognozam ca, impactul asupra apei va fi minor, resimtit direct, insa datorita termenului

scurt de derulare a etapei de achizitie, impactul va fi temporar.

Inaintarea navei pe sectiuni ale grilei de scanare, conduce la limitarea impactului direct asupra

intregii suprafete de apa a zonei de lucru, astfel incat sfarsitul operatiunilor face posibila revenirea la

indicatorii initiali de calitate ai apei, fapt ce caracterizeaza natura reversibila a impactului.

Impactul transfrontiera – activitatile preconizate in derularea proiectului nu sunt de natura sa genereze

un impact transfrontiera asupra componentei de mediu APA.

Prognozarea impactului in timpul operatiunilor de prospectiune

Inaintarea navei pe sectiuni pe profile de achizitie, conduce la limitarea impactului direct asupra

intregii suprafete de apa a zonei de lucru, astfel incat sfarsitul operatiunilor face posibila revenirea la

indicatorii initiali de calitate ai apei, fapt ce caracterizeaza natura reversibila a impactului.

Tinand cont de toate aceste aspecte mentionate mai sus, apreciem ca, natura impactului

resimtit asupra componentei de mediu APA in ansamblu va fi minor, cumulativ in conditii de trafic

maritim, insa temporar si reversibil.

3.2.4 Masuri de diminuare a impactului asupra componentei de mediu apa

Pentru diminuarea impactului asupra componentei de mediu APA, se recomanda implementarea

urmatoarelor masuri:

• Incadrarea in perioada planificata pentru executiei operatiunilor de achizitie a datelor aprobata

prin Acordul de mediu;

• Monitorizarea permanenta a indicatorilor de calitate ai apei

• Verificarea starii de buna functionalitate a echipamentelor, masinilor si instalatiilor de tratare a

apelor uzate de la bordul navei inainte de deplasarea in zona de lucru;

• Se vor respecta reglementarile privind protectia apei si conditiile de deversare planificata a apei

uzate si a resturilor alimentare de la bordul navei;

• Asigurarea mijloacelor de interventie specifice de la bordul navei, aplicabile in cazul poluarilor

accidentale, prevazute in Planul de interventie in caz de poluari accidentale.

• Luarea masurilor necesare (oprirea lucrului, retragerea navei in zona sigura a portului, etc) in

cazul in care sunt avertizari meteo de vreme rea.

”Cercetare electrica

TITULAR PROIECT

3.3 AER

3.3.1 Caracterizarea parametrilor climatici ai Marii Negre

Temperatura

Conform cu conditiile fizico

continental, cu influenţe marine, caracterizat prin ierni bl

precipitatii.

In largul Marii Negre, temperatura medie anuala a aerului este cu aproximativ 2

decat pe litoralul sau, in ultimii ani remarca

superioara mediei mutianuale din ultima suta de ani.

In perioada mai – octombrie 2015, in zona de interes a studiului temperatura media a fost de

21.50C.Luna cea mai calduroasa a fost luna iulie,

aceasta perioada a fost intalnita in luna mai, 15.6 °C

Figura15. Valorile medii lunare noiembrie 2014

De asemenea, variatia cea mai mare a temperaturii a fost observata in lValorile au fost cuprinse intre minima de(figura 16). Temperatura maxima a fost de 30°C intalnita in luna iulie, minima fiind inregistrata in luna ianuarie (11°C).

0

5

10

15

20

25

30


Cercetare electrica in Perimetrul EX – 30 Trident, zona economica exclusiva a Marii Negre


.1 Caracterizarea parametrilor climatici ai Marii Negre

cu conditiile fizico–geografice, litoralul Marii Negre corespunde unui climat temperat

, cu influenţe marine, caracterizat prin ierni blande si umede, cu veri foarte calde

In largul Marii Negre, temperatura medie anuala a aerului este cu aproximativ 2

n ultimii ani remarcandu-se o usoara crestere, reprezentata printr

superioara mediei mutianuale din ultima suta de ani.

octombrie 2015, in zona de interes a studiului temperatura media a fost de

Luna cea mai calduroasa a fost luna iulie, avand media de 25.3 °C. Media cea mai scazuta in

intalnita in luna mai, 15.6 °C (figura 15).

Figura15. Valorile medii lunare noiembrie 2014 – octombrie 2015

De asemenea, variatia cea mai mare a temperaturii a fost observata in lValorile au fost cuprinse intre minima de -10°C si 11°C in luna ianuarie, si intre 11

). Temperatura maxima a fost de 30°C intalnita in luna iulie, minima fiind inregistrata in luna

Valorile medii lunare

Marii Negre”©

ȘTI

of 182

Negre corespunde unui climat temperat-

i umede, cu veri foarte calde si sarace in

In largul Marii Negre, temperatura medie anuala a aerului este cu aproximativ 20 C mai ridicata

, reprezentata printr-o medie anuala

octombrie 2015, in zona de interes a studiului temperatura media a fost de

avand media de 25.3 °C. Media cea mai scazuta in

octombrie 2015

De asemenea, variatia cea mai mare a temperaturii a fost observata in luna ianuarie si mai. in luna ianuarie, si intre 11°C si 20°C in luna mai

). Temperatura maxima a fost de 30°C intalnita in luna iulie, minima fiind inregistrata in luna




of 182

Figura 16. Variatia temperaturii in perioada noiembrie 2014-octombrie 2015, perimetrul EX-30 Trident

Perioada monitorizata de sezon rece, s-a remarcat prin intervale cu mai multe de 7 zile succesive

in care au fost inregistrate temperaturi negative, preponderant la sfarsitul lunii decembrie si in lunile

ianuarie si februarie (Fig. 16).

Umiditatea

In largul Marii Negre umiditatea aerului variaza intre 80-90% pe tot timpul anului, maxima

extrema inregistrandu-se mai des decat pe uscat. Principalul indicator al umiditatii aerului îl constituie

umiditatea absoluta, care reprezintă cantitatea vaporilor de apă conţinută în unitatea de volum,

exprimată în g/m3. Umiditatea absolută a aerului este dependentă direct de temperatura acestuia. La

tarm, media anuala a umiditatii absolute este de 10.5 g/m3 , avand variatii sezoniere.

Precipitatii

Media anuală a precipitaţiilor pe cuprinsul Mării Negre este de cca. 290 mm. Pe litoralul românesc al Mării Negre, regimul precipitaţiilor este dependent de circulaţia atmosferică din zona temperată a emisferei nordice, astfel incat media anuala a precipitatiilor pentru Constanta este de 368 mm. În timpul anului nu se constată o variaţie sezonieră a precipitaţiilor, mediile lunare osciland intre 23 şi 43 mm. Pe perioade scurte de timp de cca. 24 de ore se pot inregistra si valori de 25 mm, acestea reprezentand maxime ce se pot produce sub forma de aversa in toate lunile anului.

In timpul perioadei de observatie, precipitatiile au fost foarte reduse in largul Marii Negre.

Prezenta precipitatiilor in perimetrul EX-30 Trident a fost redusa si slab cantitativa. In toata aceasta

perioada, in data de 19 august s-au semnalat cantitati mari de precipitatii, in restul perioadei mai-

octombrie, au fost alte 5 zile prezentand catitati reduse de precipitatii.

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

35

No

iem

bri

e

Fe

bru

ari

e

Ma

i

Au

gu

st

Oct

om

bri

e

Te

mp

era

tura

°C

LUNA

Variatia temperaturii Noiembrie 2014-Octombrie 2015




of 182

Figura 17. Precipitatii deasupra M.Negre, 28.06.2016 (sursa: www.poseidon.hcmr.gr)

Vantul

Datele despre intensitatea si directia vantului au fost furnizate de site-ul de specialitate

PassageWeather.com, inregistrarile si datele provenind de la Laboratorul de Cercetare Naval, Statele

Unite ale Americii (http://www.nrl.navy.mil/)

Datorita conditiilor particulare, lunile cu intensitati mai mari din punct de vedere a vitezei

vantului nu prezinta un model standard. Datorita zonei deschise si a directiilor diferite a curentilor de aer

prezenti in zona perimetrului EX-30 Trident, valorile medii difera intr-un mod imprevizibil, nefiind posibila

prognozarea lunara a vantului.

Astfel lunile august si septembrie 2015 au prezentat valoriile medii cele mai mari ale intensitatii

vantului (18.3 respectiv 19 km/h).

Directia predominanta a vantului a fost din directia NE. In luna mai, directia vantului a fost S-SE,

ulterior fiind predominant din directia N-NE si N-E (tabelul 16).

Intensitati mari ale vantului au fost inregistrate in luna septembrie (57 km/h) si august (42 km/h).

Valori mari ale vitezei vanturilor au provenit si din directia V-NV si S-SV (figura 18).

In sezonul rece al perioadei monitorizate, s-au inregistrat doua intervale semnificative din punct

de vedere climatic: perioada inceputului iernii: noiembrie - ianuarie, in care nu atat temperaturile

scazute, cat gradul de agitatie al marii (valurile) si intensitatea vantului au fost cele care au generat

conditii specifice de mediu, si martie-aprilie , in care s-a constatat o schimbare a regimului vanturilor si

implicit a valurilor, in sensul ca directia dominanta a vanturilor a fost schimbatoare si acest fapt a permis

instalarea unor perioade de calm, cu valuri mici sau chiar de loc.

Inca de la debutul lunii noiembrie au fost inregistrate zile cu conditii de furtuna, fiind consemnate

3 perioade de furtuna (Fig. 18), din care cea mai lunga fiind inregistrata in intervalul 19-25 noiembrie, in

care inaltimea valurilor a variat intre 2-4 m iar intensitatea vantului a depasit 38-40 km/h (Fig. 18).

In luna decembrie vantul a avut in mod constant o directie dominanta N/NV iar valurile au fost

prezente (1-2 m), spre sfarsitul lunii inregistrandu-se si temperaturi negative (pana la -120C, Fig. 19).

In luna martie, regimul termic a crescut, osciland intre 10-12 0C, valuri fiind inregistrate in primele

zile a lunii (5-6 m), directia dominanta a vantului N/NE (Fig. 19).


TITULAR PROIECT

Figura 18. Viteza si directiile predominanate ale vantului in perioada

Figura 19. Marea Neagra, directia vantului 28.06.2016 ( sursa: www.poseidon.hcmr.gr

SW

SWW

W

NWW

NW

Intensitatea si directia vantului




Viteza si directiile predominanate ale vantului in perioada noiembrie 2014 -octombrie 2015, perimetrul EX

Marea Neagra, directia vantului 28.06.2016 ( sursa: www.poseidon.hcmr.gr

0

5

10

15

20

25N

NNE

NE

NEE

SEE

SE

SSE

S

SSW

NNW

Intensitatea si directia vantului

Marii Negre”©

ȘTI

of 182

brie 2015, perimetrul EX-30 Trident

Marea Neagra, directia vantului 28.06.2016 ( sursa: www.poseidon.hcmr.gr)

NEE

E

SEE




of 182

3.3.2 Pronozarea impactului asupra componentei de mediu aer

Achizitia de date electromagnetice utilizeaza echipamente amplasate direct in apa la o adancime

incepand de la 300 m spre 1200 m, motiv pentru care asupra aerului nu se exercita niciun impact.

Singurele surse de emisii pe durata achizitiei de date le constituie consumul de combustibil la

bordul navei. Cantitatea de emisii depinde in mare masura de calitatea combustibilului utilizat (vezi

sectiunea 1.7.4).

Nava angajata in efectuarea lucrarilor detine certificarea internationala de prevenire a poluarii

aerului, conform cu Regula 6 MARPOL 73/78, iar la mobilizarea pe mare, toate echipamentele si masinile

ce produc emisii atmosferice sunt verificate pentru conformarea cu standardele corespunzatoare.

Impactul transfrontiera – activitatile preconizate in derularea proiectului nu sunt de natura sa

generee un impact transfrontiera asupra componentei de mediu AER.

Avand in vedere gradul de dispersie al poluantilor in atmosfera, apreciem ca impactul emisiilor

atmosferice va fi neglijabil.

3.3.3 Masuri de diminuare a impactului

Desi, cantitatile de emisii produse de dotarile si instalatiile specifice navei se incadreaza in limitele

admisibile impuse de legislatie, motiv pentru care nu sunt necesare instalatii pentru retinerea si dispersia

poluantilor in atmosfera, totusi, se pot face cateva recomandari:

• mentinerea echipamentelor generatoare de emisii in stare buna de functionare si operare;

• nedepasirea perioadei de lucru prognozata;

• mentinerea in stare buna de functionare a sistemelor de protectia contra incendiilor;

• Utilizarea unui combustibil corespunzator ISO 8217: 1996 si cu un continut redus de sulf, in

conformitate cu prevederile HG 346/2016, privind limitarea continutului de sulf din

combustibili lichizi.

3.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI

3.4.1 Caracteristici generale de geologie si geomorfologie

Marea Neagra reprezinta un bazin Cretacic- Tertiar, alcatuit din doua sub-bazine separate printr-o

creasta mediana cu orientare NW-SE (ridicarea centrala a Marii Negre sau ridicarea Andrusov).

Cele doua sub-bazine au o istorie geologica si cinematica diferita. Bazinul vestic, avand crusta

oceanica, are o cuvertura cvasiorizontala de sedimente Albian-Cuaternare de 3000 m grosime32. Bazinul

estic, cu orientare N-V, prezinta o crusta continentala subtiata sau chiar crusta oceanică, acoperită de

aproape 10.000 m de sedimente, intersectate de numeroase falii.33

32

Finetti et al., 1988; Okay et al., 1994. 33

Okay & Görür, 2004.




of 182

Figura 20. Schita tectonica a Regiunii Marii Negre (dupa Dinu et al., 2003, Panin et al., 1994) Legenda 1.Tarm Orogen, 2- Falie

gravitationala a riftului, 3-Falii majore de prabusire, 4-Falii majore, 5-Limite ale depresiunilor si/sau crestere, 6- Zone lipsite de

crusta granitica, 7-Cruste subtiate

Bazinul Marii Negre poate fi divizat in patru zone fiziografice: platforma continentala (29,9% din

suprafata totala a marii), abruptul, (27,3%), bazinul de adancime (30,6%) si campia abisala (12,2%, fig.21).

Una dintre trasaturile fiziografice cele mai proeminente este o platforma continentala intinsa (cu

adancime mai mica de 200 m), in zona de N-V a Marii Negre (aproximativ 25% din suprafata totala a

marii).

Figura 21. Zonele geomorfologice ale Marii Negre (dupa Panin & E. and G. Ion, 1997) Legenda: 1-Platforma continentala, 2-

abruptul, 3-bazinul de adancime, 3a-complexe de mare adancime, 3b-pragul de adancime, 4-campia abisala, 5-paleo-canale pe

platforma continentala, umplute cu sedimente fine, recente si din Holocen, 6-principalele vai-canioane submarine, 7-paleo-

faleza din apropierea fracturii platformei, 8-zone de fractura aparute in morfologia de adancime.




of 182

Platforma continentala romaneasca cuprinde 23.700km2 (5,7% din Marea Neagra) socotiti de la

limita tarmului , ceea ce reprezinta 1/6 din totalul selfului Marii Negre, sau 1/10 din suprafata tarii. In

mod obisnuit, se considera platforma continentala campia submersa care incepe de la limita plajei

submerse , adica de la -7m la -10m. Include , astfel si versantul litoral (-7m la -20m) si glacisul litoral (pana

la -25 m – 45 m), iar in nord si prodelta (pana la -55 m).

In unele lucrari din literatura de specialitate, aceasta parte este asimilata cu sectorul intern al

selfului, acela influentat de factorii continentali: sediment terigene, transportul sedimentelor aluvionare,

actiunea curentilor, structura si textura sedimentelor, salinitatea si temperatura apei, etc.

Platforma Continentala a Marii Negre, prin definitie, este prelungirea unitatilor geostructurale

limitrofe sub apele marii. Această prelungire da o prispa (self) cu latime variabila, care urmareste tot

tarmul Marii Negre constituind Platforma Continentala care, la randul ei, inconjoara o zona mediana mult

mai adanca dar care, este compartimentata de o ridicare medianain doua depresiuni, una estica si alta

vestica.

Despre originea acestor doua depresiuni foarte adanci nu se stie prea mult. Cei mai multi geologi

estimeaza ca depresiunea vestica ar avea un substrat de origine oceanica.

Revenind si limitandu-ne la litoralul romanesc, se poate spune ca Platforma Continentala

romanească se extinde spre est pana la povarnisul continental care, prin partea sa bazala, ia contact cu

substratul presupus de origine oceanica. Suprafaţa zonei de self pana la marginea superioara a

povarnisului (care se gaseste la o adancimea de 130 m) are o latime de 130-150 km fiind mai larga in

partea de sud.

Din punct de vedere structural, Platforma Continentala romaneasca reprezinta prelungirea

unitătilor dobrogene. Se intelege deci ca Platforma Continentala romaneasca nu se individualizeazaca o

unitate de platformă tipica, ci este o arie consolidata cu soclu heterocron care s-a individualizat ca unitate

geostructurala distincta atunci cand spatiul submers a inceput sa evolueze unitar. In timp, acest moment

s-ar plasa in Neocretacic (la limita Turonian/Senonian), pe alocuri putand cobori chiar in Albian. Cu alte

cuvinte, Marea Neagra s-a format si a evoluat ca atare incepand din Neocretacic.

Stratigrafie si litofaciesuri

In acceptul ca Marea Neagra s-a format si a evoluat ca atare incepand din Neocretacic, in

Platforma Continentala romaneasca se disting doua etaje structurale: un prim etaj constituie

fundamentul preeuxinic incluzand soclul cutat şi cuvertura sa preeuxinica. Al doilea etaj structural îl

constituie învelişul sedimentar euxinic incluzând depozite care încep cu cele neocretacice pana la cele

cuaternare.




of 182

Figura 22. Stratigrafie Marea Neagra

Fundamentul preeuxinic

Fundamentul preeuxinic al Platformei Continentale romanesti include formatiunile geologice si

structurile realizate inante de schitarea Marii Negre. Acestea reprezinta de fapt prelungirea in acvatoriu a

Platformei Sud-Dobrogene, a Masivului Central-Dobrogean si a Structogenului Nord-Dobrogean.

Fundamentul preeuxinic sud-dobrogean

Acesta este constituit din prelungirea soclului eoproterozoic sud-dobrogean si a cuverturii

sedimentareneocretacice; se delimiteaza la sud de prelungirea faliei Palazu; intinzandu-se si in apele

teritoriale bulgare pana la prelungirea faliei Fierbinti; spre vest limita este data de linia tarmului; iar spre

est se intinde pana la baza taluzului (povarnisul continental) unde ia contact cu crusta bazaltica a

depresiunii vestice din Marea Neagra.

Fundamentul preeuxinic central-dobrogean

Fundamentul preeuxinic cadomian al Platformei Continentale este constituit din prelungirea

formatiunii sisturilor verzi central-dobrogene si cuvertura lor sedimentara; este cuprins intre prelungirea

celor doua falii cunoscute (Palazu si Peceneaga-Camena). La vest si la est limita este data de tarm si

respectiv de limita cu crusta bazaltica de la baza taluzului.

Desi, in unele interpretari, falia Peceneaga-Camena s-ar uni cu falia Palazu inchizand astfel

extinderea soclului cadomian, este mai probabil ca cele doua falii se prelungesc in Platforma Continentala

incat soclul cadomian ia contact cu crusta bazaltica din substratul depresiunii vestice din Marea Neagra.

Cuvertura neocretacica, pe langa depozitele carbonatice cunoscute din Dobrogea centrala,

include si depozite predominant evaporitice (anhidrite, gips, sare gema), revenind Neocomianului.

Acestora li se adauga depozite carbonato-ruditice si depozite grosiere revenind Aptianului. Cuvertura

neocretacica, pe langa depozitele carbonatice cunoscute din Dobrogea centrala, include si depozite

predominant evaporitice (anhidrite, gips, sare gema), revenind Neocomianului. Acestora li se adauga

depozite carbonato-ruditice si depozite grosiere revenind Aptianului.




of 182

Fundamentul preeuxinic nord-dobrogean

Reprezinta prelungirea structurilor nord-dobrogene sub apele Marii Negre. Acestea sunt

delimitate la sud de prelungirea faliei Peceneaga-Camena, iar la nord de prelungirea faliei Trotusului. De

fapt, intre limitele aratate, se intalnesc numai structurile unitatilor Tulcea si ale zonei Carjelari-Camena;

lipsesc acelea ale unitatilor Macin si Niculitel. Prin foraje s-au intalnit formatiunile cunoscute din

Dobrogea de Nord, pana la Triasic inclusiv. Jurasicul are o raspandire generala fiind predominant detritic,

iar in partea sudica se intalnesc si produsele unui vulcanism bimodal de tipul acelora din zona Carjelari-

Camena. Se mai intalnesc si depozite detritice neocomiene si barremian-aptiene care nu au corespondent

in zona Tulcea.

Figura 23. Depresiuni Marea Negra

Invelisul sedimentar euxinic

Acesta include formatiunile care au luat nastere dupa individualizarea Marii Negre si conturarea

acesteia ca bazin de acumulare. Momentul formarii Marii Negre, asa cum s-a amintit, se considera a fi

limita dintre Turonian si Senonian pentru ca, incepand cu acest moment, acumularile au capatat o

grosime foarte mare si uniformă si o omogenitate litofaciala foarte constanta in timp, pe toata aria

selfului.

Sedimentarul euxinic muleaza un paleorelief eocretacic si corespunde intarvalului de timp

Senonian-Cuaternar; insa nu constituie o suita sedimentara neintrerupta. Se cunoaste o discontinuitate

majora corespunzatoare Miocenului inferior. Acest fapt face ca an cuprinsul cuverturii euxinice sa se

delimiteze doua cicluri de sedimentare majore: un ciclu Senonian-Paleogen si un altul Badenian-

Cuaternar; se mai recunoasc si alte discontinuitati insa de mica amploare.

Ciclul Senonian - Paleogen. Acesta are dezvoltarea mai completa in partea sudica a zonei de self si

include o suita de formatiuni predominant detritice-argiloase, care se incheie cu sisturi argiloase,

bituminoase, de tipul disodilelor, atribuite Oligocenului. In general, continutul in alge, spongieri,

foraminifere, indica pentru depozitele acestui ciclu apartenenta la intervalul Neocretacic-Paleogen. Cele

din partea nordica si centrala ar putea cobori chiar si in Albian.

Ciclul Badenian – Cuaternar. Acesta debuteaza prin depozite marnodetritice si subordonat calcare

micritice cu Spiratella sp., revenind Badenianului superior. Sarmaţianul este de asemenea preponderent




of 182

argilos-siltic. Pontian-Romanianului revin depozite detritice, adesea preponderent grosiere; subordonat

se intalnesc marne cu Phyllocardium sp.,Viviparus sp., Didacna sp etc. Cuaternarului ii revin prundisurile,

nisipurile si malurile cele mai recente precum si depozitele loessoide. De remarcat este omogenitatea

litofacială a intreg ciclului Badenian-Cuaternar pe toată suprafata selfului romanesc; aceasta uniformitate

de fapt a inceput inca din Oligocen.

Evolutie si tectogeneza

Selful romanesc, pana spre sfarsitul Jurasicului si chiar pana spre sfarsitul Eocretacicului, apartinea

unei arii continentale mult mai intinse care, la randul ei, era formata din mai multe unitati structurale.

Spre sfarsitul Eocretacicului, aceasta arie continentala a suferit o fracturare profunda creandu-se una sau

doua zone depresionare de tip graben-rift din care a evoluat Marea Neagra.

Asupra originii acestor zone depresionare s-au emis diverse ipoteze, insa fara o argumentare

bazata pe elemente cat de cat concludente. Cei mai multi dintre cercetatori admit ca substratul

depresiunii vestice din Marea Neagra ar fi de origine oceanica. Prin urmare, aceasta ar fi rezultat in urma

evolutiei unuia din rifturile amintite.

Fara a intra în detalii, trebuie amintit ca, spre sfarsitul Jurasicului, la marginea sudica a

Structogenului Nord-Dobrogean, in lungul faliei Peceneaga-Camena, s-a format si a evoluat un graben-rift

in care s-a desfasurat si o activitate vulcanica bimodala. Asemenea vulcanite se gasesc si in acvatoriu in

prelungirea zonei Carjelari-Camena; se poate presupune ca acest graben-rift nu este strain de aparitia si

evolutia Marii Negre care si-ar avea inceputul chiar din Neojurasic. Cert este ca, odata cu aparitia

depresiunii graben-rift, marginea estica a unitatilor dobrogene a suferit o puternica fracturare

distensionala creandu-se un sistem de falii, printre care falia est-moesica, falia est- Caliacra, aproximativ

perpendiculare pe sistemul de falii crustale (Palazu, Peceneaga- Camena etc.).

Acest fapt a determinat compartimentarea intregii arii in mai multe blocuri care s-au miscat

diferentiat atat pe verticala cat si pe orizontala, insa tendinta generala a fost de afundare accentuata spre

est.

In felul acesta, spre sfarsitul Eocretacicului s-a creat un paleorelief pronuntat, delimitandu-se zone

depresionare ca: depresiunea Eforie, depresiunea Istria si zone de ridicare. Acestea din urma adesea se

aliniaza dand un prag euxinic. Incepand din Neocretacic, acumularile constituind sedimentarul euxinic

muleaza paleorelieful eocretacic.

In timpul acumularii cuverturii sedimentare euxinice, regiunea a fost afectata de miscari

epirogenetice care adesea au atins cote pozitive incat procesul de sedimentare care a generat cuvertura

euxinica a cunoscut mai multe intreruperi: dar, in ansamblu, miscarile epirogenetice au fost prepoderent

negative asigurand astfel permanenta acvatoriului Mării Negre si extinderea acestuia asupra selfului.

Seismicitatea in Marea Neagra

Cu privire la seismicitatea Dobrogei si a Marii Negre, trebuie notat faptul ca, majoritatea

cutremurelor dobrogene şi pontice sunt de tip crustal, sesizabile la adancimi in scoarta intre 5-60 km, in

Marea Neagra fiind semnalate, ocazional, si cutremure adanci, dar de magnitudini mici.

Desi inregistrarile seismologice au condus la localizarea mai multor epicentre in Dobrogea, atat in

partea sa nordica, cat si in centru si in regiunea sudica, cele mai importante cutremure au fost generate in

doua arii epicentrale diferite: zona Dobrogei de Nord si zona litorala din sudul Dobrogei, la sud de

Mangalia, pana in zona de la est de capul Shabla (Bulgaria).




of 182

Cateodata, in cazul seismelor focare submarine (cum au fost cele localizate la est de capul Shabla),

s-a produs valuri de tip tsunami, cu inaltimea de circa 4 metri, dislocari de maluri si alte fenomene

geomorfologice locale.

Recent, pe baza adancimii focarelor seismelor, la care s-au adaugat pozitiile epicentrelor si zonele de

falii active, Diaconescu & Malita (2006) au delimitat principalele surse seismice din zona Marii Negre:

Dobrogea Nord (S1), Sursa central si sud dobrogeana (S2), Shabla (S3), Istanbul (S4), Falia Nord Anatoliana

(S5), Georgia (S6), Novorossjsk (S7), Crimeea (S8), West Black Sea Fault (S9) si Mid Black Sea ridge (S10).

Aceste surse seismice au valori ale magnitudinii cuprinse posibile intre 4.3 (Mwp) in Bazinul vestic al

Marii Negre si 7.2 (Mwp) la Shabla (Bulgaria)

Rezumand, Dobrogea si Marea Neagra se caracterizeaza in general prin activitate seismica moderata

(M = 5-5,5), definita prin cutremure crustale, de mica adancime. De regula, seismele locale nu au

magnitudini mari, dar pot fi resimtite mai intens în zonele lor epicentrale.

In zona litorala a Dobrogei de Sud si cu deosebire in zona Shabla-Kavarna (Bulgaria), se pot produce

si cutremure majore, cu urmari distrugatoare si care pot determina formarea de valuri seismice de tip

tsunami, cu efecte locale la Mangalia si Shabla.

Astfel de evenimente sunt insa foarte rare, ele aparand, in medie, la intervale de 300-500 de ani.

Tabel 13. Zonele cu potential seismic sunt relevate in tabelul de mai jos:

Sursa Magnitudine

maxima observata

(Mw)

Magnitudine

maxima posibila

(Mwp)

(S1) Nord Dobrogea 5.1 5.4

(S1) Sursa seismica- sudica dobrogeana 4.2 4.5

(S2) Shabla( sursa seismic Dobrogea) 7.1 7.2

(S3) Istanbul 5.0 5.4

(S4) Falia Nord Anatoliana 6.1 6.2

(S5) Georgia 5.8 6.0

(S6) Novorossjsk 5.5 5.9

(S7) Crimeea 6.5 6.7

(S8) West Black Sea Fault 4.1 4.3

(S9) West Black Sea ridge 4.6 4.9




of 182

Figura 24. Pozitionarea zonelor cu grad de seismicitate ridicat in bazinul Marii Negre

Se constata faptul ca, amplasamentul propus pentru desfasurarea proiectului se situeaza in afara

limitelor zonelor cu potential seismic.

3.4.2 Caracterizarea sedimentologica in zona amplasamentului propus

Cercetari si investigatiile anterioare intreprinse in cadrul Blocului EX-30 Trident au relevat faptul ca,

sedimentele de suprafata la nord de zona de studiu sunt in mare masura namol/ argila (peste 96%), cu

dimensiuni medii ale granulatiei de aproximativ 10 um la 20 um (Wijsman, 2003). Datele din zona de sud

a Marii Negre (desi aflata la o oarecare distanta), arata, de asemenea, prezenta unui namol fin intr-o

proportie foarte ridicata in cadrul distribuției de particule (Ergin, 1992).

Rezultatele testelor efectuate in zona de interes a studiului indica faptul ca, in zona stratul de

suprafata al sedimentelor este foarte moale, format din depozite de nisip malos sau argila si rareori apar

fragmente de scoici, material organic si nisip (Gardlline Marine Sciences UK, mai 2014).

In urma analizei carotelor prelevate din zona de studiu, s-a constatat faptul ca, stratul sedimentar

devine mai rezistent odata profunzimea substratului, prefigurandu-se urmatorul profil :

Tabel 14. Caracteristicile pedologice

Sectiune Descriere

0 – 48 m o stratificare extrem de scazuta, preponderent argile prafoase cu

rezistenta scazuta

48 – 63 m depozite compactate, formate din argila (pietrificata) si aluviuni

(pietrificate).

63 m + depozite de argilite cu nisip posibile marne localizate


TITULAR PROIECT

Sedimentele sunt declarate ca fiind de origine fluviala

Cuaternarului terțiar (Gardlline Marine Sciences UK

3.4.3 Impactul prognozat asupra stratului sedimentar

Nu se preconizeaza un impact asupra caracteristicilor pedologice ale s

in zona studiata la adancimi cuprinse intre

Modificarile care pot interveni in chimismul apei de adancime ca urmare a reactiei de electroliza,

pot conduce insa la modificari in parametrii fizico

urmare a tendintei de sedimentare

Dar, tinand cont de adancimea la care se afla stratul sedimentar

Marii Negre privind stratificarea pe verti

adancime, care urmeaza o directie gene

aceste modificari sunt de natura sa genereze un impact

Apreciem ca aceste modificar

iar in cele din urma, dupa diluarea suficienta, cererea naturala de clor a apei de mare si a sedimentelor,

vor indeparta clorul prin reactiile de oxidare, fapt ce denota un caracter te

Astfel, natura impactului asupra calitatii sedimentelor marine este minor, temporar si reversibil.

clay/argillaceous

siltstone




Sedimentele sunt declarate ca fiind de origine fluviala (din fluviile Dunare si Nipru), d

Gardlline Marine Sciences UK, mai 2014).

Figura 25. Stratigrafia litologica a zonei de studiu

mpactul prognozat asupra stratului sedimentar

Nu se preconizeaza un impact asupra caracteristicilor pedologice ale stratului sedimentar, situat

in zona studiata la adancimi cuprinse intre -600 – 1200 m.


la modificari in parametrii fizico – chimici ai stratului sedimentar de suprafata

urmare a tendintei de sedimentare a compusilor organici si anorganici rezultati.

inand cont de adancimea la care se afla stratul sedimentar (-600

Marii Negre privind stratificarea pe verticala a maselor de apa, cat si directia curentilor marini de

o directie generala de la nord la sud, datorita unghiului pantei fundului marii

aceste modificari sunt de natura sa genereze un impact minor.

Apreciem ca aceste modificari vor avea loc pe durata scurta a expeditiei pentru achizitia datelor,


vor indeparta clorul prin reactiile de oxidare, fapt ce denota un caracter temporar


limestone

clayly limestone

marl

calcareous clay

clay/argillaceous

Legend:

Marii Negre”©

ȘTI

of 182

(din fluviile Dunare si Nipru), de varsta

tratului sedimentar, situat


tului sedimentar de suprafata, ca

600 -1200m), particularitatile

cat si directia curentilor marini de

unghiului pantei fundului marii,

i vor avea loc pe durata scurta a expeditiei pentru achizitia datelor,


mporar al impactului.


volcanic rocks

sand, sandstone




of 182


genereze un impact transfrontiera asupra acestei componente de mediu .

Masuri de diminuare a impactului prognozat

• Incadrarea in perioada planificata pentru executiei operatiunilor de achizitie a datelor aprobata

prin Acordul de mediu;

• Monitorizarea permanenta a indicatorilor de calitate ai sedimentelor marine.

3.4.4 Impactul prognozat asupra subsolului

Lucrarile de prospectiune nu vor produce un impact negativ asupra structurii subsolului si nici nu

vor cauza un risc seismic.Motiv pentru care nu sunt necesare masuri speciale de protectie a acestei

componente.


generee un impact transfrontiera asupra acestei componente de mediu.




of 182

3.5 BIODIVERSITATEA

3.5.1 Consideratii generale privind biodiversitatea Marii Negre

Amplasamentul proiectului propus in cadrul Blocului Ex-30 Trident este localizat in partea de vest a

platoului continental al Marii Negre,pozitia sa il situeaza la limita nord-estica a zonei de interes economic

exclusiv a Romaniei, in afara limitelor ariei de protectie avifaunistica ROSPA 0076 „Marea Neagra”, a

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii dar si a ROSCI 0311 “ Canionul Viteaz”.

Figura 26. Pozitionarea perimetrului de achizitie a datelor CSEM fata de ariile naturale protejate

Adancimea marii in zona de interes a proiectului este de peste 600m (intre 600 si 1200 m

adancime). In ceea ce priveste habitatele prezente, zona de interes se afla in zona abruptului continental,

asadar, caracteristic acestei zone, principalul etaj din structura biotopului este etajul azoic.

Acest etaj este ultimul din cele sase prezente in ecosistemul Marii Negre (Supralitoral, Mediolitoral,

Infralitoral, Circalitoral, Periazolic, Azoic), incepand de la adancimea de -150-200 m si coborand pana la

adancimea maxima a Marii Negre, respectiv 2.212m.

Zona propusa pentru desfasurarea proiectului nu se suprapune peste niciunul dintre habitatele

de interes comunitar, prezentate in tabelul 19.

Dintre toate habitatele de interes comunitar care se intalnesc in zona marina romaneasca, numai

habitatul 1180 - Structuri submarine create de scurgeri de gaze intruneste conditiile de batimetrie,

existand posibilitatea ca acest habitat sa apara la adancimi situate la peste 200 m adancime, insa nu a fost

citat de literatura de specialitate si nici identificat pana in prezent pentru perimetrul de interes.




of 182

Tabel 15. Habitatele de interes comunitar care se intalnesc in zona marina romaneasca (Gafta si Mountford, 2008)

Denumire habitat

Cod

Natura

2000

Caracterizare a habitatului in functie de

zonarea batimetrica

Pozitia fata de zona

analizata

Bancuri de nisip

acoperite permanent

de un strat mic de apa

de mare

1110 Habitat ce apare pe funduri nisipoase,

permanent imersate, aflate intre

izobatele de 1 si 20 m.

Habitatul nu se afla in

zona de interes a

proiectului

Nisipuri fine de mica

adancime la nord de

Constanta

1110-3 Habitat prezent intre Sulina si nordul

Capului Midia, in dreptul plajelor, la

adancimi cuprinse intre linia de spargere

a valurilor si izobata de 5-6 m.


zona de interes a

proiectului

Nisipuri grosiere şi

pietrişuri mărunte

bătute de valuri

1110-5 Habitatul caracteristic pentru baza

digurilor in zona litoralului romanesc si

zonele adapostite din cadrul incintelor

portuare.


zona de interes a

proiectului

Nisipuri maloase si

maluri nisipoase

bioturbate de

Upogebia

1110-8 Habitatul caracterizat prin funduri

sedimentare maloase sau nisipoase,

aflate la adancimi cuprinse intre 10 si 30

m pe toata platforma continentala.


zona de interes a

proiectului

„Camca” de la gurile

Dunarii

1110 -7 Habitatul este caracteristic exclusiv zonei

de nord a litoralului, in dreptul gurilor

Dunarii, pe funduri sedimentare

nisipoase unde se acumuleaza cantitati

mari de suspensii de origine vegetala ce

se descompun in conditii de hipoxie sau

anoxie.


zona de interes a

proiectului

Estuare 1130 Habitat intalnit doar in dreptul gurilor

Dunarii, in zona baii Musura, a baii

Sahalin. Se extinde spre larg pe platforma

continentala pana la izobata de 20 m.


zona de interes a

proiectului

Nisipuri mediolitorale 1140-3 Habitat de tip ecotonal, situat pe linia de

spargere a valurilor.


zona de interes a

proiectului

Melele si golfuri 1160 Habitat de mica adancime, in zone

adapostite ale coastei.


zona de interes a

proiectului

Nisipuri maloase in

zone adapostite

1160 -1 Habitat, situat la circa 3 m adancime, in

baile Musura si Sacalin din dreptul Deltei

Dunarii.


zona de interes a

proiectului

Recifi biogenici de

Ficopomatus

enigmaticus

1170-1 Habitatul localizat in ape adapostite, in

porturi sau in canalele de legatura dintre

mare si delta.


zona de interes a

proiectului




of 182

Recifi biogenici cu

Mytilus

galloprovincialis

1170-2 Habitat localizat intre 35 si 60 m

adancime, fiind raspandit pe toata

lungimea litoralului..


zona de interes a

proiectului

Structuri submarine

create de scurgeri de

gaze

1180 Habitat prezent pe toata lungimea

litoralului, dar reprezentat mai bine in

dreptul gurilor Dunarii. Habitatul este

constituit din placi de gresii carbonatate

incepand cu izobata de 10 m si sub forma

de coloane drepte sau ramificate

incepand cu izobata de 40 m.

Habitatul nu a fost

identificat in zona

perimetrului de

explorare EX-30

Trident

Pesteri marine total

sau partial submerse

8330 Habitatul apare doar in sudul litoralului,

in zone cu faleze stancoase


zona de interes a

proiectului

Din punct de vedere al biodiversitatii, pot fi intalnite tranzitoriu specii de interes comunitar listate

in anexele OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate:

• Anexa 3 Specii de plante si de animale de interes comunitar a caror conservare necesita

desemnarea ariilor speciale de conservare (SCI) si a ariilor de protectie speciala

avifaunistica (SPA)

• Anexa 4A Specii de interes comunitar. Specii de animale care necesita o protectie stricta

• Anexa 4B Specii de interes national. Specii de animale care necesita o protectie stricta

• Anexa 5A Specii de interes comunitar. Specii de animale de interes comunitar, cu exceptia

pasarilor, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management

In tabelul 16 sunt prezentate speciile pentru fiecare grup de organisme impreuna cu categoria in

care sunt listate.

Tabel 16. Specii de interes comunitar in zona Marii Negre

Grup Denumire stiintifica Denumire populara Categorie

Pisces / Pesti

Alosa pontica Scrumbia de Dunare Anexa 3, Anexa 5A

Alosa caspia caspia Rizeafca Anexa 3, Anexa 5A

Acipenser sturio Sturionul de Atlantic Anexa 4A, Anexa 5A

Acipenser sp. Pastruga, Cega, Sturion, Nisetru Anexa 5A

Aves / Pasari

Larus melanocephalus Pescarusul cu cap negru Anexa 3

Larus genei Pescarusul cu cioc subtire Anexa 3

Larus minutus Pescarusul mic Anexa 3

Stercorarius sp. Lupii de mare Anexa 4B

Mamalia (Cetacea) / Tursiops truncatus Afalinul Anexa 3, Anexa 4A




of 182

Mamifere acvatice Phocoena phocoena Marsuinul Anexa 3, Anexa 4A

Delphinus delphis Delfinul comun Anexa 4A, Anexa 4B

Cetaceele sunt reprezentate de cele trei specii de delfini - Tursiops truncatus si Phocoena phocoena

care apar pe Anexa 3 si Anexa 4 a OUG 57/2007 si Delphinus delphis care apare pe Anexa 4 si Anexa 4B a

OUG 57/2007.

Speciile de pasari sunt reprezentate de trei specii de pescarusi - Larus melanocephalus, Larus genei,

Larus minutus – toate incluse pe Anexa 3 a OUG. 57/2007 si Stercorarius pomarinus inclus pe Anexa 4B a

OUG 57/2007.

Toate cele patru specii sunt specii tipic marine, care apar foarte rar in zona, datorita distantei mari

fata de tarm. In plus, Stercorarius pomarinus, lupul de mare, apare intamplator la litoralul romanesc,

fiind o specie caracteristica zonelor oceanice din nordul si nord-vestul Europei.

Acipenser sturio (Sturionul de Atlantic sau Sipul) apare accidental in zona, intrucat ca si celelalte

specii de acipenseride, se hraneste pe fundurile sedimentare cu populatii de bivalve si polichete din zona

platformei continentale, zona aflata la mare distanta de amplasamentul proiectului.

Din punct de vedere al biotei marine, zona pelagica este caracterizata la suprafata de conditii oxice

si fotice care se altereaza direct proportional cu adancimea, in vreme ce domeniul bental prezinta

exclusiv conditii anoxice, neoferind suportul necesar dezvoltarii organismelor.

3.5.2 Biodiversitatea marina din zona amplasamentului si adiacent

Diversitatea specifica este corelata cu caracteristicile biotopului, de caracteristicile biocenozelor si

de complexitatea relatiilor trofice din cadrul ecosistemelor. Biodiversitatea are doua elemente

componente: diversitatea specifica si diversitatea habitatelor.

Biodiversitatea, din punctul de vedere al cunoasterii stiintifice fundamentale, reprezinta

diversitatea modulelor trofo-dinamice la care se adauga diversitatea de specii din cadrul fiecarui modul

trofo-dinamic, incluzand si diversitatea genetica, din interiorul fiecarei specii.

In ceea ce priveste studiul acesta de caz, masurarea biodiversitatii s-a realizat in zona pelegiala,

studii asupra domeniului bental nefiind justificate datorita adancimii la care se gaseste locatia si a

caracteristicilor cu totul particulare ale bazinului Marii Negre (la adancimi mai mari de -120-150 m fiind

consemnata zona anoxica, “lipsita de viata”, datorita dezvoltarii stratului de apa cu hidrogen sulfurat).

Observatiile și colectarile probelor au fost efectuate in cadrul programului de monitorizare a

ecosistemului marin din zona Blocului EX-30 Trident, in perioada noiembrie 2014-octombrie 2015.

Planificarea programului de prelevare a probelor

Pentru a surprinde complexitatea sistemelor ecologice, dinamica populatiilor studiate, pentru a

descrie starea structurala şi functionala a unui sistem dat sau pentru a delimita o stare de tranzitie si a

identifica factorii ecologici responsabili de acea stare, se impune o planificare a programului de colectare

a datelor in functie de perspectiva ipotezelor de lucru formulate si a rezultatelor asteptate, (Fig. 27); un

astfel de proces poate fi prezentat sumar prin urmatorii pasi:

• obiectivele specifice si scopul proiectului

• alegerea metodologiei utilizate pentru indeplinirea obiectivelor;

• colectarea informatiilor adecvate;




of 182

• analiza rezultatelor obtinute.

Acesti pasi sunt strans interconectati intre ei, iar procesul in sine se comporta ca o balanta delicata

– osciland intre idealurile statistice, metodele si tehnicile de masurare, hazardul din natura si resursele

disponibile.

Figura 27. Schema logică de realizare a unui program de investigare a sistemelor ecologice (Sursa: Paraschiv)

Astfel, pentru activitatea de colectare a datelor pentru zona Blocului EX-30 Trident, a fost elaborat

programul care implica efectuarea observatiilor directe asupra avifaunei si mamiferelor marine (cu

ajutorul binoclului si a aparatului de fotografiat) cat si a colectarii probelor biologice din plancton si

sedimente marine (Fig. 28).

Figura 28. Categorii de date si observatii incluse in programul de colectare a datelor (Sursa: Paraschiv)

soluţii pentru management

Model conceptual de abordare a problematicilor demersului ştiinţific

Stabilirea obiectivelor

ANALIZA OBIECTIVĂ A DATELOR Compararea cu starea reală şi identificarea

lacunelor; Dezvoltarea unui

program specific şi a alternativelor;

Deplasări în teren în scop

prospectiv

Alcătuirea unei baze de date

Documentaţie pe baza literaturii de specialitate

Baza teoretică a studiilor de ecologie

COLECTAREA DATELOR

DIN TEREN

Observații directe asupra avifaunei si a

mamiferelormarine

Colectarea probelor biologice din pelagial

Fitoplancton Zooplancton

PROCESAREA

Colectarea

probelor de

sedimente marine




of 182

Marimea unitatii de proba

Prin unitate de proba se intelege o unitate de suprafata/volum prelevata din mediu printr-o

singura actionare a unui dispozitiv de prelevare, iar notunea de marime a probei va fi folosita pentru a

desemna numarul de unitati de proba care sunt prelevate la un moment dat.

Unitatile de proba trebuie:

• sa fie alese astfel incat toate punctele habitatului investigat sa aiba sanse egale de a fi selectate;

• sa fie in concordanta cu dimensiunile indivizilor populatiilor analizate;

• sa tina seama de efortul de lucru al probelor (se va evita supradimensionarea);

• sa aiba stabilitate, astfel ca pe parcursul prelevarilor sa ramana de valoare constanta;

• sa poata fi usor de convertit in unitatii de suprafata sau de volum;

• sa fie usor de delimitat în teren.

Gradul de precizie adecvat poate fi obtinut fie prin cresterea numarului unitatilor de proba fie

prin cresterea marimii probei; varianta adoptata este in concordanta cu analiza obiectivelor stabilite dar

si cu dimensiunile organismelor.

Conditii impuse de principiile statisticii

Conform teoriei statistice clasice, probele trebuie sa fie prelevate aleatoriu, considerandu-se ca

aceasta modalitate este singura in masura sa furnizeze date cantitative referitoare la structura, distributia

spatiala, densitatea si dinamica populatiilor.

Beneficiul cel mai important al prelevarii aleatorii este acela de a oferi posibilitatea estimarii erorii

de prelevare pe baza teoriei probabilitatii. De gradul de precizie depinde posibilitatea de a compara

populatiile studiate, precum si de aplicare a unui număr mare de teste statistice (Gomoiu şi Skolka, 2001).

Prelevarea simplu aleatorie, asigura sanse egale tuturor elementelor sistemului de a se regasi in

unitatile de proba si se aplica in cazul in care structura biotopului este relativ omogena, nefiind evidente

heterogenitati intre organismele/populatiile aflate in diferite puncte ale ecosistemului.

A. INFORMATII PRIVIND COMUNITATILE FITOPLANCTONICE

Fitoplanctonul marin este reprezentat de totalitatea organismelor vegetale, in general unicelulare,

care traiesc in zona pelagiala (straturile superioare), plutind in masa apei.

Impreuna cu alte grupari de organisme autotrofe (ex. agele macrofite), fitoplanctonul participa la

sintetizarea substanţei organice din elementele chimice si minerale dizolvate in apa, constituind grupul

producatorilor primari, reprezentand totodata baza lantului trofic.

Fitoplanctonul este responsabil pentru producerea a 90% din oxigenul atmosferei terestre fiind

reprezentat in principal de diatomee, dinoflagelate, silicoflagelate, cocolitoforide, clorofite, criptofite şi în

mai mică măsură de alge albastre (cianobacterii).

Fitoplanctonul cuprinde in Marea Neagra peste 1300 de specii din care aproximativ jumatate

identificate si in zona litoralului romanesc.




of 182

Se pot produce si aspecte negative legate de existenta microalgelor, dezvoltarea lor excesiva

determinand fenomene de “inflorire a apei”, ale caror efecte imediate sunt: schimbarea culorii apei si

scaderea cantitatii de oxigen in coloana de apa, cu efect asupra comunitatilor acvatice.

Fitoplanctonul din Marea Neagra, este format in cea mai mare parte din diatomee 35% (Cerataulina

sp., Chaetoceros sp., Cyclotella sp., Navicula sp., Nitzschia sp., Skeletonema sp., etc), dinoflagelate 28%

(Peridinium sp., Gymnodinium sp., Gonyalaux sp., Dinophysis sp., Prorocentrum sp., etc), cloroficee

microfite 23% (Dictyospaerium sp., Euastrum sp., Oocystis sp., Pediastrum sp., Scenedesmus sp., Zygnema

sp.), urmate de cianobacterii 5-6% (Lynbya sp., Microcystis sp., Oscillatoria sp., Phormidium sp., Spirulina

sp., etc.), crisofite (Cryptomonas sp., Hillea sp., Plagioselmis sp., etc.)

Fitoplanctonul nu este distribuit si nici nu se dezvolta uniform in apele marii, fiind bine dezvoltat in

stratul superior bine luminat al apei (0-50 m) din zona litorala si mai slab dezvoltat in larg.

Datele analizate au aratat o dinamica sezoniera a comunitatilor planctonice. Astfel, in sezonul

prevernal, s-a observat o crestere a numarului de specii prezente in probele analizate, tendinta observata

pana in sezonul autumnal. Diversitatea specifica va continua sa scada pana in sezonul iernal, urmata de o

crestere spre lunile de primavara. Acest fapt se datoreaza temperaturilor in scadere si instabilitatii

conditiilor de mediu odata cu inceputul sezonului de toamna.

Pentru perioada sfarsitului de an (noiembrie-decembrie), perioada in care se desfasoara etapa

achizitiei de date, comunitatile plactonice prezinta o scadere a numarului de specii, raportat la conditiile

de mediu din perioada respectiva.

Determinarile calitative si cantitative ale probelor de fitoplancton, prelevate din zona de studiu, au

evidentiat un numar de 28 de taxoni (Tabelul 17) din 6 increngaturi (Chrysphyta, Chlorophyta,

Cyanophyta, Euglenophyta, Pyrrophyta, Bacillariophyta).

Tabel nr. 17 - Taxonii fitoplanctonici identificati in blocul EX-30 Trident

Taxon Luna

III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II

Chrysphyta, Chrysophyceae,

Dictyochales, Dictyochaceae Dictyocha speculum * *

Chlorophyta. Chlorophyceae,

Chlorococcales,

Hydrodyctiaceae

Pediastrum sp. *

Cyanophyta (Cyanobacteria),

Chroococcales,

Chroococcaceae

Microcystis aeruginosa * * * *

Oscillatoria sp. *

Euglenophyta,

Euglenophyceae, Euglenales

Phacus longicauda *

Euglena sp. *

Eutreptia sp *

Pyrrophyta (Dinophyta,

Peridineae)

Prorocetrum marinum

(Exuviaella marina) * *

Prorocentrum cordatum * * * * *

Prorocentrum micans *

Ceratium tripos * * * * * * * * * * *




of 182

Ceratium fusus * * * * * * * * * * * *

Ceratium furca

Gonyaulax polyedra * * * *

Dinophysis sacullus *

Peridinium steinii * * * * * *

Peridinium sp * *

Bacillariophyta (Diatomeae),

Pennatobacillariophyceae,

Naviculales, Naviculaceae

Pinnularia sp. * * * * * * * *

Navicula sp. * * *

Thalassionema sp. *

Synedra * *

Cymbella sp. * * *

Nitzschia delicatisima *

Nitzschia seriata *

Nitzschia sigmoidea *

Bacillariophyta (Diatomeae),

Centrobacillariophyceae,

Rhizosoleniales,

Rhizosoleniaceae

Cyclotella caspia * * * * * * *

Coscinodiscus sp. * * * *

Rhizosolenia calcar-avis * *

Diversitatea cea mai mare pentru comunitatile planctonice a fost observata in luna august (fig.29).

Sase specii din grupul Pyrrophyta (Prorocentrum cordatum, Ceratium tripos, Ceratium fusus, Ceratium

furca, Peridinium steinii, Peridinium sp.) si opt din ordinul Bacillariophyta (Pinnularia sp., Synedra sp.,

Cymbella sp., Nitzschia seriata, Nitzschia sigmoidea, Cyclotella caspia, Coscinodiscus sp., Rhizosolenia

calcar-avis).

In ceea ce priveste structura calitativa pentru perioada rece, perioada in care este propusa

activitatea de cercetare, algele fitoplanctonice din grupul Pyrrophyta si Dynophita au fost prezente in

probele analizate pentru fiecare luna monitorizata (fig.29).




of 182

Figura 29. Structura calitativa a fitoplanctonului – EX-30 Trident (septembrie 2014 – februarie 2015)

B. INFORMATII PRIVIND COMUNITATILE ZOOPLANCTONICE

Prin pozitia lor de consumatori primari, organismele zooplanctonice au un rol determinant in

circuitul materiei si energiei in ecosistemele acvatice. Ele asigura transferul de substante si energie de

la producatorii primari, reprezentati de fitoplancton, catre consumatorii de ordin superior.

Aceste specii fitoplanctonofage si bacteriofage intra in componenta unor lanturi trofice scurte (alge

→ zooplancton → pesti), asigurand transferul substantei organice.

In ecosistemele acvatice, organismele zooplanctonice sunt in marea lor majoritate filtratoare,

consumatori de alge fitoplanctonice dar si de substanta organica particulata (sub forma de detritus

vegetal si animal aflat in suspensie in masa apei).

Ele transforma direct materia organica in biomasa accesibila pentru veriga trofica superioara,

astfel la nivelul acestor lanturi trofice, eficienta transferului de biomasa si energie este mai crescuta catre

nivelurile superioare ale piramidei trofice, accelerand circuitul materiei in ecosisteme.

Unele specii din grupul cladocerelor cat si al copepodelor sunt carnivore, consumand indivizi de

talie mica, ce apartin protozoarelor si altor grupe de metazoare (rotifere, elemente meroplanctonice si /

sau congeneri mai mici).

Astfel, aceste organisme zooplanctonice pot genera doua tipuri diferite de lanturi trofice si

constituie puncte nodale in formarea unor retele trofice complexe. Speciile detritofage sunt capabile sa

recircule materia organica particulata cu o viteza superioara, contribuind, astfel, la mentinerea calitatii

apei in ecosistemele acvatice.

Speciile fitoplanctonofage asigura un echilibru in populatiile de fitoplancton, mai ales in situatia

unor eutrofizari, datorate acumularilor de nutrienti in zone cu dinamica scazuta a apei (cum ar fi si

incintele portuare) – care pot duce la fenomene locale de inflorire fitoplanctonica.

Relatiile directe dintre zooplancton si fitoplancton, bazate, mai ales, pe fenomenul de hranire,

abundentele si biomasele lor ofera informatii asupra calitatii apei din zonele acvatice studiate si pot

constitui adevarati indicatori ai saprobitatii si troficitatii apelor din ecosistemele acvatice.

0

1

2

3

4

5

6

Cyanophyta Euglenophyta Pyrrophyta Bacillariophyta Chrysophyta Dinophyta

Nu

ma

r sp

eci

i

Phylum

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Ianuarie

Februarie




of 182

Rezultatele probelor prelevate din zona de studiu au regasit o diversitate relativa a zooplanctonului

in zona de interes (Tabel 18).

Tabel 18. Taxonii zooplanctonici identificati in blocul EX-30 Trident

Taxa LUNA

III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II

HO

LOP

LAN

KT

ON

Cystoflagellata

(Dinoflagellata)

Noctiluca miliaris

(scintilans) * * * * * * * * * * *

Rotifera Brachionus plicatilis *

Synchaeta sp. * *

Coelenterata Cladonema radiatum * * *

Cladocera

Pleopis polyphemoides * * *

Penilia avirostris * * *

Evadne spinifera * * * *

Copepoda,

Calanoida

Pseudocalanus

elongatus * * *

Calanus helgolandicus * * * * * * * * * * * *

Acartia clausi * * * * * * * * * * * *

Paracalanus parvus * * *

Oithona similis * * * * *

Cyclopoida/

Cyclopoida

Oithona nana * * * *

Cyclops vicinus * * * * * *

Cyclopina gracilis * * * * *

Chaetognatha Sagitta setosa * * * * *

Urochordata Oikopleura dioica * * * * * * *

ME

RO

PLA

NK

TO

N

Bivalvia Larve veligere * * * * * *

Copepoda

Nauplii st.III Acartia

clausi * * *

Nauplii st.III Calanus

helgolandicus * * *

* * *

Nauplii Cyclops * * *

Metanauplii calanus * * *

Metanauplii Acartia

clausi * * * * *

Polychaeta Larve *

* *

Cirripedia Nauplii Balanus

improvisus * *

Decapoda Larve Zoe *

Pisces Alevini *

Ovo varia *

Diversitatea zooplanctonului a prezentat un maxim in luna august, unde au fost determinati 22

taxoni apartinand a 13 grupuri diferite de animale. O parte din speciile observate au fost prezente in mai

multe stadii de dezvoltare (larve veligere, nauplii, metanauplii si embrioni si alevini din Clasa Pisces).

Taxonii identificati fac parte din urmatoarele grupe de nevertebrate (ordin): Cystoflagellata, Rotifera,




of 182

Coelenterata, Cladocera, Copepoda, Cyclopoida, Chaetognatha, Urochordata, Bivalvia, Polychaeta,

Cirripedia, Decapoda si din Phylum Chordata-Clasa Pisces.

Cele mai comune specii observate apartin ordinului Copepoda: adultii de Calanus helgolandicus si

Acartia clausi fiind prezenti in fiecare proba recoltata in perioada studiului (Tabel 19). Asadar si grupul

Copepodelor a fost cel mai bine reprezentat din cele 10 observate in probele lunare (Fig. 30).

Figura 30. Structura pentru grupele principale de nevertebrate planctonice– EX-30 Trident

(perioada septembrie 2014-februarie 2015)

Concluzii privind diversitatea comunitatilor FPK si ZPK din zona de amplasament a proiectului

In principal activitatile antropice cauzeaza prin diverse modalitati (poluare, constructie de baraje,

introducere de specii noi, fragmentarea habitatelor speciilor, alterarea circuitelor biogeochimice, supra

exploatarea resurselor naturale etc.) deteriorarea a ecosistemelor (terestre si acvatice) iar una dintre

consecinte a fost reducerea diversitatii specifice si genetice, cu alte cuvinte aparitia tendintei de

omogenizare sau globalizare a structurii ecosistemelor.

Ca indicatori ai modificarii structurii biocenozelor pot fi folositi, parametrii cum sunt bogatia de

specii, sau abundente ale unor specii atent selectionate, cu valoare de indicator. De exemplu: pasarile

marine sau mamiferele marine, verigi finale a unor lanturi trofice, sunt afectate de modificari din multe

niveluri trofice.

Distributia indicilor de diversitate pentru comunitatile pelagiale (fitoplanctonice si zooplanctonice)

prezinta o oarecare similaritate, manifestand tendinta crescatoare, aspect explicat si prin faptul ca

inregistrarile au fost efectuate pe gradientul temperaturii, in lunile decembrie, ianuarie si februarie fiind

inregistrat un numar mai scazut de specii (v. Fig. 33 si 34).

0

1

2

3

4

5

6

7

Nu

ma

r d

e s

pe

cii

Ordin

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Ianuarie

Februarie


TITULAR PROIECT

Indici aplicati

Indicii de diversitate Margalef

doua numere, N (numarul de indivizi total

in proba respectiva):

Dmg= (S-1)/lnN

Dmn = S/√�

Indicele Simpson variaza intre 0 si 1 si este indice sensibil la echitabilitatea distributiilor de

abundente, de aceea este de preferat sa fie utilizat în combinatie cu indici ai bogatiei de specii (Margalef,

Menhinick).

Formula de calculeste: D = p(A)

D = p(A) = 1 -∑ [ni/N]

ni = numarul de indivizi din specia i; N = numarul total de indivizi; A= evenimentul „cei doi indivizi

apartin la doua specii diferite”; p(A) = probabilitatea sa aibă loc evenimentul A.

Indicele Shannon, Entropia este o mas

valoare maxima (H p = log S ) cand speciile sunt distribuite echitabil si minima daca in biocenoza s

o singura specie (H = 0), respectiv atunci cand in urma unui experiment se poate produce

rezultat, ceea ce se traduce prin neaflarea niciunei informatii. Indicele propus de Shannon nu este sensibil

la speciile rare. Daca in biocenoza apare, in plus, o specie reprezentata printr

entropia se modifica foarte putin. Cu cat o biocenoza are mai multe specii, cu frecvente relative

asemanatoare ca valoare, cu atat diversitatea este mai m

Figura 31. Distributia indicilor de diversitate pentru FPK si ZPK

Analiza comparata a indicilor de diversitate Margalef si Simpson, permite evidentierea aceleiasi

tendinte crescatoare a valorilor (functie de acelasi gradient). Aceasta situatie ne permite sa concluzionam

ca variatiile indicelui de diversitate sunt

punctul de prelevare al probelor.




Margalef (Dmg) si Menhinick (Dmn) sunt usor de calculat fiind o combinatie a

doua numere, N (numarul de indivizi total - din toate speciile) si S (care este numarul de specii inregistrat

variaza intre 0 si 1 si este indice sensibil la echitabilitatea distributiilor de


D = p(A)= 1−∑ pi2

= numarul de indivizi din specia i; N = numarul total de indivizi; A= evenimentul „cei doi indivizi

apartin la doua specii diferite”; p(A) = probabilitatea sa aibă loc evenimentul A.

Entropia este o masura a cantitatii de informatie transmisa de o sursa avand

valoare maxima (H p = log S ) cand speciile sunt distribuite echitabil si minima daca in biocenoza s

o singura specie (H = 0), respectiv atunci cand in urma unui experiment se poate produce


la speciile rare. Daca in biocenoza apare, in plus, o specie reprezentata printr-un numar redus de indivizi,

putin. Cu cat o biocenoza are mai multe specii, cu frecvente relative

asemanatoare ca valoare, cu atat diversitatea este mai mare calculata cu acest indice (F

Distributia indicilor de diversitate pentru FPK si ZPK in perioada monito



ca variatiile indicelui de diversitate sunt dependente in mare masura de variatia temperaturii apei din

punctul de prelevare al probelor.

Marii Negre”©

ȘTI

of 182

(Dmn) sunt usor de calculat fiind o combinatie a

din toate speciile) si S (care este numarul de specii inregistrat

variaza intre 0 si 1 si este indice sensibil la echitabilitatea distributiilor de


= numarul de indivizi din specia i; N = numarul total de indivizi; A= evenimentul „cei doi indivizi

ura a cantitatii de informatie transmisa de o sursa avand

valoare maxima (H p = log S ) cand speciile sunt distribuite echitabil si minima daca in biocenoza s-ar afla

o singura specie (H = 0), respectiv atunci cand in urma unui experiment se poate produce un singur


un numar redus de indivizi,

putin. Cu cat o biocenoza are mai multe specii, cu frecvente relative

are calculata cu acest indice (Fig. 31).

in perioada monitorizata



dependente in mare masura de variatia temperaturii apei din


TITULAR PROIECT

Figura 32. Distributia abundentei comunitatilor fito si zooplanctonice in zona amplasamentului, calculate in baza indicelui

Avand ca masura a diversitatii variatia continutului informational, H, (entropia), valoarea teoretica a

acesteia calculate pe baza teoriei probabilitatilor, Hmax, si valoarea indicelui de echitabilitate pentru

comunitatile pelagiale, se constata o comunitate fitoplanctonica relat

situatii in care numeric au dominat speciile genului

permite sa concluzionam ca impactul antropic al activitatilor derulate in punctul de lucru este

nesemnificativ pentru aceasta comunitate.

In ceea ce priveste comunitatea zooplanctonului, situatia este diferita, in sensul ca prezenta intr

cantitate mai mare a materiei organice particulate in apele pelagiale adiacente punctului de lucru, a

permis dezvoltarea in masa organismelelor filtratoare neselective (ex. scifozoarul:

care determina o valoare mult scazuta a indicelui de diversitate raportat la valoarea sa teoretica

(coeficient de nerealizare a continutului informational de 70,44%) si implici

impartirea resurselor la nivelul acestei comunitati.

Figura 33

Se poate remarca faptul ca in anumite luni a perioadei de studiu s

zooplanctonului trofic, resursa preferata pentru consumatorii zooplanctonofagi (in special din grupul

pestilor).




Distributia abundentei comunitatilor fito si zooplanctonice in zona amplasamentului, calculate in baza indicelui

Simpson

itatii variatia continutului informational, H, (entropia), valoarea teoretica a


comunitatile pelagiale, se constata o comunitate fitoplanctonica relativ bine structurata (desi au fost

situatii in care numeric au dominat speciile genului Ceratium), fapt care in contextul actualului studiu ne


tru aceasta comunitate.

In ceea ce priveste comunitatea zooplanctonului, situatia este diferita, in sensul ca prezenta intr


organismelelor filtratoare neselective (ex. scifozoarul:


(coeficient de nerealizare a continutului informational de 70,44%) si implicit o echitabilitate redusa in

impartirea resurselor la nivelul acestei comunitati.

Figura 33. Indicii de diversitate ale comunitatilor pelagiale

Se poate remarca faptul ca in anumite luni a perioadei de studiu s-a constatat o dominare certa a

ui trofic, resursa preferata pentru consumatorii zooplanctonofagi (in special din grupul

Marii Negre”©

ȘTI

of 182

Distributia abundentei comunitatilor fito si zooplanctonice in zona amplasamentului, calculate in baza indicelui

itatii variatia continutului informational, H, (entropia), valoarea teoretica a


iv bine structurata (desi au fost

), fapt care in contextul actualului studiu ne


In ceea ce priveste comunitatea zooplanctonului, situatia este diferita, in sensul ca prezenta intr-o


organismelelor filtratoare neselective (ex. scifozoarul: Aurelia aurita), fapt


t o echitabilitate redusa in

a constatat o dominare certa a

ui trofic, resursa preferata pentru consumatorii zooplanctonofagi (in special din grupul




of 182

S-a constantat o variatie sezoniera a numarului de specii pentru fitoplancton si zooplancton. Daca

pentru speciile fitoplanctonice, maximul de specii observat a fost in luna august (N=14) iar minimul in

luna decembrie (N=2), pentru zooplancton variatia a fost ceva mai mica. Astfel in luna septembrie s-a

observat numarul cel mai mare de specii zooplanctonice (N=11) iar in luna martie, minimul (N=4) (Fig. 34).

Sunt prezente, totusi, specii euriterme, specii care sunt capabile sa isi desfasoare ciclul de viata la o

variatie mai mare a temperaturii, fiind prezente pe toata perioada anului.

Figura 34. Dinamica sezoniera a numarului de specii de fitoplancton si zooplancton in perimetrul TRIDENT EX-30

(perioada martie 2014-februarie 2015)

C. MACROFITOTOBENTOSUL SI MACROZOOBENTOSUL

In zona analizata nu poate fi vorba de macrofitobentos, adancimea la care se afla situat fundul marii

fiind total improprie pentru dezvoltarea algelor macrofite nu numai datorita lipsei luminii dar si datorita

conditiilor anoxice (fig. 35).

In zona analizata, zoobentosul nu exista, datorita conditiilor particulare. Anoxia impiedica

dezvoltarea unei biote aerobe in zona de interes pentru achizitia datelor prin tehnologia prezentata.

Studiul privind comunitatile bentale din zona oxica/anoxica a Marii Neagre, precum si numeroase

rapoarte referitoare la limita de adancime a zonei oxice de cea anoxica in regiunea centrala si de Vest a

Marii Negre, impreuna cu cateva observatii similare asupra acestui fenomen in zonele invecinate selfului,

permit concluzia ca limita zonei oxice / anoxice se muta in sus sau mai in adancime, inspre coasta ori

inspre larg in cadrul selfului continental al Marii Negre (Luth, 2004).

0

2

4

6

8

10

12

14

16

Nu

ma

r d

e s

pe

cii

Luna

FPK

ZPK




of 182

Studiile de specialitate indica faptul ca, sub adancimea de -130 m nu se mai intalneste macrofauna

bentica propriu zisa. Cele mai multe transecte investigate sub adancimea de -150 m atesta o populare

mai densa cu exemplare de microbentos (clasa mica) dominata de nematode, oligochete, si cateodata

polichete si harpacticoizi. Incepand cu zona anoxica de la -190 m, in cele mai bune rezultate, au fost

observate cateva nematode.

Figura 35. Stratificarea pe verticala a concentratiei de oxigen (dupa Algeo si Tribovillard, 2009)

D. IHTIOFAUNA

In zona analizata sunt prezente specii de pesti pelagici, planctonofagi sau pradatori. Prezenta lor

este legata de miscarile maselor de apa care antreneaza planctonul si are caracter sezonier. Pestii

bentofagi sau caracteristici zonelor de mica adancime lipsesc din aceasta zona datorita conditiilor

particulare anoxice.

Ihtiofauna Marii Neagre inregistreza 168 de specii de pesti, grupate dupa origine in: specii relicte

(18 %); specii migratoare mediteraneene (60%), specii de apa dulce adaptate la mediul salmastru (22%).

Alaturi de acestea au mai fost semnalate exemplare ale unor specii patrunse accidental in apele bazinului

pontic.




of 182

Cele mai frecvente specii de pesti semnalate in apele marine de larg ale Marii Negre sunt: rechinul

(Squalus acanthias), scrumbia de Dunare (Alosa pontica), sprotul (Sprattus sprattus), bacalearul

(Merlangius merlangus), aterina (Atherina boyeri), stavridul de Marea Neagra (Trachurus mediterraneus),

hamsia (Engraulis encrasicholus), barbunul (Mullus barbatus ponticus).

Speciile de guvizi - guvidul negru, hanosul, guvidul de mare, strunghilul (Gobius niger, Mesogobius

batrachocephalus, Neogobius cephalargoides, N. melanostomus), calcanul (Psetta maxima), cambula

(Platichthys flesus), limba de mare (Solea nasuta), apar in zona platformei continentale, lipsind la

adancimi de peste -100 m.

Speciile de sturioni- morunul (Husso husso), nisetrul (Acipenser güldenstaedti) si pastruga

(Acipenser stellatus), apar in mod frecvent pe platforma continentala mai ales in dreptul gurilor Dunarii,

unde gasesc conditii optime de hrana. In aceeasi zona apar si speciile de chefali (Mugil cephalus, Liza

aurata, Liza saliens), lufarul (Pomatomus saltator), dragonul (Trachinus draco), boul de mare

(Uranoscopus scaber), speciile de cocosei de mare (Parablenius sanguinolentus, P. tentacularis).

Potrivit studiilor asupra migratiei ihtiofaunei, principalele specii de pesti de interes comercial care

pot fi semnalate la suprafata zonei analizate, sunt:

CAINELE DE MARE (Squalus acanthias)

Figura 36. Cainele de mare (Squalus acanthias)

Specie migratoare ce este prezenta in ape mai reci. De asemenea, specia prezinta si anumite

particularitati care au stat la fundamentarea clasificarii ca specie “vulnerabila” (VU) (IUCN, 2006), in

cadrul Listei Rosii IUCN. Maturitatea sexuala a indivizilor este atinsa tarziu, au capacitate reproductiva

mica si o durata de viata mare (25-40 ani), astfel ca, au o rata a cresterii populatiei destul de mica

(2-7%/an) (IUCN, 2006).

Specia are o distributie sezoniera, cercetarile conducand la un model spatio-temporal specific.

Astfel, in perioada aprilie-iunie si in perioada octombrie-noiembrie, este prezent in zona platformei

continentale, spre tarm, unde traieste izolat la adancimi cuprinse intre -20-50 m (Radu et al., 2016).


TITULAR PROIECT

Toamna migreaza in grupuri mari catre coastele Crimeii, Caucazului si Anatoliei pentru iernare si

hranire (in principal hamsie si stavrid). In zonele platformei continentale apartinand

unde sunt prezente bancuri de bacaliar si sprot, se pot observa grupuri abundente de rechini, care

ierneaza la adancimi de la -70-80 m pana la

Figura 37. Zonele de

SPROTUL (Sprattus sprattus)

Figura 38. Sprotul (Sprattus sprattus

Distributie geografica, migratii:

Specie pelagica de card, care prefera apele reci, executa migratii neregulate determinate de

conditiile de temperatura. Exista o tendinta de deplasare a cardurilor spre coasta si spre nord primavara

si spre larg toamna. In sezonul rece al anului se mentine in carduri mici, raspandite pe intreaga suprafata

a marii, cat si in masa apei. In lunile de v

timpul noptii in straturile superioare.





hranire (in principal hamsie si stavrid). In zonele platformei continentale apartinand


80 m pana la -100-120 m (Kirnosova si Lushnicova, 1990)

Zonele de hranire, reproducere si iernare pentru cainele de mare (Totoiu

Sprattus sprattus)


nditiile de temperatura. Exista o tendinta de deplasare a cardurilor spre coasta si spre nord primavara


a marii, cat si in masa apei. In lunile de vara coboara in straturile reci ale apei de unde revine numai in

timpul noptii in straturile superioare.

Marii Negre”©

ȘTI

of 182


hranire (in principal hamsie si stavrid). In zonele platformei continentale apartinand Ucrainei si Romaniei


120 m (Kirnosova si Lushnicova, 1990) i.

(Totoiu et al, 2016)


nditiile de temperatura. Exista o tendinta de deplasare a cardurilor spre coasta si spre nord primavara


ara coboara in straturile reci ale apei de unde revine numai in




of 182

Pe platforma din dreptul litoralului romanesc, sprotul (Fig. 39) se gaseste in tot timpul anului:

primavara se apropie de coasta, mentinandu-se in zona respectiva in limitele temperaturii de 7-18°C,

dupa care se retrage la larg, coborand in orizonturi cu temperaturi potrivite, sub termoclina; revine la

tarm din cand in cand chiar in timpul verii, odata cu masele de apa rece.

Figura 39. Migratia sprotului relativ la aplasamentul Blocului EX-30 Trident (Radu et al. 2006), zone de hranire,

reproducere si iernare

Starea actuala si tendinta de evolutie a stocului

In ceea ce priveste captura medie multianuala a sprotului din sectorul marin romanesc, s-a

constatat ca, in intervalul 1980-1989, a crescut continuu ajungand la 5841 t/an, in urmatorii 10 ani s-a

redus la jumatate, iar in perioada 2000 – 2004 a ajuns doar la 1556 t/an. Cauzele acestei situatii sunt

multiple si dificil de cuantificat, de la modificarea conditiilor de mediu si starea tehnica a navelor de

pescuit pana la efectele economiei de piata (pretul combustibilului, pretul pestelui pe piata). Cu toate

acestea, sprotul ramane principala specie pescuita in sectorul marin romanesc, in ultimii ani constituind

73-76% din captura totala (Radu et al., 2008).

BACALIARUL (Merlangius melangus euxinus)

Figura 40. Bacaliarul (Merlangius melangus euxinus)




of 182

Distributie geografica, migratii

Bacaliarul este o specie demersala de apa rece, raspandita pe platforma continentala de la -10 la

-130 m adancime. Primavara si toamna se intalneste in apropierea tarmului, iar vara de obicei se retrage

in larg si se apropie de tarm odata cu contracurentii de apa rece (Fig. 41). Reproducerea se desfasoara in

mare parte pe tot timpul anului, dar activitatea maxima este in lunile noiembrie – martie. In lunile

ianuarie – aprilie, larvele se intalnesc in orizonturile superficiale ale apei, iar in restul anului la adancimi

de aproximativ de -40 m.

Figura 41. Zonele de hranire, reproducere si iernare pentru bacaliar (Radu et al, 2013)

Starea actuala si tendinta de evolutie a stocului

La fel ca in cazul sprotului, se observa o slaba refacere pentru aceasta specie, stocul avand tendinta

de reducere.

STURIONII (Acipenseridae)

Figura 42. Cega (Acipenser ruthenus)

Distributia geografica, migratii

Sturionii (Acipenser ruthenus, Fig. 42) sunt specii migratoare anadrome, ce traiesc in apropierea

fundului marii la adancimi de -60-70 m si care migreaza noaptea spre suprafata pentru hranire. Ei

migreaza in Dunare, incepand primavara (exemplarele varstnice) pana toamna (exemplarele tinere).




of 182

Migratia sturionilor (Fig. 43) din apele noastre, ca si din celelalte zone, se efectueaza pe distante mari, pe

fundul bazinului.

Figura 43. Migratia sturionilor relative la amplasamentul Blocului EX-30 Trident (Radu et al., 2006), zonele de hranire,

reproducere si iernare

Starea actuala si tendinta de evolutie

Rezervele de sturioni din Marea Neagra sunt afectate de pescuitul intensiv, modificarea conditiilor

hidrologice si hidrobiologice din mare si fluvii.

SCUMBIA DE DUNARE (Alosa kesleri pontica)

Figura 44. Scrumbia de Dunare (Alosa kesleri pontica)


Scrumbia de Dunare (Fig. 44) este o specie marina migratoare, care ierneaza in mare si se

reproduce in fluviu. Ierneaza la adancimi relativ apreciabile si la o distanta mare de tarm, in dreptul

coastelor din Ucraina-Crimeea, Romania si Bulgaria. Migratia de primavara incepe in luna martie, la o

temperatura de 6°C, cand bancurile apar la tarm. Ele stationeaza un timp in fata gurilor Dunarii, dupa care

urca in susul fluviului. Cea mai intensa migratie are loc in luna aprilie si la inceputul lunii mai; unele

exemplare migreaza inca si in luna iunie.




of 182

Starea actuala si tendinta de evolutie - starea stocului este destul de precara. Din cauza pescuitului

excesiv din ultimii ani, tendinta este de reducere a biomasei exploatabile.

STAVRIDUL (Trachurus mediterraneus ponticus)

Figura 45. Stavridul (Trachurus mediterraneus ponticus)


Stavridul (Fig. 45) este un peste tipic pelagic si de card. Aparitia lui la litoralul romanesc este strans

legata de incalzirea apei la 14°C, care are loc de regula in ultima decada a lunii mai. De asemenea,

salinitatea de 12-16 ‰ si vanturile din sectorul sudic sunt factori care favorizeaza aproprierea cardurilor

de litoralul nostru. Stavridul ramane in fata litoralului nostru pana in octombrie (Fig.46). In aceasta

perioada, cardurile de stavrid executa deplasari de-a lungul litoralului si intre larg si coasta, in functie de

variatiile conditiilor de mediu.

Starea actuala si tendinta de evolutie

Dupa anul 1990, abundenta icrelor si puietului a fost in regres de la an la an, ceea ce nu da mari

sperante in imbunatatirea stocurilor la litoralul romanesc.

Figura 46. Migratia stavridului (Radu et al., 2006) Pozitionarea perimetrului Ex- 30 Trident fata de zonele de hranire, reproducere

si iernare a bancurilor de stavrid




of 182

CHEFALII (reprezentanti ai familiei Mugilidae)

Figura 47. Chefalul (Mugil cephalus)


Au o raspandire larga in zonele calde si temperate ale celor trei bazine oceanice si marile

invecinate. In Marea Neagra se gasesc de la tarmul Crimeei si Caucazului, Turciei, Bulgariei si Romaniei de

la Razelm la Mangalia. Chefalii (Mugil cephalus, Fig. 50) sunt pesti de card, de ape putin adanci. Familia

Mugilidae cuprinde specii cu mare valoare economica, multe dintre ele fac obiectul acvaculturii. In Marea

Neagra s-au identificat trei genuri dar mai comune sunt Liza si Mugil (Stancioiu, 1976).

Figura 48. Migratia chefalilor (Radu et al., 2006). Pozitionarea perimetrului Ex- 30 Trident fata de zonele de hranire,

reproducere si iernare a chefalilor




of 182

HAMSIA (Engraulis encrasicholus ponticus)

Figura 49. Hamsia (Engraulis encrasicholus ponticus)


Hamsia (Fig. 49) este o specie pelagica de card, este raspandita in intreg acvatoriul Marii Negre.

Ierneaza in carduri mari, dense, la coastele Anatoliei, Crimeii si Caucazului, la adancimi de 60-80 m. In

aprilie migreaza spre partea de nord, pe coasta de vest si de est, unde se hraneste intens. Migratia de

intoarcere incepe in luna octombrie si urmareste acelasi traseu (Fig. 50).

Starea actuala si tendinta de evolutie a stocului - in ultimii ani se mentine tendinta de crestere a

abundentei icrelor, larvelor si a puietului, existand premisele redresarii stocului.

Figura 50. Migratia hamsiei (Radu et al., 2006) pozitionarea perimetrului Trident fata de zonele de hranire, reproducere si

iernare a hamsiei




of 182

LUFARUL (Pomatomus saltatrix)

Figura 51. Lufarul (Pomatomus saltatrix)


Specie marina pelagica localizata in zona platoului continental, pana la 200 m adancime, fiind mai

aproape de coasta, in timpul verii. Este o specie comuna in toata Marea Mediterana si Marea Neagra si

de asemenea in Atlanticul de Est, din Portugalia pana in Africa de Sud (FAO, 1987). In Marea Neagra

realizeaza migratii determinate de temperatura, apropiindu-se de tarm incepand cu luna mai, la

temperatura de 15⁰C. Adultii si puietul se intalnesc in vecinatatea malului la temperatura de 20-26⁰C. Din

octombrie-noiembrie se retrage spre adanc si spre zona sudica a marii Negre.

Stare actuala si tendinte

La inceputul anilor 1990 se constata o reducere drastica a stocurilor acestei specii, importanta din

punct de vedere comercial. Dupa anul 2000 a reinceput sa apara in capturi, insa cantitatile sunt inca mult

prea mici pentru a mai fi exploatat la scara industriala.

CONCLUZII CU PRIVIRE LA PREZENTA IHTIOFAUNEI

SI A ACTIVITATII DE PESCUIT IN ZONA DE DESFASURARE A PROIECTULUI:

Dinamica speciilor de pesti este prezentata sintetic in tabelul 19, unde sunt reprezentate zonele de

habitare sezoniera ale speciilor de pesti de interes economic si conservativ in raport cu Perimetrul Ex-30

Trident, zona economica exclusiva.

Speciile de pesti mentionate anterior, care pot fi prezente in orizontul de suprafata din zona

perimetrului in care se desfasoara proiectului (verde) sunt: sprotul (Sprattus sprattus) si hamsia (Engraulis

encrasicholus ponticus), ambele specii avand importanta economica.

De asemenea, au fost mentionate speciile de pesti care poti fi prezente in zona din apropierea

perimetrului de cercetare (galben).

Celelalte specii de interes economic si de conservare a biodiversitatii sunt prezente in bazinul Marii

Negre, permanent sau doar pentru hranire, fiind localizate, in afara zonei, care este alocata desfasurarii

cercetarii propusa in cadrul proiectului.

Practic, la adancimea de peste -600 m, adancime la care este propusa achizitia de date

electromagnetice, nu sunt intalnite specii de pesti. Acest lucru se datoreaza conditiilor de anoxie ce incep

de la adancimea de -150 m.

Pentru majoritatea speciilor de pesti, resursa trofica este prezenta in zona platformei continentale,

cu toate acestea, ei executa migratii in zona de larg a Marii Negre, pentru a ajunge in zonele de hranire.

Cerintele habitatului de reproducere ale speciilor sunt restrictive, observandu-se un model in care

speciile de pesti prefera habitatele cu iarba de mare (Zostera sp., Phyllophora sp.), habitatele fiind




of 182

caracterizate printr-o actiune mai redusa a curentilor marini. Aceste habitate sunt intalnite preponderent

in zona nord-vestica a Marii Negre, in zona economica exclusiva a Ucrainei.

Tabel 19. Dinamica sezoniera a speciilor de pesti de interes comercial si conservativ (verde=perioada in care

specia poate fi prezenta in zona proiectului; galben=perioada in care specia ar putea fi prezenta in zona apropiata

(n.r. >5km) a proiectului; gri=perioada in care specia nu apare in zona proiectului).

Toamna Iarna Primavara Vara

Cainele de mare

(Squalus

acanthias)

Platforma

continentala,

aproape de tarm;

adancimi cuprinse

intre 20-50 m

(Spre sfarsitul iernii)

Zona de larg;

adancimi cuprinse

intre 60-120 m

Platforma

continentala,

aproape de tarm;

adancimi cuprinse

intre 20-50 m

Platforma

continentala,

aproape de tarm;

adancimi cuprinse

intre 20-50 m

Sprotul (Sprattus

sprattus) Zona de larg

Carduri mici,

intreaga suprafata a

marii

Zona costiera Zona costiera

Bacaliarul

(Merlangius

melangus

euxinus)

Apropierea

tarmului; adancimi

cuprinse intre 10 si

130 m

Apropierea

tarmului; adancimi

cuprinse intre 10 si

130 m

Apropierea tarmului;

adancimi cuprinse

intre 10 si 130 m

Zona platformei

continentale;

adancimi cuprinse

intre 10 si 130 m

Sturionii

(Acipenseridae) Migratii pe Dunare

Platforma

continentala;

adancimi cuprinse

intre 60-70 m

Migratii pe Dunare Migratii pe Dunare

Scumbia de

Dunare (Alosa

kesleri pontica)

Absenti in Marea

Neagra

Ierneaza la adancimi

relativ mari pe

platforma

continentala

Absenti in Marea

Neagra

Absenti in Marea

Neagra

Stavridul

(Trachurus

mediterraneus

ponticus)

Zona litorala

Zona de larg si de

coasa a platformei

continentale

Zona de larg si de

coasta a platformei

continentale

Zona litorala

Chefalii

(reprezentanti ai

familiei

Mugilidae)

Zonele calde cu

adancimi mici

(zonele litorale)

Zonele calde cu

adancimi mici

(zonele litorale)

Zonele calde cu

adancimi mici (zonele

litorale)

Zonele calde cu

adancimi mici

(zonele litorale)




of 182

Hamsia (Engraulis

encrasicholus

ponticus)

Pe tot acvatoriul

Marii Negre

Coastele Anatoliei,

Crimeei si

Cauzazului

Pe tot acvatoriul

Marii Negre

Pe tot acvatoriul

Marii Negre

Lufarul

(Pomatomus

saltatrix)

Regiunea sudica de

larg a Marii Negre

Regiunea sudica de

larg a Marii Negre

Zona de tarm a Marii

Negre

Zona de tarm a

Marii Negre

Activitatea de pescuit la Marea Neagra este reglementata de catre Agentia Nationala pentru

Pescuit si Acvacultura (ANPA) la nivel national, iar la nivel local prin Directia Politici si Inspectie Maritima

Constanta. Informatiile obtinute din raportarea agentilor economici ce desfasoara activitatea de pescuit

la Marea Neagra se concretizeaza intr-un raport anual care este transmis catre Eurostat, FAO, Comisia

generala de pescuit la Mediterana si Marea Neagra. Informatiile de interes public raportate sunt pana la

nivelul anului 2014.

Datele statistice rezultate din aceste surse de informare publica, dovedesc, o scadere a nivelului

capturilor de peste din Marea Neagra inregistrate in ultimii ani, comparativ cu perioada de referinta

2000-2002.

Astfel in anul 2010 s-a inregistrat o cantitate sub 300 t, mai exact 229 tone de peste, cu o tendinta

de crestere in anul 2011 cand a fost inregistata o cantitate de 536 tone la principalele specii de interes

comercial, tendinta mentinuta si in anul 2012, cand s-a inregistrat o cantitate de 810 tone. Pentru anul

2014 a fost raporara o cantitate de 2200 tone de peste. Cresterea s-a datorat in mare parte interesului

aratat capturii de bivalve si alte moluste.

Figura 52. Nivelul capturilor de peste la Marea Neagra

Conform datelor ANPA speciile predominante capturate in Marea Neagra au fost cele de mici

dimensiuni: sprotul, hamsia, stavridul. Baza pescuitului marin o formeaza sprotul, care este valorificat sub

forma de „sprot sarat”. Alte specii prezente in capturi, in cantitati mai mici au fost: chefalul, rechinul,

calcanul, guvizii, calcan.

0

500

1000

1500

2000

2500

2000 2005 2010 2015

Nivel capturi

Nivel capturi




of 182

Structura pe specii a capturilor fiind urmatoarea: sprot 10,72 %; scurmbia de mare 2,96%, calcan

5,31%, hamsia 2,35%, stavrid 2,34%. In ce priveste captura de rapana, aceasta a inregistrat o crestere

record in anul 2011 de circa 40,58% (reprezentand o productie totala inregistrata de 536,2 tone), iar in

anul 2012 procentul se situeaza in limita a 72,54% cu o productie totala de 588 tone. Acest interes se

datoreaza sistemului de cote de captura pe specii impus de Comunitatea Europeana (CE) pentru calcan,

limitand capturile la circa 40 tone anual, fapt ce a determinat reorientarea pescarilor catre captura de

rapana.

Figura 53 - Nivelul capturilor pe specii din Marea Neagra

Avand in vedere datele de mai sus cu privire la speciile de pesti de interes economic care pot fi

semnalate in zona de interes a proiectului, se observa ca, in ceea ce priveste zonele de hranire, de

reproducere si de iernare, acestea se afla in afara ariei propusa pentru desfasurarea proiectului pentru

majoritatea speciilor, motiv pentru care apreciem ca zona nu prezinta un interes economic din punct de

vedere al pescuitului industrial.

Cu toate acestea, pot fi intalnite bancuri de hamsie, sprot sau stavrid, a caror arie de hranire se afla

partial in zona analizata, in mod exceptional lufar in sezonul toamna-iarna, tinand cont de arealul sau de

iernare.

In final, putem concluziona ca populatiile de pesti vor fi prezente in zona perimetrului o perioada

scurta de timp, la nivelul coloanei de apa de suprafata (adancimi relativ mici pana la 100 m) si doar in

perioadele de migrare.

De asemenea, vor avea in mare parte o distributie litorala si continentala, datorita conditiilor

atmosferice si de mediu din zona perimetrului EX-30 TRIDENT in perioada propusa pentru desfasurarea

proiectului (tabel 19).

procent capturi

sprot

scrumbie

calcan

hamsie

stavrid

rapana




of 182

E.MAMIFERELE MARINE

Pe glob sunt aproximativ 78 de specii de balene, delfini si marsuini cuprinsi in ordinul Cetaceea.

Dintre acestea, 41 de specii sunt listate de catre Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii

(IUCN) in Lista Rosie a speciilor periclitate (IUCN 2010) ca fiind critic periclitate, periclitate, vulnerabile,

aproape amenintata.

In bazinul Marii Negre traiesc trei specii de delfini apartinand a doua familii (familia Delphinidae si

familia Phocaenidae), toate trei figurand pe lista speciilor protejate (Cartea Roșie a IUCN) ca specii

periclitate: Delfinul comun (Delphinus delphi), Afalinul (Tursiops truncatus ponticus) si Marsuinul

(Phocoena phocoena relicta). Ca urmare, statele riverane Marii Negre, au adoptat in cadrul conventiilor

de mediu o serie de masuri de protecție (convențiile de la Berna (Appendix II), Bonn (Appendix II),

Washington (CITES - Appendix II)).

Romania a aderat la aceste conventii internationale, iar prin ratificarea Acordului pentru

Conservarea Cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si zona contigua a Atlanticului

(ACCOBAMS), s-a obligat sa ia toate masurile pentru mentinerea unui mediu favorabil pentru aceste

specii.

Tabel 20. Categoria de conservare a cetaceelor rezidente in Marea Neagra, bazate pe Lista Rosie a Uniunii

Internationale pentru Conservarea Naturii. Legenda: periclitata (EN), vulnerabila (VU).

Familia Denumire stiintifica Subpopulatie Cateogrie

IUCN

Delphinidae Tursiops truncatus ponticus Marea Neagra EN

Delphinus delphis ponticus Marea Neagra VU

Phocoenidae Phocoena phocoena relicta Marea Neagra EN

Populatiile de delfini din apele romanesti ale Marii Negre prezinta fluctuatii anuale legate de sursa

lor de hrana – bancurile de pesti. Desi in ultimii 10 ani s-a incercat evaluarea populationala a celor trei

specii, numarul total al delfinilor din Marea Neagra nu poate fi stabilit cu precizie.

Potrivit unor estimari se aprecieaza grosier ca ar mai fi in jur de 100.000 de exemplare, fata de

2.000.000 la inceputul anilor 1960.34

DELFINUL COMUN (Delphinus delphis)

Figura 54. Delfinul comun (Delphinus delphis)

34

Razvan Popescu – Oceanic Club, pentru TOTB, iulie 2010


TITULAR PROIECT

Delphinus delphis (Fig. 54)

costiere in functie de aglomerarile sezoniere si migratiile speciilor de pesti pelagici. In lunile decembrie si

ianuarie specia este frecventa in stramtoarea Bosfor si Marea Marmara. In perioada de iarna, specia

populeaza apele de coasta ale Georgiei si coasta sud

La litoralul romanesc Delphinus delphis

migratia speciilor de pesti cu care se hraneste: specii pelagice de talie mica (sprot, hamsie) reprez

hrana de baza atat pentru tineret cat si pentru adulti.

Figura 55. Distributia presupusa a Delphinus delphis

AFALINUL (Tursiops truncates)

Figura 56. Afalinul (Tursiops truncatus

Tursiops truncatus (Fig. 56

habitatului sau costier dar si pentru capacitatea sa mai ridicata de a trai in captivitate. Specia este

comuna pe toata intinderea platformei continentale al Marii Negre, insa cu totul ocazional poate apare in

apele de larg si foarte rar in Marea de Azov. Anual, delfinii cu bot de sticla formeaza grupuri compacte in

Stramtoarea Kerci, din primvara pana toamna ta

35

BIRKUN JR., A., KRIVOKHIZHIN, S., KOMAKHIDAND KRYUKOVA, A., 2006 - Wintering concentrations of Black Sea cetaceans off the Crimean and Caucasian coasts. 20th Annual Conference of the European Cetacean Society. (Gdynia, 2




) este o specie care de obicei traieste in larg, dar poate apar


ianuarie specia este frecventa in stramtoarea Bosfor si Marea Marmara. In perioada de iarna, specia

Georgiei si coasta sud-vestica a peninsulei Crimea35

Delphinus delphis apare incepand din aprilie pana in noiembrie, in functie de

migratia speciilor de pesti cu care se hraneste: specii pelagice de talie mica (sprot, hamsie) reprez

hrana de baza atat pentru tineret cat si pentru adulti.

Delphinus delphis in zona ACCOBAMS. (Notarbartolo si Birkun 2010)

distributie generala, distributie predominanta

ates)

Tursiops truncatus)

ig. 56) este probabil cea mai frecvent observata specie, datorita pe de o parte


na pe toata intinderea platformei continentale al Marii Negre, insa cu totul ocazional poate apare in


Stramtoarea Kerci, din primvara pana toamna tarziu.

BIRKUN JR., A., KRIVOKHIZHIN, S., KOMAKHIDZE, A., MUKHAMETOV, L., SHPAK, O., GORADZE, I., KOMAKHIDZE, G.

Wintering concentrations of Black Sea cetaceans off the Crimean and Caucasian coasts. 20th Annual Conference of the European Cetacean Society. (Gdynia, 2-7 April 2006).

Marii Negre”©

ȘTI

of 182

este o specie care de obicei traieste in larg, dar poate aparea si in apele


ianuarie specia este frecventa in stramtoarea Bosfor si Marea Marmara. In perioada de iarna, specia 35.

apare incepand din aprilie pana in noiembrie, in functie de

migratia speciilor de pesti cu care se hraneste: specii pelagice de talie mica (sprot, hamsie) reprezinta

in zona ACCOBAMS. (Notarbartolo si Birkun 2010) Legenda: observare,

) este probabil cea mai frecvent observata specie, datorita pe de o parte


na pe toata intinderea platformei continentale al Marii Negre, insa cu totul ocazional poate apare in


ZE, A., MUKHAMETOV, L., SHPAK, O., GORADZE, I., KOMAKHIDZE, G. Wintering concentrations of Black Sea cetaceans off the Crimean and Caucasian coasts.


TITULAR PROIECT

Carduri in migratie de cateva sute de animale sunt semnalate la coastele sudice ale Peninsulei

Crimea in cursul toamnei.

La tarmul romanesc poate fi observata de la sfarsitul lunii iunie pana la sfarsitul lunii august; in

noiembrie paraseste apele romanesti, migrand spre tarmurile Crimeii si Anatoliei.

Tursiops truncatus se poate asocia in carduri de 30

totdeauna in carduri. Primavara apar langa tarm in cautarea hranei, reprezentata de majoritatea speci

de pesti pelagici, mici sau mari: hamsie, bacaliar, calcan, chefal. Daca bancurile de sprot, stavrid sau

hamsie sunt destul de mari, ei prefera aceste specii.

Figura 57. Distributia presupusa a Tursiops truncatus

MARSUINUL (Phocoena phocoena

Figura 58. Marsuinul (Phocoena phocoena)

Phocoena phocoena (Fig. 58

fata gurilor Dunarii. Apele costiere, relativ putin adanci ale Marii Negre, constituie arealul tipic pentru

aceasta specie. Poate fi observata chiar in porturi in cautarea hranei. Dupa perioada de lactatie, atat

tineretul cat si adultii se hranesc cu specii mici d






manesti, migrand spre tarmurile Crimeii si Anatoliei.

se poate asocia in carduri de 30-500 exemplare; adultii si juvenilii se asociaza

totdeauna in carduri. Primavara apar langa tarm in cautarea hranei, reprezentata de majoritatea speci


hamsie sunt destul de mari, ei prefera aceste specii.

Tursiops truncatus in zona ACCOBMS (Notarbartolo si Birkun, 2010)


Phocoena phocoena)

(Phocoena phocoena)

ig. 58) poate fi observata din aprilie pana in noiembrie, cel mai adesea in

ilor Dunarii. Apele costiere, relativ putin adanci ale Marii Negre, constituie arealul tipic pentru


tineretul cat si adultii se hranesc cu specii mici de pesti bentali din zona litorala (gobiide),

Marii Negre”©

ȘTI

of 182



manesti, migrand spre tarmurile Crimeii si Anatoliei.

500 exemplare; adultii si juvenilii se asociaza

totdeauna in carduri. Primavara apar langa tarm in cautarea hranei, reprezentata de majoritatea speciilor


kun, 2010) Legenda: observare,

poate fi observata din aprilie pana in noiembrie, cel mai adesea in

ilor Dunarii. Apele costiere, relativ putin adanci ale Marii Negre, constituie arealul tipic pentru


bentali din zona litorala (gobiide), cu specii


TITULAR PROIECT

pelagice (hamsie, aterina) precum si cu nevertebrate bentale. In perioada de iarna, traiesc in sud

Marii Negre, in apropiere de tarmurile Georgiei si nord

Figura 59. Distributia presupusa a Phocoena phocoena

Populatiile celor trei specii de delfini s

special de pescuitul industrial practicat de toate tarile riverane pana la inceputul anilor 1980 cand, dupa

semnarea Acordului Tripartit, statele fostei Uniuni

tarziu Turcia, au incetat pescuitul delfinilor in

Cu toate acestea, stocurile cetaceelor au continuat sa scada pe de o parte datorita capturarii

accidentale in uneltele pescaresti, deteriorarii habitatelor datorita cresterii traficului maritim, poluarii

cronice, inclusiv cu hidrocarburi, a indulcirii excesive a apelor in zonele de hranire, pescuitului ilegal si cu

unelte nepermise, poluarii si declinului resurselor de hrana datorat supra

Pentru Delphinus delphis, specie a caror efective au scazut de 13

inregistrata in anii 1960, tendinta efectivelor din apele teritoriale romanesti (600

et al., 2013), este una de relativa revenire.

Tursiops truncatus este creditat pentru intregul bazin pontic cu un efectiv de circa 15.000

exemplare iar in apele romanesti la circa 5

refacere a efectivelor, fara a se reveni insa la situatia inregistrata dinainte de anii 1980.

Efectivele de Phocoena phocoena

10.000 exemplare) (Radu et al, 2013), iar la litoralul romanesc, dupa o usoara scadere inregistrata in

perioada 2002 – 2004 se inregistreaza o usoara crestere.

36

Birkun jr., a., Krivokhizhin, s., Komakhidze, a.,

Wintering concentrations of Black Sea cetaceans off the cetacean society. (Gdynia, 2-7 april 2006).




pelagice (hamsie, aterina) precum si cu nevertebrate bentale. In perioada de iarna, traiesc in sud

Marii Negre, in apropiere de tarmurile Georgiei si nord-estul Turcei36

Phocoena phocoena in zona ACCOBAMS ( Notarbartolo si Birkun


Populatiile celor trei specii de delfini s-au redus foarte mult incepand din anul 1930, fiind afectate in

l de pescuitul industrial practicat de toate tarile riverane pana la inceputul anilor 1980 cand, dupa

semnarea Acordului Tripartit, statele fostei Uniunii Sovietice, impreuna cu Bulgaria si Romania, si mai

tarziu Turcia, au incetat pescuitul delfinilor in scopuri comerciale.



i, a indulcirii excesive a apelor in zonele de hranire, pescuitului ilegal si cu

unelte nepermise, poluarii si declinului resurselor de hrana datorat supra-pescuitului.

, specie a caror efective au scazut de 13-16 ori comparativ cu

inregistrata in anii 1960, tendinta efectivelor din apele teritoriale romanesti (600

, 2013), este una de relativa revenire.

este creditat pentru intregul bazin pontic cu un efectiv de circa 15.000

xemplare iar in apele romanesti la circa 5-600. In perioada actuala se constata o slaba tendinta de


Phocoena phocoena sunt mult mai reduse la nivelul intregului bazin pontic (circa


2004 se inregistreaza o usoara crestere.

omakhidze, a., Mukhametov, l., Shpak, o., Goradze, i., Komakhidze, g. and

ea cetaceans off the Crimean and Caucasian coasts. 20th Annual conference of the 7 april 2006).

Marii Negre”©

ȘTI

of 182

pelagice (hamsie, aterina) precum si cu nevertebrate bentale. In perioada de iarna, traiesc in sud-estul

( Notarbartolo si Birkun, 2010) Legenda:observare,

au redus foarte mult incepand din anul 1930, fiind afectate in

l de pescuitul industrial practicat de toate tarile riverane pana la inceputul anilor 1980 cand, dupa

Sovietice, impreuna cu Bulgaria si Romania, si mai



i, a indulcirii excesive a apelor in zonele de hranire, pescuitului ilegal si cu

pescuitului.

16 ori comparativ cu situatia

inregistrata in anii 1960, tendinta efectivelor din apele teritoriale romanesti (600 – 800 exemplare) (Radu

este creditat pentru intregul bazin pontic cu un efectiv de circa 15.000

600. In perioada actuala se constata o slaba tendinta de


l intregului bazin pontic (circa


omakhidze, g. and Kryukova, a., 2006 -

nnual conference of the European




of 182

Tabelul de mai jos ilustreaza numarul de observatii recente si al exemplarelor de delfini prezente in

zona de interes a proiectului, colectate in cadrul Programului de monitorizare a mamiferelor marine,

perioada mai-octombrie 2015.

Tabel 21 . Situatia observarilor asupra mamiferelor marine din zona proiectului (noiembrie 2014-

octombrie 2015)

PERIOADA Aparitii Numar exemplare

Noiembrie 3 aparitii grupuri formate din 2 indivizi, 5-8 indivizi respectiv 10 indivizi

Decembrie 0 aparitii -

Ianuarie 1 aparitie 1 singur grup format din 3 indivizi

Mai 5 aparitii 2-5 grupuri , fiecare format din 5 indivizi

Iunie 5 aparitii 2-5 grupuri , fiecare format din 5 indivizi

Iulie 3 aparitii 1 singur grup, cu mai putin de 5 indivizi

August 1 aparitie 1 grup cu mai putin de 5 indivizi

Septembrie 3 aparitii 1 singur grup format din mai putin de 10 indivizi

Octombrie 1 aparitie 1 grup format din mai putin de 10 indivizi

Prezenta mamiferelor marine in zona aferenta proiectului a fost sporadica, datorata in principal

ofertei redusa de hrana. Toate semnalarile delfinilor in zona in care s-a desfasurat proiectul au fost

remarcate la o distanta mare fata de punctele de observare, fapt ce a ingreunat determinarea speciei

acestora. Pentru fiecare observatie, speciile de delfini au prezentat un comportament de migrare.

De asemenea, cerintele ecologice ale speciilor de mamifere marine nu sunt indeplinite in zona

proiectului de cercetare electrica: zona nu prezinta habitatul specific pentru reproducere si iernare a

cetaceelor.

Din punct de vedere al hranirii, speciile de delfini urmaresc bancurile de pesti pana in zonele in care

se intalnesc aglomeratii: in zonele costiere si in zonele platformei continentale in apropiere de tarm.

Rezultatele monitorizarii si cerintele ecologice ale speciilor au aratat ca in zona perimetrului,

speciile de cetacee prezentate pot fi intalnite pentru o perioada foarte scurta de timp, perioada in care

efectueaza migratii pentru hranire, iernare si reproducere.




of 182

F.AVIFAUNA

Deasupra platformei Marii Negre se regaseste cel de al doilea culoar de migratie al pasarilor din

Europa (Via Pontica), dupa numarul de specii şi de indivizi.

Marea majoritate a speciilor de pasari migratoare care zboara deasupra bazinului Pontic foloseste

traseul Via Pontica (tarmul de vest al bazinului), foarte putine traverseaza marea prin sudul Crimeei –

indreptandu-se dinspre Siberia şi Europa de Nord spre zonele sudice. Se estimeaza ca in fiecare toamna,

mai mult de 90000 de pasari rapitoare parcurg acest traseu.

Zona perimetrului proiectului este situata la mare distanta fata de cel mai apropiata coasta

continentala si aproximativ 200 km departare de aria naturala protejata avifaunistica ROSPA0076 “Marea

Neagra”.

Figura 60. Pozitionarea perimetrului de prospectiune relative la rutele de migratie ale pasarilor (sursa harta:

www.birdlife.org)

In aceste conditii putine specii de pasari ajung in aceasta arie. Este vorba in special de pasari

marine de tipul pescarusilor, care pot folosi suprastructura navei ca loc de odihna.

In zona studiului pot fi prezente si specii care nu sunt comune pentru largul Marii Negre. Astfel, o

serie de specii migratoare (Ardeidae, Pelecanidae, etc.) se pot intersecta cu perimetrul de studiu.

In tabelul 23 sunt prezentate speciile de interes conservativ pentru care a fost desemnată aria de

protecție specială avifaunistică ROSPA0076 Marea Neagră și care, ca urmare a corelării caracteristicilor

ecologice și antropice ale suprafeței analizate cu ecologia și etologia avifaunei de interes conservativ, sunt

sau ar putea fi prezente în zona de interes a proiectului.




of 182

Tabel 22. Speciile de pasari de interes conservativ in ROSPA0076 “Marea Neagră”

Nr.

crt.

Cod

Natura

2000

Denumirea

speciei de

interes

conservativ

Denumirea

populara a

speciei de

interes

conservativ

Habitate specifice utilizate,

ecologie, etologie

Prezenta

speciei în zona de

implementare a

proiectului

1. A464 Puffinus

yelkouan

Furtunar Cuibarește in zone stancoase

de coastă, insule, dar si zone

de pe continent. In afara

sezonului de cuibarit se

disperseaza puternic in

bazinul Mediteranean si al

Marii Negre, deseori

formand stoluri mari.

Foloseste Marea Neagra

doar ca teritoriu de hranire,

dupa sezonul de

imperechere, cand juvenilii

se despart de parinți.

Au fost observate stoluri, in

pasaj, in apele teritoriale ale

Romaniei, in lunile aprilie si

mai.

Amplasamentul

proiectului nu

corespunde ca și

habitat cerintelor

ecologice ale

speciei.

2. A020 Pelecanus crispus Pelicanul cret Specie migratoare ce soseste

in Delta Dunarii la sfarsitul

lunii martie sau in aprilie, în

funcție de variatiile termice

și pleaca spre cartierele de

iernare in septembrie,

uneori chiar inceputul lui

octombrie (Ciochia, 1992).

Amplasamentul

proiectului nu

corespunde ca si

habitat cerintelor

ecologice ale

speciei.

3. A177 Larus minutus Pescarusul mic Este o specie migratoare, de

origine siberiana. La noi în

tara este prezenta incepand

cu luna aprilie, pana in

octombrie.

Specia poate fi

intalnita in aria

proiectului, dar

prezenta speciei

este redusa.




of 182

Pescarusul mic prefera

pentru cuibarit mlastinile si

baltile cu apa putin adanca.

In afara perioadei de

reproducere, specia este

intalnita pe mare, aproape

de tarm, dar si in lagune si

lacuri litorale, iernand în

zonele de coasta cu plaje

nisipoase si maloase.

4. A191 Sterna

sandvicensis

Chira de mare Chira de mare este o specie

care apare exclusiv în

regiunile de coasta,

indeosebi in acele zonele cu

apa calda. In perioada de

reproducere coloniile ocupa

teritorii pe insule nisipoase

sau calcaroase, dune de

nisip, zone litorale si in delte.

Pentru cuibarit prefera

movile de nisip, pietris, noroi

sau coral. In afara perioadei

de reproducere viziteaza

litoraluri nisipoase sau

pietroase, terase namoloase,

estuare si golfuri, hranindu-

se la mare.

Amplasamentul

proiectului nu

corespunde ca si

habitat cerintelor

ecologice ale

speciei.

5. A396 Branta ruficollis Gasca cu gat

rosu

Gasca cu gat rosu cuibareste

in tudra siberiana, pe

malurile raurilor, iar in

perioada de iernare ziua se

hraneste pe terenuri agricole

si pasuni si innopteaza pe

lacuri sau, cand acestea

ingheata, pe mare.

In Romania este oaspete de

iarna. Soseste rareori in luna

octombrie, respectiv pleaca

în luna aprilie.

Specia poate fi

intalnita in aria

proiectului, in

tranzit, in

perioada

migratiei.

6. A197 Chlidonias niger Chirighita Specie migratoare, de

origine europeana, chirighita

Amplasamentul

proiectului nu




of 182

neagra neagra este caracteristica in

perioada cuibaritului zonelor

umede de apa dulce si

salmastre bogate în

vegetatie.

In perioada iernarii poate fi

observata in zonele de

coasta, in golfuri si lagune cu

apa sarata.

corespunde ca si

habitat cerintelor

ecologice ale

speciei.

7. A189 Gelochelidon

nilotica

Pescărița

râzătoare

Pescarita razatoare

cuibarește pe insule fara

vegetatie sau cu vegetatie

rara, pe terase uscate de

nisip si namol, pe banci de

nisip, dune, in mlastini

sarate, saraturi, lagune de

apa dulce, estuare, delte, pe

lacuri, rauri si mlastini. În

aceasta perioada se poate

hrani si in apropierea

lacurilor, pe terenuri arabile,

pasuni sau chiar in regiuni de

semidesert. In migratie

specia se hraneste de obicei

pe saraturi, lagune, terase

namoloase, mlastini si

campuri umede. Ierneaza in

estuare, saraturi, lagune si

mlastini sarate sau pe

teritorii mai mult în

interiorul continentului, ca

rauri mari, lacuri, terenuri

arabile inundate (orezarii),

balti, rezervoare, saraturi si

canale de irigare.

In România este oaspete de

vara. Specie de origine

mediteraneeana,

migratoare, soseste din

cartierele de iernare în a

doua parte a lunii aprilie.

După perioada de cuibarit

Amplasamentul

proiectului nu

corespunde ca si

habitat cerintelor

ecologice ale

speciei.




of 182

pleaca in septembrie spre

cartierele de iernat din sud.

8. A170 Phalaropus

lobatus

Notatița Notatita este o specie

caracteristica zonelor de

tundra, cu lacuri, balti,

lagune, rauri sau alte corpuri

de apa permanente, putin

adanci si cu multa vegetatie.

In migratie apare in zone

umede cu lacuri salmastre si

sarate, zone de mlastini. In

timpul iernii este extrem de

pelagica, hranindu-se pe

mare in zonele de upwelling

și în zone cu o abundenta

ridicata a planctonului.

Amplasamentul

proiectului nu

corespunde ca si

habitat cerintelor

ecologice ale

speciei.

9. A195 Sterna albifrons Chira mica Chira mica prefera ca habitat

tarmurile nisipoase de ape

dulci si sarate (lacuri, rauri,

mare), mlastini cu vegetatie

palustra scunda si

discontinua. Cuibareste in

locuri nude sau acoperite de

foarte putina vegetatie,

situate la malul apelor, pe

insule, in saraturi, mlastini,

golfuri sau pe terasele

namoloase de la marginea

apelor, acolo unde nu ar

cuibari alte pasari

pretentioase fata de locul

ales pentru reproducere.

Amplasamentul

proiectului nu

corespunde ca si

habitat cerintelor

ecologice ale

speciei.

10. A196 Chlidonias

hybridus

Chirighița cu

obraz alb

Chirighita cu obraz alb

populeaza ape dulci precum

balti si lacuri eutrofe, putin

adanci, cu vegetatie palustra

bogata, zone mlastinoase

sau bazine amenajate pentru

piscicultura, bogate în

vegetatie. Mai rar la tarmul

marii, pe plaje nisipoase.

Amplasamentul

proiectului nu

corespunde ca si

habitat cerintelor

ecologice ale

speciei.




of 182

Specie migratoare, de

origine mediteraneana, este

oaspete de vara in Romania;

soseste spre sfarsitul lunii

aprilie si pleca in luna

septembrie.

11. A038 Cygnus cygnus Lebăda de

iarnă

Lebada de iarna, cunoscuta

sub denumirea de lebada

cantatoare, este o specie

caracteristica zonelor arctice

ale Eurasiei, de unde

migreaza in sud, spre

cartierele de iernat, în

grupuri mici sau familii.

Lebada de iarna prefera atat

lacurile intinse cu apa dulce

sau salmastra (de exemplu

cele din sistemul lagunar),

cat si cele cu vegetatie

palustra abundenta. De

asemenea, este intalnita si

pe lacurile cu vegetatia mai

putin dezvoltata si in

bazinele sau helesteiele de

mici dimensiuni, precum si in

ape costiere. In vecinatatea

zonelor umede, unde se

concentreaza in efective

mai mari, pot fi frecvent

observate pe terenurile

agricole cultivate sau pe

araturi, unde pasc deseori in

compania grupurilor de

gaste salbatice.

Specia poate fi

intalnita în aria

proiectului, in

tranzit, in

perioada

migratiei.

12. A002 Gavia arctica Cufundar polar Zonele de cuibarit ale

cufundarul polar sunt

reprezentate de lacuri dulci,

bogate in peste, rar coasta

marii. In afara sezonului de

cuibarit specia este comuna

in apele costiere, ocazional si

in bazine cu apa dulce

Specia poate fi

intalnita in aria

proiectului, in

tranzit in

perioada

migratiei.




of 182

precum lacuri naturale sau

de baraj, lagune, fluvii.

13. A001 Gavia stellata Cufundarul

mic

Cufundarul mic cuibareste la

marginea lacurilor si baltilor

cu apa dulce, preferand

malurile fara copaci, dar cu

vegetatie bogata, peninsule

si mici insule. Cuibareste în

nordul Eurasiei si Americii de

Nord incepand cu luna mai.

In afara sezonului de cuibarit

specia este comuna in apele

costiere, ocazional si în

bazine cu apa dulce precum

lacuri naturale sau de baraj,

lagune, fluvii.

Specia poate fi

intalnita in aria

proiectului, in

tranzit, in

perioada

migratiei.

14. A180 Larus genei Pescarusul roz

alb

Pescarusul roz alb este o

specie de ape salmastre

intinse (lagune, delte) in

tinuturi stepice. Pentru

cuibarit prefera insule partial

acoperite cu stuf, iar pentru

hranire apa putin adanca,

inclusiv in apropierea

tarmurilor.

In prezent, pescarusul roz

alb (Larus genei) este o

pasare rara de pasaj, uneori

este observata vara în zona

litorala a Dobrogei, iar

ocazional chiar în timpul

iernilor blande.

Specia poate fi

intalnita in aria

proiectului, dar

prezenta speciei

este foarte

redusa.

15. A176 Larus

melanocephalus

Pescarusul cu

cap negru

Pescarusul cu cap negru este

o specie caracteristica

zonelor umede, deschise,

lagunare si de coasta. Se

adapteaza usor la diferite

tipuri de habitat; în migratie

apare in zone umede, lacuri,

zone lagunare si de coasta,

dar si in zone agricole si

Specia poate fi

intalnita in aria

proiectului.




of 182

pasuni. Este foarte gregar, in

special in timpul migratiilor

si al iernarii. Este o specie de

coasta, foarte rar fiind

vazuta in largul marilor.

Soseste din cartierele de

iernat in lunile martie- aprilie

si depune ponta spre

sfarsitul lunii mai, pana in

prima decada a lunii iunie.

Cuibareste in colonii, uneori

alaturi de pescarusul razator

(Larus ridibundus) si chira de

balta (Sterna hirundo)

(Munteanu, 2009). Colonia

este instalata pe dune de

nisip, cu vegetatie scunda,

caracteristica zonelor

salmastre sau sarate.

16. A068 Mergus albellus Ferestrasul mic Ferestrasul mic este o pasare

caracteristica pentru

padurile de taiga din tinuturi

mlastinoase, cuibarind in

scorburile arborilor din

vecinatatea apelor. Pasare

migratoare, ierneaza in

vestul si sudul Europei, la

Marea Caspica, Marea

Neagra, in sudul Asiei si

Japoniei. Poposesc pe lacuri

si in ape marine de coasta,

deseori impreuna cu rate si

pescuiesc in ape putin

adanci.In afara sezonului de

cuibarit poate fi intalnita

intr-o varietate foarte mare

de zone umede, specia

neavand cerinte ecologice

stricte în aceasta perioada.

Amplasamentul

proiectului nu

corespunde ca si

habitat cerintelor

ecologice ale

speciei.

17. A190 Sterna caspia Pescarita mare Pescarita mare este

caracteristica zonelor umede

cu apa dulce sau salmastra,

Amplasamentul

proiectului nu

corespunde ca si




of 182

lagunelor si tarmurilor

nisipoase si apare pe toate

continentele cu exceptia

Antarcticii. Cuibareste în

zonele litorale, in colonii

monospecifice, dar si in

perechi solitare sau grupuri

mici (2-3 perechi).

Habitatele de cuibarire,

migratie si iernare ale speciei

sunt similare, desi in timpul

iernii pescarita mare apare

aproape exclusiv în zonele

de coasta. Viziteaza coastele

ferite, estuarele, limanurile,

golfurile, lagunele costale

sau mlastinile sarate.

habitat cerintelor

ecologice ale

speciei.

18. A193 Sterna hirundo Chira de balta Chira de balta este o specie

cu o larga raspandire, este

prezenta in perioada de

cuibarit in cea mai mare

parte a Europei, Asia si

America de Nord. Este o

specie puternic migratoare,

care ierneaza in emisfera

sudica.Este caracteristica

zonelor umede costiere, dar

si lacurilor interioare cu apa

dulce.

Specia poate fi

intalnita in aria

proiectului.

Observatiile cu privire la avifauna presenta pe parcursul perioadei de studiu in zona Blocului EX-30

Trident, sunt sintetizate in tabelul 23.

In aceasta perioada au fost efectuate observatii zilnice, monitorizari de 3 ore pentru fiecare

perioada a zilei (dimineata, pranz si seara). Speciile de pasari intalnite au prezentat o dinamica sezoniera

normala, fiind observate in total un numar de 47 de specii de pasari.




of 182

Tabel 23. Observatiile privind prezenta avifaunei in zona de desfasurare a proiectului

(noiembrie 2014 – octombrie 2015)

TAXONI Exemplare / observatii

Nr.

Crt. Familia Specia

Denumire

populara V VI VII VIII IX X

1 Laridae Larus sp.

(juvenili)

Pescarus

(juvenil) 9 16 22 31 30 9

2 Laridae Larus

cachinnans

Pescarusul

pontic 29 29 12 10 14 6

3 Laridae

Larus

(Hydrocoloeus)

minutus

Pescarusul mic 0 0 0 0 1 1

4 Laridae Larus

ridibundus

Pescarusul

razator 1 0 4 0 0 0

5 Laridae Larus fuscus Pescarusul

negricos 2 0 0 5 0 0

6 Falconidae Falco

tinnunculus Vanturelul rosu 27 12 3 4 1 1

7 Columbidae Streptopelia

decaocto Gugustiuc 6 0 0 0 0 0

8 Acrocephalidae Acrocephalus

arundinaceus Lacarul mare 1 0 0 0 0 0

9 Ciconiidae Ciconia ciconia Barza alba 2 0 0 0 0 0

10 Laniidae Lanius collurio Sfranciocul

rosiatic 10 8 0 12 28 3

11 Laniidae Lanius minor Sfrancioc 4 9 2 0 0 0

12 Muscicapidae Ficedula parva Muscarul mic 6 8 10 3 0 0

13 Meropidae Merops

apiaster Prigorie 14 13 0 0 7 7

14 Sturnidae Pastor roseus Lacustar 1 0 0 0 0 0

15 Columbidae Columba

palumbus

Porumbelul

gulerat 20 6 0 0 0 0

16 Motacillidae Motacilla flava Codobatura

galbena 8 4 0 0 3 3

17 Motacillidae Motacilla alba Codobatura 2 0 0 0 3 8

18 Emberizidae Emberiza

melanocephala

Presura cu cap

negru 4 0 0 1 0 0

19 Ardeidae Nycticorax

nycticorax

Starc de

noapte 2 0 0 0 0 0

20 Hirundinidae Hirundo rustica Randunica 10 8 1 0 0 0

21 Fringillidae Fringila coelebs Cinteza 5 1 0 0 0 0

22 Acrocephalidae Hippolais

pallida

Frunzarita

cenusie 1 1 0 0 0 0

23 Ardeidae Ardea cinerea Starcul cenusiu 1 1 0 2 1 0

24 Ardeidae Ardea purpurea Starcul rosiatic 0 0 0 0 1 0




of 182

25 Columbidae Columba livia Porumbelul 0 4 6 1 0 0

26 Upupidae Upupa epops Pupaza 2 1 2 2 4 0

27 Pelecanidae Pelecanus

onocrotalus

Pelicanul

comun 0 0 1 0 0 0

28 Phalacrocoracid

ae

Phalacrocorax

pygmeus

Cormoranul

mic 0 1 1 0 0 0

29 Phalacrocoracid

ae

Phalacrocorax

carbo

Cormoranul

comun 0 0 0 1 1 0

30 Sylviidae Sylvia curruca Silvie mica 0 0 0 22 28 7

31 Turdidae Turdus

philomelos

Sturzul

cantator 0 0 0 0 0 2

32 Locustellidae Locustella sp. Grelusel 11 0 0 0 0 1

33 Troglodytidae Troglodytes

troglodytes Pantarus 0 0 0 0 1 0

34 Ardeidae Ixobrychus

minutus Starcul pitic 1 0 0 0 2 0

35 Phasianidae Coturnix

coturnix

Prepelita

comuna 2 0 0 0 0 2

36 Muscicapidae Erithacus

rubecula Macaleandru 0 0 0 0 2 1

37 Muscicapidae Phoenicurus

phoenicurus

Codros de

padure 0 0 0 0 1 0

38 Strigidae Otus scops Ciuful pitic 1 0 0 0 2 2

39 Accipitridae Accipiter nisus Uliul pasarar 1 0 0 0 2 2

40 Strigidae Asio otus Ciuful de

padure 0 0 0 0 0 2

41 Rallidae Gallinula

chloropus

Gainusa de

balta 1 0 0 0 0 0

42 Muscicapidae Muscicapa

striata Muscarul sur 3 0 0 0 0 0

43 Columbidae Streptopelia

turtur Turturica 4 0 0 0 0 0

44 Rallidae Crex crex Carstel de

camp 1 0 0 0 0 0

45 Caprimulgidae Caprimulgus

europaeus Caprimulgul 0 0 0 0 1 0

46 Podicipedidae Podiceps

nigricollis

Corcodelul cu

gat negru 0 0 0 0 2 0

47 Passeridae Passer

domesticus Vrabia de casa 0 0 0 0 1 1

Cea mai frecventa specie intalnita in zona de interes a fost Pescarusul pontinc (Larus cachinnans –

71.78%) si juvenilii din ordinul pescarusilor (61.35%). In ceea ce priveste speciile care au un areal

nespecific in Marea Neagra, Sfranciocul rosiatic (Lanius collurio) si Silvia mica (Sylvia curruca) au fost cele

mai frecvente specii intalnite.


TITULAR PROIECT

Diversitatea specifica a atins nivelul cel

numar de 32 de specii observate. In luna iulie a fost remarcata cea mai slaba

11 specii de pasari fiind prezente. Se poate observa faptul ca

intalnite cele mai multe specii.

Acest lucru se datoreaza faptului ca perimetrul este amplasat in culoarul de migratie Via pontica,

culoar prin care ornitofauna poate desfasura migratii de primavara si toamna. In schimb, lunile de iarna si

inceputul primaverii au prezentat cea mai scazut diversitate a speciilor de pasari.

Figura 61. Diversitatea specifica a avifaunei in perimetrul de interes (

6 5

32

III IV V

Nu

ma

r sp

eci

i

Dinamica specifica sezoniera a avifaunei in




Diversitatea specifica a atins nivelul cel mai ridicat in luna mai (Fig. 61), cand s

numar de 32 de specii observate. In luna iulie a fost remarcata cea mai slaba diversitate specifica, doar

11 specii de pasari fiind prezente. Se poate observa faptul ca, in luna mai si luna septembrie au fost



rezentat cea mai scazut diversitate a speciilor de pasari.

Diversitatea specifica a avifaunei in perimetrul de interes (noiembrie 2014-

15

11 12

22

1614

11

VI VII VIII IX X XI XII

Luna


perimetrul EX-30 TRIDENT

Marii Negre”©

ȘTI

of 182

), cand s-au inregistrat un

diversitate specifica, doar

in luna mai si luna septembrie au fost



rezentat cea mai scazut diversitate a speciilor de pasari.

- octombrie 2015)

4 5

I II





of 182

CONCLUZII CU PRIVIRE LA INFORMATIILE PRIVIND PREZENTA FAUNEI MARINE IN ZONA

AMPLASAMENTULUI CORESPUNZATOR PERIOADEI PROPUSA PENTRU DESFASURAREA PROIECTULUI

Rezumand toate aspectele care au fost discutate in capitolul BIODIVERSITATE, putem concluzioana

asupra prezentei pe componente a biotei marine in perioada propusa pentru desfasurarea proiectului:

• Speciile planctonice prezinta o dinamica sezoniera in functie de temperatura apei, nivelul de

oxigenare si raditatia solara in cazul fitoplanctonului, diveristatea fiind mai mare in perioada calda (14

specii fitoplanctonice in luna august si 12 specii zooplanctonice in luna septembrie) in comparatie cu

lunile reci ale anului (2 specii fitoplanctonice in luna decembrie si 4 specii zooplanctonice in luna martie).

• Componenta bentala lipseste in aplasamentul propus. Acest lucru se datoreaza lipsei a doi factori

importanti pentru organisme: 1) lipsa oxigenului la adancimi mai mari de -120m – conditii anoxice si 2)

lipsa luminii – zona afotica.

• Ihtiofauna Marii Negre poate fi prezenta in zona perimetrului EX-30 Trident, in straturile

superioare, la adancimi reduse. In acest perimetru, speciile de pesti pelagici pot desfasura migratii

neregulate catre zonele de iernare, petrecand un timp redus in zona amplasamentului. Zonele de iernare

specifice sunt intalnite in zonele costiere.

• Asemenea ihtiofaunei, mamiferele marine prezinta un model de distributie asemanator. Acest

lucru se datoreaza faptului ca cetaceele urmaresc speciile de pesti pentru hranire. Zonele de iernare

corespund zonei sud-estice a Marii Negre si anume litoralului Georgiei si nord-estul Turciei. Perioadele in

care ar putea fi prezente mamiferele marine sunt cele de migrare, cand sunt prezente in trazint in

perimetrul EX-30 Trident, pentru o perioada scurta de timp.

• Avifauna perimetrului este relativ bogata in lunile de primavara si toamna, cand speciile de pasari

migreaza prin culoarul Via Pontica. In perioadele reci, diversitatea este redusa, fiind alcatuita in principal

din specii de pescarusi comune Marii Negre.




of 182

3.5.3. Impactul prognozat asupra biodiversitatii

Luand in considerare specificul general al proiectului, apreciem ca evaluarea impactului

proiectului propus asupra biodiversitatii este necesar sa se concentreze asupra acelor activitati si implicit

asupra efectelor cercetarii electromagnetice care au potentialul sa fie percepute ca efecte asupra acestei

componente de mediu.

Drept urmare, tinand cont de Indrumarul emis de catre APM Constanta cuprinzand problemele

specifice solicitate a fi aprofundate in prezentul studiu, si, avand in vedere Matricea privind potentialele

interactiunii dintre activitatile din proiect si componentele de mediu, care pot avea un potential efect

asupra biodiversitatii sunt reprezentate de:

- Efecte ale prezentei navei de cercetare in zona de lucru, perimetrul EX-30 Trident;

- Efecte ale emisiilor electromagnetice ale sursei dipol.

I. EFECTE ALE PREZENTEI NAVEI DE CERCETARE IN ZONA DE LUCRU, PERIMETRUL EX-30 TRIDENT

Activitatile navei de cercetare, in principiu, sunt activitati de rutina, ca in majoritatea tipurilor de

proiecte marine care presupun operatiuni de prospectiune de la bordul unei nave.

Astfel, evaluarea efectelor produse de prezenta navei in apele marine se va concentra asupra

urmatoarelor aspecte:

a) Efectele efluentilor proveniti de la nava de cercetare asupra biodiversitatii marine;

b) Efectele zgomotului generat de echipamentele si masinile navei asupra biodiversitatii

marine;

c) Efecte ale restrangerii zonei de pescuit;

d) Efectele prezentei navei si a iluminatului navei pe timpul noptii asupra pasarilor acvatice.

a) Efectele efluentilor proveniti de la nava de cercetare

In Sectiunea 3.3.3 referitoare la factorul de mediu APA, au fost analizate efectele efluentilor

proveniti de la nava, apreciindu-se un impact neglijabil, temporar si reversibil asupra acestei componente

de mediu.

- Efectele asupra biodiversitati marine a efluentilor proveniti de la nava de prospectiune

Prezenta intr-o cantitate mai mare a materiei organice particulate in apele pelagiale adiacente

punctului de lucru al navei, nu este de natura sa influenteze intr-o mare masura variatiile indicelui de

diversitate a comunitatilor planctonice si de aici, implicit asupra verigilor lantului trofic, intrucat aceste

modificari sunt dependente in principal de variatia temperaturii apei, care poate fi influentata intr-o mica

masura de activitatile antropice (v. Sectiunea 3.6.2).

Totodata, datorita dilutiei mari a unui volum de apa evacuat de la nava in volumul de apa

marina-receptor, cat si datorita curentilor si dinamicii maselor de apa marina, apreciem un impact




of 182

minor, pe durata desfasurarii etapei de achizitie a datelor, astfel temporar si reversibil asupra

biodiversitatii marine in ceea ce priveste efluentii deversati planificat de la bordul navei.

- Influenta pierderilor accidentale de combustibili asupra speciilor fitoplanctonice,

zooplanctonice si bentale, asupra speciilor de pesti si mamifere din zona de amplasament a proiectului

Poluarea accidentala cu combustibili ca urmare a manevrarii gresite in timpul navigarii, stationarii

sau alimentarii navei sau deversarea accidentala de ape uzate netratate poate conduce, de asemenea, la

un dezechilibru mai mare sau mai mic, in functie de cantitatea deversata, in cadrul comunitatilor

ecologice.

Acest risc insa nu poate fi cuantificat din lipsa certitudinii producerii lui, putem doar sa

prezumam impactul potential pe care un asemenea eveniment l-ar putea produce.

Pierderile accidentale de hidrocarburi sau poluarea operationala pot proveni din activitatile

operationale, prin scapari relativ mici de hidrocarburi in situatii precum: transferul de carburant, scurgeri

accidentale din rezervoare, racorduri imperfecte sau avariate, etc.

In cazul unei poluari operationale in zona de amplasament a proiectului, impactul imediat s-ar

resimti asupra organismelor acvatice ce populeaza zona perimetrului si zonele din vecinatatea

perimetrului.

S-a demonstrat ca doze moderate de petrol diminueaza activitatea de fotosinteza a algelor si

fitoplanctonului. Studiile de laborator atesta faptul ca un procent al mortalitatii de 100% poate apare la o

concentratie de 0,0001-1 ml/l, gradul de rezistenta fiind diferit de la o specie la alta, conditionat fiind de

timpul de expunere si de tipul produsului petrolier.

Unele specii din randul zooplanctonului, diverse microorganisme, bacterii, etc, pot consuma sau

absorbi anumite cantitati de hidrocarburi din zonele poluate. Studiile de laborator atesta faptul ca in

concentratii de 0,001 ml/l, petrolul si produsii petrolieri pot accelera moartea organismelor

zooplanctonice sau pot conduce la reducerea capacitatii lor de supravietuire in proportie de 20 % din

esalonul testat.

Astfel, influenta unei poluari operationale ar putea sa fie resimtita la nivelul modificarii

componentei pe specii a populatiilor planctonice si la reducerea cantitatii biomasei acestora, insa

modificarea are caracter temporar, tinand cont de capacitatea comunitatilor planctonice de reproducere

si de repopulare a zonelor afectate cu specii din zonele invecinate, neafectate.

Totodata pestii care traiesc in zone contaminate acumuleaza hidrocarburi in tesuturile musculare,

ceea ce-i face neconsumabili (Ramade si al., 1999). Unele specii din randul pestilor, pot consuma sau

absorbi anumite cantitati de hidrocarburi din zonele poluate.

S-a dovedit ca tesuturile multor organisme marine pot retine o perioada indelungata unele fractiuni

din titeiul deversat. In corpul pestilor si al altor organisme marine, aceste fractiuni sunt transformate in

diferite substante prin procese metabolice (Schneider 1976; Neff si Anderson, 1981). Concentratia de




of 182

hidrocarburi din corpul lor creste mai mult atunci cand aceste vietuitoare se hranesc cu microorganisme

contaminate cu titei, in asemenea cazuri inregistrandu-se o rata a mortalitatii mai ridicata37.

Urmand lantul trofic se pot simti influente si asupra mamiferelor marine dar studiile de specialitate

nu au indicat un efect demonstrat (Geraci, 1990), insa fiind specii rapitoare, delfinii sunt in permanenta

miscare, urmarind bancurile de pesti. Ca atare, datorita faptului ca in zona analizata nu se formeaza

aglomerari de carduri de peste, prezenta delfinilor va fi una pasagera.

Trebuie retinut, pe de o parte ca intr-o situatie reala de producere accidentala a unei poluari cu

hidrocarburi, nivelul acestora nu va persista in apa marii la concentratiile critice experimentale,

intervenindu-se cu actiuni imediate de curatare a zonei afectate.

Simularile computerizate ( OSR Ltd, 2014) privind producerea unei poluari accidentale cu hidrocarburi

in cadrul Perimetrul EX- 30 Trident, au luat in considerare conditiile meteo-climatice si oceanografice

specifice fiecarui anotimp, plus o situatie instantanee.

A fost luate ca punct de referinta urmatoarele coordonate de suprafata, in sistem Stereo 1970

X Y

326189,23 981177,04

Fiecare model prezinta directia de deplasare a peliculei si timpul de dispersare a combustibilului in

conditiile in care NU se intervine cu echipamente si/ sau substante absorbante in conformitate

procedurile prevazute in Planul de interventie in caz de poluari accidentale.

In simularile efectuate functie de anotimp, s-a avut in vedere o pierdere accidentala de combustibil

de 27,1 US baril / ora (aprox. 3,5 tone/ora), durata de deversare a intregii cantitati de combustibil,

respectiv 6.600 baril (aprox .871 tone) fiind calculata la 240 de ore.

Simularea arata ca timpul necesar dispersiei naturale in mare este de 244 ore/ 246 ore. Simularea

privind situatia in care toata cantitatea de combustibil se pierde in mare arata ca acesta se va dispersa

natural in apa marii in 18 ore, fara nicio interventie.

In toate cazurile directia de deplasare a peliculei este Sud-Vest si in niciuna dintre situatii aceasta nu

ajunge la tarm.

In cazul producerii unei poluari accidentale cu hidrocarburi, se va interveni prin actiuni imediate de

curatare a zonei afectate, si totodata se va proceda la anuntarea autoritatilor si organelor competente,

conform procedurilor de interventie stabilite in Planul de interventie in caz de poluari accidentale.

Metoda de curatare folosita uzuala in caz de poluare accidentala este aceea de „recuperare mecanica” si

folosirea de substante absorbante.

Astfel, efectul unei eventuale poluarii accidentale va fi resimtit in principiu pe o arie restransa in

jurul navei, limitata de barajele antipetrol, resimtita la suprafata apei, durata alocata curatarii zonei

reducandu-se de la imediat la cateva ore, sau cateva zile in cazul unui incident de proportii.

37

I. Milian, MT Gomoiu – Cauze si consecinte ale poluarii mediului marin cu hidrocarburi – Geo- Eco Marina nr.14/2008,

Supliment 1)




of 182

b) Efectele zgomotului generat de echipamentele si masinile navei

Statistic, nivelul zgomotului subacvatic produs de o nava se situeaza intre 160 db-190 db,

rezonanta- 1 μPa, pe frecvente joase, insa in zona de desfasurarea a proiectului nu exista un cadru legal

de limitare a nivelului zgomotului in mediul subacvatic (v. Sectiunea 1.7.1).

Sursele producatoare de zgomot de la bord ( zgomote hidrodinamice, zgomotele provocate de

vibratiile navei, etc.) formeaza in jurul corpului navei un camp acustic subacvatic ce poate fi asimilat cu un

zgomot alb, care se compune dintr-o multitudine de oscilaţii armonice cu amplitudini si faze diferite,

independente unele de altele.

Din analiza rezultatelor obtinute in urma cercetarilor efectuate in decursul timpului asupra

campului acustic subacvatic al navelor, s-a constatat ca atat in stationare cat si in mars, zgomotul

provocat de acestea este de banda larga cu spectru neintrerupt, cu o serie de componente discrete, a

caror aparitie este determinata de functionarea mecanismelor de la bord, de rotirea axelor, elicelor si de

forma corpului navei38.

Apa este un mediu excelent pentru transmiterea sunetului datorita densitatii sale moleculare

ridicate. Sunet calatoreste aproape de cinci ori mai repede prin apa de mare, decat prin aer (aproximativ

1500 vs. 300 m / s), iar frecventele joase pot calatori sute de kilometri, cu o mica pierdere in energie,

permitand astfel comunicarea pe distante lungi.

Propagarea sunetului este afectata de patru factori principali: frecventa sunetului, adancimea

apei, precum si diferentele de densitate in interiorul coloanei de apa, care variaza in functie de

temperatura si presiune. Prin urmare, sunetul care ajunge la un animal acvatic este supus unor conditii de

propagare, care pot fi destul de complexe, si care, pot afecta in mod semnificativ caracteristicile energiei

sunetului perceput.

Nivelele de sunet sau niveluri de presiune acustică (SPL) sunt mentionate in decibeli (dB). Cu

toate acestea, dB nu este o unitate absoluta cu o dimensiune fizica, dar este in schimb o masura relativa a

presiunii sunetului cu limita inferioara a auzului uman, care corespunde cu 0 dB in aer. Subacvatic, nivelul

de dB este diferit fata de nivelul perceput in aer. Nivelul de presiune acustica deasupra apei se face cu

referire la 20 μPa, in timp ce sub apa se face referire la 1 μPa.

Activitatea umana in mediul marin este o componenta importanta a zgomotului de fond

subacvatic si poate domina proprietatile acustice ale apelor de coasta in principal, unde apa are o

adancime mai mica. Zgomotul antropic introdus in mediul marin poate fi intentionat, determinat de un

anumit scop (de exemplu: prospectiunile seismice cu tunuri de aer pentru o imagistica a structurilor

geologice), sau neintentionat, ca un produs secundar al activitatilor lor (de exemplu: activitati de

transport, constructii, etc.)

Principalele surse de sunet antropice in mediul marin si proprietatile lor acustice sunt

exemplificate in tabelul 24.

38Ichimoaie, Gh. – Contributii la cercetarea si realizarea minelor marine si fluviale utilizate pentru apararea comunicatiilor navale , Ministerul Apararii Nationale –Academia Tehnica Militara, Teza de doctorat 2006




of 182

Tabel 24. Principalele surse de sunet antropic in mediul marin ( OSPAR 2009)

Legenda : Omni = omnidirectional; CW = unda continua; Sursa de sunet Nivelul sursa

(DB re 1 μPa-m)

Latime de

banda (Hz)

Amplitudine

majoră (Hz)

Durata

(ms)

Directie

Air-gun matrice 260-262 10-100 000 10-120 30 - 60 Axat pe verticala

Sonar militar

frecventa medie

223-235 2800 - 8200 3 500 500 - 2000 Concentrat in

plan orizontal

Sonare militare frecventa

joasa

2 3 5 100-500 - 600 - 1000 Concentrat in

plan orizontal

Ecosonare 235 Variabil Variabil

1500-1536 000

5 - 10 Axat pe verticala

Nave mari 180 - 190 6 -> 30 000 > 200 CW Omni

Ambarcatiuni

de mici dimensiuni

160 - 180 20 -> 1000 > 1000 CW Omni

Nave medii -mici 160 - 180 20 -> 1000 > 1000 CW Omni

Foraj 145 - 190 10-10 000 <100 CW Omni

Cele mai multe nave de cercetare intra in categoria navelor de dimensiuni medii sau mici, alaturi

de remorchere, nave de pescuit, etc., care folosesc de obicei sisteme complexe de propulsie, a caror sursa

sonora se regaseste in general intr-un interval de 160-180 dB, rezonanta- 1μPa pe frecvente joase

( <1kHz)39.

Efectele zgomotului antropic asupra biotei marine au fost documentate in cateva studii de-a

lungul timpului, dar rezultatele sunt speculative, lipsind totusi informatii cu privire la efectele pe termen

lung.

La nivel international exista o serie de organizatii care conlucreaza in stabilirea unor proceduri si

indrumari cu privire la reducerea nivelului de zgomot in mediul marin, insa, exista inca o lipsa majora de

cunoastere pe termen scurt si termen lung a consecintelor asupra biotei mediului marin.40

- Efectele asupra populatiilor planctonice

Din punct de vedere al manevrelor ce urmeaza a fi efectuate la suprafata apei, putem aprecia o

modificare nesemnificativa si temporara in dinamica si distributia comunitatilor fitoplanctonice si

zooplanctonice datorata producerii de curenti de catre nava de cercetare.

O parte dintre speciile fitoplanctonice sunt mobile, datorita prezentei flagelilor (Peridinee), se

pot deplasa in zone apropiate, neafectate de modificarile mediului sau isi pot realiza forme de rezistenta.

39

Heitmeyer, R. M., S. C. Wales and L. A. Pflug. 2004. Shipping noise predictions: capabilities and limitations. Marine Technology Society Journal

37, 54-65 40

Convention on Biological Diversity – Expert workshop on underwater noise and impacts on marine and coastal biodiversity, London 2014




of 182

De asemenea, aprecierea celor afirmate este sustinuta si de faptul ca indivizii ce apartin speciilor

zooplanctonice, desi, in marea lor majoritate microscopici, au capacitatea de a se deplasa activ, cu

ajutorul diferitelor tipuri de dispozitive locomotorii (cili, tentacule, apendice, antene, picioare inotatoare

cu rol de vasla).

Aceste organisme pot realiza migratii, atat pe verticala, cat si pe orizontala, evitand, astfel, zonele

in care conditiile de existenta nu mai corespund.

Totodata, aceste organisme microscopice sunt caracterizate prin cicluri de viata scurte si/sau

foarte scurte si ritmuri rapide de crestere si reproducere.

Astfel, populatiile fitoplanctonice au capacitatea de a se reproduce intre doua generatii/ zi pana la

doua generatii la 7-10 zile, pe cand populatiile zooplanctonice au capacitatea de reproducere continua,

functie de specie, sezonier sau doar o generatie pe an, un factor determinant fiind prezenta

fitoplanctonului, dar si conditiile de mediu.

Studiile arata ca dupa moartea planctonului intr-un volum dat de apa, planctonul din regiunile

invecinate va incepe imediat sa difuzeze in regiunea „golită”, in cateva ore.

Nu exista in prezent date disponibile privind deteriorarea auzului la nevertebrate ca urmare a

expunerii la surse de zgomot antropice, astfel, in lipsa unor dovezi stiintifice solide pentru efectele

zgomotului antropogen asupra nevertebratelor marine, pot fi luate in considerare doar cele cateva studii

si experimente de laborator care s-au concentrat asupra impactului produs de prospectiunile seismice, in

principal asupra unor specii de crustacee si cefalopode.41

Cele mai multe nevertebrate marine, care sunt sensibile la sunet, sunt receptive la frecvențe

joase, prin detectarea componentei de mișcare a particulelor campului de sunet. Crustaceele par a fi cele

mai sensibile la sunete mai mici de 1 kHz, unele specii fiind chiar capabile de a detecta sunete cu

frecvente de pana la 3 kHz42, pe cand cefalopodele sunt sensibile la stimuli de circulație a apei intr- un

interval cuprins între <20 și 1500 Hz43 .

Fiind receptive la sunet, multe nevertebrate sunt, de asemenea, capabile sa produca

sunete, inclusiv specii de lipitori, amfipode, creveți, crabi, arici de mare 44. Pentru unele specii de

nevertebrate sunetele emise sunt considerate a fi importante din punct de vedere ecologic in ceea

ce priveste comunicarea acustica intre congeneri.45

Un rezumat al studiilor realizate pana in 2004 privind impactul investigatiilor seismice asupra

nevertebratelor marine prezentat in tabelul de mai jos, indica faptul ca nevertebrate marine pot fi

afectate de studii seismice, de asemenea si in ceea ce priveste comportamentul.

41

Moriyasu et al., 2004. Effects of seismic and marine noise on invertebrates: A literature review. Canadian Science Advisory Secretariat. Research document 2004/126 42

Lovell, J. M., M. M. Findlay, R. M. Moate, and H. Y. Yan. 2005. The hearing abilities of the prawn Palaemon serratus. Comp. Biochem. Physiol. A-Molecular & Integrative Physiology 140:89-100 43

Packard, A., Karlsen, H.E., and Sand, O. (1990). Low frequency hearing in cephalopods. J. Comp. Physiol. A., 166: 501-505.Hu,

M.Y., H.Y. Yan, W-S Chung, J-C Shiao, and P-P Hwang. 2009. Acoustically evoked potentials in two cephalopods inferred using the

auditory brainstem response (ABR) approach. Comp. Biochem. Physiol. A 153:278-283.

44Ibidem

46 .

45 Staaterman, E.R., Clark, C.W., Gallagher, A.J., deVries, M.S., Claverie, T. and Patek, S.N. 2011. Rumbling in the benthos:acoustic

ecology of the California mantis shrimp Hemisquilla californiensis. Aquat Biol 13: 97-105




of 182

Tabel 25. Impactul investigatiilor seismice asupra nevertebratelor marine (dupa Moriasu et al., 2004)

Impact Letala / fizice Fiziologice /

patologica

Comportamental Rata de captură

Negativ

Loligo vulgaris

Chionoectes opilo (ouă)

Chlamys islandicus

Sea urchins

Architeuthis dux

Bolinus brandaris Alloteuthis sublata

Sepioteuthis australs

Architeuthis dux

Bolinus brandaris

Nici

un impact

Chionoectes opilo

Mytilus edulis

Gammarus locusta

Crangon crangon

Chionoectes opilo Chionoectes opilo Crangon crangon

Penaeus blebejus

Nephrops norvegicus

Illes coindetti

Squilla mantis

Paphia aurea

Anadara inaequivalvis

Nivelul energiei generate de sursa seismica poate ajunge pana la 260-262 dB, rezonanta-1 μPa,

tunurile de aer putand genera impulsuri de frecventa joasa sub 250 Hz pana la 100 kHz.

Prezenta navei in zona de lucru propusa in cadrul Perimetrului EX-30 Trident si manevrele

efectuate de aceasta in timpul achizitiei datelor, se situeaza cu mult sub nivelul de zgomot generat de

sursele sonore seismice, astfel ca si impactul este cu mult mai redus.

Tinand cont de durata scurta a expeditiei, putem aprecia o modificare nesemnificativa si

temporara in dinamica si distributia nevertebratelor, inregistrandu-se cel mai probabil posibile modificari

comportamentale, precum modificari in modelele de deplasare (viteza, orietare).

Din punct de vedere ale manevrelor navei de cercetare la suprafata apei, implicit lansarea si

recuperarea streamer-ului cum s-a aratat in sectiunea precedenta, putem aprecia o modificare

nesemnificativa in distributia comunitatilor zooplanctonice, care vor realiza migratii fie pe verticala fie pe

orizontala in coloana de apa, evitand astfel, zonele in care conditiile de existenta nu mai corespund.

Ca urmare, se poate considera ca, odata cu terminarea lucrarilor de achizitie a datelor

electromagnetice, biocenozele si comunitatile din domeniul pelagial al apei se vor reface intr-un interval

de timp foarte scurt, astfel incat impactul este temporar si reversibil.

- Efecte asupra resurselor pescaresti

Literatura de specialitate si studiile experimentale privind efectele potentiale ale zgomotelor

subacvatice asupra speciilor de pesti au demonstrat ca pestii sunt capabili sa auda zgomotele navelor si sa

raspunda la acestea, fara sa fie in mod particular sensibili la sunetele generate de navele de cercetare.

O baza de date intocmita de catre ICIES46 , cuprinzand rapoarte ale nivelului de zgomot generat

de mai multor nave, a fost documentata in ultimii 20 de ani, facand posibila comparatia intre nave si de

46

ICIES – International Council or the Exploration of the Sea, sursa ww.ices.dk




of 182

asemenea, determinand care interval probabil si care nivel de zgomot ar putea avea efect asupra

pestilor.47

Figura 62. Distanta la care navele listate in stanga graficului au cauzat un comportament de evitare

Figura de mai sus indica o serie de nave de cercetare care au inregistrat nivelul de zgomot produs

si distanta la care pestii au raspuns printr-un comportament de evitare. Distanta de evitare pentru cele

mai multe dintre nave incadrandu-se intre -100 – 300 m, cele mai silentioase fiind navele “Corystes” si

“Scotia”.

Raspunsul pestilor la sunete poate varia de la nici o schimbare de comportament, la moderat de

"conștientizare" a sunetului sau a unui raspuns de tresarire (fara nicio schimbare de comportament),

pana la mici mișcări temporare pe durata sunetului, ori la miscari mai mari care ar putea deplasa peștii

din locatiile lor normale, pentru perioade scurte sau lungi de timp48.

Astfel, in functie de nivelul de schimbare al comportamentului manifestat in apropierea unei

surse de zgomot, dar si nivelul de zgomot la care pot fi expusi, este posibil sa nu existe niciun impact real

asupra indivizilor sau populatiilor; ori sa se produca modificari substantiale, cum ar fi deplasarea dintr-un

loc de hranire sau de reproducere, ori perturbarea functiilor critice, care afecteaza supravietuirea

indivizilor sau populatiilor de pesti.

O reactie de alarma sau de indepartare poate fi declansata atunci cand pestii primesc un stimul

de sunet puternic, cum ar fi matricea sunetului unui tun de aer seismic, reactia fiind adesea caracterizata

printr - un raspuns tipic "C-start", de indepartare de punctele surselor de zgomot.

Comportamentul de evitare pe scara larga a speciilor de pesti, a fost dedus din studiile privind

efectul prospectiunilor seismice, luand in considerare ratele capturilor la pescuitul cu traule. In unele

47

Mitson, R.B – Reasearch vessel standards: Underwater radiated noise CM 2002 – Session J:10 48 Popper, A.N. and Hastings, M.C. 2009a. The effects of anthropogenic sources of sound on fish. Journal of Fish Biology, 75.




of 182

cazuri au fost inregistrate scaderi semnificative in capturi pana la 25 mile de sursa de sunet seismic, iar

ratele de captura nu au revenit in decursul urmatoarelor cinci zile dupa ce studiul seismic a incetat.

In cazul speciilor pelagice observate, acestea au reactionat prin schimbarea adancimii de inot dar

si printr-o abundenta mai mare la 30 -50 km distanta de zona afectata, sugerandu-se ca pestii care

migreaza nu ar intra in zone de activitate seismica.49

In cazul navelor si ambarcatiunilor, a fost semnalata o reactie de evitare atat pe orizontala cat si

pe verticala in coloana de apa, reactia fiind atribuita zgomotului generat de sistemele de propulsie ale

navelor.50

Datorita distantei mari fata de coasta cat si a adancimii apei, situata intre -600 -1200 m, in zona

amplasamentului proiectului sunt intalnite doar cateva specii pelagice de pesti ( preponderent hamsie,

sprot, izolat stavrid) a caror reactie tipica este de mentinere la distanta fata de orice obiect in miscare,

aflat in zona lor de vizibilitate, sau care genereaza campuri hidrodinamice.

Apreciem ca prezenta navei in perimetrul de lucru din cadrul Blocului EX-30 Trident nu este de

natura sa produca modificari substantiale in comportamentul ihtiofaunei din zona, ori sa conduca la

perturbari critice care sa afecteze supravietuirea indivizilor sau a populatiilor de pesti, cel mult, datorita

caracterului gregar al acestor specii pelagice, efectul zgomotului generat de nava de cercetare va fi

nesemnificativ si se va resimti doar la nivel de schimbare a formei si a marimii cardului ori modificarea

adancimii de inot.

Impactul resimtit va fi, in orice caz temporar, pe durata scurta a expeditiei, si reversibil odata cu

incheierea etapei de achizitie a datelor, motiv pentru care nu vor exista prejudicii asupra resurselor

pescaresti.

- Efecte asupra mamiferelor maritime

Studiile efectuate asupra modului comportamental al delfinilor arata ca in general speciile de delfini

din Marea Negra sunt capabili sa evite pericolele (nave pescaresti, plase pescaresti, eventuale alte

obstacole) intalnite in calea lor, desi sunt dese cazurile cand carduri de delfini pot fi vazuti insotind nave

maritime, in cautare de hrana.

Zonele teoretice de influenta ale zgomotului subacvatic asupra mamiferelor marine au fost definite

si se bazeaza in principal pe distanta dintre sursa si receptor.

49Slotte, A., Kansen, K., Dalen, J. & Ona, E. (2004). Acoustic mapping of pelagic fish distribution and abundance in relation to a seismic shooting

area off the Norwegian west coast. Fisheries Research 67. 50 Vabø, R. et al. (2002) The effect of vessel avoidance of wintering Norwegian spring-spawning herring. Fish. ; Handegard, N.O. et al. (2003)

Avoidance behavior in cod, Gadus morhua, to a bottom trawling vessel. ; Sara, G. et al. (2007) Effect of boat noise on the behaviour of Bluefin tuna

Thunnus thynnus in the Mediterranean Sea.




of 182

Figura 63. Zone teoretice de influenta ale zgomotului asupra mamiferelor marine (adaptare dupa Richardson et al., 1995)

Acest model a fost utilizat pe scara larga pentru evaluarile de impact in cazul in care sunt

determinate zonele de influenta ale zgomotului, bazata pe o combinatie de modelare a sunetului de

propagare sau masurari ale nivelului de presiune acustica si informatii cu privire la capacitatile auditive

ale speciilor marine.

Cu toate acestea, modelul ofera doar o estimare foarte aproximativa a zonelor de influenta,

intrucat sunetul in mediul marin este intotdeauna tridimensional. Interferenta, reflexiasi refractia

modelelor din cadrul de propagare a sunetului va conduce, de asemenea, la campuri de sunet

considerabil mai complexe decat cele bazate pe modelul de mai sus.

Aceasta complexitate poate avea ca rezultat efecte speciale, cum ar fi o crestere a energiei

sunetului primit cu distanta, mai ales atunci cand mai multe surse de sunet sunt folosite simultan, de

exemplu, in timpul studiilor seismice.

Avand în vedere că prima revizuire extensiva a efectelor zgomotului antropic asupra mamiferelor

marine a fost finalizata la mijlocul anilor nouazeci51, au existat o serie de alte aprecieri detaliate care

sa documenteze modul in care diferitele surse de zgomot antropic pot afecta comportamentul

mamiferelor marin.

Multe dintre rapoartele privind comportamentul mamiferelor marine efectuate pana la acest

moment au fost mai degraba studii de observatie, decat experimentale52.

O gama larga de surse antropice de zgomot sunt cunoscute ca fiind cauze ce provoaca schimbari

de comportament la mamifere marine, raspunsurile declansate putand fi complexe, variind de la

51

Richardson, W.J., Malme, C.I., Green, C.R.jr. and D.H. Thomson (1995). Marine Mammals and Noise. Academic Press, San Diego. 52

Nowacek, D.P., Thorne, L.H., Johnston, D.W. and Tyack, P.L. 2007. Responses of cetaceans to anthropogenic noise. Mammal Review,; Weilgart,

L.S. 2007. The impacts of anthropogenic ocean noise on cetaceans and implications for management. ; Tyack, P.L. 2008. Implications for marine

mammals of large-scale changes in the marine acoustic environment. Journal of Mammalogy. 89; André M, Morell M, Mas A, et al. 2010. Best

practices in management, assessment and control of underwater noise pollution. Laboratory of Applied Bioacoustics, Technical University of Catalonia




of 182

modificari ale numarului de sarituri la suprafata, pana la modele de evitare activa sau indepartare din

zona afectata de un nivel ridicat de zgomot.

Raspunsul poate fi de asemenea conditionat de anumiti factori cum ar fi : sensibilitatea auditiva,

starea din acel moment (de exemplu: odihna, hranire, migrare), varsta, sexul exemplarelor care formeaza

grupul, prezenta exemplarelor juvenile, apropierea fata de sursa si expunerea la nivelul de zgomot, cat si

distanta fata de coasta.

Reactiile pe termen scurt la zgomotele subacvatice produse de activitatile umane asupra

cetaceelor includ scufundari bruste, indepartarea de surse de zgomot, schimbari de comportament vocal

in intervale de timp mai scurte, incercarile de a proteja exemplarele juvenile, cresterea vitezei de înot si

abandonarea zonei poluate fonic.

In zona de amplasament a proiectului prezenta mamiferelor marine a fost sporadica in perioada

de observatie, datorita faptului ca speciile de delfini rezidenti in Marea Neagra prezinta o mobilitate

crescuta, iar prezenta acestora este strans legata de existenta elementelor nutritive preferate,

reprezentate cu precadere de specii de pesti si nevertebrate care populeaza preponderent apele de

coasta.

Zona de aplasament a proiectului este saraca in oferta de hrana pentru mamiferele marine, cu

toate acestea, apreciem ca exemplarele de delfini care vor apare in zona nu vor fi afectate de zgomotul si

vibratiile produse de manevrele navei de cercetare, mamiferele marine vor auzi sursa de zgomot inaintea

oricarei expuneri, putand reactiona prin schimbarea directiei, evitarea ori minimizarea oricarei expuneri.

Astfel, impactul prognozat este nesemnificativ, temporar - doar pe parcursul duratei

operatiunilor de achizitie a datelor in zona de lucru propusa, odata cu finalizarea lucrarilor acest factor de

stre va disparea iar mamiferele marine vor putea dispune din nou de zona de interes, fapt ce

caracterizeaza natura reversibila a impactului.

c) Restrangeri ale zonei de pescuit.

Deplasarea navei de cercetare in zona de lucru va avea avizele de navigatie necesare emise de

catre autoritatile in domeniu, acest lucru face ca prezenta navei in apele de larg sa fie notificata catre

navigatori, implicit si navelor de pescuit, care vor avea astfel cunostiinta cu privire la perimetrul alocat

studiului cat si durata expeditiei navei de cercetare.

Zona de pescuit in Marea Neagra este cuprinsa intre bratul Musura al Dunarii si Vama Veche, linia

de coasta cu o lungime de 243 km este impartita in doua sectoare:

i) sectorul nordic - cu o lungime de 158 km, care se intinde intre delta secundara a bratului

Musura si Municipiul Constanta si,

ii) sectorul sudic cu o lungime de 85 km cuprins intre Municipiul Constanta si Vama Veche.

Pescuitul marin efectuat dea lungul liniei de coasta romaneasca este limitat la zona marina situata pana la

izobata de 60 -70 m.

Navele de pescuit costier romanesti care utilizeaza trawler-e desfasoara activitati de pescuit la

distante de 30 – 35 mile marine in larg (48 -56 km), sezonier, functie de prezenta pestelui in zona.

In zona de coasta, pana la izobata de 20 m, activitatea de pescuit este limitata la utilizarea

talienelor de mare si setcilor, fiind in afara limitelor de actiune a navelor sau ambarcatiunilor de pescuit

care utilizeaza unelte tractate.

Avand in vedere datele prezentate in Sectiunea 3.5.2 D, cu privire la speciile de pesti de interes

economic care pot fi semnalate in zona de interes a proiectului, cat mai ales perioada de desfasurare




of 182

propusa pentru desfasurare a proiectului, respectiv sezonul rece, se observa ca, in ceea ce priveste zonele

de hranire, de reproducere si de iernare, acestea se afla in afara ariei de interes pentru derularea

proiectului pentru majoritatea speciilor, motiv pentru care apreciem ca punerea in aplicare a proiectului

nu este de natura sa conduca la restrangeri ale zonei de pescuit.

d) Efectele prezentei si iluminatul navei pe timpul noptii asupra pasarilor marine

Emisiile de lumina provenite de la nave sau platforme petroliere pot afecta distributia locala a

pasarilor marine, devenind in acest fel o atractie, unele specii de pasari putand fi dezorientate de aceste

emisii de lumina, lovindu-se de nave sau platforme si astfel esuand pe acestea.

Studii si observatii privind efectelor luminii artificiale asupra pasarilor au demonstrat ca lumina

provenita de la nave sau structuri marine petroliere, atrag de regula pasari nocturne atat ca activitate cat

si ca perioada de migrare, cateodata in numar mare53. Acest lucru poate conduce la mortalitatea

pasarilor, ocazional din cauza coliziunii cu structurile neiluminate din apropierea sursei de lumina pe care

pasarile nu le pot observa, sau mai rar, chiar de structurile luminate.

Multe din cazurile de mortalitate au fost semnalate in situatia acelor pasari care zburand razant

pe langa lumini au aterizat pe punte, dupa care, nu au mai putut fi capabile sa-si ia din nou zborul , fapt ce

a condus ulterior la moarte datorita fie deshidratarii, inanitiei, epuizarii, hipotermie sau inec in cavitatile

cu apa de pe punte.

De asemenea s-a dovedit ca pasarile pot fi atrase de lumina artificiala de la o distanta de pana la

5km in cazul instalatiilor offshore cu o luminozitate de 30 kW54.

Atractia pasarilor migratoare fata de lumina artificiala din larg este prezenta intr-o diversitate mare

de ordine si familii, desi majoritatea speciilor aterizeaza pe punte, ele sunt capabile sa decoleze din nou

daca nu sunt ranite.

In studiile in care varsta pasarilor a putut fi determinata, majoritatea indivizilor au fost juvenili cu

penaj complet, in principal de langa coloniile cuibaritoare din apropiere.

Un numar mai mare de indivizi sunt atrasi de lumina artificiala cand exista o acoperire slaba a

norilor, si in mod particular cand acest lucru este insotit de ceata sau ploaie.

Unii specialisti au concluzionat ca motivul cresterii activitatii avifaunei in jurul structurilor antropice

marine cand este vreme noroasa sau luna noua, poate fi lipsa luminii ambientale pentru navigare , sau un

mecanism de evitare a pradatorilor.

Cu toate acestea motivul pentru care pasarile sunt atrase de lumina artificiala este in continuare

neclar. O ipoteza este aceea ca din cauza nivelului scazut de lumina ambientala, iluminarea artificiala

devine un indiciu important de orientare vizuala.

Odata atrase de lumina artificiala, pasarile pot fi ezitante la plecare deoarece ele au pierdut

orientarea vizuala la orizont. Alternativ, pasarile nocturne pot fi dezorientate de efectele luminii artificiale

in abilitatea lor de a naviga dupa indiciile campului magnetic al Pamantului.

53Telfer, T. C., J. L. Sincock, G. V. Byrd, and J. R. Reed. 1987. Attraction of Hawaiian seabirds to lights: conservation efforts and effects of moon

phase. Wildlife Society Bulletin 15; Russell, R. W. 2005. Interactions between migrating birds and offshore oil and gas platforms in the northern

Gulf of Mexico: Final Report. U.S. Department of the Interior, Minerals Management Service, Gulf of Mexico OCS Region, New Orleans, LA. OCS

Study MMS 2005-009.




of 182

In laborator, lumina vizibila de lungime de unda larga (lumina rosie sau componenta rosie a luminii),

intrerupe orientarea magnetica la pasari. Pasarile pot fi in schimb atrase de lumina artificiala datorita

preferintelor pentru prada ce poseda bioluminiscenta.

Zona analizata este situata insa la mare distanta fata de tarm si in aceste conditii, extrem de

putine specii de pasari ajung in aceasta arie. Este vorba in special de pasari marine de tipul pescarusilor,

care pot folosi suprastructura navei ca loc de odihna si care se pot hrani cu pestii aflati in zona.

Pasarile migratoare ajung accidental in zona, rutele de migrare urmand linia tarmului chiar si

pentru speciile marine. Accidental, diferite specii pot ajunge in zona analizata deviate de curenti de aer

sau de furtuni, insa o avifauna propriu-zisa lipseste.

Ca urmare, tinand cont de faptul ca perioada propusa pentru desfasurarea proiectului este situata

in afara perioadei de migratie, iar lipsa resursei trofice ca urmare a incadrarii in sezonului rece a acestei

perioade, apreciem ca impactul activitatilor desfasurate de nava de cercetare in zona analizata va fi cu

totul neglijabil pentru speciile de pasari marine sau migratoare.

II.EMISII ELECTROMAGNETICE ALE SURSEI DIPOL

Pentru a putea evalua efectele asupra mediului pe care le-ar putea avea emisiile

electromagnetice ale sursei dipol, este necesar sa se inteleaga notiunile de baza legate de campurile

electromagnetice, atat cele naturale cat si cele de natura antropogena. Urmatoarea sectiune ofera o

scurta descriere a acestor procese.

- Consideratii generale privind campul electromagnetic generat de surse electromagnetice

Studiul interactiunilor electromagnetice a aratat ca acestea se propaga din aproape in aproape cu viteza

finita, egala cu viteza luminii in mediul respectiv. Suportul material care asigura transmiterea acestor

interactiuni in spatiu, ocupat sau neocupat de substanta, il constituie campul electromagnetic.

Cu alte cuvinte, campul electromagnetic este ansamblul campurilor electrice si magnetice care

oscileaza si se genereaza reciproc.55

Starea locala a campului electromagnetic este descrisa de vectorii H, -ρ intensitate camp

magnetic şi E - intensitate camp electric.

Figura 64. Reprezentarea unei unde electromagnetice plane

55Paunescu,G. – Campul electromagnetic. Studii asupra posibilelor efecte ale campului electromagnetic asupra sanatatii,2010.




of 182

Asadar, fenomenul inductiei reciproce genereaza o entitate ce rezulta prin suprapunerea campurilor electric, respectiv magnetic, fluctuante, numita camp electromagnetic. Acest camp se propaga in spatiu sub forma undei electromagnetice

56.

Undele electromagnetice sunt unde transversale care calatoresc cu viteza luminii, sunt fenomene fizice, in general naturale, care constau intr-un camp electric si unul magnetic in acelasi spatiu, si care se genereaza unul pe altul pe masura ce se propaga. O proprietate extrem de importanta a undelor electromagnetice este aceea ca ele transporta

energie si impuls.

Intensitatea undei electromagnetice este definita ca fiind cantitatea de energie transportata de

unda, care strabate unitatea de arie perpendicular pe directia de propagare in unitatea de timp.

Propagarea undei electromagnetice este insotita de un transport de energie pe directia si in sensul

propagarii acesteia. Astfel, lungimea undei determina cantitatea de energie ( frecventa) transportata.

Spectrul undelor electromagnetice acopera un domeniu foarte larg, incepand de la frecvente

inalte pana la cele mai joase: undele gama, raze X, unde ultraviolete, vizibile pana la undele radio, care au

frecventa cea mai joasa (v. Fig. 65).

Figura 65. Spectrul electromagnetic

Utilizarea undelor electromagnetice este des intalnita in viata de zi cu zi, si sunt produse de catre

diferite dispozitive:de la incalzitoarele banale pana la tot felul de circuite electronice, telefonie mobila,

dispozitive hands-free, de la becurile cu incandescenta pana la reactiile nucleare.

56Descrierea teoretica a undelor electromagnetice este facuta cu ajutorul ecuatiilor lui Maxwell, elaborate de fizicianul englez James Clerk Maxwell (1831-1879) ) in anul 1867. Maxwell a selectat si generalizat legile fenomenelor electrice si magnetice alcatuind un sistem complet de ecuatii care descriu campul electromagnetic. Este interesant de aratat faptul ca pe baza ecuatiilor sale, Maxwell a dedus existenta undelor electromagnetice, care au fost mai tarziu descoperite experimental de Heinrich Hertz (1857-1894) în anul 1887. Hertz a reusit sa determine viteza de propagare a undelor electromagnetice si a pus in evidenta printr-o serie de experimente proprietatile acestora. Hertz a demonstrat faptul ca undele electromagnetice sunt similare undelor luminoase, acestea din urma fiind de fapt o categorie de unde electromagnetice.




of 182

Undele electromagnetice pot fi detectate vizibil (cu ochiul liber,film fotografic,medii pentru

stocare digitala a imaginii), pe piele in cazul radiatiilor infrarosii,receptoare radio si TV-pentru undele

radio si filme speciale-pentru radiatia X.

Orice unda electromagnetica poate fi considerata simultan atat unda cat si corpuscul (foton).In

functie de frecventa undelor, se manifesta cu precadere fie unul, fie celalalt aspect.

La frecvente joase (unde radio, TV, microunde) predomina caracterul ondulatoriu, iar pentru

radiatiile cu frecventa mare (infrarosii, vizibile, ultraviolete) incepe sa se manifeste si caracterul

corpuscular.

Pentru explicarea interactiei undelor electromagnetice cu substanta (efect fotoelectric, reactii

fotochimice, imprastiere), se impune considerarea caracterului corpuscular (flux de fotoni), principalul

fenomen fizic rezultat in urma acestei interactiei fiind absorbtia de energie.

Dupa efectele primare pe care le pot produce la trecerea prin substanta, undele electromagnetice

se pot diferentia in doua categorii, astfel:

- unde electromagnetice ionizante ;

- unde electromagnetice neionizante.

Undele electromagnetice ionizante reprezinta acea parte a spectrului electromagnetic pentru

care energia cuantei de camp este suficienta pentru a rupe legaturile dintre electroni si atomi sau dintre

componentele unei molecule pentru a produce ionizarea acestora. Din aceasta categorie fac parte

radiatiile gamma si X, acestea fiind caracterizate de frecvente mari ( superioare valorii de 10 15 Hz) si

lungimi de unda foarte mici.

Undele electromagnetice neionizante sunt caracterizate de frecvente mai mici, ceea ce inseamna

si energii ale cuantei de camp mai mici, insuficiente pentru producerea fenomenelor de ionizare. Din

aceasta categorie fac parte undele ultraviolete, lumina vizibila, undele infrarosii, microundele , undele

radio, si undele electromagnetice de frecventa foarte joasa.

Figura 66. Tipuri de surse care produc campuri electromagnetice.




of 182

- Efectele emisiilor electromagnetice ale sursei asupra biotei marine

Dupa cum aratam in sectiunile precedente ( Sectiunea 1.4.5; Sectiunea 1.7.2), actiunea biologica a

curentului electric este determinata de componenta electrica a campului electromagnetic. Deoarece apa

de mare are conductivitate ridicata iar curentul de intensitate mare nu necesita crearea unor campuri de

diferenta de potential, intensitatea curentului scazand rapid odata cu indepartarea de impamantare, din

acest motiv influenta sursei electromagentice este nesemnificativa.

Este cunoscut faptul ca mediul marin nu este lipsit de campuri electrice si magnetice. Prezenta

campului magnetic al Pamantului si densitatile tipice ale fluxului magnetic sunt de ordinul a 30 -70µT

(valori mai mari la poli si mai mici la Ecuator).

Campul geomagnetic al Pamantului poate de asemenea sa produca campuri electrice slabe atunci

cand sarcinile se deplaseaza, astfel daca ionii unui curent oceanic se deplaseaza la un metru pe secunda si

intr-un unghi drept fata de campul geomagnetic de 50µT, campul electric indus poate ajunge la o

intensitate de 50µV/m.

De asemenea, loviturile fulgerelor pot cauza anomalii electromagnetice locale. Pe tot globul, miile

de lovituri cauzeaza oscilatii in spatiul dintre suprafata Pamantului si ionosfera. Acest fenomen cunoscut

ca Rezonanta Schumann contribuie la calculul campului geomagnetic al frecventelor extrem de joase.

Rezonanta lui Shumann ofera un semnal extrem de slab la ordinul de 10-12 nT si prin urmare este putin

probabil sa afecteze abilitatile de orientare ale animalelor.

Astfel, organismele marine traiesc intr-un mediu care este bogat in campuri electrice variabile. In

urma interactiunii inductiei electromagnetice propagata in coloana de apa cu campul geomagnetic al

Pamantului, conduc la formarea unor campuri de diferente de potential electric, in apele marilor si

oceanelor.

Tabel 26. Gradientii de voltaj masurati in diferite zone marine Autor Locatia Limitele gradientilor de voltaj

Von Arx 1962,citat in Kalmijin, 1971 Oceanul Atlantic 0,05 pana la 0,5 µV cm-1 ( 50 – 500 nV

cm-1)

Barber si Longuet-Higgins, 1948 citat Kalmijin,

1971

Canalul Englez 0,25 µV cm-1 (250 nV cm -1)

Rommel si McCleave, 1973 Curentul Golfului –

Nordul Oceanului

Atlantic

0,46 µV cm-1 (450 nV cm-1)

Whitehead, 2002 Stamtoarea Bass,

Australia

0,0285 si 0,2540 µV cm-1 (29-254 nV cm-

1)

Pals et al., 1982 Marea Nordului 0,35 µV cm-1 ( 350 nV cm-1)

Aceste anomalii electrice sunt o constanta caracteristica a mediului in care vietuitoarele marine

isi desfasoara ciclul vietii, multe dintre speciile marine care folosesc campurile geomagnetice pentru

orientare, utilizand alternative pentru a depasi anomaliile magnetice inregistrate in apele marilor si

oceanelor.




of 182

In literatura de specialitate, sunt prezentate, efectele asupra organismelor marine sub actiunea

campurilor electromagnetice, al caror impact depinde de mai multi parametrii57.

In cazul prospectiunii propuse , primul parametru, care trebuie studiat este potentialul electric, care

se propaga in apa de mare. De asemenea, durata impulsului electric, are rol important în determinarea

efectelor asupra organismelor, un impuls scurt, este mai putin vizibil pentru organismele vii. Diferenta

intre rezistenta mediului intern al organismelor vii si a apei de mare determina acumularea curentului

electric la nivelul mediilor cu o conductivitate crescuta.

Efectul tensiunii electrice asupra organismelor, depinde de marimea organismului, pe cand

distributia potentialului electric, la un anumit nivel de adancime, determina efecte de grade diferite ale

expunerii organismelor acvatice.

Astfel,trebuie avut in vedere, de asemenea si particularitatile Marii Negre, referitoare, pe de o

parte la diferenta de densitate a apei intre statul superior si cel de la fundul bazinului, care conduce la o

stratificare pe verticala a maselor de apa, intre cele doua zone - oxica si anoxica, cat si prezenta

hidrogenului sulfurat.

Tinand cont de concluziile documentate in studii mai vechi (Andrusov ,1890; Lebedintsev,

1891;Danilcenko, 1926; Knipovici, 1932; Gololobov, 1953 ;Dobrzhanskaya, 1960), cat si de evaluarile

recente (Bezborodov şi Eremeev, 1993), in acvatoriul Marii Negre hidrogenul sulfurat apare incepand cu

100 -150 m şi creste brusc pana la 500 m, adancime de la care cresterea este deosebit de lenta.

Trecerea de la zona oxica la cea anoxica se face printr-un strat intermediar numit “ de coexistent”

sau “suboxic”, cu caracter de tranzitie, oxigenul si hidrogenul sulfurat coexista in concentratii mici.

Pe de cealalta parte, particulariatea Marii Negre privind diferenta dintre cele doua straturi conduce

implicit si la diferente intre regimurile acestora: termic, salin, al gazelor dizolvate, nutrientilor si al

structurii biotice.

Datorita prezentei hidrogenului sulfurat, 89 – 90 % din volumul apelor marii si aproximativ 65% din

suprafata acesteia sunt total lipsite de viata, desi in acceptiunea unor autori, motivul principal pentru

care la adancimi mai mari de -200m nu exista viata, este lipsa oxigenului si nu prezenta hidrogenului

sulfurat in cantitati foarte mari.

In cazul de fata, adancimea la care este situata sursa electromagnetica, in orizontul delimitat de

adancimi ale apei incepand de la -150 m – 600 m, face ca activitatea acesteia sa se desfasoare la limita

inferioara a zonei suboxice si preponderent in zona anoxica a Marii Negre, astfel prezenta biotei marine in

acest orizont este redusa spre inexistenta.

O recenzie asupra studiilor privind ihtiofauna si modalitatile de capturare utilizand pescuitul

electric, arata ca actiunea curentului electric asupra faunei acvatice depinde de tipul curentului si de

marimea campului electric generat.

In cazul curentului continuu, sunt delimitate urmatoarele praguri:

o La închiderea circuitului, camp de intensitate redusa – efect de speriere (0,01-0,05 V/cm)

57

Buchnan et all,2011.




of 182

o Camp de intensitate medie: pestele se orienteaza spre polul pozitiv (anod), se formează

electrotaxia (0,1-0,8 V/cm)

o Camp electric de intensitate crescuta: pestii sunt ametiti, cu miscari dezordonate, apare

electronarcoza (0,8-1,5 V/cm).

o Camp de intensitate mare si sustinuta (3-5 minute): distrugerea electrochimica a tesuturilor

(in special a celui nervos), leziuni permanente, iar peste 2,5 V/cm peştii mor.

In ceea ce priveste curentul continuu sub formă de impulsuri ( s-a luat in calcul o frecvenţa de 10-

100 Hz ) efectele observate au concluzionat urmatoarele :

o Inchiderea circuitului, camp electric de intensitate redusa – efect de speriere

o Camp electric de intensitate medie – orientare moderata spre anod

o Câmp electric de intensitate mare – electronarcoza. Sub actiunea curentului electric

continuu sub forma de impulsuri se ajunge foarte greu la decesul pestelui/pestilor, acestia

revenindu-si chiar si dup ace curentul actioneaza 10-20 minute, fapt explicat prin

incarcatura redusa a corpului pestelui cu curent electric, neputand astfel sa apara

distrugerea electrochimica a tesuturilor.

In cazul proiectului, rata de atenuare la nivelul unui raspuns se produce la o distanta de 10m fata de

sursa, valorile calculate ale campului inregistrand 0,001 V/cm (efect de speriere), insa tinand cont de

faptul ca adancimea de lucru este situata la -150 – 600 m, atenuarea se produce inainte de a ajunge la

stratul de suprafata al marii, unde populatiile pelagiale se pot afla sau tranziteaza zona de lucru a

proiectului.

• EFECTELE SURSEI CONTROLATE ELECTROMAGNETIC SI A RECEPTORILOR ASUPRA

SPECIILOR CARE COMPUN COMUNITATILE PLACTONICE SI BENTALE DIN ZONA

STUDIATA;

In zona analizata nu poate fi vorba de zoobentos, adancimea la care se afla situat fundul marii

constituie nula posibilitatea existentei vreunei specii de metazoare, fiind total improprie pentru

dezvoltarea oricarei forme de viata, nu numai datorita lipsei luminii dar si datorita conditiilor anoxice.

In ceea ce priveste speciile de zooplancton care populeaza zona de lucru aferenta proiectului,

apreciem ca nu vor fi influentate sau afectate de campul electromagnetic generat de sursa tractata la

adancimea apei de la -150 m in jos, intrucat, tinand cont de batimetria zonei de lucru -600 m pana la

-1200 m, acesta va fi atenuat la un nivel foarte slab sub limita de raspuns (efect de speriere, efect de

electrotaxis) la suprafata apei.

Experimente de laborator privind reactia nevertebratelor la emisii electromagnetice au aratat

faptul ca, desi acestea au fost expuse la distante mici (1-10 m) fata de sursa care emitea impulsuri

bipolare de curent, cu o tensiune a curentului generat de 300 V, la o intensitate de 700A, toate

exemplarele expuse experimentului si-au pastrat vitalitatea si nu au manifestat aparitia vreunei vatamari

sau a factorului „frica”, atat imediat dupa incetarea emisiei electromagnetice cat si in perioada de

observatie dupa incheierea experimentului (PTS – Kapir, intr-un experiment pentru SGRPC Ltd., Marea

Caspica 2006).




of 182

Literatura de specialitate nu citeaza valori – prag corespunzatoare pentru nevertebrate, intr-un alt

experiment a fost necesar 90kV/m pentru a vatama celulele midiilor, raportandu-se faptul ca

inregistrarile video demonstreaza cum organismele precum crabii si pestii –stea traiesc direct pe

suprafata electrozilor marii, aparent fara vreo perturbare vizibila (Poleo et al, 2001 – citat de Buchanan et

al., 2006, 2009).

Studii de laborator si comportamentale privind orientarea magnetica a nevertebratelor au

demonstrat ca indivizii au abilitatea de a detecta schimbarile in campul magnetic al Pamantului, putandu-

se orienta in teren cu ajutorul compasului geomagnetic (Lohmann 1985; Lohmann et al. 1995b; Boyles

and Lohmann 2003).

Pe langa toate acestea, putem aprecia ca datorita nivelului de salinitate al Marii Negre situat intre

17-20o/oo (in comparatie cu Marea Caspica unde salinitatea este de 8-10o/oo. ) conform principiilor fizico-

chimice de propagare a unei diferente de potential intr-un mediu cu proprietati electrolitice,

conductivitatea apei de mare in cazul Marii Negre este mai crescuta decat conductivitatea mediului intern

al organismelor marine.

Luand in considerare adacimea de desfasurare a activitatii sursei dipol si rata de atenuare a

campului electromagnetic corespunzator cu distanta fata de sursa electromagnetica, comparativ cu

parametrii experimentali, acest fapt conduce la stabilirea unui impact nesemnificativ asupra

zooplanctonului.

Totodata, este de mentionat faptul ca, in perioada propusa pentru desfasurare a proiectului,

respectiv noiembrie – decembrie, distributia si dinamica speciilor ce compun planctonul din zona de

studiu prezenta o variatie sezoniera, cu valori ale indicelui de diversitate si a biomasei scazute in aceasta

perioada.

Din punct de vedere al manevrele navei de cercetare la suprafata apei, implicit lansarea si

strangerea pe troliu a streamer-ului electromagnetic si a liniei de receptori, dupa cum am aratat in

sectiunea precedenta, putem aprecia o modificare nesemnificativa in distributia comunitatilor

zooplanctonice, care vor realiza migratii fie pe verticala fie pe orizontala in coloana de apa, evitand astfel,

zonele in care conditiile de existenta nu mai corespund.

Ca atare, apreciem ca odata cu finalizarea lucrarilor de prospectiune, organismele zooplanctonice

au capacitatea de a repopula zona parasita, caracterizand aceasta modificare ca fiind reversibila si

temporara.

• EFECTELE DIRECTE ASUPRA PESTILOR ADULTI, OUALELOR SI LARVELOR AFLATE IN MASA APEI

DIN APROPIEREA SURSEI ELECTROMAGNETICE SI A RECEPTORILOR, IN FUNCTIE DE SPECIE

Inceputul studiilor bazate pe reactiile biofizice ale pestilor la prezenta campurilor electrice se refera

la sec. al XIX-lea, atunci cand a fost stabilit faptul ca majoritatea organismelor acvatice inferioare se

orienteaza si se deplaseaza in cadrul campului intr-o anumita directie.

La majoritatea protistelor (amiba, parameciul), in prezenta unui camp de curent continuu se

observa o deplasare in directia catodului (galvanotaxis catodic), la o serie de crustacee (raci de rau,

ciclopi), la mormoloci, la larvele de salamandre, precum si la pesti – in directia anodului (galvanotaxis

anodic).




of 182

A fost demonstrat faptul ca reactia pestilor in campurile electrice este determinata de proprietatile

campului electric (tensiune, tipul de curent, forma, intermitenta impulsurilor), de proprietatile mediului

(conductibilitatea, temperatura, continutul in ioni al sarurilor), de tipul si particularitatile dimensionale

ale pestilor, precum si de starea lor fiziologica si biologica.

Studiul complex al reactiei fiziologice a pestilor la curentul electric utilizat in cadrul lucrarilor de

investigatii electrice, precum si al particularitatilor de comportament al diverselor specii de pesti in zona

actiunii curentului electric a fost pentru prima data efectuat in Marea Neagra, Azov, Caspica in perioada

anilor 1960 – 1970.

In cadrul acestor studii a fost utilizat curentul cu intensitatea de 200 А, tensiunea de 220 V si cu

durata de la 30 la 60 secunde.

Pestii, amplasati intr-un camp electric uniform de curent continuu, au prezintat trei etape ale

reactiilor, in functie de amplasarea fata de electrod.

Prima etapa a reactiei se caracterizeaza prin aceea ca pestele depune eforturi sa evite actiunea

curentului electic. Pestele incearca sa isi modifice pozitia, in care axul lui longitudinal sa fie paralel cu

liniile curentului electric. In momentul incetarii impulsului electric, pestele revine la starea normala. Acest

stadiu al comportamentului se numeste electrotaxis si se manifesta in cazul parametrilor indicati mai sus

ai tensiunii si intensitatii curentului, la o distanta de 15 m de la electrod.

Pe durata celei de a doua etape, numita galvanotaxis, s-a observat o agitatie a exemplarelor, o

tendinta de a parasi zona de actiune a curentului electric sau de a intre in zona respectiva, o reactie

instantanee la incetarea impulsului electric. Dupa intreruperea curentului, se observa o stare de

inactivitate la pesti, dar peste 2 – 3 minute, comportamentul lor revine la normal. Galvanotaxis-ul se

observa la o distanta de 1 m de la electrod, iar intensitatea campului este de 4,7 V/m.

Stadiul trei – anestezie galvanică (electroanestezie) – are loc in momentul apropierii directe de

electrod (la distante de la 0,2 m). In acest caz, pestele nu realizeaza miscari voluntare, se rastoarna si

pluteste cu burta in sus, miscarile respiratorii se intrerup, branhiile se deschid si pestele paralizeaza. In

momentul inversarii curentului, pestele isi schimba brusc pozitia, se intoarce la 180º si coboara la fund.

Tensiunea masurata a campului in zona respectiva a fost de 22 V/m. Peste 20 de minute de la impuls, la

autopsierea pestilor a fost observata o dilatare a vaselor sanguine.

Actiunea curentului electric depinde nu doar de gradul de tensiune a campului, de specia si

dimensiunea pestilor, dar si de pozitionarea organismului fata de liniile de putere ale curentului. Actiunea

maxima este aplicata in acel caz, daca pestele este situat de-a lungul liniilor de putere a curentului, iar

actiunea minima este atunci cand pestele este situat perpendicular pe aceste linii.

Balaev si Fursa (1980) au studiat comportamentul a 13 specii de pesti din Marea Neagra sub

influenta impulsului de curent unipolar cu durata de 0,4—3,2 ms si o frecventa de 5—100 Hz. A fost

stabilit faptul ca la pestii pelagici activi, cel mai mic prag al primei reactii la actiunea curentului crescator

(cu capul spre anod), este in cazul actiunii transversale. La pestii de fund, cu mobilitate redusa, cel mai

mic este pragul primei reactii, la actiunea transversala a curentului, iar la actiunea longitudinala, valorile

pragului nu depind de directia in care actioneaza curentul.

Reactia pestilor in campul electric depinde atat de specia pestilor, cat si de un ansamblu de factori

interni si externi. Diferentele dintre speciile de pesti se observa in campul de curent continuu, dar si a

curentului de impuls58 59 60 61. Aceste deosebiri sunt legate, in primul rand de particularitatile morfologice

si ecologice ale pestilor.

58 Balayev L.A. (1981)- Comportamentul si ecologia pestilor, in urma aplicarii unui camp electric. Nr. 1 (126), 141-149




of 182

La unele specii de peste au fost observate toate aceste reactii enumerate mai sus: starea de

agitatie, electrotaxisul anodic si electroanestezia. Principala particularitate ecomorfologica a acestor

specii pelagice este nivelul ridicat de activitate a inotului; aceste specii sunt capabile sa execute diverse

deplasari mai scurte sau mai lungi in apa, miscarile de inot sunt efectuate cu ajutorul muschilor principali

ai corpului. Acest grup include toate speciile de pesti pelagici: heringii, stavridul, scrumbiile.

In general, in momentul cresterii rezistivitatii specifice a apei, creste tensiunea campului, care

provoaca electroanestezia. Temperatura apei are o influenta majora asupra vietii pestilor: tempomixa,

viteza de trecere a agitatiei prin nervi, intensitatea miscarilor de inot. Pe langa aceasta, temperatura

influenteaza conductivitatea apei. Prin urmare, influenteaza reactia pestelui la curentul electric 62.

De asemenea a fost descoperita si influenta compozitiei chimice a apei la reacția pestilor, sub

actiunea curentului electric. In apele cu o concentratie ridicata de ioni de K+, creste schimbul de substante

si agitatia pestilor, prin urmare, scade pragul de electrotaxis si creste limita de electroanestezie. Ionii de

Са2+ au o influenta opusa63.

Intr-un alt studiu pentru evaluarea metodei de cercetare electromagnetica, lucrarile

experimentale derulate in cadrul limitelor golfului Tiub- Karagan, Marea Caspica64, au fost combinate cu

experimente de laborator asupraunor specii de pesti Aterina – 7 exemplare, Sprot – 12 exemplare;

Gobius – 21 exemplare, puiet de hering – 4 exemplare, Zargan – 26 exemplare , prelevate din coloana de

apa cu adancime de 10 m.

Exemplarele supuse experimentului au fost separate pe specii in cutii din sita , la o distanta de

1,3,5,10 m fata de sursa care emitea impulsuri bipolare de curent, cu durata de 4 secunde pentru un

interval de timp de 10 secunde, avand o tensiune a curentului generat de 300 V, iar intensitatea liniei de

alimentare fiind de 700 A.

Rezultatele experimentului au permis urmatoarele concluzii:

- Imediat dupa perioada de desfasurare a experimentului, respectiv actiunea emisiilor

electromagnetice, toate exemplarele faunei acvatice si-au pastrat vitalitatea, fara aparitia

factorului fricii sau a unei vatamari;

- Dupa actiunea emisiei electromagnetice, toti hidrobiontii au fost mutati in vase cu apa de

mare si tinuti sub observatie. Pe durata intregii perioade de observatie acestia au fost

activi si si-au pastrat vitalitatea.

Tinand cont de datele experimentale cat si de adancimea la care se desfasoara activitatea de

prospectiune, apreciem ca cele cateva specii de pesti plagici care pot fi intalnite in zona de studiu

(v. Sectiunea 3.2 d) si meroplanctonul aflat in coloana de apa de suprafata nu vor fi afectate de emisiile

59 Balayev L.A. si Fursa N.N. (1980)-Comportamentul si ecologia pestilor, in urma aplicarii unui camp electric. Nr.20, Vol. 6, 751-755. 60 Danyulyute G.P. si Malyukina GA (1967)- Studiul mecanismului fiziologic de actiune al unui camp electric continuu asupra comportamentului organismelor. Ed. Stiinta, 56-62 61 Pupyshev V.A. (1967)- Rezultate obtinute, in urma recoltarii probelor de apa si a observatiilor reactiilor pestilor marini, la actiunea curentului electric. Comportamentul si reactiile organismului la pesti. Ed. Stiinta, Moscova, Rusia, 62-67 62

Danyulite G.P. (1974)- Efectele campurilor electrice asupra pestilor. Principalele caracteristici ale comportamentului și orientării pestilor. Ed. Stiinta, 122-154. 63

Ibidem 43 64

Nava de cercetare PTS – Kapir, in cadrul proiectului „ Executarea lucrarilor experimentale în cadrul unor cercetări ecologice legate de evaluarea

impactului metodei diferențial – normalizată de cercetare electromagnetica asupra mediului marin în sectoarele Atash, Tiub – Karagan”, Marea Caspica, 2006.




of 182

electromagnetice, efectele acestora atenuandu-se la un nivel foarte slab sub limita de raspuns ( efect de

speriere, efect de electrotaxis) inainte de a ajunge la suprafata apei.

Mai mult, pe perioada rece, propusa pentru derularea proiectului de prospectiune in Perimetrul

EX-30 Trident, majoritatea speciilor vor migra catre zonele de iernare din nord-vestul Marii Negre,

prezenta speciilor fiind tranzitorie in zona perimetrului.

Datorita adancimii apei, zona de studiu nu reprezinta un habitat prielnic pentru speciile de pesti

benctonici, intalniti preponderent in zona de coasta, la o distanta de peste 180km fata de zona de

amplasament a proiectului, ca atare emisiile sursei electromagnetice nu vor produce un impact asupra

acestor specii.

Motiv pentru care apreciem ca impactul emisiilor electromagnetice asupra ihtiofaunei aflata, sau

care tranziteaza zona de lucru pe perioada scurta a lucrarilor de prospectiune, este nesemnificativ .

• EFECTELE SURSEI ELECTROMAGNETICE SI A RECEPTORILOR ASUPRA CAPACITATII DE ORIENTARE

A LARVELOR DE PESTI PENTRU A SE REINTOARCE IN ZONELE DE UNDE S-AU RETRAS;

Cele mai multe organisme specific costiere produc raspandirea larvelor in largul marii, acestea din

urma petrecandu-si de la cateva ore la cateva luni in masa apei. Acest episod al dispersiei este o perioada

extrem de importanta pentru selectia naturala, rata de supravietuire a larvelor de pesti , spre exemplu

este de ordinul a 10 -5 in cateva saptamani.

Speciile de pesti pelagici, aflati in stadiu larvar sunt purtati in deriva de catre curentii marini, „driftul”

fiind un fapt de viata in ciclul de dezvoltare al ihtioplanctonului, dispersia in masa apei fiind cruciala

pentru persistenta si rezistenta populatiilor marine.

Cele mai multe specii demersale de pesti dispersate in timpul stadiului larvar si purtate de curenti in

stadiu de oua si larve pot fi transportate sute de kilometrii de curenti.

La sfarsitul acestei faze, organismele pelagice larvare trebuie sa-si gaseasca un habitat propice pentru

fixare, cat mai aproape de coasta (faza de fixare) si sa se metamorfozeze in exemplare demersale

juvenile, ca mai apoi sa se integreza in populatiile adulte ( faza de recrutare). In aceasta faza larvele de

pesti, crustaceele, si cefalopodele sunt destul de mobile. Spre exemplu, speciile de pesti tropicali catre

sfarsitul stadiului larvar pot sustine viteze de pana la 15 cm s-1 pentru cateva zile, de vreme ce calatoresc

zeci de kilometrii fara odihna sau hrana65.

Stabilirea intr-un habitat care nu intruneste conditiile de calitate ( cum ar fi un habitat cu o competitie

mai mare in fixare sau gasirea hranei), ori intarzierea metamorfozei pana la gasirea unui habitat

corespunzator, poate reduce rata de supravietuire a stadiului juvenil, crescand pentru mai departe

presiunea selectiva.

Orientarea in perioada fazei pelagice este, ca atare critica, in mod particular spre sfarsitul ei, facand

astfel larvele pelagice buni candidati in studiile privind orientarea comportamentala.

Larvele de pesti, crabi, homari si chiar corali raspund la indicii chimice si posibil la sunete costiere, de

vreme ce cauta sa se fixeze in aceste zone. In ciuda marimii lor foarte mici si dezvoltarii incomplete,

aceste organisme se pare ca sunt echipate cu un abilitati comportamentale complexe cognitive si

senzoriale de orientare.

65

J. H. Power – „Advection and drift migration of larval fish” , National Oceanic and Atmospheric Administration, National marine Fisheries

services.




of 182

In plus, studiile de caz privind orientarea in masa apei a fazei pelagice larvare, au fost recunoscute ca

fiind importante in determinarea marimii stocului adult, si mai recent in determinarea structurii

demografice si genetice a meta – comunitatilor costiere.

Dupa un secol de cercetari s-a descoperit faptul ca succesul fazei de recrutare a juvenilor in

populatiile adulte are la baza determinanti precum abundenta si calitatea hranei, si mai ales importanta

curentilor marini.

Studii de laborator asupra orientarii larvelor de hering - specie pelagica, si de calcan- specie

bentonica, au demonstrat ca orientarea acestora exclude psibilitatea unui mecanism vizual, indivizii

supusi experimetului au detectat curentii prin contact direct cu partea sau cu gradientii de viteza care au

actionat curentii in vasul experimental66.

Alte studii atesta faptul ca abilitatile comportamentale ale larvelor de pesti sunt bine dezvoltate, cel

putin in stadiul de fixare, acestea pot simti mediul inconjurator, inota vertical sau orizontal si se pot

orienta. Aceste tipuri de comportament sunt deseori invocate pentru a explica cum pot larvele influenta

raspandirea acestora in masa apei. Vederea, auzul si mirosul pot fi folosite in stadiul de fixare de catre

larvele de pesti pentru a localiza un habitat in zona coastei pe distanta scurta ( de la metrii la kilometrii)67.

Se pare ca larvele pot folosi diferite criterii de orientare in diferite stadii de dezvoltare pentru

parcurgerea distantelor catre habitatele de fixare.

Mecanismele globale pentru orientare pe distante lungi includ busola magnetica si orientarea

celesta, insa nu exista nicio evidenta pana acum a existentei unei busole magnetice la larvele de pesti.

Utilizarea orientarii cu ajutorul soarelui a fost sugerata in cazul larvelor de peste din familia Clupeidae

68,reprezentate in apele romanesti prin urmatoarele specii: Alosa immaculata, scrumbie de Dunare; Alosa maeotica, scrumbie de mare; Alosa tanaica, rizeafca; Sprattus sprattus, șprot ; Clupeonella

cultriventris , gingirica.

Fireste, demonstrarea posibilitatii de orientarea consecventa prin utilizarea unei busole solare ar

putea face diferenta intre dispersia naturala, comparativ cu advectia pasiva in masa apei a larvelor de

pesti69.

In zona de studiu, directia zilnica medie a curentului apelor de suprafata este de la Nord-Est catre

Sud-Vest (v. Fig. 15, 16) astfel larvele de pesti aflate in stratul pelagial vor fi purtate de curentii de

suprafata pe aceasta traiectorie, orientarea acestora neavand nicio legatura dovedita cu emisia de unde

electromagnetice.

Emisiile sursei controlate electromagnetic se vor resimti, dupa cum aratam in sectiunile anterioare in

imediata apropiere a sursei, atenuarea acestora sub limita producerii vreunui raspuns al faunei marine

intervenind in zona barierei dintrestratului suboxic cu stratul anoxic al Marii Negre, luand in considerare

si perioada scurta a proiectului, apreciem astfel ca impactul este nesemnificativ asupra populatiilor

pelagiale.

66

G. P. Arnold - The orientation of plaice larvae (Pleuronectes platessa l.) in water currents Fisheries Laboratory, Lotoestoft, 1968. 67 James H Power – „Advection and drift migration of larval fish” , National Oceanic and Atmospheric Administration, National marine Fisheries services. 68Waterman Th. – „ Polarization of marine light fields and animal orientation” Bizard MA, Ocean Optics,1998. 69 Faillettaz, R. et al, „ Sun compass orientation in mediteranean fish larval, Journal PlosOn, 2015




of 182

• EFECTELE SEMNALULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA RASPUNSURILOR COMPORTAMENTALE

ALE SPECIILOR DE DELFINI ( SCHIMBARI COMPORTAMENTALE CUM SUNT TULBURAREA

HRANIRII NORMALE, REPRODUCERII SI RUTELOR DE MIGRATIE) CARE POT AFECTA RATA DE

SUPRAVIETUIRE SI SUCCESUL REPRODUCTIV AL ACESTORA;

Delfinii manifesta o varietate de comportamente naturale, esentiale pentru succesul ratei de

supravietuire a comunitatii mamiferelor marine, printre care pot fi amintite urmatoarele:

• Deplasarea ( inotul) – caracterizata printr-o miscare persistent si consecventa intr-o anumita directie.

Delfinii putand fi vazuti deplasandu-se individual, sau in grupuri.

• Odihna – acest comportament poate fi confundat cu deplasarea, dar este caracterizata printr-o

formatie stransa a unui grup, cu intervale metodice si lente de respiratie;

• Grija materna – in timp ce inoata la suprafata, puii mentin o pozitie de protectie, mama fiind inainte,

iar puiul mentinandu-se usor in lateral sau in urma acesteia. Puii depind de mamele lor cativa ani.

• Cautarea hranei si hranirea – delfinii folosesc cateva tehnici in urmarirea si prinderea prazii: fie

dirijind bancurile de pesti in grupuri restranse si apoi atacand de jos spre suprafata apei; fie

aruncand peste suprafata apei pur si simplu pestii; fie scufundandu-se si urmarind apoi prada.

• Socializarea - interactiunile sociale includ: reproducerea, joaca, manifestarile agresive, dar si atingeri

afective.

Tulburarile sau schimbarile comportamentale apar atunci cand comportamentul natural al

animalului este perturbat. Perturbarile cronice pot conduce la efecte negative pe termen lung, cum ar fi

compromiterea starii de sanatate, stres, ranirea, reducerea ratei de reproducere, indepartarea sau

evitarea habitatelor importante70.

Unele dintre aceste activitati naturale sunt mai vulnerabile la perturbari decat altele, cum ar fi

hranirea sau odihna. De asemenea, grija materna este in mod special un comportament vulnerabil la

perturbari, ceea ce ar trebui sa determine o grija deosebita in desfasurarea activitatile antropice marine

atunci cand sunt observate mamifere marine insotite de juvenili.

Astfel, delfinii pot fi foarte usor perturbati din activitatile lor de prezenta ambarcatiunilor, mai

ales cand acestea se apropie prea mult si prea repede ori zgomotos pe durate scurte sau lungi de timp.

Mai multe nave apropiindu-se in acelasi timp ori consecutiv pot, de asemenea, sa devina perturbari ale

comportamentului mamiferelor marine.

Orice schimbare brusca a activitatii natuarale constituie o perturbare de comportament, care

poate fi manifestata prin:

• Schimbari bruste in viteza ori directia de deplasare, incluzand atat schimbarea orizontului pe verticala

in coloana de apa;

• Inotul rapid la suprafata apei;

• Incercarea femelelor de a acoperii cu corpul lor puii;

• Lovirea repetata cu coada a suprafetei apei, pufaituri zgomotoase la suprafata apei

• Inconjurarea repetata ori indepartarea rapida de nava

• Modificari bruste in componenta grupului: in grupuri mai mici sau grupuri care se regrupeaza

laolalta.

70National Oceanic and Atmospheric Administration – “ Dolphin smart. Wild behavior fact sheet”.sursa :http://www.afsc.noaa.gov/




of 182

Speciile de delfini rezidente in Marea Neagra prezinta o mobilitate crescuta, prezenta acestora

fiind legata indeosebi de resursa de hrana. Astfel, afalinii si marsuinii prefera speciile de nevertebrate si

de pesti bentonice si pelagice, care traiesc in apele costiere de mica adancime, iar delfinii comuni se

hranesc in mod special cu specii de pesti si nevertebrate pelagice intalnite in largul marii.

Adancimea de inot a celor trei specii de mamifere marine prezente in apele marine romanesti,

variaza intre -35-45 m (adancime raportata pentru afalini si marsuini) si pana la 90-100m in ceea ce

priveste delfinul comun. Astfel, majoritatea cetaceelor isi petrec cea mai mare parte a timpului in partea

superioara a masei de apa de la -100 m. (Lutcavage and Lutz 1997; Schreer and Kovaks 1997).

Tinand cont de acest aspect este de mentionat faptul ca , desi, in literatura de specialitate sunt

prezente o serie de studii efectuate asupra abilitatii mamiferelor marine de a detecta campurile

magnetice, magnitudinea campurilor magnetice produsa de echipamente care genereaza campuri

magnetice si electrice submarine, nu a fost documentata ca avand efecte adverse, cum ar fi o perturbare

a migratiei.71

Emisiile sursei controlate electromagnetic se vor resimti, dupa cum aratam in sectiunile

anterioare in imediata apropiere a sursei , atenuarea acestora sub limita producerii vreunui raspuns al

faunei marine, intervenind la limita superioara a stratului anoxic al Marii Negre, adancime la care zona de

studiu nu reprezinta conditii de habitat prielnic nici pentru resursa de hrana a delfinilor si implicit nici a

acestora.

Mai mult, in perioada rece, perioada in care este propusa activitatea de achizitie a datelor

electrice, speciile de cetacee vor avea o distribuite sud-estica, fiind prezente in zonele de iernare din

apropierea coastelor Georgiei si nord-estul Turciei.

Ca atare, apreciem ca semnalul electromagnetic al sursei transmis la nivelul fundului marii, va

avea un impact nesemnificativ asupra raspunsurilor comportamentale ale mamiferelor marine care se

vor afla ori vor tranzita zona de lucru pe parcursul executarii proiectului.

• EFECTELE SEMNALULUI ELECTROMAGNETIC ASUPRA SPECIILOR DE PESTI SI MAMIFERE MARINE

CARE UTILIZEAZA HABITATE SPECIFICE, ESENTIALE PENTRU HRANIRE SI ODIHNA;

Habitatele sensibile pot include habitate deosebit de importante pentru migrare, hranire sau

reproducere pentru orice grup de animale.

Este bine cunoscut faptul ca in mediul marin campurile electromagnetice se intalnesc in mod

natural, in timp ce activitatile antropice pot altera aceste campuri sau pot introduce surse

electromagnetice suplimentare.

Studii de teren si experimentale in laborator au examinat efectele acestor emisii asupra

animalelor marine, focusandu-se in mod special asupra raspunsului comportamental al animalelor la

undele electromagnetice de joasa frecventa (ELF), incluzand potentialul pentru „efectul de bariera”, care

ar putea tine animalele departe de habitatele specifice pentru hrana si reproducere, incetinirea in

crestere si dezvoltare a larvelor si schimbari comportamentale care ar putea limita comportamentul de

hranire.

71

Collins, N. 2012. Assessment of Potential Ecosystem Effects from Electromagnetic Fields (EMF) Associated with Subsea Power Cables and TISEC

Devices in Minas Channel. Prepared by CEF Consultants Ltd. for Fundy Ocean Resource Centre for Energy (FORCE), Halifax, NS: 39p.




of 182

Pana la acest moment nu a fost produsa nicio dovada, care sa arate ca nivelul emisiilor

electromagnetice emise de echipamentele utilizate in prospectiuni de mare adancime ar putea cauza

vreun efect ( indiferent daca ar fi negativ sau pozitiv) asupra oricarei specii.72

Zona de lucru aferenta desfasurarii proiectului nu a fost identificata ca reprezentand un habitat

specific pentru hrana si odihna pentru vreo specie a ihtiofaunei sau a mamiferelor marine oobservate in

zona de studiu.

Speciile de pesti pelagici ce pot fi intalniti in perimetrul aferent proiectului, efectueaza in general

migratii neregulate, in principiu, conditionate de temperatura apei, intre zonele de hranire si zonele de

reproducere, pe cand mobilitatea mamiferelor marine este conditionata in esenta de prezenta bancurile

de pesti, intr-o zona sau alta.

Perioada propusa pentru desfasurarea proiectului indica o prezenta redusa a faunei marine in

zona amplasamentului proiectului, luand in considerare si faptul ca stratul de suprafata al coloanei de apa

va fi efectiv protejat de emisiile electromagnetice, apreciem ca semnalul electromagnetic al sursei nu va

avea un efect asupra speciilor de pesti si mamifere marine care utilizeaza habitate specifice, esentiale

pentru hranire si odihna.

• EFECTUL DE PARASIRE DEFINITIVA SAU TEMPORARA A ZONEI EXPLOATATE ELECTROMAGNETIC

DE CATRE SPECIILE DE PESTI SI DELFINI;

Datorita manevrelor de suprafata ale navei de cercetare pe durta derularii achizitiei de date,

putem aprecia o modificare temporara in dinamica si distributia comunitatilor fitoplanctonice si

zooplanctonice datorata producerii de curenti, zgomot de catre nava de cercetare.

Deoarece distributia populatiilor macroplanctonice este dinamica pe ambele scari spatiale si

temporale, compozitia si densitatea prazii individuale pentru pesti variaza spatial sitemporar. Acest fapt,

determina cel mai probabil un efect asupra distributiei speciilor de pesti pelagici, care fie urmand resursa

trofica, fie ca efect al prezentei navei in zona respectiva, se va diminua.

Ca ultima veriga a lantului trofic, prezenta mamiferelor marine fiind strans legata de existenta

elementelor nutritive preferate, putem spune ca diminuarea densitatii si distributiei ihtiofaunei sau a

faunei de organisme inferioare va determina o relocare doar temporara a acestora, urmand ca dupa

refacerea biotopului , situatia sa revina la starea actuala.

La acest context se adauga si perioada de efectuare a prospectiunii, perioada care coincide cu o

prezenta diminuata a faunei acvatice datorata conditiilor specifice sezonului rece.

Avand in vedere perimetrul restrans in care se vor desfasura operatiunile navei de cercetare,

durata scurta a expeditiei, cat si faptul ca relocarea temporara a ihtiofaunei si a mamiferelor marine nu se

datoreaza preponderant ca efect al semnalului electromagnetic al sursei, cat mai mult ca efect al

prezentei navei in acea zona, apreciem ca efectul este nesemnificativ, in orice caz temporar si reversibil.

72

Pacific Northwest National Laboratory , pentru U.S. Department of Energy (the Annex IV Operating Agent), la initiativa International Energy

Agency (IEA) Ocean Energy Systems - Raportul stiintific privind starea efectelor privind dezvoltarea energiei regenerabile marine in lume




of 182

• EFECTELE SEMNALELOR ELECTROMAGNETICE ASUPRA ABILITATII DE A-SI GASI HRANA , ASUPRA

RUTELOR DE MIGRATIE SI ASUPRA SISTEMELOR DE ORIENTARE ALE SPECIILOR DE PESTI SI

MAMIFERE MARINE;

Utilizarea activa a campurilor magnetice si electrice naturale sau inconjuratoare de catre

organismele marine este inca o zona de cercetare activa.

Organsimele marine genereaza campuri electrice asociate cu orice tip de activitate biologica,

astfel ca efectele biologice ale emisiilor electromagnetice de joasa frecventa sunt in primul rand asociate

cu organismele care utilizeaza campul magnetic al Pamantului pentru orientare in timpul migratiei, cat si

acelea care utilizeaza campul electric produs biologic pentru localizarea prazii.

Intregul sistem nervos opreaza sub un regim de voltaj fluctuant prin membranele celuare care

este propagat de-a lungul cailor neuronale prin tot corpul (Stryer 1988). Sinapsele electrice aflate in

sistemul nervos central la vertebrate sincronizeaza activitatea neuronilor care controleaza miscarile

rapide, precum miscarea cozii la pesti (Campbell 1990). Flexarea muschilor necesita un stimul de la un

neuron motor excitat electric. Membrana epiteliala, precum cele gasite in branhii, au potential electric si

sunt surse de curent electric, precum ritmul de deschidere si inchidere a gurii si operculelor branhiale, in

timp ce, ventilatia produce un semnal electric care detecteaza pragul pentru multi pesti electroreceptivi

(Von der Emde 1998).

Per total, majoritatea animalelor acvatice sunt inconjurate de un camp electric al carui putere si

polaritate este determinat de numarul de factori, inclusiv insusi activitatea lor.

Detectia campului magnetic, incorporand magnetita moleculara, apare in organisme incepand de

la bacterii pana la vertebrate, inclusiv mamiferele marine (Kirschvink et al., 2001).

Unii autori73 sugereaza existenta unei harti magnetice la nivelul fiecarui individ sau colectiv.

Modelul propune ca un animal in miscare invata aliniamentul si panta gradientilor electromagnetici, ai

caror parametrii ar putea fi intensitatea totala, unghiul de inclinatie sau combinatia ambilor. Odata ce un

model de gradient este invatat, poate fi extrapolat care zonele nefamiliare prin compararea zonelor

familiare cu cele nefamiliare.

O premisa pentru “navigatia adevarata” este sistemul de bicoordonate de pozitionare. Pentru ca

un animal sa isi poata determina locatia folosind doar parametrii magnetici, trebuie sa: (1) fie capabil sa

receptioneze inainte cel putin doi parametrii diferiti ai campului geomagnetic la Pamantului si (2) acesti

parametrii trebuie sa varieze in raport unul cu celalalt pe toata suprafata Pamantului.

Studiile si cercetarile amanuntite privind orientarea geomagnetica la pesti s-au axat in principal

asupra acelor grupuri care efectueaza migratii lungi ( salmonidele si anguillidaele) cat si asupra acelor

specii de pesti electroreceptivi (elasmobranhiatii - rechinii si pisicile de mare si chimeridele – pestii

sobolani de la adancimi mari).

Walker et al. (1988) a confirmat ca particula de magnetita, capabila pentru a folosi receptia

magnetica, este produsa in craniul pestelui pe toata durata de viata. Cu timpul, pestii isi produc cantitatea

de magnetita suficienta pentru a oferi un magnetoreceptor capabil sa detecteze schimbarile minore in

intensitatea campului geomagnetic. De asemenea, pentru Salmo trutta, Walker (1997) a aratat faptul ca

nervii senzitivi magnetici din ramura oftalmica conectati la celule specializate contin magnetita. In studii

conexe, pentru Thunnus thynnus a fost demonstrata abilitatea de a trece peste rezistenta Pamantului

(10,000-50,000 nT) in campul magnetic ambiental (Walker 1984).

73Yagley,1947; Gould 1980 Moore 980; Wallraff 1991; Phillips 1996 – citati in Buchanan et all, 2011.




of 182

Alte studii74 efectuate asupra speciilor de pesti pelagici au confirmat faptul ca acestia utilizeaza

vederea si liniile senzoriale laterale pentru a se orienta si a pastra distanta fata de corpurile in miscare sau

fixe. „Linia laterala” este un organ de simt senzorial care se gaseste de-a lungul corpului pestilor, datorita

caruia acestia pot detecta schimbarile de presiune si de viteza ale grupului. In acest mod pestii detecteaza

„vecinii” care sunt prea aproape de liniile lor laterale si ii evita, sau utilizeaza vederea pentru a gasi si a se

misca spre alti pesti care sunt prea departe. Acest simt ajuta pestii pelagici sa formeze bancuri si ii

protejeaza de pradatori, datorita avantajului hidrodinamic si al vitezei.

Dovada legaturii dintre detectia geomagnetica si orientarea la cetacee este limitata si mai mult

teoretica. (Buchanan et al. 2011).

In opinia unor autori, comparatia dintre esuarea in masa si inregistrarea in acelasi timp a unor

anomalii geomagnetice ale Pamantului, sugereaza ca mamiferele marine folosesc indicii geomagnetice

pentru orientare. Klinowska (1985) a analizat 3.000 de esuari ale cetaceelor care au avut loc in UK pe

parcursul a 70 de ani si a concluzionat ca esuarile animalelor vii tind sa aiba loc in zone unde conturul

liniilor geomagnetice cad perpendicular ori se intersecteaza cu linia coastei tarmului, animalele posibil

confuze fiind nefamiliarizate cu zonele tarmului.

Alte studii care au examinat legatura dintre esuarile animalelor vii corelate cu perturbari

geomagnetice, au indicat ca aceste esuari au avut loc, in general, la un interval de 1-2 zile dupa o furtuna

geomagnetica majora, iar intensitatea variatiilor geomagnetice a fost de 50 nT (0.1% din campul

geomagnetic total) fapt ce ar fi putut fi suficient sa influenteze esuarea (Kirschvink et al., 1986).

Se pare ca, delfinii sunt capabili sa modeleze o „harta magnetica” care le permite sa se orienteze

in deplasarea lor prin arii cu gradient slab al intensitatii magnetice, Kirschvink et al., (1986) a formulat

ipoteza conform careia cetaceele poseda o sensibilitate ridicata la campul geomagnetic care le permite sa

utilizeze variatii locale de orientare, probabil prin prezenta receptorilor capabili sa conduca stimulii

geomagnetici slabi catre sistemul nervos.

Vanselow and Ricklefs (2005) au analizat datele colectate pe parcursul a 300 de ani cu privire la

esuarilor casalotilor in Marea Nordului si au descoperit o corelatie pe termen lung intre petele solare si

evenimentele de esuare. Cu cat un ciclu de „pata solara” este mai mic, cu atat numarul de esuari este mai

mic. Au speculat ca variatiile in campul magnetic al Pamantului cauzat de fluxul variabil de energie solara

poate cauza o dezorientare temporara a animalelor. Datele ar fi in concordanta cu cicluri mai mari ale

petelor solare inregistrate in ultimele 2 decade ale secolului XX si o crestere notabila a esuarilor

casalotilor in Marea Nordului.

Speciile de cetacee care statistic manifesta o sensibilitate crescuta la perturbarile geomagnetice

ale Pamantului includ: Delphinus delphis, Grampus griseus, Lagenorhynchus acutus, Balaenoptera

physalus, Globicephala malaena (Kirschvink et al. 1986), dintre care doar Delphius delphis ( delfinul

comun ) este rezident in Marea Neagra.

In contrast cu autorii care au evidentiat utilizarea geomagnetismului la cetacee, sunt alti autori

care au raportat negatia folosirii magnetismului.

Hui (1994) nu a gasit o asociere intre modelele magnetice si distributia aleatorie a delfinilor.

Brabyn si Frew (1994) au examinat esuarile balenelor in Noua Zeelanda datand dinainte de 1940, urmand

in mod specific metodele analitice utilizate de Klinowska (1985) si Kirschvink et al. (1986). Datele

continand esuarile cetaceelor din Noua Zeelanda nu au evidentiat o relatie cu regiunile unde liniile

geomagnetice erau perpendiculare pe linia tarmului, nici cu minimul sau maximul campului magnetic.

Autorii au mentionat ca o explicatie pentru diferentele constatate intre studiile lor si cele intocmite de

74A.Bt. Barbaro – An interacting particle model for the migration of pelagic fish, Univ.of California,2008




of 182

Klinowska (1985) si Kirschvink et al. (1986), este aceea a lipsei anomaliilor consistente in modelul

geomagnetic ale apelor de suprafata. In contrast, fundul marii in coasta de est a Statelor Unite si a Marii

Britanii este caracterizata de o linearitate magnetica puternica. Ca efect, in Noua Zeelanda nu este un

camp geomagnetic suficient de intens pentru a ajuta sistemul de navigatie al cetaceelor.

Rezumand cele prezentate mai sus, sunt sugestii cum ca o serie de cetacee oceanice pot folosi

geomagnetismul pentru navigatie, dar utilizarea nu este prezenta pentru toate speciile sau regiunile

globului. De asemenea, literatura de specialitate existenta sugereaza ca cetaceele pot percepe campurile

geomagnetice si le pot folosi pentru orientare in timpul migratiei, dar nu este inca clar daca aceste specii

marine folosesc doar campul geomagnetic sau impreuna si cu alte repere regionale.

Cazurile de esuare a mamiferelor marine la tarmul romanesc al Marii Negre au fost raportate ca

fiind datorate in principal prinderii in plasele de pescuit, astfel au ajuns la tarm ranite, ori datorita unor

microleziuni ale melonului, datorat in principiu zgomotelor foarte puternice, fapt ce a condus la

incapacitatea de a-si procura hrana sau sa se orienteze in modelul de deplasare.

Intrucat speciile de pesti pelagici si mamiferele marine se regasesc in partea superioara a masei

de apa, protejata de transmisiile electromagnetice, apreciem ca semnalul electromagnetic al sursei nu va

avea un efectasupra abilitatii de a-si gasi hrana, asupra rutelor de migratie si asupra sistemelor de

orientare ale speciilor de pesti si mamifere marinecare se vor afla sau tranzita zona de lucru propusa

pentru derularea proiectului.

Datorita faptului ca zona de analizata nu constituie un habitat specific pentru hrana, reproducere si

odihna pentru vreo specie de peste sau mamifer marin, dar mai ales mobilitatea ridicata a acestor specii,

le ofera posibilitatea de a evita zona de lucru din cadrulPerimetrului EX-30 Trident, cat si perioada de

executie a proiectului, prin urmare, apreciem ca impactul cercetarilor ce urmeaza a se desfasura in

perioada propusa este nesemnificativ. A CAUZELOR PENTRU A EVITA EFECTELE

• EFECTELE SURSEI ELECTROMAGNETICE SI A RECEPTORILOR ASUPRA MISCARILOR DE LA ZI LA

NOAPTE A SPECIILOR DE PESTI MARINI;

Miscarile zi / noapte ale pestilor sunt in concordanta cu activitatile naturale – hranire, deplasare,

reproducere - orientarea fiind unul dintre factorii importanti in derularea acestora.

Observatiile directe asupra comportamentelor larvelor de pesti in intuneric au concluzionat faptul

ca in intuneric indiciile tactile devin primare, in timp ca gradientii de viteza au ramas neschimbati intre

lumina si intuneric , acestea fie nu au detectat schimbarea, fie acesta nu este utilizat ca indiciu.

Capacitatea pestilor in producerea particulei de magnetita, le confera capabilitatea sa detecteze

schimbarile minore in intensitatea campului geomagnetic, si abilitatea de a se orienta pe baza indicatiilor

magnetice care insa necesita expunerea pe timpul zilei, orientarea pe timpul noptii bazandu-se pe

indicatiile celeste.

Alte studii de laborator asupra capacitatii pestilor de a detecta miscarile zi / noapte in camp

magnetic indus artificial, au descoperit ca juvenilii speciei Onchorhyncus tshawytscha s-ar orienta in intr-

un teren in care au fost induse schimbari artificiale in campul geomagnetic, fiind capabili sa se orienteze si

sa se intoarca, dar acest lucru l-au facut doar in inturneric. Cand pestii au fost expusi luminii zilei,

orientarea geomagnetica nu a fost evidenta. Taylor (1987) a concluzionat faptul ca indicatiile solare au

fost capabile sa suprime orientarea magnetica.

Intrucat speciile de pesti pelagici intalniti in zona de interes a proiectului isi deruleaza activitatile

naturale in partea superioara a masei de apa, protejata de transmisiile electromagnetice datorita

particularitatilor tehnologiei de prospectiune, descrisa in capitolele anterioare, apreciem ca semnalul




of 182

electromagnetic al sursei nu va avea un efectasupra miscarilor de la zi la noapte a speciilor de pesti marini

care se vor afla sau tranzita zona de lucru propusa pentru derularea proiectului.

In perioada rece, propusa desfasurarii explorarii in Perimetrul EX-30 Trident, majoritatea speciilor

vor migra catre zonele de reproducere si hranire din zonele costiere si litorale ale Marii Negre, existenta

speciilor fiind accidentala in zona perimetrului. Migratiile circadiene fiind caracterstice pentru gasirea

hranei, iar conditiile zoneipropusa pentru desfasurarea proiectului neintrunind conditiile specifice pentru

resursele trofice ale pestilor in sezonul rece, apreciem ca impactul va fi nesemnificativ.

• EFECTELE SURSEI ELECTROMAGNETICE ASUPRA EVENTUALELOR PASARI ACVATICE AFLATE IN

MIGRATIE CARE S-AR SCUFUNDA IN APROPIEREA ACESTEIA, IN FUNCTIE DE SPECIE.

In zona amplasamentului propus pentru derularea proiectului lipseste o avifauna propriu-zisa,

fiind intalnite preponderent pasari marine , precum pescarusii si in mod accidental pasari din specii

migratoare.

Majoritatea pasarilor se pot scufunda in apa, fiind insa limitate insa la cativa metrii la suprafata

coloanei de apa.

Speciile migratoare care traverseaza culoarul Marii Negre nu prezinta un comportament de

hranire ce presupune scufundarea dupa hrana, avand doar perioade de repaus pe suprafetele solide din

Marea Neagra (ex: nave comerciale, nave de cercetare, platforme, etc.)

Pe de alta parte, speciile rezidente (speciile din familia Laridae – pescarusii) efectueaza scufundari

dupa hrana, dar numai in primii 2m din coloana de apa, datorita flotabilitati crescute ale acestor specii

(ex: Larus argentatus - Tinbergen, 1960).

Pasarile scufundatoare (cormoranii, cufundacii) realizeaza imersiuni dupa hrana pana adancimea

de maxim 60m, fiind intalnite preponderent in zonele litorale unde pot gasi hrana. Apreciem astfel ca

aceste specii de pasari se pot intalni accidental in zona perimetrului de studiu.

Insa perioada propusa pentru desfasurarea proiectului de prospectiune in Perimetrul EX-30

Trident, se situeaza in afara calendarului migratiilor pasarilor,si cum majoritatea speciilor de pesti vor

migra catre zonele de reproducere din nord-vestul Marii Negre,ca atare in zona de desfasurare a

proiectului pot ajunge intr-un numar foarte mic de exemplare specii de pasari marine scufundatoare

(preponderent specii de pescarusi).

Luand in considerare faptul ca emisiile electromagnetice ale sursei vor fi atenuate la nivelul unui

raspuns ( fara o conotatie negativa sau pozitiva) inainte de a ajunge la nivelul de suprafata a apei marii,

impactul asupra eventualelor pasari acvatice aflate in migratie care s-ar scufunda in zona de lucru pe

perioada desfasurarii operatiunilor este nesemnificativ.




of 182

CONCLUZII CU PRIVIRE LA IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA FAUNEI MARINE

Fauna marina petrece mare parte din timp deplasandu-se. Grupele pot persista in zone cu

productivitate ridicata a hranei dar se pot deplasa odata ce sursele au fost epuizate. Chiar si in zone cu

productivitate mare, animalele pot varia pe o zona de sute de kilometrii patrati.

Cu o viteza a navei de cercetare de aproximativ 2-4 noduri marine, este foarte putin probabil ca

fauna si nava de cercetare vor petrece un timp important in apropiere una de alta.

Avand in vedere timpii de expunere foarte scurti, impreuna cu rata de atenuare a campului

magnetic, poate fi prevazut faptul ca,hidrobiontii nu vor resimti un impact negativ al componentei

magnetice a cercetarilor electromagnetice de substrat.


genereze un impact transfrontiera asupra componentei de mediu Biodiversitate.

In conformitate cu datele mentionate anterior, apreciem ca impactul derularii proiectului in

vederea achizitiilor de date asupra componentei de mediu BIODIVERSITATE este nesemnificativ in ceea ce

priveste efectul electromagnetic al sursei,introducerea de energie in mediul marin, in vederea obtinerii

de informatii privind resistivitatea stratelor, are loc la un nivel care nu dauneaza biotei marine.

Prezenta navei de cercetare si manevrele desfasurate la suprafata apei (zgomot, curenti

hidrodinamici) putand conduce la un impact negativ nesemnificativ, temporar pe perioada studiului si

reversibil, dupa finalizarea operatiunilor si retragerea navei din zona de studiu.

3.5.4 Masuri de diminuare a impactului prognozat

Avand in vedere prognozarea unui impact nesemnificatival sursei electromagnetice asupra

biodiversitatii marine aflata sau care va tranzita zona de cercetare electrica, nu sunt necesare stabilirea

unor masuri de diminuare a impactului.

Cu toate acestea, sunt recomandabile urmatoarele actiuni in vederea asigurarii unui management

performant al proiectului:

• Inchiderea sursei atunci cand nu este utilizata;

• Utilizarea celor mai mici campuri electrice cerute pentru a finaliza cu succes achizitia de date;

• Utilizarea sursei la adancimi mai mari de 300m

In ceea ce priveste prognozarea unui impactul negativ minor produs de prezenta navei si

manevrele desfasurate la suprafata apei, respectiv zgomotul subacvatic generat de sistemul de propulsie

si pozitionare dinamica, cat si producerea de curenti hidrodinamici, pe perioada scurta a expeditiei,

conduce la recomandarea urmatoarelor masuri :

• Un control permanent al operatiunilor si un nivel ridicat de mentenanta al echipamentelor ;

• Eficientizarea operatiunilor de achizitie a datelor prin minimizarea utilizarii elicelor si motoarelor

navei;


• Monitorizarea continua a zgomotului




of 182

• Navigarea cu viteza redusa in zonele unde se intalnesc cetacee.

• Daca in timpul operatiunilor sunt observate mamifere marine la mai putin de 500m, se

recomanda oprirea activitatilor si pornirea dupa cel putin 20 de minute de la ultima observare;

• Este important ca echipajul sa nu fie subiectul unui nivel al zgomotului peste limita de db ori de

timp admisibila;

• Asigurarea echipamentul adecvat de protectie impotriva zgomotului;

• Atractia pasarilor spre lumina artificial poate fi redusa prin reducerea, ecranarea, eliminarea

radiatiilor de lumina artificiala, sau prin utilizarea unor lumini verzi pe timpul noptii;

3.6 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA PEISAJULUI

In zona perimetrului EX-30 Trident , peisajul si mediul vizual sunt cele caracteristice zonei marine

deschise, perimetrul de interes fiind localizat la o distanta de aproximativ 200km in largul Marii Negre.

Intrucat realizarea proiectului nu presupune elemente constructive in largul marii, lucrarile nu vor

aduce modificari peisajul zonei, activitatile desfasurate la suprafata de catre nava fiind asimilabile

traficului maritim.

Dupa finalizarea lucrarilor si retragerea navei de pe amplasament, impactul vizual asupra

peisajului nu va fi prezent.

Măsuri de diminuare a impactului

Nu se impun masuri de reducere.

3.7 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI SOCIAL SI ECONOMIC, ASUPRA

CONDITIILOR CULTURALE SI ETNICE, ASUPRA PATRIMONIUL CULTURAL

Realizarea proiectului propus nu are un efect negativ direct asupra mediului social si economic, al

conditiilor culturale, etnice si a obiectivelor din patrimoniul cultural, arheologic sau asupra monumentelor

istorice.




of 182

4 ANALIZA ALTERNATIVELOR

4.1 DESCRIEREA ALTERANTIVELOR

Alernativa zero – Proiectul nu se realizeaza. Efectul asupra mediului este zero, dar inceperea activitatii

de exploatare fara efectuarea acestei cercetari privind localizarea si evaluarea rezervele de hidrocarburi,

presupune efectuarea mai multor foraje de explorare, care pot conduce la un impact semnificativ asupra

mediului.

Altrenativa 1– Realizarea proiectului. Efectuare cercetarii electrice este o metoda de cercetare avand un

impact mult redus asupra mediului comparativ cu celelalte metode de prospectiune, si totodata este

benefica pentru executarea forajele de exploatare viitore, avand la baza si celelalte prospectiuni geofizice

seismice effectuate, se poate cuantifica cu certitudine resursa de hidrocarburi cantonata in rocile

rezervor din substratul Marii Negre.

4.2 ANALIZA MARIMII IMPACTULUI

In vederea analizei marimii impactului asupra mediului s-a optat pentru metoda matricei de

evaluare rapida a impactului (MERI).

Metoda MERI se bazeaza pe o definitie standard a criiteriilor importante de evaluare si a

mijloacelor prin care pot fi deduse valori cvasicantitative pentru fiecare dintre aceste criterii.

Impactul activitatilor ce vor fi desfasurate este evaluat fata de aspectele de mediu si se

determina pentru fiecare aspect o nota (scor de mediu), folosind criteriile definite, asigurandu-se astfel o

masurare a impactului potential pentru fiecare aspect de mediu considerat (Macoveanu, 2005)

Procedura de calcul presupune urmatoarele ecuatii:

A1 x A2= At A1, A2 – criterii de evaluare prin metoda MERI

At, note obtinute prin inmultirea valorilor

desemnate criteriilor de evaluare

B1+ B2 + B3= Bt

B1, B2, B3 – criterii de evaluare prin metoda MERI

Bt - note obtinute prin adunarea valorilor

desemnate criteriilor de evaluare

At x Bt = SM

SM- scor de mediu pentru factorul analizat

Criteriile standard de evaluare stabilite se incadreaza in doua mari tipuri:

A – criterii care pot schimba individual scorul de mediu obtinut

B – criterii care individual nu pot schimba scorul de mediu




of 182

Tabel 27. Criterii si trepte de evaluare prin metoda MERI

Criterii Scara Descriere

A1

Importanta

modificarii

mediului-

efectul

4 Important pentru interesele nationale/internationale

3 Important pentru interesele regionale/nationale

2 Important si pentru zonele aflate in imediata apropiere a zonei

amplasamentului

1 Important numai pentru conditiile locale

0 Fara importanta

A2

Magnitudinea

modificarii

mediului

+3 Beneficiu major important

+2 Imbunatatire semnificativa a starii de fapt/actuale

+1 imbunatatirea starii actuale

0 Neschimbarea starii actuale

-1 Schimbare negativa a starii de fapt

-2 Dezavantaje sau schimbari negative semnificative

-3 Dezavantaje sau schimbari negative majore

B1

Permanenta

1 Fara schimbari

2 Temporar

3 Permanent

B2

Reversibilitate

1 Fara schimbari

2 Reversibil

3 Ireversibil

B3

Cumulativ

1 Fara schimbari

2 Ne-cumulativ/unic

3 Cumulativ/ sinergic

Dupa obtinerea scorurilor de mediu, acestea sunt transformate in Categorii de impact(CI), pe baza scarii

de conversie de mai jos:




of 182

Tabel 28. Conversia scorurilor de mediu in categorii de impact

Scorul de mediu (SM) Categorii

(codul)

Descrierea categoriei de impact

(+72) – (+108) +E Impact major pozitiv

(+36) – (+71) +D Impact pozitiv semnificativ

+19 -+36 +C Impact pozitiv moderat

+10- +18 +B Impact pozitiv

+1 - +9 +A Impact usor pozitiv

0 N Lipsa schimbarii/ Nu se aplica

-1 - -9 -A Impact usor negativ

-10 - -18 -B Impact negativ

-19 - -36 -C impact negativ moderat

-36 - -71 -D Impact negativ semnificativ

-72 - -108 -E Impact negativ major




156

Tabel 29. Impactul potential pentru diferite componente de mediu

Sursa Impactului Factor de

mediu afectat

Natura impactului

potential

Importanta

modificarii

mediului

A1

Magnitudinea

modificarii

mediului

A2

At=

A1xA2

Permananta

B1

Reversibilitate

B2

Cumulativ

B3

Bt=

B1+B2+B3

SM=

At xBt

Prezenta fizica a navei si manevrele de suprafata

Prezenta fizica a

navei de

cercetare

Interactiunea cu alte

vase

0 0 0 2 2 2 6 0

N ( Lipsa

schimbarii)

Deplasarea navei

in zona

proiectului

Calitatea

aerului

Emisiii aer de la

arderea

combustibilului de l

motoare si

generatoare de

curent

1 -1 -1 2 2 3 7 -7 (-A) impact usor

negativ

Generare si

evacuarea in apa

de deseuri

alimentare tocate

Calitatea apei Modificare pe

perioada scurta a

indicatorilor de

calitate

1 -1 -1 1 1 1 3 -3 (-A) impact usor

negativ

Fauna marina Creste sursa de hrana

pentru unele dintre

organismele acvatice

1 1 1 2 2 2 6 +6 ( +A) impact

usor pozitiv

Generarea si

evacuarea in apa

a deseurilor

lichide

Calitatea apei Modificare pe

perioada scurta a

indicatorilor de

calitate

1 -1 -1 2 2 3 7 -7 (-A) impact usor

negativ




of 182


mediu afectat

Natura impactului

potential

Importanta

modificarii

mediului

A1

Magnitudinea

modificarii

mediului

A2

At=

A1xA2

Permananta

B1

Reversibilitate

B2

Cumulativ

B3

Bt=

B1+B2+B3

SM=

At xBt

Zgomotul si

curentii

hidrodinamici

produsi la

deplasarea navei

Fauna marina Zgomotul in apa

poate produce

modificari in

comportament

1 -1 -1 2 2 3 7 -7 (-A) impact usor

negativ

Iluminarea navei Pasari si fauna

marina

Modificari in

comportament si

chiar mortalitate in

cazul in care se lovesc

pe timpul noptii

1 -1 -1 2 2 2 6 -6 (-A) impact usor

negativ

Activitati specifice in achizitia datelor

Reactia de

electroliza a

electrozilor

Apa de mare

adancime;

Sedimente

marine

Reactia de electroliza

a electrozilor poate

produce modificari

temporare in

chimismul apei de la

nivelul fundului marii

1 -1 -1 2 2 3 7 -7 (-A) impact usor

negativ

Emisiile

electromagnetice

ale sursei dipol

fauna marina

Efecte datorate

emisiilor

electromagnetice ale

sursei dipol

0 -1 0 0 1 1 1 0 – Lipsa

schimbarii




of 182


mediu afectat

Natura impactului

potential

Importanta

modificarii

mediului

A1

Magnitudinea

modificarii

mediului

A2

At=

A1xA2

Permananta

B1

Reversibilitate

B2

Cumulativ

B3

Bt=

B1+B2+B3

SM=

At xBt

DESCARCARI ACCIDENTALE DE HIDROCARBURI, INCEDII

Avarierea

echipamentelor

Apa Bio-diversitate Sol

Impact direct asupra

calitatii apei,

biodiversitati

2 -1 -2 2 2 3 7 -14 (-B)

Impact negativ

Coliziunea cu

alte nave

Apa

Bio-

diversitate


calitatii apei si a

biodiversitatii marine

3 -2 -6 2 2 3 7 -42 (-D)

Impact negativ

semnificativ

Incediu in urma

coliziunii

Aer Apa Biodiversitate


aerului, calitatii apei

si a biodiversitatii

marine

3 -2 -6 2 2 3 7 -42 (-D)

Impact negativ

semnificativ

Scufundarea

navelor in urma

coliziunii,

fenomene

meteorologice

severe

Apa Biodiversitate


calitatii apei si a

biodiversitatii marine

3 -2 -6 2 2 3 7 -42 (-D)

Impact negativ

semnificativ




159

4.3 ANALIZA EFECTELOR GENERATE DE PROIECT ASUPRA FACTORILOR DE

MEDIU POSIBIL AFECTATI SI INTERCONEXIUNILE DINTRE ACESTEA

Factorul de mediu APA

Impactul asupra apei este usor negativ prin modificari percepute in chimismul apei pe o

perioada scurta, impactul usor negativ este temporar si reversibil.

Riscul unui impact asupra apei ca urmare a unor fenomene naturale extreme (tornade,

furtuni violente) sau coleziuni intre nave este redus.

Prin aplicarea masurilor de diminuare a impactului, posibilitatea de poluare apei este redusa

iar controlul permanent permite descoperirea eventualelor pierderi accidentale si inlaturarea

cauzelor.

Factor de mediu AER

Impactul produs asupra factorului de mediu aer, prin cantitatile de noxe provenite de la

functionarea motoarelor principale si secundare ale navei, respectiv emisii in aer de la arderea

combustibilului. Impactul este neglijabil.

Riscul unui impact asupra calitatii aerului ca urmare a producerii unui incediu la bordul navei

sau a unei coliziuni urmate de incediu este redus.

Sedimente marine. Subsol

Proiectul nu este de natura sa produca modificari in ce priveste caracteristicile pedologice ale

sedimentelor sau asupra geologiei subsolului.

Se poate resimti un impact usor negativ asupra parametrilor fizico – chimici ai stratului

sedimentar de suprafata, datorita modificarilor percepute in chimismul apei de mare adancime si a

tendintei de sedimentare a compusilor organici si anorganici rezultati in urma reactiei de electroliza.

Impactul este insa temporar si reversibil.

Biodiversitate

Impactul este nesemnificativ in ceea ce priveste zgomotul si curentii hidrodinamici generati

de deplasarea navei si manevrele de suprafata alenavei carepot sa influenteze dinamica si distributia

faunei marine temporar, insa natura impactului este reversibila odata cu finalizarea operatiunilor

navei in zona de studiu.

Introducerea de energie in mediul marin are loc la un nivel care nu dauneaza biotei marine

care populeaza sau tranziteaza stratul pelagial al marii din zona proiectului.

Prezenta navei de cercetare poate avea si impact pozitiv asupra pasarilor, putand constitui un

support pentru odihna sau hrana facil de procurat.




of 182

4.4 DESCRIEREA SI CUANTIFICAREA IMPACTULUI DIRECT, INDIRECT SI

CUMULAT CU AL CELORLALATE ACTIVITATI EXISTENTE IN ZONA

ECONOMICA EXCLUSIVE A MARII NEGRE

Efectele cumulative pot aparea in situatii in care mai multe activitati au efecte individuale

nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ sau, atunci cand mai multe efecte

individuale genereaza un efect combinat.

Impactul direct asupra mediului cumulat cu celelalte activitati desfasurate in zona economica

exclusiva presupune desfasurarea de actiuni directe care se produc in acelasi timp si in acelasi loc.

Efectele cumulative pot sa apara:

• Fie in cazul in care un factor de mediu se constitue in receptorul unui aceluiasi tip de poluant/

presiune cauzata de activitati diferite in cadrul aceluiasi proiect

• Fie in cazul unor suprapuneri ale unor presiuni simultane prin implementarea a 2 sau mai multor

proiecte invecinate, ca parte dintr-un areal comun ( ex. efecte cumulate ale traficului maritim,

utilizarea comuna a unei ape de suprafata pentru deversarea apelor uzate, etc)

Componentele de mediu sensibile, rezultate din analiza impactului, in cazul unui impact

cumulat sunt :

Factorul de mediu apa

Activitatile planificate in derularea proiectului de cercetare, cumulate cu traficul maritim din

zonele invecinate, pot conduce la cresterea nivelului de turbiditate, la modificari ale chimismului apei

marii. Deversarile accidentale de produse petroliere, ape uzate neepurate corespunzator, in apa

marii de la mai multe nave poate duce la un efect cumulativ asupra calitatii acesteia.

Modificarile intervenite la nivelul indicatorilor de calitate ai apei au efect si asupra

biodiversitatii marine.

Impactul este scazut, dar poate deveni ridicat in cazul deversarii de hidrocarburi datorita unor

coliziuni intre nave, scufundari sau avarieri la navele aflate in mers.

Implemetarea unui program de monitorizare a indicatorilor de calitate ai apei vor conduce la

minimizarea posibilitatii producerii unui impact cumulativ cu a altor activitati de trafic maritim pe

perioada derularii activitatii proiectului.

Biodiversitatea

Eventualitatea producerii unui impact cumulativ asupra factorului de mediu apa are o stransa

legatura cu producerea unui impact cumulativ asupra biodiversitatii.

Cu toate ca posibilitatea producerii unui impact cumulativ este redusa, exista insaposibilitatea

declansarii unor efecte intarziate, dar cu efect cumulat la nivelul sistemelor ecologice, in cazul unei

poluari accidentale.

In conditiile derularii proiectului, ce presupune utilizarea unei surse dipol tractata la

adancimi cuprinse intre -150 m – 600 m, ce face obiectul prezentului Raport privind impactul asupra

mediului, nu se vor inregistra fenomene care sa conduca la efecte sinergetice ale noii activitati in

contextul continuarii activitatilor specifice in Marea Neagra (navigatie, pescuit, activitati petroliere).




of 182

Trebuie retinut faptul ca:

1) durata proiectului este limitata in timp, apreciindu-se a fi necesare cel mult 30 de zile pentru

efectuarea cercetarii in zona de lucru;

2) suprafata restransa a zonei de lucru, respectiv 500 km 2 , in cadrul Perimetrului EX-30 Trident

3) tinand cont de distanta mare dintre zona analizatasi celelalte perimetre concesionate din

zona economica exclusiva a Romaniei;

4) particulartatile hidrologice ale Marii Negre (curentii marini, natura fundului marii din zona de

explorare situata pe panta taluzului continental inspre zona abisala).

Din analiza se desprind urmatoarele concluzii:

� Singurele activitati care ar putea constitui un impact cumulativ sunt activitatile de

trafic maritim, insa acestea sunt activitati tranzitorii.

� Impactul proiectului propus, cumulat cu impactul generat de activitile de trafic

maritim, ce ar putea fi tranzitorii in zona imediat invecinata, a relevat un impact

cumulat redus si temporar. Acesta poate sa devina major, in cazul producerii unor

poluari accidentale majore sau incendii. Riscul producerii unei poluari accidentale

majore, este minor si putin probabil.

� Proiectul nu genereaza un impact transfrontier.




of 182

5 MONITORIZAREA

In conformitate cu Ordinul MM nr.863/2002, titularul proiectului are sarcina de a monitoriza

parametrii de mediu pe intreaga perioada de derulare a proiectului, in vederea realizarii unei

supravegheri sistematice si continue a starii mediului si a componentelor sale sub influenta factorilor

naturali si antropici.

Activitatea de monitorizare efectuata de titularul proiectului, Lukoil Overseas Atash BV, se va mentine pe intreaga durata a desfasurarii proiectului. Planul de monitorizare propus de Blumenfield,este evidentiat in tabelul de mai jos:

Tabel 30 - Propunere program de monitorizare

Factor de

mediu

Zona de

monitorizare

Parametrii masurati Frecventa

Mamifere

marine

In zona de

vizuala navei de

cercetare

- Monitorizarea mamiferelor

marine, in zona de desfasurare

a operatiunilor: numar aparitii,

identificarea speciei, numar

exemplare, comportament

(observatie vizuala);

- Semnalarea aparitiei de

exemplare de delfini, moarte

sau dezorientate in aria

desfasurarii proiectului


- Evidenta observatiilor in

jurnalul privind inregistrarea

datelor monitorizarii;

- Fotografierea mamiferelor

marine observate in raza vizuala

a navei.

Zilnic/pe durata

desfasurarii

proiectului

Pasari In zona de

vizuala navei de

cercetare

- Monitorizarea pasarilor, in

zona de desfasurare a

operatiunilor: numar aparitii,

identificarea speciei, numar

exemplare, comportament


- Evidenta observatiilor in

jurnalul privind inregistarea

datelor monitorizarii;

- Fotografierea pasarilor

observate in raza vizuala a

Zilnic/pe durata

desfasurarii

proiectului




of 182

navei.

Apa de mare Orizontul de

suprafata

Orizontul de

adancime

- TCR, pH, salinitate,

conductivitate, CBO5,continut

de hidrocarburi aromatice,

metale grele (Cu, Cd, Pb, Ni),

azotiti, azotati, azot

amoniacal,carbon total, reziduu

fix, materii solide (suspensii),

continut produse petroliere,

fosfor

Periodic/pe durata

desfasurarii

achizitiei datelor

Sedimente

marine

Probe de

sedimente din

stratul de

suprafata

-TCR continut de hidrocarburi,

continut de metale grele (Cu,

Cd, Pb, Ni), continut produse

petroliere

Periodic/pe durata

achizitiei datelor




of 182

6 SITUATII DE RISC

Riscurile potentiale asociate cu activitatea de cercetare pot fi clasificate in riscuri naturale si

riscuri tehologice.

6.1 RISCURI NATURALE

Riscurile naturale sunt fenomene natural periculoase care cuprind:

• Fenomene meteorologice periculoase: furtuni, tornade

Din punct de vedere stiintific, meteorologii considera furtunile drept sisteme meteorologice

avand viteze ale vantului de intensitate 10 pana la 12 pe scara Beaufort. Vanturile de intesitate 10

ating viteze de 88-101 km /h, iar cele de intesitate 11 ating 102-117 km/h cauzand furtuni violente.

Conform statisticilor iarna, pe Marea Neagra, se dezlantuie furtuni puternice, valurile

atingand inaltimea de 10 m. Ca un fenoment izolat, dar demn de remarcat este faptul ca in data de 8

august 2009, a avut loc o tornada pe Marea Neagra care n-a durat mai mult de 5 minute si fost

urmata de o furtuna.

• Fenomene distructive de origine geologica: cutremure

Conform STAS 11100 / 1993, din punct de vedere macro-seismic, zona costieră a României

aparţine zonei cu cea mai slabă activitate seismică (zona de intensitate seismică 7), iar după normele

P100 / 92, aceasta aparţine zonei seismice E, cu un coeficient seismic 0,12. Avand in vedere tipul

lucrarilor, amplasarea acestora si clasificarea seismică a zonei de lucru, nu sunt de asteptat pagube

importante, chiar in cazul unui cutremur de proportii.

6.2 ACCIDENTE POTENTIALE

Riscurile tehnologice sunt evenimente cu efecte distructive provocate de eroarea umana,

reprezentand:

• Accidente, avarii, explozii, incidente, coliziuni datorate abaterii de la traseul naval a altor nave;

• Poluarea apei marine datorita deversarilor necontrolate sau accidentale, avarierea conductelor de

transport hidrocarburi;

• Afectarea sanatatii angajatilor prin inhalarea, contactul cu substante si produs chimice periculoase

Riscuri poluare ape- poluare marina

Statistica principalelor evenimente/incidente navale scoate in evidenta faptul ca poluarile sunt

cauzate in principal de activitatile de transport naval. Riscul de producere a unor poluari este strans

legat de producerea unui accident naval – coliziune, scufundare.




of 182

6.3 ANALIZA POSIBILITATII DE APARITIE A UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU

IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI

a) Locuri posibile de producere: Marea Neagra

b) Cauze posibile de producere:avarie, incedii, coliziuni si scufundari datorate abaterii

de la traseu a navelor

c) Probabilitatea de producere a unui accident teoretic posibil: extrem de rar .

d) Descrierea evenimentelor: poluarea apei marine datorita deversarilor accidentale de

hidrocarburi provocate de avarii, incendii, coliziuni, scufundari

6.3.1 Masura calitativa a consecintelor

Se realizeaza prin incadrarea in cinci nivele de gravitate, o metodologie acceptata international si

utilizata in studiile de evaluare a riscurilor. Cele cinci nivele au urmatoarea semnificatie

Tabel 31. Nivel de gravitate a riscurilor

Nr

crt

Nivel Efecte

1 Nesemificativ Pentru oameni( populatie): vatamari nesemnificative

Ecosisteme: Unele efecte nefavorabile minore la putine specii sau

parti ale ecosistemului, pe termen scurt si reversibile

Socio – politic: Efecte sociale nesemnificative fara motive de

ingrijorare

2 Minor Pentru oameni ( populatie): este necesar acordarea primului ajutor

Emisii in incinta obiectivului care sunt retinute si captate

Ecosisteme: Daune neinsemnate, remediabile, reversibile la putine

specii sau parti ale ecosistemului, pe termen scurt si reversibile

Socio – politic: Efecte sociale cu putine motive de ingrijorare

3 Moderat Pentru oameni (populaţie): sunt necesare tatamente medicale;

Economice: reducerea capacităţii de productie;

Emisii: emisii in incinta obiectivului retinute cu ajutor extern;

Ecosisteme: daune temporare si reversibile, daune asupra

habitatelor si migratia populatiilor de animale, plante incapabile sa

supravietuiasca, calitatea aerului afectata de compusi cu potential

risc pentru sanatate pe termen lung, posibile daune pentru viata

acvatica, poluari care necesita tratamente fizice, contaminari limitate

ale solului si care pot fi remediate rapid;

Socio-politic: Efecte sociale cu motive moderate de ingrijorare pentru

comunitate




of 182

4 Major Pentru oameni (populatie): vatamări deosebite;

Economice: intreruperea activitatii de productie;

Emisii: emisii in afara amplasamentului fara efecte daunatoare;

Ecosisteme: moartea unor animale, vatamari la scara larga, daune

asupra speciilor locale si distrugerea de habitate extinse, calitatea

aerului impune “refugiere in siguranta” sau decizia de evacuare,

remedierea solului este posibila doar prin programe pe termen lung;

Socio-politic: Efecte sociale cu motive serioase de ingrijorare pentru

comunitate.

5 Catastrofic Pentru oameni (populatie): moarte;

Economice: oprirea activitatii de productie;

Emisii: emisii toxice in afara amplasamentului cu efecte daunatoare;

Ecosisteme: moartea animalelor in numar mare, distrugerea

speciilor de flora, calitatea aerului impune evacuarea, contaminare

permanenta si pe arii extinse a solului;

Socio-politic: efecte sociale cu motive deosebit de mari de ingrijorare

pentru comunitate.

6.3.2 Probabilitatea de producere

Se realizeaza tot prin ncadrarea in cinci nivele, acceptate international si utilizate in diferite variante

Tabelul 32. Probabilitatea de producere

Nr crt Probabilitatea Cand se poate produce

1 Rar Doar in conditii exceptionale

2 Putin Probabil S-ar putea intampla candva

3 Posibil Se poate intampla candva

4 Probabil Se poate intampla in cele mai multe situatii

5 Aproape sigur Este asteptat sa se intample in cele mai multe situatii

6.3.3 Evaluarea calitativa a riscului

Se calculeaza nivelul de risc ca produs dintre nivelul de gravitate (consecinta) si cel de

probabilitate al evenimentului analizat.

Utilizandu-se informatiile obtinute din analiza, riscul unui eveniment este plasat intr-o matrice:




of 182

Gravitate

Nesemnificative Minore Moderate Majore Catastrofice

1 2 3 4 5

Pro

ba

bil

ita

te

Improbabil 1 1 2 3 4 5

Putin probabil 2 2 4 6 8 10

Posibil 3 3 6 9 12 15

Probabil 4 4 8 12 16 20

Aproape sigur 5 5 10 5 20 25

Risc minor Risc mediu Risc Major

Scenariu Evaluarea riscului

Probabilitate Gravitate Risc

Scenariul 1

poluarea apei marine

datorita deversarilor

accidentale de hidrocarburi

provocate de avarii, coliziuni,

scufundari

Putin probabil

(2)

Minor

(2)

Minor

(4)

Scenariul 2

Emisii in aer datorate

incediului la echipamente

Putin probabil

(2)

Minor

(2)

Minor

(4)

Conform HG 1593/2003, se disting trei clase de poluare:

- poluare marina minora - nivel 1 - mai puţin de 7 tone de hidrocarburi descarcate;

- poluare marina medie - nivel 2 - între 7 şi 700 tone de hidrocarburi descarcate;

- poluare marina majora - nivel 3 - peste 700 tone de hidrocarburi descarcate sau care este

asimilata situatiei de alerta;

Riscul de producere a unui accident este minor si putin probabil.




of 182

6.4 PLANURI PENTRU PREVENIREA SITUATIILOR DE RISC

Conform HG 1593/2006 privind aprobarea Planului national de pregatire, raspuns si cooperarei

caz de poluare marina cu hidrocarburi si alte substante daunatoare cu modificarile si competarile

ulterioare, atunci când navigheaza/stationeaza in apele maritime aflate sub jurisdictia Romaniei,

fiecare fiecare nava indiferent de pavilionul pe care il arboreaza, trebuie sa aiba la bord un plan de

urgenta pentru combaterea poluarii cu hidrocarburi, intocmit in conformitate cu cerintele minimale

de continut stabilite prin regula 26 din anexa I la Conventia Internationala din anul 1973 pentru

prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin Protocolul incheiat la Londra la 17 februarie 1978,

la care Romania a aderat prin Legea 6/1993 (MARPOL 73/78) si aprobat de autoritatile competente

ale statului pavilionului.

In vederea prevenirii situatiilor de urgenta, personalul trebuie incurajat sa anticipeze, sa

identifice si sa actioneze cu responsabilitate prin instruiri periodice si exercitii de simulare a oricaror

din situatii

Din acest punct de vedere nava angajata sa execute lucrarile de cercetare, va corespunde

cerintelor internationale in domeniul prevenirii poluarii marine si detine ”Certificatul international de

prevenire a poluarii cu produse petroliere”, „Certificatul international de prevenire a poluarii aerului”,

„Certificatul international de prevenire a poluarii cu ape reziduale”, eliberate de organizatii de

acreditare pentru certificarea navelor/ constructiilor plutitoare. Aceste certificate demonstreaza

respectarea de catre nava a normelor internationale in domeniul operarii navelor in conditii de

siguranta si a prevenirii poluarii mediului marin.

Evacuarile accidentale de pe nava nu pot fi apreciate cantitativ, avand in vedere

incertitudinea producerii acestora.

Planul de urgenţă pentru combaterea poluarii cu hidrocarburi,obliga existenta la bordul navei

a materialelor si echipamentelor specifice de interventie in cazul deversarilor accidentale.

6.5 MASURI DE PREVENIREA ACCIDENTELOR

Pentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilor desfasurate in

cadrul proiectului , este necesara adoptarea urmatoarelor masuri:

• verificarea echipamentelor de navigatie si comunicare, daca acestea functioneaza la

parametrii optimi si daca nu sunt eventuale defectiuni care ar putea conduce la erori;

• personalul va fi instruit cu privire la masurile si actiunile corespunzatoare Planului de

urgenta pentru combaterea poluarii cu hidrocarburi




of 182

7. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Cercetarea electrica in explorarea marina de hidrocarburi este un tip de prospectiune

geofizica prea putin uzitata in Romania comparativ cu alte metode. Ca atare, nu am identificat date

cu privire la efectele pozitive/ negative ale implementarii unui astfel de proiect in contextul specific al

Marii Negre.

Cu toate acestea, metoda de cercetare electrica este utilizata la scara larga, devenid o rutina

in explorarea marina de hidrocarburi din intreaga lume, datorita impactului foarte redus asupra

mediului comparativ cu alte metode de investigare.

Motiv pentru care, aceasta dificultate a fost depasita, iar rezultatele si recomandarile din

prezentul studiu nu sunt afectate negativ de acest aspect, intrucat :

La baza intocmirii Studiului evaluarii impactului asupra mediului a proiectului privind

prospectiunea electrica, au stat informatiile furnizate de catre LUKOIL OVERSEAS ATASH BV.-

Sucursala Bucuresti, cu privire la aspectele tehnice descriptive ale proiectului, a metodei de lucru,

echipamentelor si specificatiile tehnice ale navei folosite in desfasurarea operatiunilor.

Lipsa existentei unor lucrari de specialitate care sa furnizeze informatii privind influenta

emisiilor electromagnetice generate din proiecte similare desfasurate in Marea Neagra, a fost

compensata cu datele din teren referitoare la biodiversitatea specifica zonei de studiu, colectate in

expeditiile personalului Blumenfield in cadrul Blocului Ex-30 Trident, corelate cu rezultatele analizelor

de laborator a probelor de apa si sedimente marine din zona de amplasament a proiectului.

Totodata, o serie de studii privind evaluarea impactului asupra mediului marin a metodei de

prospectiune electrica cat si experimente de laborator si in situ in proiecte similare , literatura de

specialitate si publicatii online cu privire la aplicabilitatea prospectiunii electrice in explorarea marina

de hidrocarburi, au completat documentarea echipei de elaborare a prezentului studiu.




of 182

8 REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

8.1 DESCRIEREA ACTIVITATII

Denumirea proiectului

”Cercetare electrica in Perimetrul EX-30 Trident, zona economica exclusiva a Marii Negre ”

Titularul proiectului: LUKOIL OVERSEAS ATASH B.V. - SUCURSALA BUCURESTI

Datele de contact ale titularului proiectului

Adresa: Sos. Nordului nr.28-36, sector 1 Bucuresti,

Telefon/fax: 021/ 227 22 97.

Reprezentant legal: dl. OLEG SHURUBOR, in calitate de Director.

Lucrarile de explorare, dezvoltare si exploatare a Perimetrului Ex 30 Trident, se desfasoara in

conformitate cu Acordul de concesiune aprobat prin HG nr. 1055 / 19.10.2011 incheiat intre titularii

acestuia cu statul roman prin Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, publicata in Monitorul oficial din

data de 04.11.2011.

Pentru lucrarile ce urmeaza a fi executate in anul 2016, titularul proiectului, in calitate de operator,

a obtinut din partea ANRM Bucuresti Avizul pentru programul lucrarilor desfasurate in cursul anului 2016 cu

nr.92-C/07.03.2016, in cuprinsul caruia este prevazuta ca etapa obligatorie cercetarea electrica.

Autorul atestat al Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului

SC BLUMENFIELD SRL atestata sa elaboreze rapoarte de mediu, rapoarte privind evaluarea

impactului asupra mediului, bilanturi de mediu, rapoarte de amplasament, studii de evaluare adecvata,

inregistrata in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia nr.295,

avand Certificat de inregistrare reinnoit in data de 04.02.2016.

Datele de contact ale elaboratorului de proiect:

Sediul societatii: Strada Dobrogei nr 3, Constanta

Birou de lucru : Strada Lanariei nr.109, sector 4 Bucuresti

Tel/ fax: +4 0241 581 887 ; Tel.mobil: +4 0727 229 072

Persoana de contact: Gabriela Stanciu, General Manager

Localizarea proiectului

Perimetrul Ex-30 Trident este localizat in partea de vest a platoului continental al Marii Negre , in

zona economica exclusiva a Romaniei, care din punct de vedere juridic are statut de „mare libera”.

Coordonatele Stereo 70 care delimiteaza Perimetrul EX-30 Trident sunt urmatoarele:


1 322211,54 972887,80

2 348680,69 998281,09

3 299290,30 1013859,20

4 302171,60 993501,90




of 182

Coordonatele de suprafata care delimiteaza acest perimetru in sistem Stereo 70, sunt :


1 334009 1002958

2 299220 1013843

3 302218 993467

4 310211 985219

Distanta fata de principalele puncte de uscat : Constanta-213 km, Vama Veche-228 km si Sulina-159 km.

(vezi fig 1a)

Lucrarile de cercetare electrica cu sursa controlata electromagnetic (CSEM) vor acoperi o suprafata

de lucru de aproximativ 500 km2 in cadrul blocului EX-30 Trident si se vor efectua in baza unui contract de

prestari servicii cu o firma specializata, care va asigura nava, la bordul careia se vor afla echipamentele si

specialistii in domeniu.

Mai mult decat atat, lucrarile proiectului se desfasoara in afara limitelor ariei de protectie

avifaunistica ROSPA 0076 „Marea Neagra”, ale ROSCI 0311” Canionul Viteaz” si Biosfera Deltei Dunarii.

Derularea proiectului priveste realizarea urmatoarelor etape :

- Etapa de achizitie a datelor din teren, care urmeaza a fi realizata in cadrul unei expeditii pe termen

scurt.

- Etapa de prelucrare si interpretare a datelor achizitionate, care se materializeaza prin

interpretarea datelor obtinute in etapa precedenta.

Data de incepere a operatiunilor este estimata in cursul trimestrului IV 2016 (noiembrie – decembrie),

functie de obtinerea acordului de mediu si avizelor de navigatie.

Achizitia datelor va avea loc in cadrul unei expeditii in zona de lucru localizata in cadrul Blocului EX-30

Trident, zona economica exclusiva a Marii Negre , a carei durata va fi de aproximativ 4 saptamani.

Principalul scop al lucrarilor de achizitii de date electromagnetice este acela de a obtine seturi de

date despre aria blocului, pentru a detecta si a descrie formatiunile de hidrocarburi, in principiu, pentru a

evidentia zonele cu potential si astfel reducandu-se riscurile in viitoarele explorari/ exploatari.

Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului

Pentru realizarea acestui studiu au fost urmariti pasii inclusi in ghidul metodologic privind etapa de

incadrare a proiectului in procedura de evaluare a impactului asupra mediului, din Ordinul 863/2002, dar si

cerintele specifice solicitate a fi aprofundate conform Indrumarului nr. 2100 RP/28.04.2016 emis de ANPM

Constanta.

Impactul prognozat asupra mediului

Impact pozitiv

- Achizitia datelor cu privire la formatiunile de hidrocarburi existente printr-o metoda non-invaziva

asupra biotei marine.

- Evidentierea zonelor cu potential si reducerea riscurilor in viitoarele foraje de explorare in cadrul

Perimetrului Ex-30Trident .




of 182

- Transferul de tehnologie intre companiile international si cele romanesti conduce la cresterea

calificarii fortei de munca romaneasca;

Impact negativ

- Nivelul de zgomot produs de echipamentele si masinile de la bordul navei de cercetare precum si de

echipamentele sistemului de pozitionare dinamic, poate determina o modificare in distributia si dinamica

biotei pelagiale din zona de amplasament a proiectului

Zgomotul produs de functionarea si deplasarea unei nave se incadreaza intr-o limita de 55 - 110 dB,

atingand nivelul maxim in sala motoarelor ( v. Tabel 1).Raportat la asezarile umane, datorita distante mari

fata de tarm (150 km-230 km), nivelul de zgomot produs de nava in timpul operatiunilor nu va afecta in

niciun fel populatia si asezarile umane de la tarm, incadrandu-se in nivelul de zgomot acceptat pentru

traficul maritim desfasurat in Marea Neagra.

- Iluminarii navei pe timpul noptii poate fi o atractie pentru pasarile marine si poate fi un factor in

dezorientarea pasarilor migratoare care utilizeaza culoarul marii Negre.

- Efluenti descarcati de nava (apa uzata, apa de santina, deseuri alimentare). Acestia sunt deversati

planificat, incadrandu-se in limitele MARPOL. Pot avea loc anumite deversari accidentale datorita unor

avarii tehnice, coliziuni sau manipulari defectuoase.

Emisiile electromagnetice, generate de sursa nu au practic nici un potential efect direct asupra

sanatatii vietuitoarelor marine, intrucat sunt emise pe un interval de frecventa joasa, iar timpul de expunere

este de scurta durata, atenuarea acestora realizandu-se la limita superioara a stratului anoxic al Marii

Negre.

Emisii atmosferice. Cantitatea si „calitatea” emisiilor depinde de tipul de combustibil utilizat.Emisiile

calculate luand in considerare un consum mediu de 30 tone/zi au rezultat valori care se incadreaza in

limitele maxime admise. Impactul preconizat este neglijabil.

Identificare zonei in care se resimte impactul

Prospectiunea electromagnetica se desfasoara pe o suprafata de aproximativ 500 kmp, la o

adancime intre -600-1200 m (v. Fig 1b).

Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu

Apa

• Incadrarea in perioada planificata pentru executiei operatiunilor de achizitie a datelor aprobata prin

Acordul de mediu;

• Monitorizarea permanenta a indicatorilor de calitate ai apei

• Verificarea starii de buna functionalitate a echipamentelor, masinilor si instalatiilor de tratare a

apelor uzate de la bordul navei inainte de deplasarea in zona de lucru;

• Se vor respecta reglementarile privind protectia apei si conditiile de deversare planificata a apei

uzate si a resturilor alimentare de la bordul navei;




of 182

• Asigurarea mijloacelor de interventie specifice de la bordul navei, aplicabile in cazul poluarilor

accidentale, prevazute in Planul de interventie in caz de poluari accidentale.

• Luarea masurilor necesare (oprirea lucrului, retragerea navei in zona sigura a portului, etc.) in cazul

in care sunt avertizari meteo de vreme rea.

Aerul

• Un control permanent al operatiunilor si un nivel ridicat de mentenanta al echipamentelor

pentru diminuarea zgomotului;


• Este important ca echipajul sa nu fie subiectul unui nivel al zgomotului peste limita de db ori

de timp admisibila;

• Asigurarea echipamentul adecvat de protective impotriva zgomotului;

• Monitorizarea continua a zgomotului .

• Verificarea sistemelor si instalatiilor privind operarea in conditii de siguranta si prevenire a

poluarii aerului, inainte de deplasarea navei in zona de lucru

• Utilizarea unui combustibil corespunzator ISO 8217: 1996 si cu un continut redus de sulf, in

conformitate cu prevederile HG 346/2016, privind limitarea continutului de sulf din

combustibili lichizi.

Sedimente marine

• Incadrarea in perioada planificata pentru executiei operatiunilor de achizitie a datelor aprobata prin

Acordul de mediu;

• Monitorizarea permanenta a indicatorilor de calitate ai sedimentelor marine.

Geologia subsolului

Proiectul nu este de natura sa modifice geologia subsolului.

Biodiversitatea

Avand in vedere prognozarea unui impact nesemnificatival sursei electromagnetice asupra biodiversitatii

marine aflata sau care va tranzita zona de cercetare electrica la mare adancime, nu sunt necesare stabilirea

unor masuri de diminuare a impactului.

Cu toate acestea, sunt recomandabile urmatoarele actiuni in vederea sigurarii unui management

performant al proiectului:

• Inchiderea sursei atunci cand nu este utilizata;

• Utilizarea celor mai mici campuri de unde electromagnetice cerute pentru a finaliza cu succes

achizitia de date;

• Utilizarea sursei la adancimi mai mari de -300 m.

In ceea ce priveste prognozarea unui impactul negativ minor produs de prezenta navei si

manevrele desfasurate la suprafata apei, respectiv zgomotul subacvatic generat de sistemul de propulsie si

pozitionare dinamica, cat si producerea de curenti hidrodinamici, pe perioada scurta a expeditiei, conduce

la recomandarea urmatoarelor masuri:




of 182

• Un control permanent al operatiunilor si un nivel ridicat de mentenanta al echipamentelor ;

• Eficientizarea operatiunilor de achizitie a datelor prin minimizarea utilizarii elicelor si motoarelor

navei;


• Monitorizarea continua a zgomotului

• Navigarea cu viteza redusa in zonele unde se intalnesc cetacee.

• Daca in timpul operatiunilor sunt observate mamifere marine la mai putin de 500m, se recomanda oprirea activitatilor si pornirea dupa cel putin 20 de minute de la ultima observare;

• Este important ca echipajul sa nu fie subiectul unui nivel al zgomotului peste limita de db ori de timp admisibila;

• Asigurarea echipamentul adecvat de protectie impotriva zgomotului;

• Atractia pasarilor spre lumina artificial poate fi redusa prin reducerea, ecranarea, eliminarea radiatiilor de lumina artificiala, sau prin utilizarea unor lumini verzi pe timpul noptii.

Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile

afectate de impact

Activitatea de prospectiune electromagnetica va contribui la dezvoltarea facilitatilor de exploatare

si valorificare a zacamintelor de hidrocarburi, ducand totodata la aparitia investitorilor.

Proiectul propus nu are efect asupra conditiilor culturale, etnice si a obiectivelor patrimoniu cultura,

arheologic sau asupra monumentelor istorice.

Avize si acorduri obtinute

Lucrarile de prospectare, explorare si exploatare ale Blocului Ex-30 Trident, se desfasoara in

conformitate cu Acordul de concesiune aprobat prin HG nr. 1055 / 19.10.2011 incheiat de titularul

proiectului cu statul roman prin Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, publicata in Monitorul oficial

din data de 04.11.2011.

Pentru lucrarile ce urmeaza a fi executate in anul 2016 , titularul proiectului a obtinut din partea

ANRM Bucuresti Avizul pentru programul lucrarilor desfasurate in cursul anului 2016 cu nr.92-C/07.03.2016,

in cuprinsul caruia este prevazuta ca etapa obligatorie cercetarea electrica.




of 182

9 CONCLUZII REZULTATE DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Manevrele de suprafata ale navei de cercetare pot produce un impact minor si de scurta durata

asupra mediului marin, caracterizat de o natura reversibila odata cu sfarsitul operatiunilor. In cadrul

Blocului EX-30 Trident, aceasta activitate nu interfereaza cu nici o alta activitate din aria blocului,in perioada

de cercetare, ca atare nu exista un impact cumulativ sub acest aspect.

Organismele marine pelagiale nu vor resimti un efect al undelor electromagnetice generate de sursa

tractata la nivelul fundului marii, tinand cont de faptul ca atenuarea impactului la nivel de raspuns (fara a

avea o conotatie negativa sau pozitiva ) se situeaza la nivelul stratului anoxic al Marii Negre, zona

documentata ca fiind improprie conditiilor de viata.

Ca atare, introducerea de energie in mediul marin, in vederea inregistrariunor seturi de date din

aria perimetrului, pentru a detecta si a descrie formatiunile purtatoare de hidrocarburi, nu se face la un

nivel care sa dauneze mediului marin, proiectul conformandu-se astfel dispozitiilor OUG nr.71/2010, privind

stabilirea strategiei mediului marin.

In ceea ce priveste efluentii proveniti de la nava de explorare, atat apele uzate cat si apa de santina,

inainte de deversarea in mare, vor fi epurate in instalatia de la bordul navei. Deseurile alimentare inainte de

a ajunge in apa de mare sunt si ele eliminate prin maruntire in tocatorul instalat la bordul navei.

Referitor la impactul semnalelor acustice, trebuie evidentiat faptul ca viata marina nu este afectata,

intrucat nivelul zgomotului produs de nava de cercetare, de echipamentele de la bordul navei, de

echipamentele instalate pe fundul marii, nu depaseste 110 db.

Nu in ultimul rand trebuie mentionat impactul socio-economic, care se dovedeste a fi unul pozitiv.

In urma identificarii resurselor de hidrocarburi va creste numarul investitorilor, sporindu-se numarul

locurilor de munca.

La finalizarea lucrarilor de achizitie a datelor electromagnetice, toate echipamentele, utilajele si

dotarile vor fi ridicate de pe amplasamentul proiectului , astfel se va restabili situatia initiala. Pe fundul

marii vor ramane ancorele receptorilor, ancore ce se vor descompune intr-un interval de timp scurt.

In urma evaluarii impactului asupra mediului a proiectului privind „Cercetarea electrica in

perimetrul Ex-30 Triden, zona econmica exclusiva a Marii Negre”, recomandăm decizia favorabila pentru

emiterea ACORDULUI DE MEDIU.




of 182

BIBLIOGRAFIE

Algeo, T.J., Tribovillard, N., 2009- Environmental analysis of paleoceanographic systems based

on molybdenum–uranium covariation, Chemical Geology 268, pp. 211–225;

André, M., Morell, M., Mas, A., Solé, M., van der Schaar, M., Houégnigan, L., Rodríguez Roch, L.,

2010 - Best practices in management, Assessment and control of underwater noise

pollution, Laboratory of Applied Bioacoustics, Technical University of Barcelona, 105pp;

Antipa, G., 2007 – „Marea Neagra: oceanografie si biologie generala a Marii Negre”, Editura

Tesu, Bucuresti;

Arnold, G.P., 1969 - The orientation of plaice larvae (Pleuronectes platessa L.) in water currents.

J. exp. Biol, 50(3), 785-801 ;

Bănărescu, P., 1964 – „Fauna Republicii Populare Române — Pisces — Osteichthyes (peşti

ganoizi şi osoşi)”, vol. XIII., Ed. Academiei, Bucharest.

Barbaro, A.B., 2008 - An interacting particle model for the migrations of pelagic fish. ProQuest.

ISO 690 ;

Baykara, S.Z., Figen, E.H., Kale, A., Nejat Veziroglu, T., 2007 – „Hidrogen from hidrogen sulphide

in Black Sea”. International Journal of Hidrogen Energy, 32(9), pp.1246-1250;

Birkun, A., 2012 - Tursiops truncatus ssp. ponticus, The IUCN Red List of Threatened Species;

BLUMENFIELD S.R.L., 2015 – Raport al porgramului de monitorizare „Executia forajelor

planificate de explorare geologica a zacamintelor de hidrocarburi in blocul EX- 30 TRIDENT

din largul Marii Negre – Sonda Daria”, beneficiar Lukoil Overseas Atach BV;

BLUMENFIELD S.R.L., 2015 – Raport al porgramului de monitorizare „Executia forajelor

planificate de explorare geologica a zacamintelor de hidrocarburi in blocul EX- 30 TRIDENT

din largul Marii Negre – Sonda Lira”, beneficiar Lukoil Overseas Atach BV;

BLUMENFIELD S.R.L., 2016 – Raport de evaluare a impactului asupra mediului „Reparatii dig de

larg, Port Constanta”, beneficiar CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta;

BLUMENFIELD S.R.L., 2016 – Raport de evaluare a impactului asupra mediului „Reparatii dig de

Sud Midia”, beneficiar CN Administratia Porturilor Maritime SA Constanta;

Boyles, L.C., Lohmann, K.G., 2003 - True navigation and magnetic maps in spiny lobsters. Nature.

421:60-63;




of 182

Brabyn, M., Frew, R.V.C., 1994 - New Zealand heard strandings sites do not relate to

geomagnetic topography. Marine Mammal Science, 10, 195-207.

Buchanan, R.A., Fechhelm, R., Abgrall, P., Lang, A.L., 2011 – „Environmental Impact Assessment

of Electromagnetic Techniques used in Oil &Gas Exploration &Production”, LGL Rep.

SA1084. Rep. by LGL Limited, St.John’s NL, for International Association of Geophisycal

Contractors, Houston,Texas.132p+app;

Campbell, N.A., 1990 - Biology. The Benjamin/Cummings Publishing Company, Inc. Redwood

City, California ;

Collins, N., 2012 - Assessment of Potential Ecosystem Effects from Electromagnetic Fields (EMF)

Associated with Subsea Power Cables and TISEC Devices in Minas Channel. Prepared by CEF

Consultants Ltd. for Fundy Ocean Resource Centre for Energy (FORCE), Halifax, NS: 39p ;

Comisia Europena, Directia Generala pentru Protectia Consumatorului si Sanatate, 2007 -

„Efectele posibile ale campurilor electromagnetice (EMF) asupra sanatatii umane”;

Convention on Biological Diversity, 2014 – „Raport al Seminarului expertilor asupra zgomotului

subacvatic si impactul acestuia asupra biodiversitatii marine si costiere”, Londra, Marea

Britanie;

Diaconescu, M., Malita Z., 2011 – Seismic sources in the Black Sea area, 3rd International

Symposium on the Geology of the Black Sea Region 1 - 10 October 2011, Bucharest,

Romania.

Dinu, C., Wong, H.K., Ţambrea, D., Maţenco, L., 2005 – „Stratigraphic and structural

characteristics of the Romanian Black Sea shelf”, Tectonograpycs, 410: 417-435.

EMEP/CORINAIR, 2002 – „Atmospheric Emission Inventory Guidebook - 3rd edition”,

Copenhagen, European Environemnt Agency;

Faillettaz, R., Blandin, A., Paris, C.B., Koubbi, P., Irisson, J.O., 2015 - Sun-Compass Orientation in

Mediterranean Fish Larvae. PloS one, 10(8) ;

Finetti, I., Bricchi, G., Del Ben, A., Pipan, M., Xuan Z., 1988 - „Geophysical study of the Black Sea”,

Bolletino di Geofisica Teorica ed Applicata: v. 30, p. 197-324;

Fugro Oceansismica Spa., 2014 – „Studiul fizico – chimic al apei din Blocurile EX-29 Rapsodia si

EX-30 Trident” pentru Lukoil Overseas Atach BV;

Gafta, D., Mountford, J., 2008 – „Manula de interpretarea a habitatelor Natura 2000 din

Romania”, Cluj Napoca: Editura Rioprint.

Godeanu, S.P., Muller, G, I., 1995 – „Determinatorul ilustrat al florei şi faunei României”, vol. I,

Mediul Marin,. s.l. : Edit. Bucura Mond;




of 182

Gould, J.L. 1998. Sensory bases of navigation. Current Biology 8:R731-R738 ;

Handegard, N. O., Michalsen, K., Tjøstheim, D., 2003 - Avoidance behaviour in cod (Gadus

morhua) to a bottom-trawling vessel. Aquatic Living Resources, 16(3), 265-270 ;

Heitmeyer, R. M., Wales, S.C., Pflug L.A., 2004 - Shipping noise predictions: capabilities and

limitations. Marine Technology Society Journal 37, 54-65;

Hu, M.Y., Yan, H.Y., Chung, W.S., Shiao, J.C., Hwang, P.P., 2009 - Acoustically evoked potentials

in two cephalopods inferred using the auditory brainstem response (ABR) approach. Comp.

Biochem. Physiol. A 153:278-283 ;

Hui, C., 1994 - Lack of association between magnetic patterns and the distribution of free-

ranging dolphins. Journal of Mammology 75:399-405 ;

Ichimoaie, Gh., 2006 – „Contributii la cercetarea si realizarea minelor marine si fluviale utilizate

pentru apararea comunicatiilor navale”, Ministerul Apararii Nationale – Academia Tehnica

Militara, Teza de doctorat 2006;

ICIES – International Council or the Exploration of the Sea, sursa ww.ices.dk

Institutul National pentru Cercetare si Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”, 2016– „Raport

privind impactul asupra mediului Prospectiune seismic 3D in cadrul perimetrului XV Midia,

suprafata contractuala B”, Agentia pentru Protectia Mediului Constanta,

www.amct.anpm.ro;

Ivanov, L.S., Beverton R.J.H., 1985 – „The fisheries resources of the Mediterranean. Part two:

Black Sea”, FAO Studies and Reviews mariana;

Kirschvink, J.L., A.E. Dizon, and J.A. Westphal, 1986 - Evidence from strandings for geomagnetic

sensitivity in cetaceans. Journal of Experimental Biology 120:1-24 ;

Kirschvink, J.L., 1990 - Geomagnetic sensitivity in cetaceans: an update with live stranding

records in the United States. Pages 639-649 in J.A. Thomas and R.A. Kastelein, 2001,

editors. Sensory Abilities of Cetaceans: Laboratory and Field Evidence. Plenum Press, New

York ;

Klinowska, M., 1985 - Cetacean live stranding sites relate to geomagnetic topography. Aquatic

Mammals 1:27-32 ;

LGL Ltd – Environmental Research Associates, 2013 - East Canada CSEM survey 2014 – 2018;

Lohmann, K.J. 1985 - Geomagnetic field detection by the western Atlantic spiny lobster,

Panulirus argus. Marine Behavior and Physiology 12:1-17;




of 182

Lohmann, K.J., N.D. Pentcheff, G.A. Nevitt, G.D. Stetten, R.K. Zimmer-Faust, H.E. Jarrard, and L.C.

Boles. 1995 - Magnetic orientation of spiny lobsters in the ocean: experiments with

undersea coil systems. The Journal of Experimental Biology 198:2041-2048;

Lovell, J. M., Findlay, M.M., Moate, R.M., Yan, H.Y., 2005 - The hearing abilities of the prawn

Palaemon serratus. Comp. Biochem. Physiol. A-Molecular & Integrative Physiology 140:89-

100 ;

Lutcavage, M.E., Lutz, P.L., 1997 - Diving physiology. Pages 277-296 in P.L. Lutz and J.A. Musick,

editors. The Biology of Sea Turtles. CRC Press, Boca Raton ;

Macoveanu, M., 2003 – „Metode si tehnici de evaluare a impactului ecologic” Editura Ecozone,

Iasi; ISBN: 973-86082-1-x;

Milian, I., Gomoiu, M.T., 2008 – „Cauze si consecinte ale poluarii mediului marin cu

hidrocarburi”, Geo-Eco Marina, 14, Supliment 1, Stiintele Pamantului, Cunoastere si Mediu

– Sesiune anuala de comunicari stiintifice;

Mitson, R.B, 2002 – Reasearch vessel standards: Underwater radiated noise, CM – Session J:10 ;

Moore, B.R., 1980 - Is the homing pigeon’s map geomagnetic?, Nature 285:69-70 ;

Moriyasu, M., Allain, R., Benhalima, K., Claytor, R., 2004 - . Effects of seismic and marine noise

on invertebrates: A literature review, Canadian Science Advisory Secretariat, Research

document 2004/126;

Munteanu, O.L., 2009 - „Metode de evaluare a impactului asupra mediului”, Note de curs -

Facultatea de stiinta mediului Cluj Napoca;

National Oceanic and Atmospheric Administration – “Dolphin smart. Wild behavior fact sheet”

http://www.afsc.noaa.gov/;

Notarbartolo di Sciara G., Birkun A., 2010 – Conserving whales, dolphins and porpoises in the

Mediterranean and Black Sea : an ACCOBAMS status report, Monaco ;

Nowacek, D.P., Thorne, L.H., Johnston, D.W., Tyack, P.L., 2007 - Responses of cetaceans to

anthropogenic noise. Mammal Review 37(2):81-115.

Okay, A.I., Şengör, A.M.C., Görür, N., 1994 - „Kinematic history of the opening of the Black Sea

and its effects on the surrounding regions”. Geology, v. 22, p. 267-270;

Okay, A.I., Görür, N., 2004 – „Tectonic evolution models for the Black Sea”, AAPG Regional

International Conference, Istanbul, Turkey;

Pacific Northwest National Laboratory, U.S. Department of Energy (the Annex IV Operating

Agent), on International Energy Agency (IEA) Ocean Energy Systems - Raportul stiintific

privind starea efectelor privind dezvoltarea energiei regenerabile marine in lume ;




of 182

Packard, A., Karlsen, H.E., Sand, O., 1990 - Low frequency hearing in cephalopods. J. Comp.

Physiol. A., 166: 501-505 ;

Panin N., 1994 - Ecological assessment of the Black Sea. Razvedka I Ohrana Nedr, T.33, 12, p.4-5.

Moscova (in Russian) ;

Panin N., Ion, E., Ion, G., 1997 - Black Sea GIS (CD-ROM) – GEF Black Sea Environmental

Programme ;

Paunescu, G., 2010 – „Campul electromagnetic. Studii asupra posibilelor efecte ale campului

electromagnetic asupra sanatatii”, ISBN 978-973-0-07974-6;

Petroleum Geo-Services, 2007 – Multi–transient EM technology at PGS, www.pgs.com.techlink;

Phillips, J.B., 1996 - Magnetic navigation. Journal Theor. Biology 180:309-319 ;

Poleo, G., Brown, C. W., Laforest, L., Akimenko, M. A., 2001 - Cell proliferation and movement

during early fin regeneration in zebrafish. Developmental Dynamics, 221(4), 380-390; ISO

690

Popper, A.N., Hastings, M.C., 2009 - The effects of anthropogenic sources of sound on fish.

Journal of Fish Biology, 75;

Power, J.H., 1984 - Advection, diffusion, and drift migrations of larval fish. In Mechanisms of

Migration in Fishes (pp. 27-37). Springer US ;

PTS – Kapir - „Executarea lucrarilor experimentale în cadrul unor cercetări ecologice legate de

evaluarea impactului metodei diferențial – normalizată de cercetare electromagnetica

asupra mediului marin în sectoarele Atash, Tiub – Karagan”, Marea Caspica, 2006 ;

Radu, G., Maximov, V., Anton, E., Cristea, M., Țiganov, G., Țoțoiu A., Spînu A.D., 2013 - State of

the fishery resources in the Romanian Marine Area, Cercetări Marine, Issue no. 43, p. 268-

295 ;

Ramade, F., 2002 – „Dictionnaire encyclopédique des sciences de l'eau: Biogéochimie et

écologie des eaux continentales et littorales”, Hors Collection (in franceza);

Readman, J.W, Fillmann, G., Tolosa, I., Bartocci, J., Villeneuve, J.-P., Catinni, C., Mee, L.D., 2002 –

„Petroleum and PAH contamination of the Black Sea” Marine Pollution Bulletin, 44, pp. 48-

62;

Richardson, W. J., Malme, C. I., Green, C.R.jr., Thomson, D.H., 1995 - Zones of noise influence,

Marine mammals and noise, 325-386.

Russell, R. W., 2005 - Interactions between migrating birds and offshore oil and gas platforms in

the northern Gulf of Mexico: Final Report. U.S. Department of the Interior, Minerals




of 182

Management Service, Gulf of Mexico OCS Region, New Orleans, LA. OCS Study MMS 2005-

009;

Schreer, J.F., Kovacs, K.M., 1997 - Allometry of diving capacity in air-breathing vertebrates.

Canadian Journal of Zoology 75:339-358 ;

Skolka, M., Gomoiu, M.T., 2004 – „Specii invazive in Marea Neagră-Impactul ecologic al

pătrunderii de noi specii în ecosistemele acvatice” s.l.: Ovidius University Press, Constanta,

ISBN 973-614-181-0;

Slotte, A., Kansen, K., Dalen, J., Ona, E., 2004 - Acoustic mapping of pelagic fish distribution and

abundance in relation to a seismic shooting area off the Norwegian west coast. Fisheries

Research 67 ;

Staaterman, E.R., Clark, C.W., Gallagher, A.J., deVries, M.S., Claverie, T., Patek, S.N., 2011 -

Rumbling in the benthos:acoustic ecology of the California mantis shrimp Hemisquilla

californiensis. Aquat Biol 13: 97-105 ;

Stryer, I., 1988 - Biochemistry. W.H. Freeman, New York ;

Taylor, P.B., 1987 - Experimental evidence for juvenile Chinook salmon, Oncorhynchus

tshawytscha Walbaum, orientation at night and in sunlight after a 7º change in latitude.

Journal of Fish Biology 31:89-111 ;

Telfer, T. C., Sincock, J.L., Byrd, G.V., Reed., J.R., 1987 - Attraction of Hawaiian seabirds to lights:

conservation efforts and effects of moon phase, Wildlife Society Bulletin 15;

Tinbergen, N., 1960 - The Herring Gull's world. 2nd ed. Basic Books, New York ;

Tyack, P.L., 2008 - Implications for marine mammals of large-scale changes in the marine

acoustic environment, Journal of Mammalogy, p.89;

Ţoţoiu, A., Galaţchi, M., Radu, Gh., Spînu, A. D., 2016 - Characterization of the populations of the

main demersal commercial fish species in the romanian Black Sea area, Cercetări Marine

Issue no. 46, pp. 109-127;

United Nations Environment Programme, 2014 – „UNEP Year Book: Emerging issues in our

global environment”, ISBN: 978-92-807-3381-5;

Vabø, R., Olsen, K., Huse, I., 2002 - The effect of vessel avoidance of wintering Norwegian spring

spawning herring. Fisheries research, 58(1), 59-77 ;

Vanselow, K.H., Ricklefs, K., 2005 - Are solar activity and sperm whale Physeter macrocephalus

strandings around the North Sea related? Journal of Sea Research 53:319-327 ;

Von der Emde, G., 1998 - Electroreception. Pages 313-343 in D.H. Evans, editor. The Physiology

of Fishes. CRC Press, Boca Raton ;




of 182

Walker, M.M., 1984 - Learned magnetic field discrimination in yellowfin tuna, Thunnus

albacares. Journal of Comparative Physiology A 155:673-679 ;

Walker, M.M., T.P. Quinn, J.L. Kirschvink, and C. Groot., 1988 - Production of single-domain

magnetite throughout life by sockeye salmon, Oncorhynchus nerka. Journal of

Experimental Biology 140:51-63 ;

Walker, M.M., 1997 - Structure and function of the vertebrate magnetic sense. Nature 390:371-

376 ;

Wallraff, H.D., 1991 - Conceptual approaches to avian navigation systems, p. 128-165 in P.

Berthold, editor. Orientation in Birds. Basel, Switzerland:Birkhäuser.

Waterman, T.H., 1988 - Polarization of marine light fields and animal orientation. In 1988

Orlando Technical Symposium (pp. 431-437). International Society for Optics and

Photonics ;

Weilgart, L.S., 2007 - The impacts of anthropogenic ocean noise on cetaceans and implications

for management, Canadian journal of zoology, 85(11), 1091-1116 ;

Wijsman, J.W.M.; Herman, P.M.J.; Middelburg, J.J.; Soetaert, K.E.R., 2002 - A model for early

diagenetic processes in sediments of the continental shelf of the Black Sea, In: Estuarine

Coastal and Shelf Science, Vol. 54, No. 3, 2002, p. 403-421 ;

*** http://www.anpm.ro 2014 - “Raport privind starea mediului in Romania”;

*** http://www.gardlinemarinesciences.com/ - Gardlline Marine Sciences, UK

*** http://www.iucnredlist.org/

*** http://www.nrl.navy.mil/ - U.S. Naval Research Laboratory (NRL);

*** http://www.who.int/peh-emf/en/ - World Health Organization - Electromagnetic Fields (EMF).

proiect : cercetare achizitii de cadr ul perimetrului ex

Documents