1

Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad Facultatea de Medicin, Farmacie i Medicin Dentar Specializarea Medicin Dentar TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICEN Septembrie 2014 (in paranteze este precizat indexul bibliografic al temei) 1. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (9, [integral]) 2. Rolul factorilor functionali n formarea aparatului dento-maxilar (10, [pag. 315-392, 405-417, 433-445]) 3. Semiologie dentara (4, [pag. 139-154]) 4. Instrumente necesare prepararii cavitatilor si obturatiei coronare (4, [pag. 187-206]) 5. Tratamentul cariei dentare (4, [pag. 167-185, 294-333, 339-346]) 6. Tehnica prepararii cavitatilor (4, [pag. 207-234]) 7. Etiopatogenia cariei dentare (4, [pag. 31-57]) 8. Inflamatia pulpei dentare (5, [pag. 51-67]) 9. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (5, [pag. 68-93]) 10. Necroza si gangrena pulpara (5, [pag. 94-102]) 11. Parodontite apicale acute si cronice (5, [pag. 103-125]) 12. Tratamentul inflamatiilor pulpare (5, [pag. 131-157]) 13. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (5, [pag. 158-213]) 14. Obturarea canalelor radiculare (5, [pag. 214-248]) 15. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (5, [pag. 249-260]) 16. Morfologia parodontiului marginal (3, [pag. 16-57]) 17. Etiopatologia parodontopatiilor marginale cronice (3, [pag. 63-95]) 18. Examinarea pacientului parodontopat (3, [pag. 100-118]) 19. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (3, [pag. 119-123]) 20. Gingivite si stomatite (3, [pag. 124-150]) 21. Parodontite marginale (3, [pag. 151-161]) 22. Manifestari gingivo-parodontale si orale n SIDA (3, [pag. 162-164]) 23. Abcesul parodontal marginal, hiperstezia dentinara si alte complicatii ale bolilor parodontiului marginal (3, [pag. 171-175]) 24. Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice (profilactic, medicamentos al placii microbiene) (3, [pag. 176-246]) 25. Tratamentul de echilibrare ocluzala n parodontopatiile marginale cronice (3, [pag. 279-318]) 26. Bioterapia de reactivare n bolile parodontiului marginal (3, [pag. 315-318]) 27. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament n bolile parodontiului marginal (3, [pag. 318- 328]) 28. Extractia dentara (2, [pag. 51-136]) 29. Incidentele si accidentele eruptiei dentare (2, [pag. 51-136]) 30. Leziuni traumatice ale partilor moi oro-faciale (2, [pag. 497-525]) 31. Traumatismele dento-parodontale (2, [pag. 669-708]) 32. Infectiile oro-maxilo-faciale (2, [pag. 293-362 - fara abcesul parodontal]) 33. Sinuzita odotogena si comunicarea buco-sinusala (2, [pag. 366-379]) 34. Chisturile de maxilar (2, [pag. 713-734]) 35. Leziuni orale cu potential de malignizare (2, [pag. 815-842]) 36. Metode chirurgicale ajutatoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontica) (2, [pag. 139-161]) 37. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice (2, [pag. 175-196]) 38. Chirurgia protetica (2, [pag. 197-219]) 39. Incluzia dentara (2, [pag. 259-291]) 40. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (2, [pag. 1182-1211])

2

41. Fracturi ale mandibulei (2, [pag. 527-650]) 42. Fracturile de masiv facial (2, [pag. 653-687]) 43. Tumorile odontogene ale maxilarelor (2, [pag. 717-813]) 44. Durerea n teritoriul oro-maxilo-facial (2, [pag. 429-496]) 45. Inflamatiile glandelor salivare, litiazele salivare (2, [pag. 1124-1158]) 46. Sialozele (2, [pag. 1155-1158]) 47. Tumorile maligne ale maxilarelor; cancerul etajului mijlociu al fetei (2, [pag. 1039-1048]) 48. Tumorile maligne ale mandibulei (2, [pag. 1070-1077]) 49. Examenul clinic al edentatului partial (7, [pag. 43-86]) 50. Etapele tratamentului edentatiei partiale (7, [pag. 87-140]) 51. Tipuri de amprente n edentatia partiala (7, [pag. 343-372]) 52. Elemente structurale ale protezelor partiale scheletate (7, [pag. 140-314]) 53. Determinarea si nregistrarea relatiei intermaxilare n edentatia partiala tratata cu proteze scheletate (7, [pag. 515-524]) 54. Biodinamica protezelor scheletate n cavitatea bucala (7, [pag. 114-140]) 55. Aplicarea protezelor scheletate n cavitatea bucala (7, [pag. 539-554]) 56. Readaptarea protezelor partiale scheletate (7, [pag. 555-566]) 57. Cinematica mandibulara (8, [pag. 27-140]) 58. Fiziologia contactelor dento-dentare (ocluzia functionala) (8, [pag. 143-168]) 59. Disfunctia mandibulo-craniana (8, [pag. 177-235]) 60. Cmpul protetic edentat total (6, [pag. 19-43]) 61. Examenul pacientului edentat total (6, [pag. 44-48]) 62. Amprentarea cmpului protetic edentat total (6, [pag. 60-69, 94-129]) 63. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total (6, [pag. 130-151]) 64. Proba machetelor (6, [pag. 206-222]) 65. Aplicarea si adaptarea protezelor totale (6, [pag. 223-235]) 66. Reconditionarea protezelor totale (6, [pag. 240-248]) 67. Stomatopatiile protetice la edentatul total (6, [pag. 275-282]) 68. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare (1, [pag. 191-243]) 69. Principiile prepararii dintilor n protezarea fixa (1, [pag. 545-618]) 70. Planul de tratament n protezarea maselor edentate (1, [pag. 413-500]) 71. nregistrarea relatiilor intermaxilare n protezarea fixa (1, [pag. 142-162]) 72. Adaptarea si fixarea protezelor fixe (1, [pag. 981-1009]) 73. Elemente de anatomie (11, [pag. 14-87]) 74. Examenul bolnavului (11, [pag. 88-105]) 75. Durerea (11, [pag. 106-108]) 76. Substante anestezice (11, [pag. 109-129]) 77. Instrumentarul necesar pentru administrarea anesteziei (11. [pag. 130-138]) 78. Utilizarea in stomatologie a anesteziei locale (11. [pag. 139 -140]) 79. Clasificarea anesteziilor (11. [pag. 141-142]) 80. Anestezia locala (11. [pag. 143-155]) 81. Anestezia loco-regionala (11. [pag. 156-194]) 82. Premedicatia in stomatologie (11. [pag. 200-206]) 83. Alegerea anesteziei in raport cu starea bolnavului (11. [pag. 207-213]) 84. Accidentele si complicatiile anesteziei loco-regionale (11. [pag. 214-220]) 85. Accidentele generale ale anesteziei loco-regionale (11. [pag. 221-224]) 86. Conduita in cabinetul stomatologic fata de pacientul cu afectiuni asociate sau stari fiziologice speciale (12. [pag. 14-160]) 87. Urgente medicale in cabinetul stomatologic (12. [pag. 161-215])

3

BIBLIOGRAFIE 1. D. Bratu, Nussbaum - Bazele clinice si tehnice ale protezarii fixe, Ed. Medicala, 2003 sau Ed. Helicon, Timisoara, 2001 2. C. Burlibasa - Chirurgie orala si maxilo-faciala, Ed.medicala, Bucuresti, 1999. 3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viata Medicala romneasca, Bucuresti, 1999. 4. A.Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapie restauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001. 5. M.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica, Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2002 6. E. Hutu, s.a. - Edentatia totala, Ed.III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998. 7. A.Ionescu - Clinica si tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucuresti, 1997. 8. S. Ionita, A. Petre - Ocluzia dentara, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997. 9. Rodica Luca - Metode locale de prevenire a cariei din santuri si fosete, Ed.Cerma, Bucuresti, 1997. 10. Gh. Boboc - Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvoltare, Ed. medicala, Bucuresti, 1995. 11. V.Vasca-Anestezia in medicina dentara.Ed. Mirton, Timisoara, 2005. 12. A.Bucur, R.Cioaca-Urgente si afectiuni medicale in cabinetul stomatologic: note de curs, Ed. Etna, Bucuresti, 2004.

4

Universitatea de Vest Vasile Goldi Arad Facultatea de Medicin General, Farmacie i Medicin Dentar

SUBIECTE PENTRU EXAMENUL DE LICENTA LA SPECIALIZAREA

MEDICIN DENTAR Septembrie 2014

ODONTOLOGIE 1.Caria dentara poate sa apara: a. numai pe suprafata ocluzala a dintilor ; b. numai pe suprafata meziala a dintilor; c. pe orice suprafata a dintelui; d. numai pe suprafata linguala/palatinala a dintilor; e. numai pe suprafata distala a dintilor. Raspuns corect:c (4,pag 139) 2. Aspectele morfologice ce determina simptomatologia cariei dentare, sunt in functie de: a. rata si viteza de evolutie a cariei; b.extinderea cariei ; c. localizarea cariei; d.gradul de penetrare a materialului de obturatie; e.nici un raspuns corect. Raspuns corect: A,B,C (4,pag.139) 3. Localizarea cariei in santuri si fosete: a.suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor; b. fata vestibulara a dintilor frontali superiori; c.gropitele de pe fata orala ale frontalilor superiori; d. gropitele vestibulare si orale ale incisivilor; e.nici un raspuns correct. Raspuns corect: A,C,D (4,pag.139) 4. Caracteristicile cariei suprafetelor netede: a.nu apare acolo unde conturul dintilor impiedica autocuratirea/curatirea artificiala; b.nu sunt frecvente pe fetele proximale ale molarilor,premolarilor,frontali; c.pe suprafetele proximale ale frontalilor sunt situate la marginea fetei subminind/intrerupand creasta marginala; d.pe sectiune, leziunea carioasa are forma de U,cu o zona larga de deschidere si cu apexul in forma de V spre JAD; e.toate raspunsurile sunt corecte. Raspuns corect: C,D (4,pag.140) 5.Caracteristicile cariei radiculare: a.nu incepe la sau aproape de jonctiunea smalt-cement; b. cel mai afectati sunt molarii mandibulari,apoi caninii maxilari,incisivii;

5

c.nu afecteaza cel mai frecvent suprafetele vestibulare; d.la mandibula e mai frecventa o data cu inaintarea in varsta; e. afecteaza smaltul de obicei. Raspuns corect: B,D,(4,pag.142) 6.Pentru caria incipienta caracteristice sunt urmatoarele: a. leziunea nu se poate remineraliza daca se iau imediat masurile profilactice nacesare; b.apare ca o pata alba,opaca atunci cand dintele e uscat cu aerul; c.suprafata dintelui apare intact si dur; d. este reversibila; e.este o leziune ireversibila. Raspuns correct: B,C,D(4,pag.143) 7.In functie de gradul de penetrare microbian, caria poate fi: a.carie superficiala; b.carie medie; c.carie profunda; d. carie reversibila; e. carie penetranta. Raspubs corect:A,B,C,E(4,pag.143) 8.Caria in functie de viteza de evolutie poate fi: a. carie incipienta; b.carie cronica cu evolutie lenta; c.carie cronica stationara; d. carie acuta; e.nici un raspuns correct. Raspuns corect:B,C,D(4,pag.144) 9.Semnele subiective ale cariei dentare sunt: a. retentionarea de resturi alimentare; b.sensibilitate la dulce/acru; c. sensibilitate la rece/cald; d.eventuale modificari de volum si culoare ale papilelor interdentare; e.toate raspunsurile sunt corecte. Raspuns corect:E(4,pag.145) 10.Semnele obiective ale cariei dentare sunt: a. nici un raspuns corect; b.marmoratia santurilor,coloratia brun-maronie,aspectul rugos al suprafetei cavitatii carioase; c.la palpare se observa dentina ramolita,detritus,gradul de sensibilitate a peretilor cavitatii; d.percutia in axul dintelui este negativa; e. modificarea de culoare pe suprafetele expuse vederii. Raspuns correct:B,C,D,E(4,pag.145)

6

11. Caria dentara poate fi decelata cu ajutorul unor examenele complementare ca: a.deglutitia; b.examenul radiologic; c.diafanoscopia: d.testul spatulei; e.starea mucoasei gingivale. Raspuns correct:B,C,E(4,pag.146) 12. Caracteristici leziunilor cavitare sunt: a. exista radiotransparenta; b.separarea temporara a dintelui nu poate usura diagnosticul c.zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare; d. suprafata smaltului intrerupta; e.nici un raspuns correct. Raspuns corect:A,C,D(4,pag.149) 13.Leziunile dentare coronare necarioase sunt: a. atritia; b.eroziunea ; c.lacunele cuneiforme; d. abrazia; e.rizaliza; Raspuns corect:A,B,C,D,(4,pag.151) 14.Frezele sferice se folosesc la: a.atacul primar al dintelui; b.testarea vitalitatii dintelui; c.masurarea cavitatii; d.indeparterea dentinei dure alterate; e.slefuirea dintelui. Raspuns corect :A,D(4,pag.188) 15.Instrumente taietoare sunt denumite: a.polipanturi; b.sapita; c.toporisca; d.bizotator de prag gingival; e.freze. Raspuns corect: B,C,D(4,pag.191) 16. In timpul prepararii cavitatii sunt folosite urmatoarele sisteme de racire: a. apa; b.aerul;

7

c.badijonaj cu alcool; d.aerosolul; e.nu avem nevoie de system de racire. Raspuns corect:A,B,D(4,pag.194) 17.Fazele tratamentului in caria dentara simpla: a.faza de control; b.faza de lucru; c.faza definitiva; d.faza de intretinere; e.nici un raspuns corect Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag.167)

18.Profilaxia cariei se refera la: a. folosirea fluorurilor; b.sigilarea fisurilor,santurilor si fosetelor; c.modificarea dietei; d. remineralizarea leziunilor incipiente; e.eradicarea cariilor acute prin slefuirea dintelui pentru coroana de invelis. Raspuns corect:A,B,C,D,(4,pag.168)

19.Dupa numarul suprafetelor implicate cavitatile pot fi: a. cavitati compuse b. cavitati simple c.cavitati complexe d. cavitati linguale; e cavitati distale. Raspuns corect:A,B.C(4,pag.172)

20. Sunt corecte afirmatiile de mai jos: a.cavitatile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare in toate fisurile si fosetele de pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor ; b. cavitatile de clasa V rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare la nivelul suprafetei palatinale ale dintilor frontali maxilari; c. cavitatile de clasa II rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare pe suprafetele proximale ale molarilor si premolarilor; d. cavitatile de clasa III rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare pe suprafetele proximale ale incisivilor si caninilor cu pastrarea unghiului incizal. e. .cavitatile de clasa VI rezulta in urma tratamentului leziunilor coronare doar in fisurile si fosetele de pe molari . Raspuns corect:A,C,D(4,pag.173)

21.Care sunt timpii in terapia cariei simple: a.sunt 5-6 timpi in functie de marimea dintelui; b.timpul 2 sau etapa medicamentoasa sau tratamentul plagii dentinare; c.timpul 3 sau etapa ortopedica-etapa de restaurare a substantei pierdute;

8

d.timpul 1 sau etapa chirurgicala a terapiei cariei simple; e. exista doar un singur timp; Raspuns correct: B,C,D (4,pag.172)

22. Rolul obturatiei este: a. toate raspunurile corecte; b. curativ si profilactic; c.impiedica progresiunea leziunii carioase; d. a restabilii functiile masticatorii si fizionomice; e. refacerea anatomiei dintelui; Raspuns corect A (4,pag.173)

23. Sporirea extensiei se face in urmatoarele conditii: a. varsta inaintata a pacientului; b. handicap psihic sau fizic; c.restaurarea dintilor care pot devein stalpi de punte; d. nu necesita ajustarea conturului dintilor; e.nici un raspuns correct. Raspuns corect:A,B,C,(4,pag.176)

24.Principiile in obtinerea formei de rezistenta a cavitatilor sunt: a. sa furnizeze grosime materialului restaurativ pt a-i preveni fractura; b.reducerea peretilor cavitatii; c.acoperirea sau includerea carespnzatoare a dintilor distrusi in restaurare ca sa previna fracturarea lor prim forte laterale; d. a se folosi cavitati cu baza plana; e.nici un raspuns corect. Raspuns corect:A,C,D(4,pag.177)

25.Lacurilor dentare au avantajele: a. aderenta de natura chimica la tesuturile dure dentare b.confera o protectie mai buna a plagii c.incetinesc patrunderea in canaliculele dentinare a produsilor de coroziune ai amalgamului de argint d. solubile in mediul salivar e. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in placa dentinara Raspuns corect :B,C,E(4,pag 294)

26. Lacurile dentare au urmatoarele dezavantaje: a.aderenta de natura fizica b.rezistenta mecanica slaba la solicitarile masticatorii din cauza grosimii reduse c. indepartarea rapida prin uzura masticatorie d.impiedica umectarea corespunzatoare a dentinei de catre rasini e. izolarea termica necorespunzatoare Raspuns corect B,C,D,E(4,pag 294)

9

27.Indicatii ale lacurilor dentare sunt: a. reducere hipersesibilitatii dentinare dupa obturatiile coronare recent b.protectia bonturilor coronare la dintii vitali in vederea cimentarii cu ciment fosfat de zinc c. sub coafajele indirecte d. sigilarea canaliculilor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam e. protectia temporara a uzurii masticatorii la obturatiile coronare Raspuns corect A,B,D,E (4,pag 295) 28.Avantajele linerilor dentari sunt: a. utilizarea in coafajul direct b.formarea unei bariere de protectie a plagii dentinare c.efect cariostatic la interfata plagii dentinare cu materialul de obturatie coronara d. protectie chimica e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect : E (4,pag 296) 29. Functiile salivei sunt: A. dizolv smaltul dentar B. produce dezechilibru ecologic bucal C. lubrafiant D. digestiv E. sistem tampon corect:C,D,E (4, pag. 36) 30. Dezvantajele linerilor dentari sunt: a. toate raspunsurile corecte b.desprinderea de pe suparafata plagii dentinare,in cursul contractiei de priza a rasinilor acrilice sau compozite c. izolarea termica necorespunzatoare d. lipsa unei rezistente mecanice semnificative e. solubilizarea si dezintegrarea in lichidele bucale Raspuns corect:A (4,pag296) 31. Linerii cu hidroxid de calciu au urmatoarele avantajele: a.alcalinitate scazuta care se pastreaza si dupa priza b.insolubile in mediul apos c. rezistenta foarte slaba la compresiune d.stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara e. efect bacteriostatic Raspuns corect:D,E(4,pag 297) 32.Avantajele linerului din eugenat de zinc sunt: a. nu adera de dentina b. efect sedative pulpar

10

c.neiritanti pulpari d.inhiba polimerizarea rasinilor e. ph in apropierea neutralitatii Raspuns corect: B,C,E(4,pag298) 33.Dezavantajele linerilor din CIS sunt: a. efect cariostatic b.adezivitatea la dentina care exclude prezenta bacteriilor c. biocompatibilitatea d.rezistenta la compresiunea masticatorie superioara celorlalti lineri d.reducere microinfiltratie marginale sub obturatiile cu amalgam de argint e.nici un raspuns corect Raspuns corect:E(4,pag299) 34.Proprietati ale cimentului fosfat de zinc: a. cel mai putin elastic din toate bazele propriu-zise b. in 24 ore de la priza atinge 2/3 din valoarea finala c. rezistenta mecanica foarte mare d.nu izoleaza termic e.aderenta la plaga dentinara prin retentie micromecanica Raspuns corect: A,C,E (4,pag304) 35.Proprietati ale cimentului eugenolat de zinc: a. solubilitate relativa mare b. efect sedativ pulpar c.ph acid d.priza dureaza 3-10 min e.nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,D (4,pag 307) 36.Proprietati ale cimentului policarboxilat de zinc: a. vascozitate ceva mai mica decat a cimentului fosfat de zinc in primele 2 min de la spatulare b.constituie o matrice ionica amorfa de poliacrilat de zinc c.tixotrop d.adeziune chimica la smalt si dentina printr-o legatura ionica intre anionii cimentului si cationii de calciu e.rezistenta mecanica la compresia masticatorie similara eugenatului de zinc armat Raspuns corect:B,C,D(4,pag 309) 37.Proprietati ale CIS: a. posibil efect bacteriostatic sau chiar bactericid prin eliminarea fluorului b.transluciditate c.insolubilitate e. suporta presiunea de condensare a amalgamului de argint Raspuns corect:A,B,D,E(4,pag 311)

11

38.Avantaje ale CIS cu mecanism dublu de priza fata de CIS conventionale sunt: a. suporta presiunea de condensare a amalgamului de argint b.priza mai lenta c.eliberare mai marcata de fluor comparativ cu CIS d.aciditate mai ridicata e.rezistenta mai mare la compresiune prin rezistenta rasinii Raspuns corect:A,C,E(4, pag312) 39.Obiective ale coafajului indirect: a.fizionomic b.stimularea neodentinogenezei c.creearea conditiilor optime de vindecare pulpara d.favorizarea inchiderii marginale optime a obturatiei coronare e. posibilitatea crearii conditiilor optime de vindecare pulpara Raspuns corect B,C,D,E(4,pag 314) 40.Calitatile materialului ideal pentru coafajul direct: a.incompatibilitate pulpodentinara b.sigilarea canaliculelor dentinare c.stimularea neodentinogenezei d.capacitatea termoizolanta e.radiotransparent Raspuns corect B,C,D(4,pag 314) 41.Avantaj ale adezivilor dentinari: a. reducerea hiperesteziei dentinare b. diluarea toxinelor de catre limfa dentinara\ c. sigilarea canaliculelor dentinare superioare lacurilor d. reducerea hipersensibilitatii dentinare e.solubili in apa si saliva Raspuns corect A,B,C,D (4,pag320) 42. Scopurile glazurarii obturatiei coronare de compozit: a. pigmentare marginala b.reducerea uzurii ocluzale prin masticatie sau parafunctii c.pastrarea texturii de suprafata a obturatiei d.nu se glazureaza obturatia de compozit e.nici un raspuns corect Raspuns corect:B,C(4,pag 324) 43. Rasinile adezive au urmatoarele roluri: a sigileaza plaga dentinara b.realizeaza hibridizarea plagii dentinare

12

c.permite obturatii coronare adezive d.amortizeaza solicitariile ocluzale masticatorii e.toate raspunsurile sunt corecte Raspuns correct E(4,pag 330) 44.Viteza difuziunii rasinii adezive intr-un substrat depinde de: a. vascozitate b.masa moleculara c.concentratie d.afinitatea pentru substrat e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect E(4,pag 331) 45.Eficienta hibridizarii poate fi influentata de: a. valoarea mult prea scazuta a temperaturii corpului poate reduce grosimea stratului hibrid b.demineralizarea excesiva a dentinei c.polimerizarea incomplete a monomerului adeziv din cauza prezentei apei d.reactia dureroasa generata de deplasarea centrifuga a limfei dentare la aplicarea conditionantilor acizi e. demineralizarea insuficienta a dentinei Raspuns correct B,C,D,E(4,pag333) 46.Avantaje ale primerilor autogravanti: a.demineralizarea si infiltrarea simultanta cu monomeri adezivi a DDR si plagii dentinare subdiacente reduce riscul de a lasa dentina demineralizata neimpregnata de rasina b.cresterearea timpului de lucru ,eliminand etapele comune tehnicilor adezive conventionale cum ar fi gravarea acida si lavajul c. eliminarea gravarii acide d.primerul adera direct pe stratul de DDR ce va fi pastrat in stratul hibrid fie partial demineralizat fie nedemineralizat e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect:A,C,D(4,pag 345) 47.Tehnicile de hibridizare sunt: a. hibridizare pe dentina umeda b.hibridizare cu indepartarea DDR c.hibridizarea dentinei uscate d.hibridizare cu timp de lucru efectuat succesiv sau simultan e.hibridizare cu gravare acida Raspuns corectA,B,C,D,E(4,pag 339) 48.Care din urmatoarele materiale sunt fizionomice: a. plastobturul b. FOZ c. materialele compozite

13

d.cimenturile silicofosfat e. cimenturile silicat Raspuns corect C,E (4,pag348) 49.Care sunt materialele de obturatie provizorie: a. cimentul FONCO b.atropina c.cimentul fosfat de zinc d. cimenturile silicate e.cimenturile compozite Raspuns corect A,C(4,pag 348) 50.Caracteristici clinice EOZ: a. impermeabil fata de acizi b.aderent la peretii cavitatii asigurand o inchidere etansa c. actiune bactericida d.fizionomice e.se foloseste ca obturatie de baza in cavitatiile ce urmeaza a fi obturate cu materiale compozite Raspuns corect A,B,C (4,pag 351) 51.Caracteristicile cimentului FOZ: a. acoperirea pastelor ce contin hidroxid de calciu b. transluciditatea lipseste c.rau conducator de caldura si electricitate d.cimentarea lucrarilor protetice e. aderenta la suprafata dentinei Raspuns correct B,C,D,E(4,pag 353) 52.Cimenturile silicat au caracteristicile: a. prezinta transluciditate b.sunt aderente de peretii cavitatii c.sunt toxice pentru pulpa daca se aplica direct in cavitate d.timpul de priza variaza intre 1-10 min e.cu timpul se degradeaza in cavitatea bucala Raspuns corect:A,C,E (4,pag354) 53. Defecte si accidente posibile ale obturatiei fizionomice: a.adapatarea incorecta in ocluzie a obturatiei b. fisurarea sau fractura obturatiei c.colorarea marginilor cavitatii in galben mat datorita urmelor de ciment zinc-fosfat d.estetica e.incorporarea unei cantitati de pulbere prea mari sau prea mici Raspuns corect A,B,C,E(4,pag 356) 54. CIS sunt indicate:

14

a. fixarea provizorie a elementelor protetice b.sigilarea fosetelor si fisurilor c.restaurarea dintilor temporari d.tratament medicamentos intracanalar e. restaurarea leziunilor milolitice fara prepararea de cavitati Raspuns corect B,C,E(4,pag 359) 55.Cimentul de hidroxid de calciu are caracteristic: a. reduce permeabilitatea dentinara b.stimuleaza formarea dentinei secundare de reparatie c.neutralizeaza aciditatea din focar d. timp de priza 2-7 minute e.toate raspunsurile sunt corecte Raspuns corect E (4,pag317) 56. Lichidul bucal are rolul cariopreventiv prin: a.diluarea acizilor oraganici produsi in placa bacteriana b.tamponarea aciditatii bucale prin sistemele tampon salivare si substante alcaline c.remineralizarea carilor incipiente,necavitare d.formarea bolului alimentar e. inhibarea adeziunii microbiene Raspuns corect A,B,C,E(4,pag43) 57.Diagnosticul cariei dentare: a. percutia orizontala sau in ax a dintelui este negativ b.semne obiective obtinute prin inspectie, palpare, percutie c.semne obiective obtinute prin examenele complementare d. semne subiective: rece ,dulce,acru e.mobilite de gradul II/III Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 145) 58.Examenele complementare folosite in diagnosticul cariei dentare: a.palparea si percutia dintelui b.examenul radiologic c. firul de matase d.diafanoscopia e.starea mucoasei gingivale Raspuns corect B,C,D,E(4,pag146) 59.Forma cavitara a cariei dentare: a.radioopaca sub smaltul ocluzal b. radiotransparenta sub smaltul ocluzal c.coloratie brun-cenusie sub smaltul subiacent d. substanta dentinara moale la baza gropitelor e. smalt cretos pe pereti si la baza gropitelor

15

Raspuns corect ,B,C,D,E(4,pag 148) 60.Leziunile cavitare sunt caracterizate prin : a. zona opaca in dentina vizibila prin transiluminare b.separarea temporara a dintelui poate usura diagnosticul c. suprafata smaltului continua d.exista radiotransparenta e.nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,D(4,pag 149) 61.Diagnosticul pozitiv al cariei dentare simple se bazeaza pe urmatoarele elemente: a.sensibilitate la agenti termici-cald b.prezenta petelor cretoase si marmoratiilor santului c.pierderea de substanta dura dentinara d.prezenta dentinei alterate e.deschiderea camerei pulpare Raspuns corect B,C,D (4,pag150) 62.Displaziile si hipoplaziile dentare sunt: a. dentinogeneza imperfecta b. amelogeneza imperfecta c. hipoplazia amelara neereditara d. displazia cronica primara e. nici un raspuns corect Raspuns corect:A,B,C,D(4,pag 151) 63.Sigilarile se pot folosi la: a. pacienti cu multe leziuni proximale b. fisurile santurile si gropitele retentive de la nivelul molarilor c.dinti erupti de mai putin de 4 ani d. gropitele cu pante largi e. santuri si fisuri supuse autocuratirii Raspuns corect B,C (4,pagina 155) 64. Sigilarile sunt contraindicate: a. gropitele cu pante largi dinti fara carii de peste 4 ani b.premolarii exceptand pacientii carioactivi c. gropitele cu pante largi d.santuri si fisuri supuse autocuratirii e.dintii tineri care prezinta tesut dentar ramolit sau opacitati in gropite si fisuri Raspuns corect A,B,C,D(4,Pag 156) 65.Demineralizarea prealabila creste retentia materialelor prin:

16

a. cresterea capacitatii de umectare a smaltului b.curatirea zonei ce urmeaza a fi sigilata c.scaderea ariei de contact dintre smalt si material d.formarea de microretentii care sa faciliteze penetrarea materialului de sigilare sub forma de ramificatii e.nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,D(4,pag 156) 66.Avantajele fluorizarii cu gelul aplicat in lingura sunt a. timp crescut de lucru b.o actiune indelungata a agentului c.controlul tuturor zonelor unde se aplica fluorul d. in general bine acceptat de pacient e. nu se pot trata ambele arcade simultan Raspuns corect B,C,D(4,pag 161) 67. Dentinei are proprietatiile fizice: a. elasticitate neuniforma b.microduritatea creste pe masura apropierii de pulpa din cauza reducerii duritatii dentinei intercanaliculare c. rezistenta mecanica scade prin prepararea si obturarea unei cavitati d.impermeabilitate e. elasticitate uniforma Raspuns corect A,B,C(4,pag 276) 68. Caria de pe suprafetele netede are urmatoarele zone din punct de vedere histologic: a. corpul leziunii b.zona intunecata c. zona translucida d.zona de suprafata e.toate raspunsurile sunt corecte Raspuns corect E(4,pag 126-128) 69.Caria de cement prezinta: a. fara aparitia zonei de scleroza b.zone de epuizare marcata a cristalelor c.invadarea cu bacterii se face mai rapid decat la caria in smalt d.obstruarea canaliculilor dentinari e. cristale in forma de tablete de hidroxiapatita Raspuns corect A,C,D,E(4,pag 133) 70.Depunerea dentinei de reactie depinde de: a.varsta dintelui b. viteza de progresie a cariei c.intensitatea excitantiilor d. capacitatea biologica a dintelui

17

e.toate raspunsurile corecte Raspuns corect E (4,pag 136) 71.Diagnosticul diferential al cariei dentare simple se face cu: a. abrazie si eroziune b.displaziile si distrofiile dentare c. atritia si fractura d. leziunile dentare necarioase e. complicatiile cariei dentare Raspuns corect A,B,C,D,E (4,pag 151) 72.Pulpa va reactiona la instrumentele taietoare rotative in functie de: a. varsta pacientului b. mecanismul de protectie a pulpei c.numarul de instrument active d.pozitia pacientului in fotoliul dentar e.sistemul de ventilatie din cabinet Raspuns corect A,B, (4,pag 192) 73.Avantajele digii: a.asigura o buna vizibilitate b.asigura un camp operator curat si uscat c.asigura retractia partilor moi d.poate modifica concentratia optima a medicamentelor e.este economica Raspuns corectA,B,C,E (4,pag 203) 74.Indicatii pentru restaurarile cu rasini compozite sunt: a. reconstituiri de bonturi coronare b.fracturi ale dintilor frontali c. fracturi ale unghiurilor incizale d.cimentarea reconstituirilor corono-radiculare turnate e. nici un raspuns corect Raspuns corect A,B,C, (4,pag 253) 75.Contraindicatiile restaurarilor cu rasini compozite sunt: a. fracturi ale dintilor frontali b. fracturi ale unghiurilor incizale c.la pacientii cu inalta rata si redus control al cavitatii carioase d. restaurari posterioare de rutina e. rasinile compozite nu au contraindicatii corect C,D(4,pag203) 76. Tehnicile de utilizare a sistemelor adezive actuale se clasifica dup criteriile care stau la

18

baza hibridizrii: A. hibridizare cu sau fr adeziv B. hibridizare cu timpi de lucru efectuati suceesiv sau simultan C. hibridizare cu sau fr pstrarea DDR D. hibridizare imediat sau tardiv E. hibridizare pe dentin umed sau uscat Raspuns corect:B,C,E (4, pag. 339) 77. Hibridizarea optima: A. aplicarea primerului timp de 30 secunde B. utilizarea preferential a gravrii globale C. aplicarea rsinii adezive, preferabil cu umplutur, intr-un strat suficient de gros D. sistemele adezive cu aceton sunt eficiente pe dentin uscat E. polimerizarea concomitent a rsinii adezive cu obturatia coronar Raspuns corect:B,D (4, pag. 346) 78. Amalgamul e folosit ca material de restaurare pentru cavittile de cls.I: A. esteticul B. incidenta cariei pe suprafetele proximale C. vrsta si pacientului D. extinderea cariei n fosete si fisuri E. sexul pacientului Raspuns corect A,B,C,D (4, pag. 208) 79. Ltimea ideal a istmului n cavittile de cls I pentru amalgam la premolarii maxilari nu trebuie s fie mai mare dect : A. 3,00-3,25mm B. 1,00-1,52mm C. 1/3din distanta dintre vrful cuspizilor D. 1/2din distanta dintre vrful cuspizilor E. 1/4din distanta dintre vrful cuspizilor Raspuns corect:B,E (4, pag. 209) 80. Triada de factori etiologici (Keyes) ai cariei dentare sunt: A. sexul B. terenul C. alimentatia D. flora microbian E. zona geografic Raspuns corect:B,C,D (4, pag. 31) 81. Perturbarea formrii matricei organice a smaltului: A. carenta n complexul B

19

B. carenta n vitamina E C. carenta n vitamina PP D. carenta n vitamina A E. carenta n vitamina C Raspuns corect:D,E (4, pag. 33) 82. In cavittile obtinute n urma preparrii cariilor extinse - aplicarea bazei: A. se inser un preparat moale de ZOF B. grosimea stratului de ZOF va fi de 0,5-0,75 mm C. grosimea stratului de Ca(OH)2 va fi de 0,5-0,75 mm D. trebuie s acopere toate zonele expuse sau neexpuse E. se inser un preparat moale de Ca(OH)2 Raspuns corect:C,D,E (4, pag.211) 83. Restaurarea uneia sau a ambelor fetele proximale ale dintelui cu amalgam, va fi de durat, dac: A. matricea este aplicat doar cnd este necesar B. cavitatea este preparat conservator C. matricea este aplicat adecvat D. nu este folosit diga E. este folosit diga Raspuns corect:C, E (4, pag. 217) 84. Selectarea materialului restaurator pentru cls a -II-a depinde de: A. esteticul B. economicul C. vrsta pacientului D. incidenta cariei E. extinderea pe suprafata ocluzal a cariei Raspuns corect:A,B,C,D (4, pag. 218) 85. Prepararea MOD pentru obturatii cu amalgam: A. aplicarea digi B. stabilirea conturului marginal al portiunii ocluzale C. prepararea cavittii de colet D. ndeprtarea dentinei cariate restante E. finisarea marginilor de smalt Raspuns corect:A,B,D,E (4, pag. 226) 86. Desfiintarea crestei oblice a molarului 1 maxilar, n vederea preparrii unei cavitti MOD se face cnd n urma ndeprtrii dentinei alterate, rmne un perete de dentin mai ngust de : A. 5,5 mm B. 0,5 mm

20

C. 1,00 mm D. 0,2 mm E. nu are important Raspuns coerct:B (4, pag. 227) 87. Prepararea cavittii de cls a-V-a pentru restaurarea cu amalgam pe caninul mandibular: A. se face cu o frez cilindro-conic de mrime potrivit B. se face cu o frez globular de mrime potrivit C. freza se mentine astfel nct toti peretii interni s fie perpendiculari pe suprafata extern a dintelui D. peretele axial este n smalt E. peretele axial este n dentin Raspuns corect:A,E (4, pag. 233) 88. Mineralizarea matricei smaltului e perturbata de: A. carenta de vitamina A B. raportul calciu-fosfst din alimentatie C. dereglri hormonale D. carenta de magneziu si potasiu E. rolul fluorului Raspuns corect:B,C,E (4, pag. 34) 89. Caria dentar: A. necroza tesutului dur este urmat de cavitatie B. fr caracter inflamator C. are caracter inflamator D. este un proces distructiv cronic al tesuturilor dure ale dintelui E. se dezvolt si pe dintii inclusi Raspuns corect:A,B,D (4, pag. 31) 90. Caria dentar: A. reprezint un proces patologic cu analogie n restul organismului B. leziunea initial necavitar este ireversibil C. este un proces dinamic desfsurat la interfata dintre placa bacterian si dinte D. este o boal multifactorial E. este influentat de microflora bucal cariogen Raspuns corect:C,D,E (4, pag. 31) 91. In lichidul bucal se gasesc, pe lng saliv: A mucus nazofaringian B. exudat al santurilor gingivale C. lichide de pasaj D. transudat al mucoasei bucale E. transudat din pungile parodontale

21

Raspuns corect:A,C,D (4, pag. 35) 92. Volumul zilnic al secretiei globale salivare este de: A. 1-1,6 l B. 1,2-1,8 l C. 0,2-1,9 l D. 0,5-1,5 l E. 3-5 l Raspuns corect:D (4, pag. 36) 93. Sialometria: A. se exprim n mg/or B.const n msurarea ritmului secretiei salivare C. valoarea normal este 10-30 ml/min pentru secretia salivar stimulat D. valoarea normal este 1-3 ml/min pentru secretia salivar stimulat E. valoarea normal este 2,25-4,35 ml/min pentru secretia salivar de repaus Raspuns corect:B,D (4, pag. 36) 94. Vscozitatea salivei: A. vscozitatea relativ a salivei parotidiene este de 7,5 B. vscozitatea relativ a salivei submandibulare este de 35 C. vscozitatea relativ a salivei sublinguale este de 13,4 D. vscozitatea relativ a salivei parotidiene este de 1,5 E. vscozitatea relativ a salivei submandibulare este de 3,5 Raspuns corect:B,D,E (4, pag. 37) 95. Fluorul: A. fluorul salivar nu blocheaz ionii bivalenti de calciu si magneziu B. prin administrarea unei tablete de fluor de 0,25 mg se ajunge la o concentratie de 800 ppm a fluorului n saliv C. fluorul din secretia salivar reprezint 20-60% din concentratia sanguin D. cnd ph-ul coboar sub 5, fluorul ncepe s se elibereze treptat E.fluorura de calciu este solubil la ph neutral Raspuns corect:D (4, pag. 39) 96. Toaleta final a cavitii include: A. ndeprtarea tuturor achiilor i debriurilor care s-au acumulat B. uscarea cavittii C. efectuarea unei inspecii finale complet a preparrii D. degresarea cavitii E. neutralizarea acizilor din cavitate Raspuns corect A,B,C(4, pag. 182)

22

97. Solvenii organici n care sunt dizolvate lacurile dentare sunt: A. alcool B. cloroform C. eugenol D. eter E. perhidrol Raspuns corect A,B,D(4, pag. 294) 98. Metoda ideal pentru ndeprtarea materialului carios trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. cldura fricional s fie aproape zero B. s se exercite o presiune minim C. se realizeaza numai cu turbina D. s existe un control complet al instrumentului folosit E. s se fac numai manual Raspuns corect A,B,D(4, pag. 180) 99. Materialul anorganic salivar este reprezentat de: A. mucine B. calciu C. fosfai D. fluor E.lactoferin Raspuns corect B,C,D(4, pag 37-38) 100. Hidrocarbonatul cu cel mai nsemnat potenial cariogen este Zaharoza deoarece: A. scade colonizarea plcii bacteriene pe suprafeele dentare B. favorizeaz colonizarea microorganismelor odontopatogene C. este utilizat de microorganisme mai mult dect oricare alt principiu nutritiv pentru nmulire i dezvoltare D. nu este uor fermentabil de ctre microorganisme, ducnd la o producie masiv i rapid de acizi organici E. inhib sinteza polizaharidelor extracelulare Raspuns corect B,C(4, pag 47)

ENDODONTIE

23

1. Adpostirea pulpei ntr-un spatiu cu pereti rigizi are avantajele urmatoare: A. cresterea presiunii intrapulpare peste valoarea normal, provoac tulburri functionale, ce vor amplifica gradul inflamatiei B. cnd sunt integrii accesibilitatea la pulp n scop terapeutic, se obtine numai prin trepanarea peretilor C. peretii duri, rigizi, permit prelucrarea prin slefuire D. presiunea dezvoltat pe arcada dentar n timpul actului masticator nu ajunge la pulp E. peretii duri care acoper pulpa sunt impermeabili la agentii patogeni, corect:C,D,E (5,pag. 51) 2. Care din urmtoarele afirmatii este corect: A. sistemul arterial pulpar este de tip terminal B. foramenul apical nu este calea principal a pulpei de comunicare cu exteriorul C. sistemul nervos slab reprezentat in pulp, explic sensibilitatea complex a pulpei D. durerea dentinar este explicat prin teoria hidrostatic si hemostatic E. bogata inervatie a pulpei face ca, n general timpul care trece de la impactul agentului cu esutul pulpar, pn la aparitia durerii s fie extrem de lung corect: A (5, pag. 52,53) 3. In timpul actului masticator presiunea medie exercitat pe arcada dentar este : A. 8-10 kg B. 15-40 kg C. 35-80 kg D. 100-120 kg E. 120-150 kg coract:B (5,pag. 51 ) 4. Fibrele mielinice parcurg traiectul liniar ascendent spre pulpa coronar se ramific mai mult spre periferie, n zona subodontoblastic, alctuind un plex: A. Brannstrom B. Amielinic C. Raschov D.Tomes E. Nu formeaz plex corect: C (5, pag. 53) 5. Functiile organului pulpar sunt: A. functia regresiv B. functia nutritiv C. functia senzitiv D. functia progresiv E. functia dentinogenetic corect:A,B,C,E (5, pag. 54) 6. Care din urmtoarele afirmatii sunt gresite:

24

A. n prima faz, durerea atrage atentia asupra suferintei pulpare, nedeclansnd mecanisme complexe de aprare B. pragul de percepere al durerii are si un carecter individual, n raport cu tipul de sistem nervos C. se pare c, indiferent de calitatea lor, stimulii de intensitate redus, actioneaz pe fibrele vegetative D. n a doua faz, durerea, prin componenta ei afectiv, determin reactii de aprare E. durerea de tip vegetativ este cu caracter paroxistic, intermitent si bine localizat corect: B,C (5, pag. 54) 7. Dentina secundar: A. este format nainte de eruptia dintelui B. este format n timpul eruptia dintelui C. se depune peste dentina primar D. se depune sub dentina primar E. nu se deosebeste ca structur de dentina primar corect:C (5, pag. 54) 8. Functia regresiv a pulpei este: A. un tesut conjunctiv fibros B. un proces de ntinerire C. intalnita numai la dintii temporari D. un proces de liz a tesutului pulpar E. toate rspunsurile sunt gresite corect E (5, pag.55) 9. Despre functia regresiva a organului pulpar: A. dezechilibrului biologic al tesutului face ca proceselor reactive adaptative s li se substituie procese regresive B.degenerescenta organului pulpar evolueaz progresiv, cu viteze foarte diferite si neprevzute C. aspectul pulpei este acela al unui tesut cu capacitate reactional rapida D. transformarea regresiv a pulpei cunoaste si fenomenul de degenerescent calcar E. nici un rspuns nu este corect corect:A,B,D (5, pag.55) 10. n fazele mai avansate de inflamatie, ph-ul pulpar de 7,30-7,50: A. tinde s creasc creasc la 10-10,20 B. tinde s scad treptat pn la valori situate sub 6 C. tinde s creasc la 9,50-9,80 D. rmne constant E. modificarea ph-ului nu are important corect: B (5, pag.57)

25

11. Asupra structurilor pulpare mentinerea ndelungat a acidittii are efecte negative: A. accelerarea proceselor de formare a dentinei de reactie B.procese de liz celular si formarea puroiului C. instalarea hipoexcitabilitii D. cresterea diapedezei celulare E. scaderea permeabilittii peretilor vasculari corect:B,D (5, pag. 57) 12. Agentii patogeni externi: A. dismetabolici B. chimici C. termici D. fizici E. avitaminoze corect:B,D(5, pag 58) 13. Agentii patogeni interni: A. avitaminoze B. dismetabolisme C. bacterii D. boli de sistem E. intoxicatii endogene corect:A,B,D,E (5, pag. 58)

14. Secventele inflamatiei pulpare: A. reactia metadolic celular B. reactia vascular local C. reactia biochimic D. formarea infiltratului seros E. toate sunt corecte corect:E (5, pag. 58) 15. Asupra pulpei sunt considerati agenti agresori termici: A. testarea electric a vitalittii pulpare B. testarea vitalittii pulpare cu clorur de etil C. diatermia D. slefuiri de bonturi fr msuri de protectie a pulpei dentare E. preparrile de cavitti cu rcire tip spray ap-aer corect:B,C,D (5, pag. 59) 16. Agentii agresori ce actioneaz cu intensitti mici si repetate: A. au loc fenomene de coagulare a lipidelor din celule B. trecerea n cursul aceleiasi mese, de la alimente cu temperaturi ridecate la alimente cu temperaturi coborte

26

C. modificrile de temperatur duc la accelerarea ritmului metabolic si alterarea ulterioar a functiei celulei D. la excitatii termice brutale, are loc vasoconstrictie cu transudat E. pot fi obturatii metalice efectuate fr mijloace de protectie a pulpei dentare corect:B,C,E (5, pag. 59) 17. Agentii traumatici de mic intensitate si repetate pot fi: A. lucrri protetice n supraocluzie B. obiceiuri peofesionale C. dezechilibre ocluzo-articulare primare si secundare D. manevre ortodontice controlate E. toate de mai sus corect:A,B,C (5, pag. 60) 18. Deschiderea camerei pulpare in traumatismele brutale cu fracturi coronare se produc reactii inflamatorii intense si imediate datorit: A. infiltrarea camerei pulpare cu saliv steril B. vasele sanguine raman integre C. distrugerea unor zone importante celulare D. dezactivarea unor substante cu actiune litic E. lezrii fibrelor si receptorilor nervosi corect:C,E(5, pag. 61) 19. Inflamatia supurat a pulpei: A. ph-ul pulpar este n jur de 3 B. ph-ul pulpar este n jur de 5 C. presiunea intratisular este de 3-4ori mai mare dect normal D. presiunea intratisular este de 5-6 ori mai mare dect normal E. ph-ul este mai sczut dect n pulpita seroas corect:B,D (5, pag.67) 20. Hiperemia pulpar: A. reprezint debutul potential ireversibil al unui ciclu inflamator B. se reflect clinic sub forma hipreamiei preinflamatoare a pulpitelor C. este un proces ireversibil pulpar D. prin tratament adecvat, se poate ajunge la o vindecare prin reechilibrare functional E. nici un rspuns nu este corect Correct: B ,D (5, pag. 65) 21. Daca nu se actionez terapeutic, finalul oricrui proces inflamator este: A. pulpita seroas coronar; B. necroza pulpar C. pulpita purulent partial; D. pulpita purulent total;

27

E.; pulpita seroas total; Rspuns corect: B (5, pag. 69) 22. Care dintre pulpite este caracterizat pentru caracterul cumplit al suferintei, sub denumirea de turbarea dintilor: A. pulpita seroas coronar; B. necroza pulpar; C. pulpita purulent partial; D. pulpita purulent total; E. pulpita seroas total Rspuns corect: E (5, pag. 75) 23. Reducerea a durerii la rece (pacientul tine ap n gur n timpul crizei)are in: A. pulpita seroas coronar; B. pulpita purulent partial; C. pulpita seroas total; D. pulpita purulent total; E. necroza pulpar; Rspuns corect: B (5, pag. 79) 24. Dup deschiderea camerei pulpare durerea se reduce sau chiar nceteaz: A. pulpita seroas coronar; B. pulpita seroas total; C. pulpita purulent partial; D. pulpita purulent total; E. necroza pulpar; Rspuns corect: D (5, pag. 80) 25. Boala petelor rozapare in afectiunea pulpara : A. pulpita cronic nchis hiperplazic; B. pulpita seroas total; C. pulpita purulent partial; D. pulpita purulent total; E. pulpita seroas coronar; Rspuns corect: A (5, pag. 90) 26. In hiperemia pre-inflamatorie diagnosticul pozitiv const n : a. Persistenta durerii cteva minute dup ndepartarea excitantului b. Test de vitalitate pozitiv c. Persistenta durerii cteva ore dup ndepartarea excitantului d. Existenta procesului carios cu deschiderea camerei puplare e. Existenta procesului carios fr deschiderea camerei puplare Rspuns corect : A,B si E(5, pag 71)

28

27. Diagnosticul diferential in hiperemie se face cu : a. Hipersensibilitatea dentinar b. Parodontita apical cronic c. Hiperestezia dentinar d. Pulpitele acute coronare e. Parodontita apicala acut Rspuns corect A, C si D (5, pag 71) 28. In pulpita acut seroas partial diagnosticul pozitiv se pune pe: a. Teste de vitalitate pozitive b. Caracterul iradiant al durerii c. Durere surda, neprovocat ce poate dura pna la cteva ore d. Proces carios profund fr deschiderea camerei pulpare e. La atingerea fundului cavittii hipersensibilitate Rspuns corect : A,D si E (5, pag ) 29. Diagnosticul diferential al pulpitei acute seroase partiale se face cu : a. Necoza pulpar b. Pulpita acut seroas partial c. Pulpita purulent partial d. Pulpita purulent total e. Hiperemia pre-inflamatorie Rspuns corect : C,D,E(5, pag 74) 30. Pulpita seroas partiala acut se poate trata prin : a. Extirpare vital b. Amputatie vital c. Coafaj direct d. Toate raspunsurile corecte e. Nici un rspuns corect Rspuns corect : A,B,C(5, pag74) 31. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale : a. Durere de intensitate crescuta b. Durere continu c. La percutie n ax durere de intensitate crescuta d. La testele de vitalitate hipersensibiliate e. Toate raspunsurile corecte Rspuns corect :E (5, pag 76) 32. In pulpita seroasa acuta totala diagnosticul diferential se face cu : a. Pulpita purulent total b. Gangrena pulpar

29

c. Pulpita acut seroas partial d. Necroza pulpar e. Parodontita apical acut seroas Rspuns corect : A,C,si E (5, pag 76) 33. Diagnosticul pozitiv la pulpita acut purulent partiala : a. Durere pulsatil b. Exacerbare la rece c. Prezenta picturii de puroi la deschiderea camerei pulpare d. Diminuare la rece e. Testul de vitalitate d rspuns negative indifferent de intensitate Rspuns corect : A,C, D (5, pag 79) 34. In pulpita purulenta acuta partiale diagnosticul diferential se face cu : a. Necroza pulpar b. Pulpita purulent total c. Pulpita seroas coronar d. Gangrena pulpar e. Parodontita apical acut seroas Rspuns corect : C (5, pag 79) 35. Pulpite cronice deschise : a. Pulpita scleroatrofic b. Pulpita hiperplazic c. Pulpita polipoas d. Pulpita ulceroas e. Pulpita granulomatoas Rspuns corect : D, E (5, pag 80) 36. Pulpite cronice nchise sunt : a. Pulpita hiperplazic b. Pulpita granulomatoas c. Granulomul intern Palazzi d. Pulpita neatrofic e. Pulpita ulceroas Rspuns corect : C si A (5, pag 80) 37. n granulomul intern Palazzi exist urmtoarea simtomatologie : a. Durere la rece b.Prin transparenta smaltului se observ pulpa de culoare verde c. Vag jen la dintele respectiv d. Uneori fistul in dreptul dintelui e. Durere la cald Rspuns corect : C, D (5, pag 91)

30

38. In necroza pulpar diagnosticul pozitiv const n : a. Teste de vitalitate negative b. Lipsa sensibilittii la palparea cu sonda c. Durere la rece d. Modificarea de culoare a dintelui e. Insmnare bacterian pozitiv Rspuns corect : A, D, C (5, pag 98)

39.Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar const n : a. Fetiditate b. Insensibilitate totala la sondajul canalelor radiculare c. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare d. Teste de vitaliate negative e. Toate raspunsurile sunt corecte Rspuns corect :E (5, pag 101)

40. Agenti etiologici n parodontita apical acut hiperemic pot fi : a. Agentii chimici b. Traumatismele c. Agentii microbieni d. Nici una de mai sus e. Toate de mai sus Rspuns corect : A,B,C(5, pag 1044) 41.Diagnosticul pozitiv in parodontita apical acut hiperemic const n : a. Simptomatologie de pulpit total b. Usoar congestie de mucoasa n dreptul apexului c. Dintele este sensibil la percutia n ax d. Toate de mai sus e. Nici una de mai sus Rspuns corect : A,B,C (5, pag 107)

42. Evolutia parodontitei apicale acute hiperemice poate fi spre : a. Pulpit purulent b.Parodontita apical purulent c. Parodontit apical total d. Pulpit acut seroas seroas e. Parodontit cronic fibroas Rspuns corect : B, D, E (5, pag 107) 43.In parodontita apicala acuta seroasa diagnosticul pozitiv const n :

31

a. Stare general afectat b. Durere cu caracter acut si la percutie n ax c. Tumefierea mucoasei si tegumentelor d. Lipsa oricaror semne de vitalitate dentar e. Toate raspunsurile sunt corecte Rspuns corect: E (5, pag 109)

44.Semnele subiective n parodontita apical acut purulent : a. Durere cu caracter pulsatil b. Durere spontan c. Durere la rece d. Senzatie de egresiune a dintelui e. Durere continu foarte intens Rspuns corect : A, B, D, E (5, pag 111) 45.Diagnosticul pozitiv n parodontita apical acut purulent const n : a. Durere la atingerea dintelui b. Toate rspunsurile sunt corecte c. Modificare de culoare si tumefactia mucoasei din dreptul apexului d. Teste de vitalitate negative e. Fistulizare cu eliminare de puroi Rspuns corect : B (5, pag 112)

46. Imagine radiologica conturat apare in parodontite apicale cronice : a. Parodontita apical cronica fibroas b. Granulomul chistic c. Granulomul epitelial d. Parodontita apical cronic condensant e. Granulomul simplu conjunctiv Rspuns corect : A, B, C,E (5, pag 113)

47. Simtomatologia granulomului chistic : a. Toate raspunsurile sunt corecte b. Teste de vitalitate negative c. Lipsa sensibilitii si sngerrii pe canal d. Consisten redus cu os depresibil la palpare in dreptul apexului e. Deformarea regiunii si bombarea mucoasei Rspuns corect : A,(5, pag 119)

48. Complicatii ale parodontitei apicale cronice difuze progresive pot fi : a. Supuratii ale lojilor fetei b. Focar de infectie

32

c. Septicemie d. Osteomielita e. Toate de mai sus Rspuns corect : A, B,D (5, pag 124)

49. Factori general ce pot favoriza necroza pulpar: A. factorii termici; B. spasmele hipoxiante in boli generale; C. modificarea calittii permeabilittii peretilor vaselor; D. traumatismele; E. circulatia pulpar de tip terminal; Rspuns corect:B,C,E (5, pag. 94) 50. Necroza pulpar poate fi determinata de urmtorii factori locali: A.tulburarea permeabilitii vasculare B. chimico-toxici; C. termici; D. mecanici; E. circulatia pulpar de tip terminal; Rspuns corect: B, C,D (5, pag. 95) 51. Simptomatologie in necroza pulpara: A. teste de vitalitate negative; B. examen bacteriologic pozitiv; C. modificarea de culoare a dintelui; D. lipsa sensibilittii, la palpare cu sonda, att n camera pulpar ct si n canalul radicular E. fetiditate; Rspuns corect: A, C, D (5, pag. 98) 52. Parodontitelor apicale cronice cu secretie moderat si persistent pe canal se trateaza cu : A. rezectie apical; B. obturatie provizorie cu hidroxid de Ca; C. extractie D. tratament cu antiseptice si paste cu antibiotice; E. obturatie provizorie cu past iodoformat;; Rspuns corect: D,E (5, pag. 260)

53. Durerea iradiaz n tot hemimaxilarul in care dintre stadiile parodontitei apicale acute purulente (circumscrise): A. intraosos; B. subperiostal; C. submucos; D. endoosos;

33

E. Toate raspunsurile sunt corecte; Rspuns corect: D (5, pag. 111)

54. In hiperemia pulpara fazele de tratament sunt: A. obturatia de durat; B. tratarea plgii dentinare; C. protejarea pulpei prin obturatii de baz; D. eliminarea tesuturilor alterate; E. Toate raspunsurile sunt corecte; Rspuns corect: E (5, pag. 132) 55. Pulpita seroasa partiala se poate trata prin: A. amputatia devital B. coafaj direct; C. extirpare vital; D. extirpare devital; E. amputatie devital; Rspuns corect:A, B, C, D (5, pag. 134)

56. Tratamentul pulpitei purulente totale se poate face prin: A. coafaj direct; B. extirpare vital C.amputatia vital; D. extirpare devital; E. toate raspunsurile sunt gresite; Rspuns corect: B (5, pag. 135)

57. Metodele de conservare partiala sau totala a pulpei vii sunt: a. amputatia devitala b. coafajul indirect c. coafajul direct d. pulpectomia vitala e. amputatia vitala (B,C, E, 5 pag 135)

58. In hiperemia pulpara protejarea pulpei se poate face cu: a. eugenat de zinc b. ciment fosfat de zinc c. ciment ionomer de sticla d. preparate pe baza de hidroxid de calciu acoperite cu ZOE sau ZOF e. cimenturi silicat Raspuns corect D ( 5 pag 133)

34

59 Nu beneficiaz de tratament al necrozei si gangrenei pulpare: A. pacientii sntosi clinic; B. dintii cu malformatii radiculare; C. dintii cu implantare deficitar; D. pacientii cu o form usoar de boal de focar; E. dintii cu ci false interradiculare si radiculare; Rspuns corect: B, C, E (5, pag. 158) 60. Permeabilizarea canalelor se face cu: A. ace Gates; B. ace Kerr; C. ace Peso; D. ace Miller; E. ace Hedstrom; Rspuns corect: B, D (5, pag. 162) 61. Urmatorii dinti prezint anomalii frecvente de canale: A. incisivii inferiori; B. incisivii superiori; C. premolarul 2 inferior; D. molarul prim superior; E. molarul prim inferior ; Rspuns corect: A, C, D (5, pag. 162)

62. Utilizeaz o singur radiografie urmatoarea metod de determinare a lungimii canalului radicular: A. metoda Dick; B. metoda clinico-radiografic; C. metoda electronic; D. metoda radiografic; E. metoda clinic; Rspuns corect: A (5, pag. 164) 63. Care din metodele urmtoare utilizeaz miscarea de rotatie, de translatie sau ambele miscri combinate: A. metode manuale; B. metode ultrasonice; C. metode sonice; D. metode mecanice; E. metoda cu laser; Rspuns corect: D (5, pag. 171) 64. Obturatia cu pasta n canal se poate face prin mai multe procedee: A. cu acele Miller; B. cu ace Hawes-Neos;

35

C. cu mese de vata; D. cu pluggere; E. cu ace Lentullo; Rspuns corect: B, D,E (5, pag. 214) 65. Indicatiile Biocalexului: A. parodontite apicale acute; B. gangrena pulpar simpl C. parodontite apicale cronice; D. persistenta pulpei vii n canal; E. caria simpla; Rspuns corect: B, C (5, pag. 218) 66. Biocalexul e contraindicat in: A. gangrena pulpar simpl; B. parodontite apicale cronice; C. parodontite apicale acute; D. persistenta secretiei n canal; E. parodontite apicale cronice fistulizate; Rspuns corect: C (5, pag. 218) 67. Tehnica de condensare la rece a gutapercii are urmatoarele avantaje: A. sigilare superioar obturatiilor; B. succes clinic considerabil n timp; C. obturatia neomogen; D. necesit mult timp; E. reclam o lrgire excesiv a canalului; Rspuns corect: A, B (5, pag. 224)

68. Dezavantajele tehnicii de condensare la rece a gutapercii: A. succes clinic considerabil n timp; B. asigur o sigilare superioar obturatiilor; C. necesit mult timp; D. obturatia neomogen; E. reclam o lrgire excesiv a canalului; Rspuns corect: D (5, pag. 224) 69. Obturatia segmentara de canal consta in: a. obturatia partiala a canalului doar in treimea terminala , pe o distanta de 3-4 mm de constrictia apicala b. obturatia partiala a canalului doar in treimea coronara , pe o distanta de 2-3 mm c. obturatia canalului pe segmente d. obturatia partiala a canalului in treimea medie

36

e. lasa neobturata treimea medie si cea coronara a canalului Raspuns corect A (5. pag 238) 70. Condensarea laterala la rece a gutapercii: a. conurile accesorii sunt standardizate conform normelor ISO b. conurile principale de gutaperca au calibru standardizat conform normelor ISO c. se realizeaza cu spreadere d. se realizeaza cu pluggere e. conurile principale de gutaperca sunt nestandardizate Raspuns corect B ,C (5. pag 223) 71. Triopasta Gysi: a. este pasta mumifianta b. nu este utilizata in pulpotomia devitala c. contine hidroxid de calciu d. se utilizeaza in coafajul direct e. contine formaldehida si fenol Raspuns corect A,E( 5. pag 145, 180) 72. Eugenolul: a. citotoxic b. este analgezic c. este antiseptic d. nu este iritant tisular e. toate de mai sus Raspuns corect B,C ( 5. pag 175)

73.Solutia Walkhoff: a. nu contine mentol b.contine p-monoclorfenol si camfor c. mentolul nu are actiune vasoconstrictoare d. este antimicotic e. este inactivat de singe , ser sau substante proteice Raspuns corect B,C,D ( 5. pag 177) 74. Hidroxidul de calciu: a. are ph intre 2-7 b. nu are actiune antitoxica c. este iritanta in caz de depasire a foramenului apical d. este puternic bactericid e. opreste secretia persistenta de canal Raspuns corect D, E ( 5. pag 198) 75. Prognosticul tratamentului endodontic in gangrena pulpara a fost evaluat intre:

37

a. 75-78 % rezultate pozitive b. 86-95% rezultate negative c. 51-63 % rezultate pozitive d. 86-95 % rezultate negative e. nu a fost evaluat Raspuns correct B (5. pag 160) 76. Resturile pulpare se inlatura dupa indepartarea, in totalitate, a tavanului camerei pulpare cu: a. escavatoare b. freze globulare cu turbina c. lingurile Black d. freze cilindrice cu piesa contraunghi e. freze globulare la piesa dreapta Raspuns corect A,C (5. pag 161)

77. Se pot asocia tratamentului mecanic substante chimice de permealizare care sunt:

a. oxidanti

b. baze

c. acizi

d. chelatori

e. toate de mai sus

Raspuns corect E (5. pag 162)

78. Pentru largirea canalelor, se poate lasa pe canal o mesa imbibata in EDTA timp de:

a. 24 de ore

b. O saptamana

c. 12 ore

d. 48-75 de ore

e. Nu se poate lasa pe canal

Raspuns corect A( 5. pag 162)

79. Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei de canal sunt:

a. apex larg la copii si adolescenti

38

b. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic

c. mese impinse dincolo de apex

d. tratamente incepute imediat dupa stingerea unui proces acut de parodontita

e. netraumatizarea tesutului de granulatie in timpul tratamentului mecanic

Raspuns corect B,C ( 5. pag 258)

80. Tratamentul medicamentos general cu antibiotice a parodontitei apicale exudative seroase poate

utiliza urmatoarele antibiotice:

a.Penicilina in doze de 400.000 u.i. injectii i.m.la 6 ore /2-3 zile

b.Oxacilina capsule 500mg /4 pe zi

c. Ampicilina- capsule operculate 0,0250g/ 6 pe zi

d. Diclofenac-drajeuri a 0,250g/2 pe zi

e. Tetraciclina drajeuri a 0,250g/4 pe zi

Raspuns corect A,E ( 5 .pag 253)

81. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie abundent si persistent pe canal: A. extractie; B. obturatie provizorie cu hidroxid de Ca; C. obturatie provizorie cu past iodoformat; D. rezectie apical; E. tratament cu antiseptice si paste cu antibiotice; Rspuns corect: A,B, D, (5, pag. 260)

82. Intensitatea simptomatologiei in depasirile apicale este conditionata de: a. numarul radacinilor b. starea parodontiului apical inainte de obturatie c. volumul de substanta care a depasit apexul d. forma apexului radicular e. toate de mai sus Rspuns corect B,C( 5, pag 251) 83. Extirparea devitala (pulpectomia devitala) se efectueaza in: a. 4 sedinte b. 5 sedinte c. 3 sedinte d. 6 sedinte

39

e. O singura sedinta Rspuns corec B ( 5, pag 155) 84. Dupa aplicarea pansamentului arsenical, aulpa dentara se gaseste: a. pulpa coronara insensibila si pulpa radiculara purulenta b. pulpa coronara insensibila si sensibilitate marcata a pulpei radiculare c. in insensibilitate totala coronara si radiculara d. atat pulpa coronara cat si cea radiculara sunt foarte sensibile, pulpa avand coloratie rosie vie e. atat pulpa coronara cat si cea radiculara sunt purulente Rspuns corect B,C,D( 5,pag 155) 85. Cauzele generale ale hemoragiei din canal in timpul extirparii vitale pot fi: a. hemofilie b. stari fiziologice congestive c. diateze hemoragice d. apex larg deschis la copii si tineri e. ci false radiculare Rspuns corect A,B,C( 5, pag 153) 86. Abcesul Phoenix: a. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente b. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente c. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente d. este cauzat de reacutizari repetate ale granulomului simplu e. este parodontita apicala acuta seroasa Raspuns corect: A (5.pag 98) 87. Granulomul intern al lui Palazzi: a. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei b. este o pulpita cronica inchisa hiperplazica c. este o pulpita cronica inchisa propriu-zisa d. poate fi localizata coronar si/sau radicular e. este o pulpita cronica deschisa polipoasa Raspuns corect: A,B,D (5.pag 90) 88. In urmatoarele situatii percutia in ax este pozitiva: a. hiperemie preinflamatorie b. pulpite seroase totale c. pulpite seroase partiale acute d. pulpite purulente totale e. pulpite purulente partiale acute Raspuns corect: B,E (5.pag 76,80)

89. Se instiuie un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii: a. parodontite acute seroase totale b. pulpite acute purulente partiale c. pulpite cronice d. pulpite acute purulente totale

40

e. pulpite acute seroase partiale Raspuns corect: B,C,D, (5.pag 170) 90. Biocalexul este indicat in urmatoarele situatii: a. parodontite apicale cronice fistulizate b. toate formele de pulpite c. parodontite apicale cronice d. parodontite apicale acute e. gangrene pulpara simpla Raspuns corect: A,C,E (5.pag 218) 91 Tratamentul in parodontita apicala hiperemica, consecutiva acutizarii unui process cronic preexistent , se face cu: a. tratament mecanic fara trepanarea apexului b. tratament mecanic cu trepanarea apexului c. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff) d. lasarea deschisa a dintelui cateva zile e. obturatia de canal dupa incetarea secretiei Raspuns corect: B,D,E (5.pag 255) 92. Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic: A. se produce o necroz de colicvaie; B. se produce o necroz de coagulare; C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundent; D. pulpa necrozat are aspect uscat; E. pulpa necrozat are un aspect galben-brun sau negru-violaceu Raspuns corect B,D,E (5.pag. 98)

93. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin: A. consistenta pulpara este redusa; B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu; C. toate raspunsurile sunt corecte D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal; E. apare adesea dupa arsenic. Raspuns corect C (5.pag. 98)

94. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din: A. osul alveolar; B. chisturi de vecinatate; C. canal radicular lateral; D. circulatie generala prin anacoreza; E. cavitatea bucala Raspuns corect C,D,E(5, pag. 99) 95. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: A. paralizia peretilor vasculari; B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare; C. modificarea brutala a pH-ului;

41

D. blocarea respiratiei celulare; E. depolimerizarea colagenului. Raspuns corect A,D (5.pag. 97) 96. Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice: A. n 90% din cazuri B. n 100% din cazuri C. n 20% din cazuri D. n 70% din cazuri E. n 50% din cazuri Raspuns corect D (5,pag. 114) 97.Durerea n parodontita apical cronic poate mbrca urmtoarele aspecte: A. pulsatil B. nevralgiform C. senzaie de uoar egresiune D. durere cu senzaie de oboseal dup masticaie E. absent Raspuns corect B,C,D (5.pag. 114) 98. Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. este obligatorie in a treia sedinta B. este facultativa pe tot timpul tratamentului C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament ocluziv D. este obligatorie pe tot timpul tratamentului E. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive Raspuns corect C (5, pag 167) 99 Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: A. 10-11 B. 12-13 C. 11-12 D. 7-9 E. 8-10 Raspuns corect C (5, pag 198) 100.In gangrena pulpara tratamentul mecanic se efectueaza: A. pana la constrictia apical B. pana la foramenul apical C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului D. pana la canalului E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale Raspuns corect A (5, pag 166)

OCLUZOLOGIE 1. *Contactul vrf cuspid fund foset prezint ca avantaj major: a) Permite o libertate a contactelor dento-dentare b) Permite cea mai eficient triturare a alimentelor

42

c) Permite abrazarea fiziologic mai rapid a reliefului ocluzal d) Permite modelara mai uoar a reliefului ocluzal la refacerile protetice fixe e) Permite adaptarea cu uurin prin lefuire selectiv a refacerilor proteice fixe E 2. *Contactul vrf cuspid vrf cuspid: a) Este stabil b) Are eficien masticatorie mare c) Protejeaz mucoasa jugal de rnire d) La cuspizii vestibulari mandibulari solicitrile ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise n direcia apexului e) La cuspizii vestibulari maxilari solicitrile ocluzale date de un astfel de contact sunt transmise n direcia apexului D 3. Un contact dento-dentar este patogen prin faptul c determin: a) Deraparea mandibulei fa de maxilar b) Transmiterea forelor n afara axului lung al dinilor c) Abraziunea patologic d) Migrri dentare e) Apariia pungilor parodontale A, B, C, D 4. Cauza inocluziei sagitale (cu absena stopurilor ocluzale din grupul al II-lea) se refer la: a) Abraziune ad pallatum b) nghesuirea incisivilor mandibulari (cu erupie incomplet) c) nghesuirea incisivilor maxilari (cu erupie incomplet) d) Deglutiie atipic e) Particulariti rasiale B, C, D 5. Contactul dento-dentar n suprafa: a) Este funcional b) Este nefuncional c) n cele mai multe cazuri este stabil d) n cele mai multe cazuri este instabil e) Favorizeaz suprasolicitarea ocluzal B, C, E 6. *Dup Hellman n I.M. suprafeele de contact sunt n numr de: a) 118 b) 128 c) 138 d) 148 e) 158 C 7. *Dup teoria gnatologic lateralitatea se face cu:

43

a) Ghidaj canin b) Ghidaj antero-lateral c) Ghidaj de grup lateral fr canin d) Ghidaj de grup lateral cu canin e) Fr contacte dentare, ghidajul fiind asigurat de bolul alimentar A 8. Dup teoria funcionalist (PMS): a) Toi subiecii prezint point centric b) Toi subiecii prezint long centric c) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup lateral fr canin d) Lateralitatea se face cu ghidaj de grup inclusiv caninul e) Lateralitatea se face cu ghidaj canin B, D 9. Stopurile ocluzale trebuie s fie multiple pentru asigurarea: a) Stabilitii ocluzale b) Uzurii (abraziunii) uniforme a dinilor c) Transmiterii solicitrilor n axul lung al dinilor d) Repartizrii uniforme a solicitrilor pentru fiecare dinte e) Unei deglutiii fiziologice A, B, D 10. Interferenele lucrtoare n lateralitate pot fi cauzate de morfologia ocluzal realizat necorespunztor la refacerile protetice: a) nlimea prea mare a cuspizilor linguali mandibulari b) nlimea prea mare a cuspizilor vestibulari maxilari c) Ghidaj canin prea deschis d) Ghidaj canin prea abrupt (vertical) e) Grosimea prea mare a versantului intern al cuspidului vestibular maxilar A, B, C, E 11. Ariile de contact: a) Disperseaz forele verticale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale b) Disperseaz forele orizontale rezultate din descompunerea presiunilor ocluzale c) Menin continuitatea arcadelor dentare d) Pstreaz integritatea tisular a gingiei interdentare e) Permit mobilitatea fiziologic proprie fiecrui dinte B, C, D, E 12. Ariile de contact la dinii frontali se situeaz: a) Treimea incizal b) Treimea medie c) Treimea cervical d) Treimea vestibular e) Treimea oral A, D 13. Un overbite crescut se asociaz cu: a) Cuspizi aplatizai b) Cuspizi bine reprezentai

44

c) Curba sagital accentuat d) Curba sagital tears e) Curba transversal accentuat B, C 14*Stopurile ocluzale din grupa a II-a sunt asigurate de: a) Cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor inferiori b) Cuspizii linguali ai premolarilor i molarilor inferiori c) Marginile incizale ale dinilor frontali inferiori d) Cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori e) Cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor superiori C 15. *Cel mai funcional contact dento-dentar este: a) Vrf cuspid-planeu fos b) Tripodic c) Vrf cuspid-vrf cuspid d) Vrf cuspid-versant fos e) n suprafa B 16. Fiecare dinte are contact cu doi antagoniti cu excepia: a) Incisivului central superior b) Incisivului central inferior c) Molarului 3 superior d) Molarului 3 inferior e) Caninului inferior B, C 17.Urmtoarele contacte sunt funcionale: a) Tripodic b) Vrf cuspid-planeu fos c) Vrf cuspid-vrf cuspid d) Vrf cuspid-versant fos e) n suprafa A, B 18. Raportul psalidodont presupune: a) Overbite de 1-3 mm b) Overbite de 1/2-1/3 din faa vestibular a dinilor frontali inferiori c) Overbite mai mic de 1 mm d) Overbite mai mare de 3 mm e) Overjet 0 A, B

45

19. Particularitatile caninului : a) Sensibilitate exteroceptiva deosebita b) Pozitie privilegiata pe arcada c) Participa la realizarea ghidajului anterior si lateral d) Pe fata palatinala are o creasta de smalt mediana e) Prezinta o densitate mare de termoreceptori. Rsp: B,C,D 20. Cuspizii de sprijin : a) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M superiori b) Prima grupa- cuspizii vestibulari ai PM,M inferiori c) Grupa a doua- marginile incizale ale frontalilor superiori d) Grupa a treia- cuspizii palatinali ai PM,M superiori e) Grupa a treia- cuspizii linguali ai PM, M inferiori. Rsp: B,D 21. Contactul tripodic : a) Apare la cuspizi ascutiti b) Apare la cuspizi rotunjiti c) Este cel mai functional d) Face contact cu planseul fosei e) Cu efort minim da efect maxim. Rsp: B,C,E 22. Zonele receptoare antagoniste pentru cuspizii de sprijin sunt : a) Fosele marginale b) Fosele palatinale c) Fosele centrale d) Fosele vestibulare e) Ambrazurile ocluzale. Rsp: A,C,E 23. Contacte ocluzale nefunctionale : a) Varf cuspid- versant fosa b) Versant cuspid- versant fosa c) Varf cuspid- planseu fosa d) Varf cuspid- varf cuspid e) Contact in suprafata. Rsp: A,B,D,E 24 .ntre elementele componente ale unui stop ocluzal se pot ncadra: a) cuspidul de sprijin b) cuspidul de stabilizare sau ghidaj c) marginea incizal d) creasta marginal e) fosa cu localizare ocluzal Rspuns corect a,c,d,e 25. Contactul tripodic prezint urmtoarele caracteristici: a) apare la arcadele cu cuspizi rotunjii b) volumul cuspidului este mai mare dect spaiul oferit de fos

46

c) vrful cuspidului nu face contact cu fundul fosei d) este un contact instabil e) apare n cazul cuspizilor cu vrfuri ascuite Rspuns corect a,b,c 26. Cuspidul de sprijin al primului premolar mandibular poate realiza n mod normal contact cu: a) fosa mezial a premolarului secund maxilar b) fosa distal a premolarului secund maxilar c) fosa mezial a primului premolar maxilar d) ambrazura delimitat de crestele marginale ale caninului i primului premolar maxilar e) Ambrazura delimitat de crestele marginale ale primului i celui de-al doilea premolar maxilar Rspuns corect c,d 27. Urmtorii cuspizi de sprijin angreneaz, n mod normal, o foset central: a) mezio-palatinal al primului molar maxilar b) disto-palatinal al primului molar maxilar c) mezio-palatinal al molarului secund maxilar d) centro-vestibular al primului molar mandibular e) mezio-vestibular al primului molar mandibular Rspunsuri corecte a,c,d 28. Urmtorii cuspizi de sprijin pot contacta o fos proximal: a) vestibular a primului premolar mandibular b) mezio-vestibular a primului molar mandibular c) centro-vestibular a primului molar mandibular d) mezio-palatinal al primului molar maxilar e) mezio-palatinal al molarului secund maxilar Rspunsuri corecte a,b 29. Transmiterea forelor ocluzale n axul lung al dinilor se face n urmtoarele condiii: a) Cnd exist contacte dentare de tip cuspid-creste marginale b) Cnd exist contacte dentare de tip cuspid-foset c) Cnd exist contact tripodic d) Cnd exist contact de tip cuspid foset proximal e) Cnd exist contact cuspid pe cuspid Rsp: B,C 30. Ocluzia habitual prezint urmtoarele caracteristici: a) a aprut n urma unui contact prematur ce a acionat o lung perioad de timp b) e diferit fa de intercuspidarea maxim iniial c) linia median e n linie dreapt d) pacientul acuz disconfort e) este ireversibil A,b,e, 31. Stopurile ocluzale : a) Sunt contacte dento dentare b) Sunt importante n meninerea DVO normale c) Sunt indispensabile meninerii dinilor n poziia corect pe arcad, mpiedicnd migrrile

47

d) Sunt reprezentate ntotdeauna de contactul unui cuspid de sprijin cu o foset central antagonist e) Dac sunt multiple i corect plasate, realizeaz o uzur egal pe toi dini Rsp: A,B,E 32. n ghidajul lateral, dezocluzia dinilor laterali (cuspidai) trebuie s se fac n felul urmtor: a) n ghidaj canin dezocluzia pe partea lucrtoare i nelucrtoare b) n ghidaj canin dezocluzia numai pe partea nelucrtoare c) n ghidaj antero-lateral dezocluzia pe partea nelucrtoare i pe partea lucrtoare d) n ghidaj antero-lateral dezocluzia numai pe partea nelucrtoare e) n ghidaj lateral de grup dezocluzia pe partea nelucrtoare A,c,e, 33. Contactele ocluzale n suprafa : a) Sunt stabile n majoritatea cazurilor b) Sunt funcionale c) Sunt nefuncionale d) Sunt cel mai adesea iatrogene e) Atrag un efort suplimentar (timp i for) pentru o masticaie satisfctoare Rsp: A,C,D,E 34. Criteriile ocluziei funcionale dup teoria gnatologic sunt: a) Deglutiia s se efectueze totdeauna n RC b) Micarea de lateralitate s se realizeze cu ghidaj de grup lateral, inclusiv caninul c) Toi indivizii s prezinte point centric d) Dac exist long centric, IM i RC s se realizeze la aceeai dimensiune vertical e) La nivelul stopurilor ocluzale din grupa I i III s se realizeze contact tripodic Rsp: A,C,E 35. Criteriile ocluziei funcionale conform teoriei funcionaliste sunt : a) n propulsie s nu existe contact ntre dinii posteriori b) Micarea de lateralitate se face totdeauna cu conducere canin c) Intercuspidarea maxim (IM) este anterioar poziiei de relaie centric (RC) d) n micarea de lateralitate nu trebuie s existe contacte pe partea nelucrtoare e) S nu existe interferene pe parcursul long-centricului Rsp: A,C,D,E 36. Trauma ocluzal primar presupune : a) Existena unui parodoniu iniial sntos b) Aciunea unei fore ocluzale de intensitate prea mare c) Aciunea forei ocluzale un timp prea ndelungat d) Aciunea forei ocluzale normale asupra unui parodoniu afectat e) Aciunea forei ocluzale n afara axului longitudinal al dinilor Rsp: A,B,C,E 37. coala romneasc consider c o ocluzie funcional trebuie s ndeplineasc o serie de criterii : a) Coinciden ntre RC i IM b) Stopuri ocluzale multiple i stabile n RC c) Absena interferenelor pe partea lucrtoare n micarea de lateralitate d) Contacte ocluzale n suprafa ntre dini e) Dezocluzia dinilor cuspidai n micarea de propulsie

48

Rsp: B,C,E 38. Neconcordana ghidajului anterior cu micrile mandibulei poate apare : a) Cnd un ghidaj anterior abrupt se asociaz cu micri predominant verticale b) Cnd exist unele interferene la nivelul dinilor cuspidai c) Cnd exist un ghidaj anterior mai deschis, asociat unei scheme de micri masticatorii cu predominan orizontal d) Cnd un ghidaj anterior abrupt se asociaz cu micri mandibulare predominant orizontale e) Cnd ghidajul anterior iniial corect, a fost modificat prin lucrri protetice Rsp: B,D,E (14, pag. 158-159) 39. n legtur cu tipurile de contacte ocluzale, contactul vrf cuspid planeu fos: a) apare la arcadele ce prezint cuspizi cu vrfurile ascuite; b) apare la arcadele ce prezint cuspizi mai rotunjii; c) acest gen de conctat este strns; d) fosetele antagoniste n care se realizeaz aceste contacte sunt larg deschise; e) este un contact uor instabil Rspunsuri corecte: A, D, E. 40. n legtur cu cuspizii de ghidaj sunt corecte urmtoarele afirmaii: a) realizeaz contacte cu aria ocluzal; b) nu realizeaz contacte cu aria ocluzal; c) contactele se fac doar prin versantele lor interne; d) contactele se fac doar prin versantele lor externe; e) pot fi asemnai din punct de vedere al gradului de acoperire i prezenei treptei sagitale, cu dinii frontali. Rspunsuri corecte: B, C, E 41. Cuspizii de sprijin sunt: a) cuspizii vestibulari ai molarilor inferiori; b) cuspizii linguali ai molarilor inferiori; c) cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori; d) cuspizii linguali ai premolarilor inferiori; e) cuspizii palatinali ai premolarilor superiori. Rspunsuri corecte: A, E 42. In legtur cu prima grup de cuspizi de sprijin sunt corecte urmtoarele afirmaii: a) este reprezentat de cuspizii vestibulari ai molarilor i premolarilor inferiori; b) este reprezentat de cuspizii palatinali ai molarilor i premolarilor superiori; c) este reprezentat de cuspizii linguali ai molarilor i premolarilor inferiori; d) este reprezentat de cuspizii vestibulari ai molarilor i premolarilor superiori e) n cazul unor relaii interarcadice ortognate, cuspizii din aceast grup oclud cu versantele proximale ale crestelor marginale, cu fose centrale i cu o fos distal de la nivelul dinilor antagoniti. Rspunsuri corecte: A, E 43. n cazul unei ocluzii funcionale, contactele dintre cuspizii de sprijin i zonele receptoare antagoniste au loc n urmtoarele variante: a) cuspizi cuspizi; b) cuspizi fose centrale; c) cuspizi margini incizale; d) cuspizi fose marginale;

49

e) cuspizi ambrazuri ocluzale. Rspunsuri corecte: B, D, E 44. Contactele nefuncionale sunt urmtoarele: a) vrf cuspid fund foset; b) versante cuspid versante foset (tripodic); c) versant cuspid versant foset; d) vrf cuspid vrf cuspid; e) contact n suprafa. Rspunsuri corecte: C, D, E 45. Contactele n suprafa au urmtoarele caracteristici: a) suprafeele plane se potrivesc perfect; b) sunt stabile; c) sunt nefuncionale; d) sunt contacte funcionale; e) toate de mai sus. Rspunsuri corecte: A, B, C 46. Caracteristicile contactului tripodic sunt: a) se realizeaz n cel puin trei puncte; b) aceste tip de contact este cel mai funcional; c) este foarte greu de realizat la lucrrile protetice fixe; d) necesit existena long-centric; e) toate de mai sus. Rspunsuri corecte: A, B, C 47. Contactul vrf cuspid fund foset: a) permite alunecarea mandibulei n long-centric; b) se realizeaz n cel puin trei puncte; c) este un contact nefuncional; d) este un contact funcional; e) nici una din afirmaiile de mai sus nu este adevrat. Rspunsuri corecte: A, D 48.* Teoria gnatologic afirm urmtoarele criterii de ocluzie funcional: a) I.M. coincide cu R.C.; b) contacte de tip tripodic; c) deglutiia se efectueaz ntotdeauna n relaie centric; d) micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin; e) toate afirmaiile de mai sus sunt corecte. Rspunsuri corecte: E 49. Din faa ocluzal fac parte urmtoarele versante: a) intern al cuspidului vestibular mandibular b) extern al cuspidului vestibular mandibular c) intern al cuspidului palatinal maxilar d) extern al cuspidului palatinal maxilar e) toate versantele cuspizilor A,c

50

50. Despre ocluzia funcional, coala romneasc afirm urmtoarele: a) stopuri ocluzale stabile, multiple i simultane n R.C. i I.M.; b) dezocluzia tuturor dinilor cuspidai cnd mandibula efectueaz micarea de propulsie; c) dezocluzia dinilor cuspidai de pe partea nelucrtoare cnd mandibula face micare de lateralitate; d) contactele dentare s fie de tip cuspid - foset; e) toate afirmaiile de mai sus sunt corecte. Rspunsuri corecte: A, B, C 51. Teoria lui Jankelson afirm urmtoarele: a) pentru triturarea alimentelor sunt folosite numai micri verticale; b) stopurile ocluzale de gradul I i III se fac de tip vrf cuspid fund foset; c) stopurile ocluzale de gradul I i III se fac de tip versant cuspid versant foset; d) micarea de lateralitate se face fr contacte dento - dentare e) ocluzia miocentric este anterioar R.C. Rspunsuri corecte: A, B, D, E 52. Fenomenul Thielemann are urmtoarele caracteristici: a) dintele anterior interesat se mobilizeaz, migreaz spre vestibular i spre planul de ocluzie; b) este o interferen n propulsie pe partea nelucrtoare; c) este o interferen n lateralitate pe partea lucrtoare; d) este un contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare; e) este un contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare. Rspunsuri corecte: A, B 53. Curba lui Wilson n dentiia permanent este patologic: a) Cu concavitate spre inferior b) Cu concavitate spre superior c) Orizontal d) Rspunsurile a), b) sunt corecte e) Rspunsurile b), c) sunt corecte Rspuns corect: a), c) 54. Care dintre urmtoarele afirmaii exprim normalitatea: a) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz anterior de cuspidul meziovestibular al omologului b) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz n dreptul cuspidului meziovestibular al omologului c) anul intercuspidian al molarului de 6 ani inferior articuleaz posterior de cuspidul meziovestibular al omologului d) Caninul inferior articuleaz cu caninul superior e) Caninul inferior articuleaz ntre caninul i incisivul lateral superiori Rspuns corect: b), e) 55. Dinii care articuleaz n mod normal numai cu omologul su sunt: a) Incisivul central inferior temporar b) Incisivul central superior temporar c) Molarul doi temporar superior d) Molarul doi temporar inferior e) Molarul de minte superior Rspuns corect: a), c), e)

51

56. Forma normal a arcadei dentare maxilare este de: a) elips b) forma literei U c) forma literei M d) de parabol e) de hiperbol A,b 57. Ocluzia de necesitate prezint urmtoarele caracteristici: a) este reversibil b) este ireversibil c) produce abrazia asimetric d) e provocat de un contact prematur aprut recent e) provoac devierea mandibulei A, d,e 58*. Cel mai sensibil muchi la tulburrile de ocluzie este: a) maseterul b) pterigoidianul intern (medial) c) genio-hioid d) milo-hioid e) temporalul e 59. Cuspizii de sprijin. a) Se mai numesc cuspizii activi b) Se mai numesc cuspizi de echilibru c) se mai numesc cuspizi de ghidaj d) sunt cei linguali inferiori e) sunt cei palatinali A, e 60. Creasta mezio-distal desparte: a) faa ocluzal de faa vestibular a dintelui b) faa ocluzal de faa palatinal a dintelui c) faa ocluzal de faa lingual a dintelui d) faa ocluzal de faa mezial a dintelui e) faa ocluzal de faa distal a dintelui A,b,c 61. Teoria gnatologic clasic cu privire la ocluzie susine urmtoarele: a) ntotdeauna s existe point-centric b) accept prezena long-centric-ului c) accept prezena wide-centric-ului d) micarea de lateralitate se face ntotdeauna cu conducere canin e) deglutiia se face n relaie centric a,d.e 62. Corelaia ntre ghidajul anterior i alte structuri:

52

a) cu panta tuberculului articular de la nivelul ATM b) nlimea cuspizilor c) adncimea curbei sagitale d) adncimea curbei transversale e) forma arcadei A,b,c *63. Poziia de cap la cap ntre un singur incisiv maxilar cu antagonistul su, depistat n micarea de propulsie se numete: a) ocluzie instabil b) interferen n propulsie pe partea lucrtoare c) interferen n propulsie pe partea nelucrtoare d) contact prematur n propulsie pe partea lucrtoare e) contact prematur n propulsie pe partea nelucrtoare D 64. Ambrazurile ocluzale: a)sunt spaii deschise spre ocluzal b) sunt spaii deschise spre vestibular c) fac parte din faa ocluzal anatomic a dintelui d) fac parte din suprafaa ocluzal triturant e) sunt elemente componente ale stopurilor ocluzale A,d,e 65. Elementele componente ale stopurilor ocluzale sunt: a) cuspizii vestibulari maxilari b) cuspizii vestibulari mandibulari c) cuspizii palatinali d) cuspizii linguali inferiori e) ambrazurile B,c,e 66. Caracteristicile poziiei de repaus a mandibulei: a) este dependent de musculatur b) este o poziie fundamental c) este indiferent de prezena sau absena dinilor d) are aplicabilitate clinic e) este util pentru determinarea relaiei centrice A,b,c,d *67. Contactul ocluzal stabil dar nefuncional este: a) vrf cuspid- versant foset b) versant cuspid-versant foset c) contact cuspid pe cuspid d) contact n suprafa e) absena contactelor D 68. Urmtoarele afirmaii sunt corecte: a) cuspizii palatinali fac parte din grupa a doua a cuspizilor de sprijin b) cuspizii vestibulari mandibulari fac parte din grupa I a cuspizilor de sprijin

53

c) cuspizii de echilibru se mai numesc cuspizi activi d) cuspizii de sprijin particip la masticaie e) primii molari mandibulari au cte 3 cuspizi vestibulari B,d,e 69. Trauma ocluzal secundar: a) acioneaz asupra unui parodoniu sntos b) acioneaz asupra unui parodoniu afectat c) poate fi generat de fore ocluzale de intensitate normal d) este generat de fore ocluzale cu durat prelungit n timp e) este favorizat de fore care se transmit n afara axului lung al dintelui. B,c,d,e, 70. Aspectele normale ale ghidajului anterior sunt atunci cnd: a) la ghidaj particip doi dini situai de aceeai parte a liniei mediane b) la ghidaj particip doi dini situai de o parte i de alta a liniei mediane c) la ghidaj particip trei incisivi d) n poziia de cap la cap n propulsie contactul se face pe un singur incisiv e) n zonale laterale se produce inocluzia B,c,e, 71. Contactul tripodic: a) e caracteristic morfologiei primare b) e cel mai stabil contact c) e cel mai eficient d) se recomand cu prioritate n realizarea protezelor pariale fixe i a coroanelor e) permite realizarea long-centric-ului. A,b,c, 72. Ocluzia habitual permite urmtoarele caracteristici: a) prezint abrazie simetric b) linia intermaxilar e deviat c) a aprut n urma unui contact prematur instalat de scurt timp d) este reversibil e) este tolerat de pacient B,e, *73. Cel mai recomandat contact dento-dentar n cazul realizrii unei proteze pariale fixe este: a) tripodic b) cuspid-foset c) n suprafa d) dipodic e) cuspid-cuspid B 74. Ocluzia de necesitate se caracterizeaz prin: a) produce abrazie asimetric b) e provocat de un contact prematur recent c) este reversibila d) provoac disconfort pacientului e) este ireversibil

54

B,c, d. 75. Din faa ocluzal fac parte urmtoarele versante: a) intern al cuspidului palatinal b) extern al cuspidului palatinal c) intern al crestei marginale d) extern al crestei marginale e) extern al cuspidului vestibular maxilar A,c 76. Forma normal a arcadei mandibulare este: a) parabol b) hiperbol c) elips d) form de U e) form de M A,b 77. Curba sagital: a) se mai numete curba Wilson b) se mai numete curba Spee c) la nivelul mandibulei este orientat cu concavitatea n sus d) la nivelul maxilarului este orientat cu convexitatea n jos e) este linia care unete vrful cuspizilor linguali B,c,d 78. Fascicolul superior al muchiului pterigoidian lateral se inser pe: a) colul condilului b) foseta pterigoid c) menisc d) pe capsula articular e) apofiza coronoid C,d, 79. Ambrazura cervical: a) e deschis spre cervical b) se numete triunghi interdentar c) are rol activ n masticaie d) asigur spaiu pentru gingia interdentar e) protejeaz gingia interdentar a.b.d.e. 80. Cuspiziii vestibulari mandibulari: a) sunt cuspizi de echilibru b) sunt cuspizi de sprijin c) sunt cei mai globuloi d) articuleaz cu vrful cuspizilor antagoniti e) sunt foarte eficieni n masticaie B,c,e *81. Muchiul care produce propulsia pur a mandibulei este:

55

a) fasciculul superior al muchiului pterigoidian lateral b) fasciculul inferior al muchiului pterigoidian lateral c) muchiul pterigoidian intern d) muchiul temporal e) maseterul. A 82. Simptome i semne clinice ale unui contact prematur recent aprut: a) disconfort, senzaia de dinte nalt b) devierea mandibulei la nchiderea gurii c) modificri ale parodoniului marginal d) contact prematur n RC sau IM e) creterea DVO A,b,d 83. Poziia de IM prezint urmtoarele caracteristici: a) realizeaz contact maxim ntre dini b) coincide ntotdeauna cu poziia de RC c) poate fi determinat cu uurin d) poate fi nregistrat e) e utilizat frecvent n construcia protezelor pariale fixe. A,c,d,e, 84. n sindromul molarului de 6 ani apar urmtoarele semne: a) absena molarului prim mandibular (extras) b) egresiunea molarului prim maxilar c) vestibularizarea incisivului lateral maxilar d) mezio-linguo-versiunea molarului doi mandibular e) egresiunea molarului trei mandibular A,b,d 85. Teoria gnatologic cu privire la ocluzie susine urmtoarele: a) contactele ocluzale s fie de tip tripodic b) n propulsia mandibulei s existe contacte la nivelul molarilor de minte c) deglutiia se face n relaie centric d) s existe long-centric e) s existe wild-centric A,c, 86. Spaiul Christensen apare: a) n poziia de cap la cap n propulsie b) n poziia de repaus a mandibulei c) n ocluzia deschis frontal d) n poziia de cap la cap n laterali