Grile MD Licenta 2

Download Grile MD Licenta 2

Post on 03-Aug-2015

147 views

Category:

Documents

3 download

TRANSCRIPT

1. Contraindicaiile absolute ale extraciei dentare sunt: a. infecia cu virusul HIV b. leucozele acute c. radioterapia d. hepatite virale B i C e. osteopetroza sau boala oaselor de marmur 2. Indicaii proprotetice ale extraciei dentare: a. dini cu gangren complicat b. dini restani ntr-o edentaie subtotal maxilar care mpiedic adaptarea marginal a protezei c. dini restani ntr-o edentaie subtotal mandibular d. dini care prin iritaie cronic sunt cauza unor leziuni hiperplazice (epulislike) e. dini mult extruzai 3. n sarcin este de preferat s se evite extraciile dentare: a. n prima i ultima lun b. n primele 3 luni i ultimele 2 luni c. numai n ultima lun d. pe toat perioada e. n primele 3 luni i ultimele 3 luni 4. Extracia dentar va fi temporizat n urmtoarele situaii: a. procesul infecios declanat de dinte se manifest printr-o supuraie difuz cu caracter expansiv b. procesul infecios declanat de dinte se nsoete cu febr i alterarea strii generale c. procesul infecios declanat de dinte este n stadiul endoosos iar starea general a pacientului este neinfluenat d. pacientul cu hipertensiune arterial este sub tratament cronic hipotensor e. pacientul sufer de diabet zaharat compensat 5. Extracia la cald se poate practica n urmtoarele condiii: a. infecia este n faza endoosoas b. se prevede o extracie simpl, dintele fiind monoradicular sau mobil c. durerile sunt foarte mari d. starea general fiind alterat, se grbete evoluia procesului infecios e. se asociaz cu un tratament antiinfecios i antiinflamator energic 6. Timpii operatori ai extraciei dentare cu cletele sunt: a. dezinfecia mucoasei orale b. anestezia local c. sindesmotomia d. aplicarea cletelui de extracie e. luxarea dintelui i extracia propriu-zis17. Sindesmotomia: a. const n secionarea ligamentului circular alveolo-dentar b. dezinser gingivomucoasa de la nivelul coletului dentar c. se practic cu sindesmotoamele sau cu elevatoarele d. permite aplicarea flcilor cletelui pe dinte ntr-o poziie ct mai apical e. creaz accesul flcilor cletelui ntre dinte i pereii alveolei 8. Pentru extracia incisivilor laterali superiori: a. micrile de basculare vestibulo-oral au amplitudine mai mare spre palatinal b. micrile de basculare vestibulo-oral sunt mai accentuate spre vestibular c. ntotdeauna se asociaz micri de rotaie d. micrile de rotaie sunt contraindicate e. este utilizat cletele drept cu flcile n prelungirea mnerului. 9. Extracia rdcinilor dentare cu ajutorul cletilor este indicat n urmtoarele situaii: a. rdcina dentar este situat la nivelul marginii libere a alveolei, iar osul permite crearea unui an periradicular n care se vor insinua flcile cletelui b. rdcina prezint un perete vestibular sau unul oral supraalveolar c. rdcina prezint perei rezisteni supraalveolari d. rdcina este situat la nivelul marginii alveolare, flcile cletelui aplicndu-se pe tabla osoas vestibular i oral e. rdcina permite aplicare i priz corect dup separarea rdcinilor unui molar sau premolar 10. Indicaiile extraciei dentare cu separaie radicular sunt: a. examenul radiologic relev prezena unor rdcini divergente b. examenul radiologic relev rdcini foarte lungi c. molari cu distrucie coronar avansat i rdcinile unite la nivelul podelei camerei pulpare d. molari cu rdcinile fuzionate e. molari cu rdcinile convergente care se unesc la apex, circumscriind septul interradicular (rdcini barate) 11. Alveolotomia este: a. tehnic de extracie dentar pentru resturi radiculare prin crearea unui an ntre dinte i peretele alveolar pentru a putea aplica flcile cletelui b. tehnic de extracie pentru molari prin care se secioneaz ligamentul circular i se separ rdcinile pentru a fi extrase individual c. metod chirurgical de extracie dentar prin descoperirea i rezecia controlat a peretelui alveolar d. metod chirurgical de extracie a unui dinte sau a unui grup dentar urmat de modelarea osului alveolar e. tehnic de rezecie a septului interradicular pentru a facilita extracia rdcinilor212. Pacientul primete urmtoarele recomandri postextracionale: a. s menin tamponamentul compresiv supraalveolar 10-20min b. s clteasc cu soluii antiseptice dup ndeprtarea tamponamentului compresiv supraalveolar c. s verifice dac cheagul sanguin format umple corespunztor alveola d. s aplice intermitent comprese reci n zona corespunztoare dintelui extras e. s reia periajul dentar de a doua zi 13. Deschiderea accidental a sinusului maxilar n cursul extraciei dentare poate fi evitat prin: a. examen radiografic preextracional b. extracie prin alveolotomie pentru orice dinte cu rapoarte apropiate cu sinusul maxilar c. nechiuretarea proceselor osteitice periapicale ale dinilor sinusali d. alegerea i aplicarea corect a instrumentelor de extracie e. evitarea forei excesive 14. Fractura mandibulei n cursul unei extracii dentare se poate produce datorit: a. prizei incorecte a dintelui cu cletele b. aplicarea unei fore excesive n cursul luxaiei vestibulo-orale c. aplicarea unei fore excesive n cursul luxaiei distale a molarului de minte inferior d. rezistenei sczute a mandibulei datorit unei atrofii accentuate sau a unor procese patologice (osteomielit, chiste) e. rezecia osoas excesiv n cursul alveolotomiei 15. Hemoragia postextracional se consider tardiv cnd se declanseaz: a. dup ndeprtarea pansamentului compresiv supraalveolar aplicat postextracional b. postextracional, prin continuarea sngerrii pn la luarea unor msuri suplimentare de hemostaz c. la cteva ore postextracional d. postextracional n cursul nopii e. la cteva zile postextracional 16. Msurile de hemostaz local sunt: a. infiltrare anestezic cu vasoconstrictori n jurul alveolei b. chiuretaj alveolar c. regularizarea marginilor osoase alveolare d. aplicare de material hemostatic intraalveolar e. administrare vitamina K 17. n alveolita postextracional uscat:3a. b. c. d. e.gingia este edemaiat, congestionat cheagul intraalveolar este absent total sau parial pereii alveolari sunt denudai, uscai, albicioi durerile au caracte nevralgiform funcia masticatorie este afectat18. Incluzia dentar: a. poate interesa orice dinte temporar, permanent sau supranumerar b. reprezint prezena intraosoas a unui dinte sau a unui mugure dentar c. reprezint prezena intraosoas a unui dinte complet format, dup perioada sa normal de erupie d. reprezint un dinte complet format rmas n poziie submucoas dup perioada sa normal de erupie e. reprezint un dinte parial erupt care nu-i poate continua erupia datorit unui obstacol mecanic 19. Cauze generale ale incluziei dentare sunt: a. transmiterea ereditar b. iradierea maxilarelor n cursul terapiei oncologice c. intervenii chirurgicale asupra maxilarelor care genereaz cicatrici care pot obstruciona erupia dentar d. rahitismul e. afeciuni endocrine (insuficiena hipofizar, insuficiena tiroidian) 20. Diagnosticul prezumtiv de incluzie dentar este sugerat de: a. persistena unui dinte de lapte b. absena unui dinte de pe arcada dentar fr s se fi practicat extracia lui c. dureri n articulaia temporo-mandibular d. apariia unei tumefacii fluctuente n dreptul unui dinte cu simptomatologie dureroas e. limitarea deschiderii gurii, congestie i edem al mucoasei retromolare 21. Decapuonarea molarului de minte inferior este indicat cnd: a. dintele este n incluzie osoas b. dintele are spaiu de erupie c. fibromucoasa acoperitoare este aproape vertical, ca o cortin d. fibromucoasa acoperitoare este subire, dispus orizontal e. dintele are poziie vertical, cu rdcini drepte sau recurbate uor spre distal 22. Complicaiile odontectomiei molarilor de minte inferiori inclui sunt: a. hematomul retrotuberozitar b. trismus c. disfagie d. alveolita postodontectomie e. supuraii ale lojilor profunde cervicofaciale423. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei caninilor superiori: a. lezarea pachetului vasculo-nervos al dinilor vecini b. deschiderea sinusului maxilar c. mpingerea dintelui sau a unui fragment dentar n sinusul maxilar d. sinusita maxilar e. deschiderea foselor nazale 24. Osteotomia transmaxilar const n: a. rezecia compactei vestibulare n cursul alveolotomiei b. rezecia lamei osoase care acoper un dinte inclus c. trepanarea tablei osoase vestibulare n dreptul apexului unui dinte d. drenarea de urgen a unei colecii purulente endoosoase localizate n spaiul periapical al unui dinte e. lrgirea unei fistule cronice periapicale pentru chiuretajul procesului patologic periapical 25. Chiuretajul periapical: a. const n chiuretajul procesului patologic periapical dup extracia dintelui b. const n chiuretajul procesului patologic periapical dup trepanarea tablei osoase n dreptul apexului unui dinte c. const n chiuretajul procesului patologic de pe traiectul unei fistule cronice perapicale d. const n ndeprtarea unei obturaii radiculare n depire care a provocat reacie de corp strin e. este o metod ajuttoare tratamentului endodontic 26. Contraindicaiile rezeciei apicale: a. ci false n apropireea apexului sau canal pregtit cu trepte b. leziuni coronare subgingivale care nu permit recuperarea rdcinii c. procese periapicale extinse, care reduc mult implantarea rdcinii d. atrofie alveolar avansat, care a redus mult implantarea rdcinii e. pacient cu endocardit bacterian n antecedente 27. Indicaiile rezeciei apicale : a. imposibilitatea realizrii unui tratament endodontic corect b. ci false n treimea apical a rdcinii c. chisturi radiculare care prin enucleere nu compromit implantarea dintelui d. dini cu fracturi radiculare dintr-un focar de osteomielit e. dini cu fracturi radiculare oblice sau verticale 28. Contraindicaii absolute ale rezeciei apicale sunt: a. perioada de sarcin b. hemofilia c. infecii TBC n evoluie5d. diabet zaharat insulinodependent e. stri febrile 29. Structurile anatomice care cresc dificultatea rezeciei apicale la molarii inferiori sunt: a. gaura mentonier b. canalul mandibular cu coninutul su c. corticala vestibular deosebit de groas d. corticala lingual subire e. nervul lingual 30. Amputaia radicular este indicat la urmtorii dini: a. molar 1 superior b. premolar 1 inferior c. molar 2 superior d. molar 3 superior e. molarii 1 i 2 inferiori 31. Pentru amputaia rdcinii vestibulare a molarilor superiori, incizia mucoperiostului va fi: a. curb, la 0,5 cm deasupra marginii gingivale b. intrasulcular circumferenial c. marginal n dreptul molarului extins mezial i distal d. marginal n dreptul molarulu asociat cu o incizie vertical, n L e. n baionet 32. Bicuspidarea: a. const n separarea rdcinilor unui molar inferior dup tehnica premolarizrii b. se aplic molarilor inferiori cu furcaia radicular afectat c. se aplic molarilor inferiori cu distrucia septului interradicular d. transform molarul inferior n doi premolari e. se aplic molarilor inferiori cu tratament endodontic corect 33. Diagnosticul leziunilor traumatice dentare se pune pe baza urmtoarelor investigaii: a. examen radiografic n dou incidene b. examen R.M.N. c. examen clinic endooral d. testarea vitalitii pulpei dentare e. teste biologice sanguine 34. Factorii favorizani ai leziunilor traumatice dento-parodontale sunt: a. distrucii coronare avansate b. dispozitive corono-radiculare c. edentaii multiple6d. malpoziii dentare e. bolile parodontale. 35. Terapia iniial n boala parodontal cuprinde: a. eliminarea pungilor parodontale b. crearea unei zone de gingie fix keratinizat de cel puin 2mm c. nlturarea tartrului sub i supragingival d. eliminarea factorilor de retenie a plcii dentare e. restaurarea protetic 36. Indicaiile gingivectomiei sunt: a. gingivita hiperplazic hidantoinic b. gingivita hiperplazic ereditar c. pungi parodontale infraalveolare d. pungi parodontale supraalveolare cu band de inserie epitelial lat e. n scop protetic, pentru alungirea coroanei clinice a unor dini 37. Acoperirea retraciilor gingivale se realizeaz prin: a. gingivectomie b. gingivoplastie cu lambou pediculat translat lateral c. gingivoplastie cu lambou dublu papilar d. gingivoplastie cu gref de esut conjunctiv e. gingivoplastie cu gref de mucoas liber 38. Regenerarea tisular ghidat are ca scop: a. conformarea postextracional a crestei alveolare b. regenerarea aparatului de susinere al dintelui c. stimularea regenerrii celulelor epiteliale gingivale d. inhibarea migrrii apicale a celulelor epiteliale gingivale e. stimularea migrrii coronare a celulelor conjunctive din ligamentul periodontal i os 39. Urmtoarele deficiene de pri moi ale cmpului protetic necesit intervenii chirurgicale proprotetice: a. hiperplazia papilar inflamatorie a palatului b. hipertrofia plicilor sublinguale c. hipertrofia papilelor linguale d. hiperplaziile epitelioconjunctive e. exces de gingivomucoas fix 40. Frenoplastia este o intervenie chirurgical care const n: a. alungirea frenului cu scopul de a adnci vestibulul oral b. deplasare frenului cu inserie nalt spre baza crestei alveolare c. secionarea transversal a frenului d. delimitarea frenului prin 2 incizii eliptice, excizia lui i sutura marginilor plgii7e. excizia romboidal a frenului, afrontarea i sutura longitudinal a marginilor plgii 41. Vestibuloplastiile sunt procedee chirurgicale care realizeaz: a. extinderea suprafeei de mucoas fix cu efect de adncire a anurilor vestibulare b. excizia zonelor de mucoas subire, necptuit c. plastia frenurilor i bridelor care ocup anurile vestibulare d. extinderea suprafeelor disponibile din suportul osos de pe versantul vestibular e. repoziioneaz inseriile musculare din dreptul crestelor alveolare 42. n chirurgia preprotetic examenul radiologic al maxilarelor este obligatoriu n stabilirea: a. indicaiei operatorii de regularizare a crestei alveolare b. raportului frenului labial superior cu spina nazal anterioar c. formei i dimensiunii crligului apofizei pterigoide d. formei i dimensiunii torusului maxilar e. prezenei unor procese patologice endoosoase 43. Intervenia chirurgical de rezecie modelant a torusului palatin: a. se adreseaz torusurilor extinse posterior pn la limita cu vlul palatin b. urmrete stabilizarea protezei care ar bascula datorit prezenei torusului c. necesit control radiografic preoperator d. expune la riscul deschiderii sinusului maxilar e. se contraindic aplicarea postoperatorie a vechii proteze dentare 44. Contraindicaiile administrrii xilinei cu adrenalin : a. insuficiena coronarian b. hipotensiune arterial c. tireotoxicoza d. tahicardie paroxistic e. diabet decompensat 45. n stomatologie i chirurgia oral, adrenalina adaugat anestezicului local injectabil, se folosete n urmatoarele concentraii: a. 1:250 000 b. 1:200 000 c. 1:150 000 d. 1:100 000 e. 1:80 000 46. Articaina, anestezic local utilizat n medicina dentar: a. forma forte are ca adjuvant adrenalina 1:200 000 b. forma forte are ca adjuvant adrenalina 1:100 000 c. forma topic are ca adjuvant adrenalina 1:40 000 d. forma forte are concetraie de 4% e. forma uzuala are concentraie de 2%847. Adrenalina acioneaz direct asupra inimii, producnd: a. creterea presiunii sistolice i diastolice b. scderea randamentului cardiac c. scderea forei de contracie d. creterea frecvenei cardiace e. scderea consumului de oxigen la nivelul miocardului 48. Teritoriul de anestezie al nervilor dentari supero-mijlocii cuprinde: a. pleoapa inferioar b. radacin distal a molarului 1 superior c. mucoasa sinusal n teritoriu corespunztor topografic d. rdcina mezial a molarului 1 superior e. premolarii 1 i 2 49. Locul de puncie n anestezia plexal a nervilor dentari supero-mijlocii a. deasupra apexului PM 2 b. n fosa canin c. n fundul de an vestibular d. deasupra apexului PM 1 e. n anul gingival al premolarilor 1 i 2 50. n tehnica de anestezie plexal a nervilor dentari supero-mijlocii este obligatorie: a. orientarea bizoului acului spre os b. depozitarea soluiei anestezice supraperiostal c. depozitarea soluiei anestezice subperiostal d. neparea n mucoasa mobil e. aspirare pt a evita injectarea intraarterial 51. Accidente posibile n cursul anesteziei la gaura infraorbitar sunt: a. lezarea nervului facial b. hematom geniosuborbitar c. neparea globului ocular d. ptoza pleoapei inferioare e. lipotimie 52. Reperele pentru anestezia troncular periferic a nervului suborbitar, pe cale endooral, sunt: a. frenul buzei superioare b. fornixul vestibular superior c. premolarul 2 superior d. marginea inferioar o orbitei e. caninul; 53. Teritoriul de inervaie al nervului suborbitar: a. grupul dentar incisivo-canin superior homolateral b. fibromucoasa palatina din dreptul grupului incisivo-canin homolateral9c. gingivomucoasa vestibulara din dreptul grupului incisivo-canin homolateral d. osul alveolar maxilar corespunzator grupului incisivo-canin homolateral e. globul ocular 54. Repere endoorale pentru anestezia la tuberozitate sunt: a. creasta zigomato-alveolar b. fornixul superior c. molarul 3 superior la adult i molarul 2 la copii d. molarul 2 superior la adult i molarul 1 la copii e. premolarul 2 55. Msuri de siguran pentru a preveni producerea unui hematom genian n timpul anesteziei la tuberozitate: a. s se utilizeze ace subiri b. avansarea n profunzime a acului s se fac lent c. s se evite contactul cu tuberozitatea d. s se pstreze permanent contactul cu tuberozitatea e. s se aspire nainte de injectarea soluiei anestezice 56. Locul de puncie pentru anestezia nervului palatin anterior: a. 1 cm de marginea gingival palatinal a incisivilor centrali superiori b. pe marginea papilei retroincisive c. puin anterior de gaura palatin posterioar d. n dreptul molarului 2, unde fibromucoasa palatin se nfund n plnie e. n unghiul diedru dintre creasta alveolar i palat 57. Anestezia troncular periferic a nervului nazo-palatin se realizeaz la nivelul: a. gurii incisive b. gurii palatine anterioare c. gurii palatine posterioare d. canalului nazopalatin e. gurii infraorbitare 58. Locul de puncie pentru anestezia troncular periferic la gaura palatin posterioar: a. n antul palatinal la limita dintre palatul dur i vlul palatin b. n dreptul molarului 2 superior c. n anul palatinal la 1cm de marginea crestei alveolare d. n dreptul premolarului 2 superior e. n poriunea posterioar a bolii palatine unde fibromucoasa se nfund n plnie 59. Zone anesteziate n anestezia troncular periferic la Spix: a. dinii unei hemiarcade mandibulare pna la linia median b. gingivomucoasa vestibular din dreptul ultimului molar pn la linia median c. limita la dinii molari inferiori i premolarul 2 inferior10d. gingivomucoasa lingual din dreptul ultimului molar pn la linia mediana e. gingivomucoasa vestibular din dreptul molarilor inferiori i a premolarului 2 inferior 60. Repere pentru anestezia troncular periferic la Spix pe cale endooral: a. ligamentul pterigo-mandibular b. creasta temporal mandibular c. linia oblic extern d. marginea anterioar a ramurii ascendente a mandibulei e. planul de ocluzie al molarilor inferiori 61. Locul de puncie n anestezia troncular periferic la Spix, pe cale endooral: a. la nivelul planului de ocluzie al molarilor inferiori b. nauntrul crestei temporale a mandibulei c. n afara crestei temporale a mandibulei d. n afara plicii pterigomandibulare e. la 1cm deasupra planului de ocluzie molar inferior 62. Reperele gurii mentoniere la dentai: a. pe verticala ce unete gaura supraorbitar, suborbitar i mentonier b. pe faa antero-extern a ramurii orizontale a mandibulei c. la mijlocul distanei dintre marginea inferioar a orbitei i marginea inferioar a mandibulei d. ntre rdcinile premolarilor 1 i 2 inferiori e. ntre rdcina premolarului 1 i canin 63. Locul de puncie n anestezia troncular a nervului lingual pe cale endobucal: a. n antul mandibulo-lingual b. la jumatatea distanei dintre festonul gingival i baza limbii c. medial de plica pterigomandibular d. n dreptul molarului 2 inferior e. n dreptul molarului 3 inferior 64. Anestezia intraligamentar: a. este contraindicat la pacieni cu risc de endocardit bacterian b. este contraindicat la pacieni cu hemofilie c. asigur anestezia imediat a dintelui d. provoac rezorbii ale osului alveolar e. provoac odontalgii prelungite 65. Semne clinice n pareza facial periferic postanestezic: a. inocluzie palpebral b. tulburri de vedere c. ptoza comisurii bucale d. tulburri fonetice e. anestezia prilor moi hemifaciale1166. Aciunile substanelor adjuvante anestezicelor loco-regionale sunt: a. prelungesc durata anesteziei b. limiteaz teritoriul anesteziat c. cresc irigaia sanguin local d. combat efectele alergice ale anestezicului e. reduc sngerarea n teritoriul anesteziat 67. Intoxicatia cu substane vasoconstrictoare se produce ca o consecin a: a. eliberrii n cantitate mare a catecolaminelor endogene n condiii de stres emoional b. administrrii de soluii anestezice asociate cu adjuvanti vasoconstrictori n concentraie ridicat c. injectrii intravasculare a soluiei anestezice cu adjuvani vasoconstrictori d. injectrii soluiei anestezice cu adjuvani vasoconstrictori n esuturi inflamate e. administrrii soluiei anestezice cu adjuvani vasoconstrictori fr a ine seama de contraindicaii 68. Posibile accidente n cursul anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori sunt: a. hematom genian b. ruperea acului c. lezarea filetelor nervului facial d. decolarea brutal sub presiune a mucoasei, cu risc de necroz e. injectarea intravascular a substanei anestezice 69. Printre accidentele anesteziei la spina Spix se numar : a. neparea nervului dentar inferior b. pareza hemifacial tranzitorie c. pareza hemifacial definitiv d. anestezia pavilionului auricular e. ruperea acului 70. Cauzele punciei anestezice septice sunt: a. contaminarea acului prin atingerea unor zone nedezinfectate b. antisepsia incorect a cavitii orale c. injectarea anestezicului local ntr-o zon infectat d. lipsa aspiraiei nainte de infiltrarea anestezicului e. infiltrarea subperiostal a anestezicului 71. Cauzele trismusului postanestezic sunt: a. utilizarea soluiilor anestezice reci b. utilizarea de soluii anestezice concentrate c. lezarea esuturilor prin nepare brutal i dilacerare d. infecia postpuncie anestezic e. reacie alergic1272. Dac dupa anestezia la Spix se instaleaz anestezia pavilionului auricular i a regiunii temporale, aceasta se datoreaz: a. introducerii acului de puncie mult mai sus fa de reperul standard b. depirii marginii posterioare a ramului ascendent mandibular c. infiltrrii nervului auriculo-temporal d. infiltrrii nervului temporo-zigomatic e. infiltrrii plexului cervical superficial 73. Manifestrile clinice ale reaciei alergice la anestezice locale sunt : a. edem al limbii b. edem glotic c. palpitatii d. dureri precordiale e. dispnee 74. Cele trei ramuri senzitive ale nervului trigemen sunt: a. maxilar, dentar superior i dentar inferior b. oftalmic, maxilar i dentar inferior c. oftalmic, dentari superiori i mandibular d. oftalmic, maxilar i mandibular e. supraorbitar, infraorbitar i mentonier 75. Nervul trigemen asigur inervaia: a. senzitiv a mucoasei cavitii orale b. senzitiv a mucoasei bazei limbii i a faringelui c. senzitiv a globului ocular d. motorie a muchilor masticatori e. motorie a muchilor mimicii1376. Diagnosticul pozitiv in hiperemia preinflamatorie se pune pe baza urmtoarelor elemente: A. Proces carios fr deschiderea camerei pulpare B. Teste de vitalitate pozitive C. Durerea persista cteva minute dup indepartarea excitantului D. Semnalarea unor tratamente anterioare pe dintele in cauza E. Percuie in ax negativa 77. Indicaii de tratament in hiperemia preinflamatorie: A. Tratamentul cariei simple si coafajul indirect B. Tratamentul cariei simple si cofajul direct in dublu timp C. Amputatia devitala D. Extirparea vitala E. Extracia dintelui 78. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta seroasa pariala: A. Caracterul localizat al durerii B. Durere vie, spontana sau provocata ce dureaz de la cteva minute la cteva ore C. Teste de vitalitate pozitive mai ales la rece D. Carie profunda fr deschiderea camerei pulpare E. Percuie in ax dureroasa 79. Indicaii de tratament in pulpita acuta seroasa pariala: A. Coafaj direct in dublu timp B. Amputatie vitala C. Amputatie devitala D. Extirpare vitala E. Extracia dintelui 80. Pulpita acuta seroasa totala - diagnostic pozitiv: A. Durere cu caracter continuu B. Intensitate mare a durerii C. Percuie in ax dureroasa D. Hipersensibilitate la testele de vitalitate termice E. Carie profunda cu camera pulpara deschisa81. Indicaii de tratament n pulpita acuta seroasa totala:14A. Amputaia vital B. Amputaia devital C. Extirparea vital D. Extirpare devital (in mod excepional) E. Extracia dintelui 82. Pulpita acuta purulenta pariala - Diagnostic pozitiv A. Durere pulsatila B. Exacerbare durereii la cald, diminuarea la rece C. Pictura de puroi la deschiderea camerei pulpare D. Percuie in ax dureroasa E. Durere iradianata 83. Pulpita cronica deschisa granulomatoasa - diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Formaiune polipoasa in continuarea pulpei dentare C. Sangerare si sensibilitate la inteparea in profunzime D. Durere spontana nocturna E. Percuie in ax dureroasa 84. Pulpita cronica deschisa ulceroasa - Diagnostic pozitiv: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Lipsa durerii si apariia ei in anumite circumstane C. Sangerare la inteparea pulpei cu sonda D. Teste de vitalitate negative E. Percuia in ax dureroasa 85. Pulpita cronica inchisa hiperplazica - granulomul intern Palazzi diagnostic pozitiv A. Testele de vitalitate releva sensibilitate sczuta a pulpei B. Examenul diafanoscopic releva modificarea centrului camerei pulpare C. Examenul radiologic este concludent pentru diagnostic D. Durere provocata la rece E. Percuia in ax dureroasa 86. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe seama: A. Modificrilor de culoare a dintelui B. Testelor de vitalitate negative15C. Percuiei in ax negative D. Mirosului fetid E. Insamantarii bacteriene negative 87. Diagnosticul diferenial al necrozi se face cu: A. Gangrena pulpar simpla B. Granulonul intern Palazzi C. Paradontita apicala cronica D. Pulpita cronica deschisa E. Pulpita cronica nchisa propriu-zisa 88. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune prin: A. Carie profunda cu deschiderea camerei pulpare B. Fetiditate C. Dureri la masticaie D. Teste de vitalitate negative E. Examen bacteriologic pozitiv 89. Evoluia si complicaiile necrozei pulpare sunt: A. Necroza poate rmne o perioada in acest stadiu B. Se produce infectarea pulpei necrozate C. Provoac rizaliza D. Duce la fractura dentara E. Apariia chistului radicular 90. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni provenii din: A. Cavitatea bucala B. Chiste de vecintate C. Canal radicular lateral D. Circulaia generala prin anacoreza E. Osul alveolar1691. Funcia formativa sau dentinogenetica consta in a capacitatea pulpei de a produce: A. dentina cuaternara B. dentina primara C. dentina binara D. dentina secundara E. dentina tertiara de iritatie 92. Dentina scleroasa rezulta din : A. dentina secundara B. dentina teriara C. depunere calcica D. dentina cuaternara E. dentina primara 93. Funcia regresiva a pulpei este un proces de: A. regenerare B. iritatie C. mbtrnire D. restructurare E. patogen 94. Valoarea normala a presiunii intrapulpare este de: A. 5 mm Hg B. 10 mm Hg C. 8 mm Hg D. 15mmHg E. 20 mm Hg 95. Cum sunt pereii, duri integrii care acoper pulpa, fata de agenii patogeni: A. permeabili B. penetrabili C. lacunari D. disociai E. impermeabili1796. Meninerea aciditii timp ndelungat are efecte negative asupra structurilor pulpare favoriznd: A. procesele de liza celulara B. frnarea proceselor formatoare de dentina de reacie C. creste permeabilitatea pereilor vasculari D. diapedeza leucocitara E. cresc procesele formatoare de dentina 97. Inflamatia pulpara cuprinde urmtoarele secvene: A. reacia biochimica B. reacia vasculara locala C. formarea infiltratului seros D. formarea infiltratului supurat E. apariia fenomenelor dismetabolice 98. In traumatismele brutale cu fracturi coronare cu deschidera camerei pulpare se produc reacii inflamatorii datorita: A. fracturii dinilor B. luxatiei dinilor C. suprainfectarii cu germeni microbieni D. activrii unor substane cu aciune litica E. lezrii fibrelor si receptorilor nervoi 99. Inflamatia cronica per primam este condiionata de: A. adaptarea pulpei la excitaii de mica intensitate cu aciune ndelungata B. calitatea mediocra a esutului pulpar C. timpul indelungat in care se realizeaz deschiderea camerei pulpare D. activarea unor substane cu aciune litica E. suprainfectarea cu germeni patogeni 100. Inflamatia pulpara apare sub aciunea agenilor microbieni.Modul de aciune al agenilor microbieni poate fi : A. indirect prin exotoxinele microbiene B. direct prin ptrunderea agentului microbian in pulpa dentara C. reducerea funciilor celulare D. distrofii neregulate18E. distribuie de tip reticular101. Cate ore se menine pansamentul cu pulbere de arsen la pluriradiculari, in vederea efecturii amputatiei devitale: A. 24 B. 12 C. 48 D. 72 E. 94102. Metoda biologica de conservare in totalitate a pulpei dentare inflamate este: A. metoda ocalexica B. amputatia vitala C. extirparea vitala D. coafaj indirect E. pulpotomia 103. Metoda de conservare pariala a pulpei vii este: A. coafaj indirect B. coafaj direct C. extirpare vitala D. amputatia vitala E. metoda prin rotaie 104. Metoda de ndeprtare in totalitate a pulpei dentare este:A. pulpectomia vitala B. metoda ocalexica C. pulpotomia vitala D. pulpotomie devitala E. amputatie vitala105. Substanele folosite pentru coafajul direct trebuie sa ndeplineasc mai multe caliti pentru reuita tratamentului si anume:19A. solubilitate in apa si umorile tisulare B. toxicitate tisulara minima C. sa nu coloreze dintele D. stabilitate chimica la pstrarea in soluie E. selectivitate de percepie106. Pastele cu antibiotice folosite curent in coafajul direct sunt: A. pasta Pulpomixin B. pasta Allasion C. pasta Dontisolon D. pasta cu folie de aur E. pasta cu folie de teflon 107. Substane biostimulatoare folosite in coafajul direct: A. Dontisolon B. Folcisteina C. extracte din mugure dentar de maimua D. Reogan E. extract total de ochi 108. Coafajul direct este indicat in urmtoarele situaii: A. dini ce nu ofer accesibilitate B. dini cu carii ocluzale C. deschiderea camerei pulpare maximum 1-1,5 mm D. deschiderea accidentala a camerei E. la molarii de minte 109. Amputatia vitala este metoda chirurgicala prin care se indeparteza pulpa coronara dup anestezie, mentinandu-se pulpa radiculara vie. Este indicata in urmtoarele condiii: A. la copii si adolesceni pe molari si premolari B. la dinii unde este indicat cofajul direct, dar acesta nu poate fi efectuat C. dini mobili parodontotici D. dini cu canale foarte curbe E. molarii persoanelor in vrsta20110. Fazele de tratament ale hiperemiei pulpare sunt urmatorele: A. faza ocalexica B. eliminarea esuturilor alterate C. tratarea plgii dentinare D. protejarea pulpei prin obturaii de baza E. obturarea de durata111. Parodontita apicala acuta hiperemica (abortiva) poate fi indusa de: A. microtraumatisme repetate ce se exercita asupra dintelui.cum ar fi cele induse de aparate ortodontice, cand forele nu sunt bine controlate si dirijate B. traumatisme directe generate in cursul tratamentelor endodontice C. pungi parodontale adnci in cursul tratrii lor cu mee mbibate in substane medicamentoase D. ageni microbieni, cea mai frecvent implicata fiind flora aeroba E. eecuri ale anesteziei 112. Accesul microorganismelor, ce constituie ageni microbieni in etiologia parodontitei apicale acute hiperemice, se poate produce prin: A. canalul radicular B. pungi parodontale C. soluii de continuitate (plaga a mucoasei) D. microtraumatisme E. lucrri protetice defectoase 113. Prima faza a inflamatiei parodontiului apical cuprinde "timpul mut", fr rsunet clinic, in care modificrile sunt: A. biochimice B. mecanice C. chimice D. enzimatice E. fizice 114. Rapiditatea fenomenelor de dinamica vasculara in inflamatiile parodontiului apical este cuprinsa intre:21A. cteva minute si 3-4 ore B.. 3 si 4 zile C. 2 si 3 ore D. 10-20 minute E. cteva sptmni 115. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. pulpita acuta seroasa totala B. pulpita acuta purulenta totala C. pulpita acuta seroasa pariala D. pulpita acuta purulenta totala E. parodontita apicala cronica recidivanta (actualizarea uneia preexistente) 116. Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. modificrile vasculare B. modificrile chimice C. modificrile enzimatice D. durere E. rezorbtie osoasa 117. Daca parodontita apicala acuta difuza este o complicaie a gangrenei pulpare sunt prezente si urmtoarele semne: A. lipsa sangerarii in camera pulpara B. prezenta unei secreii seroase pe canal C. rspunsurile negative la testele de vitalitate D. durere la percuia in ax E. sangerare in camera pulpara 118. Diagnosticul pozitiv al parodontitei apicale acute seroase se pune pe baza urmtoarelor semne: A. durere cu caracter acut B. durere la percuia in ax a dintelui C. tumefierea mucoasei si a tegumentelor D. teste de vitalitate pozitive22E. stare generala nemodificata 119. Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. pulpitele acute B. nevralgiile de trigemen C. foliculita acuta a dinilor inclui D. pulpitele cronice E. caria simpla120. Parodontita apicala acuta purulenta cuprinde in evoluia sa urmtoarele trei stadii: A. stadiul endoosos B. stadiul subperiostal C. stadiul submucos D. stadiul de fistula E. stadiul de granulom periapical121. Semnele clinice ale parodontitei apicale acute purulente sunt variate, in raport cu: A. stadiul de evoluie a inflamatiei B. topografia dintelui si a structurii osoase din zona respectiva C. tipul de reactivitate individuala D. numrul de rdcini ale dintelui E. vrsta pacientului122. Procesul supurativ netratat (parodontita apicala acuta purulenta) poate evolua spre: A. resorbie si vindecare temporara B. fistulizare si vindecare temporara C. complicare cu proces osteomielitic D. cronicizare(in majoritatea cazurilor) E. parodontita apicala acuta hiperemica23123. Prezenta durerii de mica intensitate, estompata, ce apare cu intermitente in parodontitele apicale cronice imbraca trei aspecte: A. durere cu caracter nevralgiform B. durere cu senzaie de uoara egresiune C. durere cu senzaie de oboseala dup masticaie D. durere insuportabila E. durere lancinata 124. Examenul radiologie iniial in parodontitele apicale cronice ne da relaii asupra: A. formei, dimensiunii si structurii leziunii periapicale B. unor tratamente endodontice si aprecierea calitii lor C. unor fracturi radiculare D. unor cai false E. caracterului durerii 125. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de: A. utilizarea intempestiva a substanelor chimice in timpul tratamentului mecanic de canal B. utilizarea arsenicului in scopul devitalizarii pulpare C. obturarea incorecta a canalului D. gangrena pulpara simpla E. caria simpla126. Zona periferica a granulomului periapical poarta si denumirea de: A. zona de stimulare sau de incapsulare (fibroza periferica) B. zona exudativa C. zona de iritatie D. zona de necroza E. zona de vindecare127. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in: A. resturile epiteliale ale lui Mallasez B. mucoasa sinusala C. mucoasa bucala in cazul unor fistule24D. pulpa dintelui E. osul alveolar128. Diagnosticul diferenial in granulomul chistic se face cu: A. granulomul simplu conjunctiv B. granulomul epitelial C. pulpita cronica granulomatoasa D. pulpita seroasa totala E. parodontita apicala acuta seroasa129. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in: A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afeciune pulpara B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentaie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator C. asigurarea unei cai de drenaj pentru soluiile irigante D. realizarea rezectiei apicale E. simpla extirpare a esutului pulpar 130. Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport cu: A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale B. stadiul ei de evoluie C. condiiile topografice locale D. condiiile topografice generale E. starea generala a pacientului131. In parodontitele apicale acute tratamentul medicamentos: A. este un tratament adjuvant B. poate fi administrat pe cale orala sau pe cale locala C. nu este necesar D. este un tratament principal25E. poate fi administrat doar pe cale orala 132. Semnele inflamatiei parodontale care se pot amplifica dup aplicarea antibioticelor pe cale endodontica in tratamentul parodontitelor apicale acute sunt: A. durere B. tumefactie C. congestia mucoasei D. sensibilitate dentara E. alterarea culorii dentare 133. Factorii care condiioneaz intensitatea manifestrilor clinice in depirile apicale sunt: A. starea parodontiului apical inainte de efectuarea obturatiei B. volumul de substana care a depit apexul C. calitatea materialului de obturatie D. topografia loco-regionala E. starea esutului pulpar 134. Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fr sa exacerbam durerile pacientului vom recurge la urmtoarele metode: A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micora vibraia C. anestezia D. premedicatia antibiotica E. folosirea unei turaii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara 135. Care sunt situaiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic: A. obturaii coronare de amalgam B. dini acoperii de coroane C. lucrri protetice cu ancoraj in canal D. corpi strini in canal E. rdcini curbe26136. Extracia dinilor cu parodontita apicala acuta exudativa este indicata in: A. cazurile in care nu se poate face un tratament endodontic corect, din cauze locale sau generale B. cazurile in care dintele nu are valoare protetica sau funcionala C. cazurile care nu rspund la medicatia antibiotica D. imposibilitatea pacientului de a continua tratamentul E. boala grava provocata la distanta de focarul dentar 137. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute hiperemice consecutive inflamatiei pulpare este: A. extracia dintelui sub protecie antibiotica B. extirparea pulpara si pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice C. obturatie de canal in aceeai edina D. obturatie de canal in edina urmtoare E. rezectie apicala 138. Schema tratamentului parodontitelor apicale acute arsenicale forme grave este: A. extracia dintelui B. chiuretarea alveolei pana la esut sntos C. aplicarea de conuri cu antibiotice in alveola D. protejarea alveolei cu o me aplicata superficial E. protejarea alveolei cu o mesa aplicata profund 139. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaz in general aceleai etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificri determinate de: A. lungimea de lucru B. persistenta secreiei pe canal C. existenta unor fistule D. medicatia folosita E. statusul general al pacientului 140. Cauzele persistentei secreiei pe canal sunt:27A. apex larg deschis la copii si adolesceni B. lrgirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic C. mee impinse dincolo de apex D. tratamente endodontice incomplete E. canalele curbe141. Daca secreia este seroasa si moderata se pot aplica urmtoarele metode de tratament: A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice B. cauterizarea chimica sau electrica C. crearea unei fistule artificiale D. rezectia apicala E. extracia dintelui 142. Daca secreia se menine in canal si dup folosirea pansamentelor medicamentoase se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. Dontisolon B. pasta Walkhoff C. ciment zinc oxid eugenol D. endometazona E. ciment fosfat de zinc 143. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secreie abundenta si persistenta pe canal se face prin: A. drenaj endodontic urmat de tratament medicamentos B. obturatie provizorie cu hidroxid de calciu C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. splaturi pe traiectul dinte-fistula E. cauterizare chimica sau electrica144. La nivelul cror dini apar anomalii frecvente de canale? A. incisivii inferiori B. molarul prim superior C. premolarul 2 inferior D. primul si al doilea molar inferior28E. premolarul 1 superior 145. Sistemele de canale sau tipul de configuraie dup Weine sunt?A. canal principal drept pana la apex, se deschide intr-un singur foramen apical B. 2 canale independente plecnd din camera pulpara, se unesc intr-un canal unic inainte de apex si se deschid intr-un singur foramen apical C. 2 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate D. canal unic pornind din camera pulpara care se bifurca in foramene apicale separate E. 3 canale complet separate care se deschid fiecare in foramene apicale separate 146. Aparatele de msura electronice existente pentru uzul stomatologic pot fi clasificate astfel: A. aparate analogice B. aparate audiometrice C. aparete digitale D. aparate de inalta frecventa E. sonda bimetalica Kuralt 147. In prepararea canalelor sunt descrise urmtoarele metode: A. metode manuale B. metode sonice C. metode ultrasonice D. ionoforeza E. meroda cu laser 148. Obturarea de canal in aceiai edina se realizeaz cnd ? A. avem un canal uscat B. pulpite cronice C. pulpite acute purulente, pariale sau totale D. cnd in timpul tratamentului cmpul operator a fost invadat de saliva E. cnd nu putem opri hemoragia149. Cauzele generale ale hemoragiei sunt ? A. hemofilie B. diateze hemoragice C. afeciuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sngelui29D. stri fiziologice congestive: menstruaie E. graviditate 150. Cauzele locale ale hemoragiei sunt: A. lezarea parodontiului marginal B. perforarea podelei camerei pulpare C. cai false radiculare D. extirparea pulpara completa E. traumatizarea parodontiului apical151. Metodele mecanice se bazeaz pe sistemele: A. sistemul giromatic B. canal Master C. canal Finder D. sonicAir E. sisteme ultrasonice 152. In alegerea substanei medicamentoase ne vom orienta dup urmtoarele criterii: A. forma anatomoclinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absena complicaiilor parodontiului marginal C. tipul de reactivitate al pacientului D. metode de preparare ale canalului E. sisteme de canale dup Weine153. Indicaiile antibioticelor sunt urmtoarele: A. coafaj direct sau indirect B. dup extirpri in pulpita purulenta C. in pulpita cronica si in gangrena simpla D. in parodontitele apicale acute hiperemice E. dup splaturi cu soluii antiseptice 154. Indicaiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt urmtoarele: A. gangrena pulpara simpla30B. parodontita apicala cronica C. apexificarea n gangren simpl D. rezorbtii radiculare interne cu si fr perforarea rdcinii E. perforaii produse in urma pregtirii canalului cu dispozitive corono-radiculare cu formarea esutului de granulatie 155. Hidroxidul de calciu constituie antisepticul de electie folosit in tratamentul endodontic al gangrenei pulpare simple si complicate deoarece: A. este un puternic bactericid B. are aciune antitoxica C. dizolva detritusurile organice necrozate si infectate din canale care servesc ca mediu de cultura pentru microflora endodontica D. oprete secreiile persistente din canale care apar in unele cazuri de parodontita apicala cronica printr-un mecanism complex al efectului alcalinizant al ionului OH cu cel tisular de regenerare si remineralizare E. nu are aciune citotoxica si caustica asupra esuturilor vii periapicale 156. Dezavantajele tehnicii de cimentare a unui con unic, calibrat la apex sunt: A. simplitatea si rapiditatea execuiei B. solubilitatea sigilantului in majoritatea cazurilor C. conul nu asigura o sigilare uniforma de unul singur D. neconcordanta dintre calibrul conului si instrumentelor provenite de la diferite firme E. prin forma sa finala de plnie, calibrul canalului lrgit devine intotdeuna mai mare dect al instrumentarului indiferent daca este standardizat sau nu 157. Situaii mai frecvent ntlnite la probarea conului sunt urmtoarele: A. neadaptarea festa la calibrul poriunii apicale a canalului B. imposibilitatea propulsrii conului pe toata lungimea de lucru a canalului C. depirea lungimii de lucru D. discordanta de forma dintre vrful conului si segmentul apical al canalului radicular E. canale cu apex larg deschis 158. Selectarea spreaderului se face de un asemenea calibru care sa-i permit sa ajung de a lungul conului de gutaperca mater pana la o distanta de constricia apicala:31A. 1-2 mm B. 2-3 mm C. 3 mm D. 3-4 mm E. 0,5 mm 159. Avantajele fingerspreaderelor fat de handspreadere sunt: A. confer operatorului o mare sensibilitate tactila B. permite rotirea cu uurina a spreaderului in jurul axului sau propriu in ambele sensuri C. permite ndeprtarea cu uurina din canal D. nu disloca gutaperca E. presiune laterala mare dezvoltata in timpul condensrii gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare160. Alegerea conului de gutaperca principal fata de calibrul celui mai gros instrument de lrgire a canalului, pe toata lungimea de lucru trebuie sa fie A. cu 1 numr mai mare B. cu 2 numere mai mare C. cu 1 numr mai mic D. cu 2 numere mai mic E. cu 3 numere mai mic32161. Pe ce suprafee ale dintelui apare mai des caria dentara? A.meziale B.distale C. ocluzale D. vestibulare E. apicale 162. Caria profund este: A. carie reversibil B. carie ireversibil C. carie care se intinde pana la jonciunea smalt-dentin D. carie ce intereseaza smalul si dentina aproape in totalitate, rmnnd doar un strat de dentina deasupra camerei pulpare E. carie n care se realizeaz comunicarea cu camera pulpar 163. Care sunt tipurile morfologice de carie primar ? A. cariile recidivante B. cariile de pe suprafeele radiculare C. cariile de la nivelul feelor netede D. cariile secundare marginale E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor 164. n ce situaii caria la nivelul smalului are diametrul mai mare la jonciunea smal dentina dect la suprafaa smalului? A. caria radicular B. caria suprafeelor netede C. caria n anuri D. caria pe vrful cuspizilor E. caria de cement165. Leziunea ce se formeaz pe suprafaa radicular denudat cu punct de plecare la jonciunea smal-cement, colornd dentina n brun, mrginit de smal colorat, cu margini neregulate se numete: A.carie senil B. eroziune C. dentinogenez imperfect33D. carie serpiginoas E. tartru 166. Caracteristicile cariei acute sunt: A. frecvent la aduli i vrstnici B. evoluie rapid C. umiditate crescut D. deschisa la culoare E. dentina alterat de consisten dur167. Metodele ce pot fi folosite pentru a detecta o carie n stadiu incipient sunt: A. capacitatea de tamponare a salivei B. palparea C. inspecie D. radiografie E. testri bacteriologice 168. Mucoasele roii, uscate, lucioase indica: A. flux salivar redus B. inflamaie C. sunt asociate riscului crescut de carie D. igiena orala necorespunzatoare E. pacient febril 169. Care din urmtoarele elemente nu stau la baza diagnosticului pozitiv al cariei: A. sensibilitatea la agenii chimici B. durere spontan C. prezenta petelor cretoase i a marmoraiilor D. sensibilitatea dentinei la palpare cu sonda E. teste de vitalitate positive170. Colorarea cariilor radiculare este: A. datorata expunerii suprafeelor radiculare la mediul oral B. asociat cu remineralizarea C. coloraie mai intens, remineralizare mai puternic D. coloraie mai intens, carie evolutiv E. indic prezena de dentin alterata34171. Cavitiile complexe: A. implic doua suprafee ale dintelui B. implica trei sau mai multe suprafee ale dintelui C. implica o suprafa a dintelui D. se refer la adncimea cavitilor E. se refer la ariile anatomice implicate 172. Cavitiile de clasa l rezult n urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaz: A. n toate fosele i fisurile de pe suprafaa ocluzal a molarilor si premolarilor B. n 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor C. suprafaa palatinal a frontalilor maxilari D. suprafeele proximale ale incisivilor i caninilor cu pstarea unghiului incizal E. in 1/3incizala a feelor vestibulare si orale ale dinilor 173. n ce clas sunt incluse cavitile atipice de genul MOD? A. clasa l B. clasa a ll-a C. clasa a V-a D. clasa a Vl-a E. clasa a lll-a 174. Ameloplastia este indicat n: A. n toate fosele i fisurile B. fisura ce nu depete 1/3 din grosimea smalului C. fisura superficial ce se apropie sau intercepteaz o creast (vestibular sau oral) D. la dinii la care nu este anticipat o preparare E. n zonele de contact centric 175. Care este scopul i indicaia procedurii terapeutice numit controlul cariei? A. n caviti profunde B. n caviti orale cu numeroase i extinse procese carioase C. stopatea progresiei cariei cu mpiedicarea afectrii tuturor dinilor D. la dini cu leziune carioas minim E. n caviti punctiforme35176. Avantajele preparrilor multiple sunt: A. reduce numrul vizitelor pacientului la stomatolog B. conduce la ctigare de timp C. necesit un numr redus de instrumente D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte E. scad preul de cost al tratamentului 177. Coafajul indirect este indicat in caviti cu dentin dur si mici zone de dentin alterata, dac: A. dentin alterat ocup o suprafaa punctiforma plasata strict n dreptul coarnelor pulpare B. dini ce au i alte restaurri corecte C. accesibilitate direct D. pacient tnr, sntos E. dentin alterat ocup o suprafa de pn la 2mm diametru 178. Gravarea acid a dentinei se face maxim timp de: A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde 179. Gravarea acida a smalului se face timp de : A. 10 secunde B. 15 secunde C. 20 secunde D. 30 secunde E. 60 secunde 180. Prin demineralizare, porozitatea plgii dentinare crete: A. de la 1% la 13,4% B. de la 1% la 1,9% C. de la 1% la 28,6% D. de la 1% la 6,8% E. de la 2% la 13,4%36181. A. nr. 171 B. nr. 4 C. nr.57 D. nr.258 E. nr. 256Freze cilindro-conice sunt frezele:182. A. nr. B. nr. C. nr. 1 D. nr. 2 E.. nr. 5Care freze sferice au diametrul capului sub 1 mm?183.Un instrument rotativ este format din urmatoarele parti:A. mandren, destinat adaptarii si fixarii ijn piesa de mana B. col (gat) C. lama taietoare D. maner E. cap (parte activa) 184. Frezele sferice (globulare) sunt utilizate pentru: A. bizotarea marginilor de smalt B. atacul primar C. extensia prepararii D. pregatirea retentiei E. indepartarea tesuturilor dure alterate 185. A. nr. 4 B. nr. 3 C. nr. 1 D. nr.2 E. nr. 5 186. A. nr. 56 Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ?Care freze cilindrice au diametrul de minim 1 mm ?37B. nr. 257 C. nr. 258 D. nr. 259 E. nr. 256 187. A. nr. 56 B. nr. 256 C. nr. 57 D. nr. 257 E.. nr. 258 Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm?188. Ce freze au diametrul capului de 1 mm ? A. sferica nr. 1 B. sferica nr. 2 C. cilindrica nr. 57 D. cilindrica nr. 58 E. cilindro-conica nr. 170 189. In formula instrumentelor de mana: A. prima cifra reprezint lungimea lamei in zecimi de mm B. a doua cifra reprezint limea lamei in mm C. a treia cifra reprezint unghiul format de lama cu axul mnerului in sutimi de arc de cerc D. a treia cifra reprezint unghiul format de lama cu axul mnerului in centigrade (cg) E. a patra cifra reprezint unghiul dintre marginea tietoare si axul mnerului exprimat in grade 190. Dalta: A. se folosete pentru planarea smalului si a dentinei B. se folosete pentru clivarea smalului si a dentinei C. marginea tietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte D. acioneaz printr-o micare de apsare E. acioneaz printr-o micare de raclare 191. Frezele sferice se ntrebuineaz la: A. ndeprtarea esuturilor dure alterate B. pregtirea retentiei C. extensia preparatiei D. atacul primar al dintelui38E. toate cele de mai sus 192. Cum se previne exfolierea mucoasei la ndeprtarea rulourilor de vata care adera? A. utilizarea pensei dentare B. lubrefierea mucoasei cu vaselina C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc E. umezirea abundenta cu spray-ul de apa 193. Care freze genereaz comparativ mai multa cldura? A. frezele de otel B. frezele de carbid C. frezele cu cuite helicoidale D. frezele cu cuite drepte E. frezele diamantate 194. In ce situaii rcirea cu aer este ineficienta? A. turaii de 5 000 rot/min B. turaii de 100 000 rot/min C. turaii de 50 000 rot/min D. podeaua cavitii groasa de 3 mm E. podeaua cavitii groasa mai puin de 2 mm 195. In ce condiii rcirea cu apa funcioneaz corect: A. presiune continua B. presiune intermitenta C. debit 100 cmc/min D. debit 150 cmc/min E. debit 200 cmc/min 196. A. 0.5 mm B. 1 mm C. 2 mm D. 3 mm E. 10 mm Diametrul capului aspiratorului chirurgical este de:39197. Metodele ntrebuinate pentru controlul umiditii n cavitatea bucal sunt: A. ejectorul de saliv B. aspiratorul chirurgical C. rulourile D. diga E. matricile circulare 198. A. 0,1 cm B. 0,9 cm C. 1 cm D.. 2 cm E. 5 cm Rulourile de vata au grosimea de:199. Rulourile de vata pot fi meninute in poziie la maxilar cu: A. automatomul B. mtase dentara C. clame Harvard D. pene de lemn E. clame Haller200. Poziia examinatorului de la 'ora 9' este confortabila pentru examinarea: A. fetelor ocluzale ale lateralilor inferiori din dreapta B. fetele ocluzale ale lateralilor inferiori din stnga C. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din dreapta D. fetele vestibulare ale lateralilor inferiori din stnga E. fetele vestibulare ale lateralilor superiori din stnga 201. Dezavantajele folosirii digai sunt: A. produce retractia prtilor moi40B. mpiedica vizibilitatea C. consuma timp D. impiedica conversaia cu pacientul E. poate favoriza contaminarea operatorului prin contiguitate cu posibile infecii din cavitatea bucala202. In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, pe ce adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm 203. La prepararea cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, cand se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si distovestibulare? A. fisura restanta nu este mai adinca de 1/4 din grosimea smalului B. fisura restanta nu este mai adinca de 1/2 din grosimea smalului C. fisura restanta nu este mai adinca de 3/4 din grosimea smalului D. fisura restanta nu este mai adinca de 3/5 din grosimea smalului E. fisura restanta nu este mai adinca de 1/3 din grosimea smalului 204. In cazul preparrii preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori,unghiul de intilnire al obturatiei de amalgam cu pereii poate fi de: A. 60 de grade B. 70 de grade C. 80 de grade D. 90 de grade E. 100 de grade 205. Cu ce freze se realizeaz anurile de retentie in unghiurile axio-orale axiovestibulare ale poriunii verticale ale cavitatiiide clasa a ll-a ? A. freza 33 B. freza n r. C. freza n r. 169 L D. freza nr. 116941E. freza nr. 245 206. La prepararea cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, care este dimensiunea minima ce trebuie pstrata intre marginea cavitii si proiecia marginala a fetei aproximale? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm 207. Cu ce freze se realizeaz anurile de retentie pentru peretele gingival al cavitii de clasa a ll-a? A. freza sferica B. freza nr. 169L C. freza nr. 245 D. freza nr. 1169 E. feza nr. 208. Care este lungimea anurilor de retentie vestibulo-orale create in peretele gingival al cavitii de clasa a ll-a? A. 1 mm B. 2 mm C. 3 mm D. 4 mm E. 5 mm 209. In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe molari, care este dimensiunea minima ce trebuie pstrata intre marginea cavitii si proiecia marginala a fetei aproximate? A. 0,6 mm B. 1,2 mm C. 1,5 mm D. 1,6 mm E. 2 mm 210. Cu ce freze se realizeaz puurile de retentie in peretele gingival al cavitii de clasa a ll-a?42A. freza sferica nr. B. freza nr. 169L C. freza sferica nr. D. freza nr. 245 E. freza sferica nr. 1 211. In cazul preparrii cavitii de clasa l pentru amalgam pe premolarii superiori, care este limea ideala a istmului? A. 0,5 mm B. 1 mm C. 1,5 mm D. 2 mm E. 2,5 mm 212. In cazul preparrii cavitii de clasa l-a pentru amalgam pe premolarii superiori,cind nu se indica ameloplastia pentru includerea fisurilor mezio si disto-vestibulare? A. dac implic un contact centric B. dac nu implic un contact centric C. la pacienii cu risc mic la carie D. cnd adncimea fisurii este mai mic dect 1/3 din grosimea smalului E. toate cele de mai sus 213. La ce distanta trebuie sa se situeze anurile sau puurile de retentie dentinara din peretele gingival al cavitii de clasa a II-a ? A. la limita smalt-dentina B. la 0,1 mm dincolo de limita smalt-dentina C. la 0,2 mm dincolo de limita smalt-dentina D. la 0,3 mm dincolo de limita smalt-dentina E. la 0,5 mm dincolo de limita smal dentina 214. Ce freze se folosesc la prepararea unei caviti de clasa a lll-a pe canin fr retentie in coada de rindunica in vederea obturrii cu amalgam? A. freza sferica nr. B. freza sferica n r. C. freza sferica nr. 1 D. freza sferica nr.2 E. freza sferica nr.443215. Ce freze se folosesc la prepararea unei caviti de clasa a lll-a pe canin pentru realizarea retentiei in coada de rindunica, in vederea obturrii cu amalgam? A. freza sferica nr. B. freza sferica nr. C. freza nr. 245 D. freza nr. 256 E. freza nr. 169L 216. La prepararea cavitilor de clasa I si a ll-a pentru restaurare cu rini compozite: A. smalul trebuie sa fie susinut in intregime de ctre dentina B. bizotarea marginala se face cu freze diamantate C. bizotarea marginala se face freza nr.2 D. nu se bizoteaza E. se bizoteaza cu instrumentar de mana 217. Cu ce freze se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitilor de clasa a V-a pe caninul mandibular? A. freza sferica nr. B. freza sferica nr. C. freza nr. 245 D. freza nr. 33 E. freza nr. 169L 218. Cu ce freza se recomanda exprimarea retentiei in cazul cavitilor de clasa a Vl-a pe dinii laterali? A. freza sferica nr. B. freza nr. 1169 C. freza nr. 245 D. freza nr. 169L E. freza nr. 33 219. La prepararea cavitii de clasa a lll-a in vederea restaurrii cu materiale compozite, nu se accepta o abordare a leziunii dinspre vestibular: A. cnd se inlocuieste o obturatie-veche ce a fost inserata dinpre vestibular B. cnd caria nu a distrus creasta vestibulara C.. in nici o situaie pe dinii malpozitionati D. doar cnd leziunea carioasa e foarte mica44E. in nici una din situaiile de mai sus 220. In prepararea cavitilor de clasa a IV-a convenionale: A. pereii vestibulari si orali sunt paraleli cu axul lung al coroanei B. retentia se face numai pe pereii vestibulari si orali C. pereii formeaz un unghi mai mare de 90 grade cu suprafaa dintelui D. peretele axial este plat (nu urmrete jonciunea smalt-dentina) E. distanta dintre anul de retentie si jonciunea smalt-dentina este de 1 mm 221. Exereza dentinei ramolite: A. se face cu turbina B. se face cu o freza globulara la turatie redusa C. se face cu un excavator D. presupune uniformizarea peretelui pulpar E. presupune indepartarea dentinei infectate 222. Caria dentara este: A. un proces distructiv acut al tesuturilor dure B. cu caracter inflamator C. provoaca necroza si distructia tesuturilor dure D. este urmata de cavitatie coronara si radiculara E. se dezvolta si pe dintii complet inclusi 223. Perturbare formarii matricei organice a smaltului : A. carenta in vitamina A B. carenta in vitamina C C. carenta in vitamina B D.Bolile infectocontagioase E. Oligoelementele 224. Pertubarea mineralizarii matricii smatului: A. carenta in calciu si fosfor B. rolul fluorului C. carenta in vitamina D D. dereglarile hormonale E. carenta de fier45225. Teoriile mecanismelor externe in geneza cariei: A. teoria proteolitica B. teoria chimico-parazitara C. teoria proteolizei-chelatiunii D. teoria glucidolitica E. teoria acido-bazica 226. Teoriile mecanismelor interne in geneza cariei: A. teoria organotropa B. teoria enzimatica C. teoria miodistrofica D. teoria reflexa E. teoria discolagenozei227. La afectarea dintilor tineri prin carii explozive pot contribui urmatorii factori : A. defecte morfologice de structura a tesuturilor dentare B. reactii de remineralizare deficienta C. teren deficient D. lipsa igienei orale E. consum de proteine in exces 228. Formarea tramei organice si aportul de minerale este sub dependenta: A. parathormon B. factor de crestere C. vitamina D D. vitamina K E. calciu229. La nivelul smaltului senescenta produce: A. cresterea permeabilitatii B. tenta dintelui devine mata C. modificari morfologice D. creste elasticitatea tisulara E. dintele devine fragil si casant46230. Imbatranirea pulpei se manifesta prin: A. hidratare B. multiplicarea fibrelor de colagen C. formarea de pulpoliti D. diminuarea celulelor de aparare E. atrofie celulara 231. Xerostomia (oligosialia) apare ca o consecinta a : A. sarcoidoza B. sindrom Sjogren C. diabet zaharat D. depresia E. sarcina 232. Scaderea sistemelor tampon salivar se reflecta in: A. pH-ul local scazut B. pH-ul local crescut C. alterarea florei orale D. dezvoltarea exagerata de bacterii si fungi acidurici E. scaderea numarului de bacterii si fungi acidurici 233. Deficientele imunologice pot fi secundare: A. utilixzarii unor droguri B. neoplasme C. malnutritie D. sarcinii E. cariei47234. Avantajele obturatiilor din aliaje nobile comparativ cu obturatiile din amalgam sunt: a. economia de tesuturi dure dentare la nivelul istmului, datorita rigiditatii metalului; b. imbunatatirea adaptarii marginale, prin brunisarea efectuata la cimentarea incrustatiei; c. refacerea unei morfologii ocluzale functinale optime, d. refacerea perfecta a zonelor de contact interdentar; e. coloreaza tesuturile. 235. Contraindicatiile incrustatiilor: a. pacientii cu indice de carie crecut; b. igiena perfecta; c. leziuni coronare extinse; d. element de agregare in edentatii unidentare; e. la tineri cand exista riscul deschiderii camerei pulpare. 236. Clasificarea incrustatiilor: a. inlay; b. onlay; c. inlay-pinlay; d. inlay-onlay; e. pinlay; 237. Avantajele inlay-urilor / onlay-urilor ceramice sunt: a. estetica deosebita; b. mentinerea sanatatii parodontale; c. rezistenta la uzura; d. adaptarea marginala proasta; e. radioopacitatea.238. Dezavantajele fatetelor vestibulare sunt: a. economie de tesuturi dure dentare; b. sacrificiu de tesuturi dure dentare; c. riscul minim de iritatie pulpara; d. riscul maxim de iritatie pulpara; e. pret de cost ridicat. 239. Avantajele fatetelor vestibulare sunt: a. economie de tesuturi dure dentare; b. sacrificiu de tesuturi dure dentare; c. riscul minim de iritatie pulpara; d. riscul maxim de iritatie pulpara; e. pret de cost acceptabil. 240. Pinlay-urile sunt: a. incrustatii cu crampoane, utilizate ca mijloace suplimentare de retentie;48b. inlay-uri, utilizate ca mijloace suplimentare de retentie; c. onlay-uri, utilizate ca mijloace suplimentare de retentie; d. DCR-uri clasice; e. proteze unidentare; 241. Inlay-urile ceramice ofera trei avantaje distinctive comparativ cu alte tipuri de restauratii: a. sunt inestetice; b. sunt estetice; c. ofera rezistenta structurilor dentare subiacente; d. reprezinta o metoda conservativa; e. reprezinta o metoda invaziva; 242. Cele doua clase de ceramica feldaspatica (dupa Sadoun) pentru inlay-uri sunt: a. traditionala; b. 40% continut in alumina; c. cu continut crescut de leucit; d. 60% continut in alumina; e. 80% continut in alumina; 243. Cele trei clase de ceramica aluminoasa (dupa Sadoun) pentru inlay-uri sunt: a. traditionala; b. 40% continut in alumina; c. cu continut crescut de leucit; d. 65% continut in alumina; e. 85% continut in alumina; 244. Cele doua clase de ceramica sticloasa (dupa Sadoun) pentru inlay-uri sunt: a. Dicor; b. 40% continut in alumina; c. Cerapearl; d. 60% continut in alumina; e. 80% continut in alumina; 245. Care din urmatoarele materiale poate fi folosit pentru amprentare in cazul unei coroane jacket din rasini compozite: a. polieter; b. silicon cu reactie de aditie; c. alginat; d. gips; e. ceara; 246. In cazul coroanei jacket din rasini compozite, pragul circular va avea o grosime de:49a. 0,1 mm; b. 0,5 mm; c. 0,8 mm; d. 1,1 mm; e. 1,2 mm; 247. de: a. 0,1 mm; b. 0,5 mm; c. 0,8 mm; d. 1 mm; e. 1,2 mm; 248. In cazul coroanei jacket din ceramica, pragul circular va avea o grosimeReferitor la relaiile intermaxilare se poate afirma c :a) PIM stabil poate fi reprodus fr probleme prin intermediul restaurrilor protetice ; b) Cnd PIM nu este acceptabil, pentru nregistrarea relaiilor intermaxilare se recurge la determinarea poziiei de postur ; c) Cnd PIM nu este acceptabil, pentru nregistrarea relaiilor intermaxilare se recurge la poziia de referin a mandibulei fa de craniu, RC ; d) RC este constant toat viaa ; e) RC poate fi uneori modificat de unele contacte dento-dentare sau de contracii musculare anormale. 249. La pacienii a cror morfologie ocluzal nregistreaz iniial stopuri ocluzale stabile, dar care n cursul tratamentului protetic vor fi desfiinate temporar n timpul preparrii dinilor pentru elementele de agregare ale unei proteze pariale fixe de amploare, se recomand urmtoarele : a) prepararea seriat a dinilor i conservarea stopurilor ocluzale de pe acetia prin mici ine din acrilat autopolimerizabil sau chei din silicon ; b) efectuarea seriat a elementelor de agregare, ceea ce presupune realizarea lor separat de intermediarii protezei fixe ; c) folosirea unor abloane de ocluzie, dup ce s-a efectuat prepararea dinilor ; d) folosirea unor abloane de ocluzie confecionate naintea preparrii dinilor ; e) restaurri provizorii.250.Poziia de RC poate fi verificat prin determinarea urmtoarelor repere :50a) reperul osos const n stabilirea unei distane convenabile Gnathion-Subnazale, egal cu cea a etajului inferior al feei ; b) reperul muscular const n surprinderea prin palpare a contraciei musculare echilibrate a grupelor de muchi mobilizatori ; c) reperul articular plasarea centric a condililor n fosele mandibulare se verific prin palpare, tiind c ei se afl pe linia ce unete tragusul cu aripa nazal, la aproximativ 13mm de marginea tragusului ; d) reperul dentar ocluzal cu una din cele dou situaii de point centric sau long centric; e) poziia de RC nu poate fi verificat, nregistrat i transferat pe simulatoare ale ATM. 251. Pentru determinarea RC este absolut indispensabil s se obin o relaxare muscular integral, prin urmtoarele ci : a) relaxare mecanic prin deschidere forat, propulsie mandibular maxim, retropulsie mandibular maxim ; b) relaxare muscular prin exerciii, cu ajutorul unor aparate de decondiionare ce permit pierderea reflexelor habituale de nchidere prin suprimarea angrenrii dentare : plac palatin cu platou retroincizal, gutier ocluzal ; c) relaxare muscular prin stimulare electric : Mio-monitorul lui Jankelson, prin excitarea nervului mandibular provoac contracii puternice ale muchilor mobilizatori urmate de relaxare ; d) relaxarea psihologic : pregtirea psihologic a pacientului pentru a-i crete hipertonia muscular local i / sau general ; e) relaxarea farmacologic : utilizarea unor miorelaxante la pacienii ce prezint spasme musculare ; Metodele de poziionare mandibular n RC sunt urmtoarele :252.a) Metoda unimanual : tehnica bilateral i tehnica cu localizatorul centric ; b) Metoda bimanual, n cadrul creia rezultatele cele mai sigure i repetabile pot fi obinute utiliznd tehnica de conducere bimanual a mandibulei descris de Dawson ; c) Metoda mini-planului retroincisiv, ce se poate utiliza doar n situaia n care pacientul are dinii prezeni pe arcade ; d) La metoda mini-planului retroincisiv dezangrenarea se poate realiza cu ajutorul jig-ului anterior imaginat de Lucia, sau jig-ului universal imaginat de Dupas ; e) Metoda poziionrii autoghidate cu cele dou tehnici : separatorul ocluzal i rigla curb progresiv.253. Ocluzia de relaie centric, implicit poziia de relaie centric a mandibulei, poate fi nregistrat clinic la dentat i edentatul parial ( cel care mai prezint perechi de dini antagoniti ce intr n contact ), astfel :51a) b) c) d) e)cu cear special de ocluzie BeautyPink ; cu cear cu adaosuri de pulberi metalice, de exemplu Cuprowax ; cu plcue de cear pe care se aplic past ZOE ; prin realizarea unei chei de ocluzie din ghips superdur, cu priz rapida ; cu alginat. Referitor la nregistrarea grafic a relaiei centrice, se poate afirma c :254. a) b) c) d) e)se poate realiza prin tehnici intraorale ; se poate realiza prin tehnici extraorale ; se poate realiza cu ajutorul unui val de cear ; necesit o plac de nregistrare, care s nu interfereze cu ocluzia ; necesit un ac de nregistrare, fixat perpendicular pe planul de ocluzie. 255. n cursul nregistrrii grafice a relaiei centrice, atunci cnd plcua de nregistrare e fixat la mandibul, se observ:a) pe plcua de nregistrare apare un unghi obtuz cu deschiderea spre cavitatea bucal ; b) poziia de RC corespunde situaiei n care vrful acului de nregistrare se oprete n vrful unghiului respectiv ; c) unghiul obtuz se numete arc gotic sau unghi simfizar d) metoda permite nregistrarea diagramei micrilor limit n plan vertical ; e) metoda permite nregistrarea diagramei micrilor limit n plan orizontal. 256. Poziia de intercuspidare maxim are urmtoarele caracteristici :a) electromiografic se nregistreaz o contracie involuntar maxim a muchilor mobilizatori ai mandibulei ; b) mai poart denumirea de poziie de for ; c) este cea mai frecvent poziie funcional mandibulo-cranian cu contact dento-dentar ; d) n PIM se ncheie majoritatea ciclurilor funcionale prin care se realizeaz incizia i triturarea alimentelor ; e) numrul punctelor de contact stabilite la un momentdat este o particularitate a fiecrui individ i este supus modificrilor morfologice n timp.257.Atunci cnd mandibula alunec din ORC n PIM, putem afirma c :52a) pe lng o anumit conformaie a cuspizilor activi, trebuie s existe i un grad de libertate al micrilor condiliene ; b) astfel, pentru un long centric de 0,5mm, condilii se deplaseaz anterior aproximativ 0,1mm ; c) n cazul unui long centric, exist o libertate de micare a vrfului cuspizilor pe planeul foselor, libertate care poate permite i o alunecare n sens lateral ( wide centric ) ; d) conform triunghiului descris de Spirghi, long centric-ul cu wide centric-ul concur la realizarea point centric-ului ; e) n practic se obinuiete marcarea cu hrtie albastr a contactelor dento-dentare n PIM i cu hrtie roie a celo din ORC. 258. Tendina de a evita un obstacol interpus pe traseul ORC-PIM, are urmtoarele consecine asupra poziiei mandibulei : a) declaneaz contracii musculare reflexe, cu devierea consecutiv a mandibulei b) mai nti apare ocluzia habitual ( de obinuin ) ; c) prin persistena obstacolului apare ocluzia de necesitate ( de convenien ), atunci cnd ADM s-a adaptat la aceast situaie i s-a ajuns la intercuspidare stabil ; d) ocluzia traumatic apare atunci cnd tolerana individual a structurilor ADM a fost depit, i au aprut semne i simptome de DTM ; e) simpla ndeprtare a obstacolului din ocluzia traumatic va determina revenirea automat la PIM iniial ; Tratamentul ocluziei traumatice are urmtoarele obiective :259. a) b) c) d) e)revenirea la raporturile ocluzale iniiale ; obinerea stabilitii ocluzale a la long ; funcionalitate ADM satisfctoare pentru pacient ; eliminarea i mpiedicarea recidivei simptomatologiei DTM ; atunci cnd ocluzia pacientului este stabil ( fie c este vorba de PIM sau OH), ea se nregistreaz i transfer cu ajutorul unor chei de ocluzie din cear, silicon cu reacie de adiie, mas termoplastic, etc. 260. Suprafeele dentare de ghidaj, n cursul micrilor mandibulare sunt reprezentate de :a) versanii ocluzali ai cuspizilor vestibulari maxilari ; b) versanii ocluzali ai cuspizilor palatinali maxilari ; c) inconstant suprafeele palatinale i / sau marginile incizale ale incisivilor i caninilor maxilari ; d) versanii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari ; e) versanii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari.53261.n cursul micrii de lateralitate, pot interveni mai multe tipuri de ghidaj :a) ghidajul canin,apare n 40 % din cazuri ; b) la ghidajul canin poate participa uneori incisivul lateral ; c) la ghidajul de grup, pe lng canin, particip i premolarii i molarii de pe partea nelucrtoare ; d) Slavicek a denumit acest concept ghidaj lateral secvenial cu dominan canin ; e) pe baza nregistrrii poziiei de lateralitate se va programa pe articulator amplitudinea micrii Bennett de pe partea contralateral i unghiul Bennett de pe aceeai parte. Poziia de relaie centric are urmtoarele caracteristici :262.a) e determinat de contactele dento-dentare ale celor dou arcade, i poate fi influenat de tonusul musculaturii mobilizatoare a mandibulei ; b) este constant de-a lungul vieii ; c) este o poziie de referin din care mandibula pleac i revine n principalele micri pe care le efectueaz ; d) este o poziie diagnostic de la care pornete orice analiz ocluzal ; e) este reproductibil, putnd fi nregistrat i transferat pe simulatoare ale ATM ( articulatoare, ocluzoare ).263. Despre tratamentul preprotetic sunt adevrate urmtoarele afirmaii: a. este numit i tratament specific; b. este numit i tratament nespecific; c. cuprinde, printre altele, tratamentul parodontal, tratamentul de echilibrare ocluzal i tratamentul ortodontic; d. cuprinde, printre altele, intervenii chirurgicale asupra mucoasei i osului; e. cuprinde intervenii asupra dinilor stlpi.264. Prepararea dinilor stlpi care nu necesit acoperirea cu microproteze i nici obturaii sau incrustaii se face prin: a. realizarea planurilor de ghidare; b. remodelarea dinilor stlpi prin reducerea convexitilor mezio-distale exagerate; c. remodelarea dinilor stlpi prin reducerea convexitilor vestibulo-orale exagerate ; d. prepararea lcaelor pentru pintenii interni; e. prepararea lcaelor pentru pintenii externi. 265. Acoperirea dinilor stlpi cu microproteze este indicat n urmtoarele situaii:54a. prezena retentivitilor naturale n condiiile unei igiene bune; b. tendina la carii; c. utilizarea sistemelor speciale de meninere; d. lcae ocluzale care nu depesc stratul de smal; e. dini mobili care vor fi solidarizai cu ajutorul microprotezelor lipite ntre ele. 266. Zonele protetice pozitive sunt: a. acele zone ale cmpului protetic care trebuie ocolite de protez sau despovrate de presiuni; b. la maxilar, reprezentate de: papila incisiv, rugile palatine, rafeul median i torusul palatin; c. la mandibul, reprezentate de: mucoasa procesului alveolar n zona lingual i torusul mandibular; d. acele elemente ale cmpului protetic cu care proteza vine n contact intim; e. la maxilar, dinii restani, dinii stlpi, crestele alveolare, bolta palatin i tuberozitile.267. Rafeul median maxilar, atunci cnd se prezint sub forma unei creste ascuite sensibile la palpare, trebuie despovrat prin foliere n grosime de: a. 0,20-0,30 mm; b. 0,30-0,40 mm; c. 0,50-1 mm; d. 0,30-0,40 nm; e. nu trebuie foliat niciodat, deoarece constituie o important zon protetic pozitiv. 268. n cadrul tratamentului proprotetic, intervenii chirurgicale asupra mucoasei sunt necesare n urmtoarele cazuri: a. tuberoziti exagerat de retentive sau procidente; b. fren lingual inserat n apropierea parodoniului marginal, mpiedicnd aplicarea barei linguale; c. hipertrofii i hiperplazii la nivelul versantelor crestelor; d. creste retentive n diferite regiuni, dar mai ales frontal; e. fren labial inserat aproape de muchia crestei frontale, mpiedicnd extinderea eii i favoriznd leziunile de decubit.269. Remodelarea dinilor stlpi cuprinde urmtoarele intervenii: a. reducerea convexitilor vestibulo-orale exagerate; b. reducerea unor retentiviti datorate migrrii orizontale a dinilor stlpi; c. reducerea unor zone care nu interfereaz suficient cu braele croetului; d. remodelarea dinilor laterali cu miloliz; e. remodelarea dinilor laterali abrazai, la care ecuatorul protetic se afl la colet.55270. Proteza scheletat, dei reprezint un tot structural i funcional, se poate diviza, d.p.d.v. didactic, n urmtoarele pri componente: a. conectorii principali (majori); b. conectorii secundari (majori); c. croetele divizate Roach; d. mijloacele de meninere, sprijin i stabilizare; e. eile i dinii artificiali. 271. Bara lingual are urmtoarele dimensiuni: a. 1-3 mm nlime; b. 4-5 mm nlime; c. 1 mm grosime la extremitatea inferioar; d. 1 mm grosime la extremitatea superioar; e. 3 mm grosime la extremitatea superioar. 272. Rolul croetului continuu este de: a. solidarizare a dinilor restani; b. rigidizare a barei linguale i mrire a rezistenei mecanice a protezei; c. rigidizare a plcii palatinale fenestrate i mrire a rezistenei mecanice a protezei; d. meninere indirect a protezelor terminale; e. sprijin parodontal al protezei. 273. Varietatea mare de croete se poate grupa n patru categorii i anume: a. croete circulare, croete Roach, croete Ney, croete speciale; b. croete circulare, croete Ackers, croete Roach, croete speciale; c. croete circulare, croete Ney, croete Bonyhard, contracroete; d. croete circulare, croete Ackers, croete Bonwill, croete speciale; e. croete circulare, croete CLUSTIR, croete RPI, croete speciale.274. Sistemele speciale de meninere, sprijin i stabilizare cuprind: a. croetele circulare; b. croetele speciale; c. sistemele de telescopare; d. sistemele articulate; e. sistemele magnetice.56275. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc o a de protez scheletat sunt urmtoarele: a. adaptarea relativ la esuturile cu care vine n contact; b. adaptarea intim i precis la esuturile cu care vine n contact; c. s aib o bun conductibilitate electric; d. s refac i s menin fizionomia; e. s permit efectuarea cptuirilor, rebazrilor i reparaiilor. 276. Se cunosc urmtoarele tipuri de conectori secundari: a. conectori secundari interdentari; b. conectori secundari proximali; c. conectori secundari ai braelor elastice ale croetelor divizate; d. conectorul secundar de ntrire al croetului unibar; e. conectorul secundar de ntrire al croetului inelar (circular cu 4 brae). 277. n afara forei funcionale de masticaie, asupra protezelor pariale mai acioneaz o serie de alte fore i anume: a. gravitaia, care pune probleme de obicei la mandibul; b. forele date de alimentele lipicioase; c. lipsa de echilibrare ocluzal; d. actele reflexe ca strnutul i tusea; e. forele date de musculatura periferic. 278. Axa de rotaie secundar sau linia fulcrum secundar: a. trece prin vrfurile extremitii libere a braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior; b. este dat de bascularea prin desprinderea extremitii distale a eilor; c. este dat de bascularea prin nfundarea extremitii distale a eilor; d. trece prin pintenii cei mai apropiai de edentaie; e. este dat de bascularea lateral (rotaiile transversale). 279. a. b. c. d. e. Determinarea i nregistrarea relaiei intermaxilare este: O faz clinic ce urmeaz probei scheletului metalic al protezei; Are ca obiectiv transferul i poziionarea modelelor funcionale n ocludator sau articulator; Poziionarea modelelor se face n relaii diagnostice asemntoare cu relaiile funcionale dintre cele dou maxilare; O faz clinic ce precede proba scheletului metalic; Toate variantele de mai sus.57280. Poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de nregistrare a poziiei de IM este indicat: a. n edentaii de clasa a III-a cnd exist destul de muli dini restani; b. n edentaiile de clasa a II-a ntinse; c. prin aceast metod modelele nu pot fi poziionate sigur n IM; d. n edentaiile de clasa a IV-a ntinse; e. n edentaiile de clasa I ntinse.281. a. b. c. d. e.Poziionarea manual a modelelor n IM: Aceast metod este posibil atunci cnd exist cel puin patru uniti de masticaie, repartizate cte dou bilateral; Metoda are aplicabilitate n edentaiile reduse clasa a III-a i a IV-a, cu ocluzie stabil i DVO pstrat; Aceast determinare a RIM nu poate fi realizat n aceeai etap clinic de prob i adaptare a scheletului metalic; Aceast metod poate fi aplicat n orice situaie; Aceast determinare a RIM poate fi realizat n aceeai etap clinic de prob i adaptare a scheletului metalic.282.nregistrare perfect a RIM comport: a. Precizie; b. Cuprinderea tuturor dinilor restani; c. Indentaii puin adnci i care s redea numai faa ocluzal; d. Comoditate pentru pacient; e. O nregistrare de lung durat pentru a putea nregistra toate detaliile.283. a. b. c. d. e.n tehnica nregistrrii cu cear de ocluzie: Ceara se ramolete n ap la 50-55C Ceara se ramolete n ap la temperatura camerei Ceara se ramolete n ap la 30-40C Ceara se ramolete n ap la 50-60C Ceara se ramolete n ap la 60-70C58284. cear: a. b. c. d.n cazul n care se utilizeaz ablonul de ocluzie cu val de ocluzie dinAcesta trebuie s fie mai scurt cu 1-2 mm dect dinii restani; Acesta trebuie s fie mai nalt cu 1-2 mm dect dinii restani; Valul de cear se ramolete uniform pe toat suprafaa cu spatula fierbinte; ntre indentaii i suprafaa modelului antagonist nu trebuie s existe niciun spaiu; e. Modelele se fixeaz n poziia corect cu bee de chibrit.285. a. b. c. d. e.Determinarea funcional a RIM : Poate fi utilizat cnd se trateaz o edentaie de Cl. a II-a; Poate fi utilizat cnd se trateaz o edentaie de Cl. a III-a; Poate fi utilizat cnd se trateaz o edentaie de Cl. a I-a; Poate fiutilizat cnd se trateaz o edentaie de Cl. a IV-a; Nu poate fi utilizat cnd se trateaz o edentaie de Cl. a IV-a.286. a. b. c. d. e.Forele care acioneaz asupra protezelor pariale sunt: Fora de masticaie; Forele date de alimentele lipicioase; Gravitaia; Musculatura periferic; Fore extinseci.287. a. b. c. d. e.Tendinele i deplasrile posibile ale protezelor pariale se fac: n sens vertical; n sens orizontal; n sens rotatoriu; nu se deplaseaz; antero-posterior.288. Adncimea de retenie a croetelor turnate suficient pentru meninere este: a. 0,25 mm pentru croetele turnate circulare; b. 0,75 mm pentru croetele turnate circulare; c. 2,5 mm pentru croetele turnate circulare; d. 0,5 mm pentru croetele turnate divizate; e. 0,75-1mm maxim pentru coetele cu bra elasitc din srm.59289. Mijloacele auxiliare de retenie ale protezelor mobilizabile sunt reprezentate de: a. Retentiviti anatomice; b. Adeziunea dintre mucoas i baza protezei; c. Lustrul perfect al protezei; d. Tonicitatea muscular; e. Asperitile bazei protezei.290. a. b. c. d. e.Meninerea indirect depinde de urmtorii factori: Eficacitatea meninerii indirecte; Eficacitatea meninerii directe; Distana de plasare a elementelor contrabasculante; Situarea axei de basculare; Distana de plasare a elementelor basculante.291. a. b. c. d. e.n meninerea indirect mai intervin cu rol secundar: Adeziunea, tonicitatea muscular, retentiviti anatomice friciunea dintre dinii restani i protez; Mrirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale; Lustrul perfect al protezei; Croete circulare deschise dental; Modelarea fr retentiviti a eilor.292. Diminuarea, chiar evitarea basculrii este posibil prin urmtoarele metode: a. Amprente compresive mai ales la maxilar; b. ei terminale extinse la maxim; c. Conectori principali la maxilar, de lime echivalent cu ntinderea edentaiei; d. Cptuire i rebazare; e. Acoperirea zonelor biostatice reprezentate de tuberoziti i tuberculul piriform.60293. Alegerea materialului si a tehnicii de amprentare preliminara se face in functie de: A. dotarea cabinetului B. dotarea laboratorului C. gradul de instruire a medicului D. duritatea campului protetic E. comfortul pacientului294. Amprenta preliminara cu protezele vechi, utilizeaza ca material de amprentare: A. materiale cu vascozitate lent progresiva B. siliconii C. alginatul D. gipsul E. mase termoplastice295. In tehnica de amprentare mucostatica: A. marginile lingurii vor fi mult scurtate si distantate de zonele ce trebuie protejate de presiuni B. marginile lingurii vor trebui prelungite pana in fundul de sac C. se va aplica un rulou de ceara pe fata externa a lingurii D. se va aplica un rulou de ceara pe faa interna a lingurii E. marginile lingurii vor trebui bine rasucite la nivelul formatiunilor mobile296. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile individuale sunt corecte: A. se confectioneaza pe modelul functional B. nu este necesara adaptarea lor in cavitatea orala C. se confectioneaza numai acrilat D. pot fi confecionate distanat faa de model in anumite zone E. se confectioneaza numai din placa de baza297. Principiile care stau la baza amprentarii in edentatia totala enuntate de Greene sunt: A. sa se determine inaltimea, forma si grosimea marginilor protezei B. sa se obtina o suprafata protetica intinsa la maximum C. sa se asigure transmiterea armonioasa a presiunilor asupra tesuturilor campului protetic D. sa se obtina o suprafata protetica neregulata61E. sa se asigure transmiterea neuniforma, selectiva a presiunilor asupra tesuturilor campului protetic298. Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemackers de amprentare in edentatia totala: A. marginile lingurilor standard utilizate urmaresc creasta milohioidiana B. lingura individuala mandibulara se ingroasa in zona linguala centrala C. lingura individuala maxilara prezinta o nervura in zona Ah D. amprenta preliminara se face cu stents E. amprenta finala se face cu materiale bucoplastice 299. La alegerea materialului de amprentare n edentatia totala sunt valabile urmatoarele reguli: A. Existenta tuberozitatilor retentive impune folosirea unui material elastic B. Mucoasa rezilienta necesita un material cu vscozitate mare C. Mucoasa rezilienta necesita un material cu vscozitate mica D. La cmpul dur se folosesc materiale cu vscozitate mica E. Pentru lingurile individuale directe se poate folosi stents-ul.300. Erorile amprentei cu alginate ce necesita repetarea amprentei sunt A. amprentarea asimetric a cmpului protetic B. apariia unui exudat pe suprafaa amprentei C. neacoperirea cu alginat a tuturor zonelor D lipsuri E. margini subiri balante de material nesusinut301. In cazul tuberozitatilor procidente planul de ocluzie in zona laterala este orientat: A. paralel cu planul Camper B. paralel cu planul Frankfurt C. divergent spre distal fata de planul Camper D. convergent spre distal faa de planul Camper E. divergent spre mezial fata de planul Frankfurt302. Testarea miscarii de basculare a sablonului de ocluzie pe campul protetic se face: A. prin presiuni V O executate pe bordura de ceara B. apasand alternativ pe suprafata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul premolarilor C. prin presiuni O V executate pe bordura de ceara D. prin traciune iin ax ale sablonului E. prin balansarea mandibulei dreapta stanga62303. Pentru determinarea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO) Silverman: A. Recomanda confectionarea unei masti de acrilat care va pastra toate dimensiunile faciale; B. Recomanda confectionarea unui profil din acrilat sau metal care va putea pastra toate dimensiunile faciale; C. Recomanda pastrarea dimensiunii verticale de ocluzie determinata cu vechile proteze mobilizabile correct confectionate; D. Propune tatuarea pe mucoasa fixa in zona frontala, la maxilarul superior si la mandibula, a doua puncte colorate cu tus de China sau cu pulbere de tantal si masurarea distanei dintre ele si poziia de DVO si RC pe care o inregistreaza intr-o fisa. E. Propune inregistrarea DVO inainte de extractia ultimilor dinti si transferul la noile proteze.304. Determinarea curburii vestibulare a bordurii sablonului maxilar la edentatul total are ca scop: A. Refacerea functiei masticatorii B. Refacerea functiei fizionomice C. Refacerea functiei fonetice D. Pozitionarea corecta a incisivilor in sens vertical E. Pozitionarea corecta a incisivilor in sens sagital305. Baza sabloanelor de ocluzie prezinta urmatoarele caracteristici: A. se realizeaza din placa de baza B. rigida C.usor deformabila D. adaptata perfect pe model E. marginile acesteia nu trebuie sa patrunda in fundurile de sac306. Semnele unei supraevaluari a DVO la edentatul total sunt: A. aspect neplacut datorita vizibilitatii exagerate a dintilor B. accentuarea santurilor peri si paralabiale C. "zgomot de castagnete D. vizibilitate redusa a rosului buzelor E. facies crispat63307. Valul de ocluzie al sablonului maxilar la un edentat total trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: A. in regiunea frontala trebuie situat anterior de papila incisiva B. in zona incisivilor sa aiba o latime de 10 mm C. in zona molarilor sa aiba o inaltime de 10 mm D. in regiunea laterala sa fie plasat strict pe creasta E. in zona incisivilor sa aiba o latime de 5-6 mm 308. Tehnica de montare Hanau pleac de la ideea c articularea echilibrat i valoarea funcional a unei proteze toatale depind de armonia ntre cinci factori care alctuiesc quintetul Hanau: a. nclinarea pantei condiliene; b. profunzimea curbei de compensaie a lui Spee; c. nclinarea planului protetic de orientare n raport cu orizontala articulatorului; d. nlimea traiectoriei incisive determinat de plcua incizal a articulatorului; e. nlimea ambrazurilor ocluzale. 309. Tehnica de montare Sears are urmtoarele caracteristici: a. pornete de la ideea c planurile nclinate sunt generatoare de fore orizontale; b. se renun la curbele de ocluzie dar se menin feele ocluzale cuspidate; c. funcia de triturare se realizeaz ca n cazul montrii clasice; d. montarea se face n ocluzor; e. n zona lateral se monteaz uniti echilibrante cu rol de a contabalansa forele orizontale dezechilibrante care apar la miscrile de lateralitate i propulsie.310. Gingia artificial: a. trebuie s nlocuiasc toate pierderile de substan osoas; b. are rolul de a menine formaiunile de la periferia cmpului protetic n poziia lor iniial; c. are rol estetic prin volum, modelaj i culoare; d. trebuie s redea un contur armonios buzelor; e. s menin anurile periorale.311. Culoarea gingiei artificiale: a. nu trebuie s se armonizeze neaprat cea a mucoasei din jur; b. poate fi mai dechis la barbai i mai nchis la femei; c. poate fi mai deschis n jurul coletelor dentare i mai nchis n anurile interadiculare; d. poate fi deosebit folosind acrilate care conin vinioare; e. realizarea n totalitate a bazei din acrilat transparent d un aspect artificial lipsit de via.64312. La controlul exobucal al machetelor, pe modeletrebuie s fie trasate urmtoarele linii de referin: a. linia median; b. linia caninilor; c. curbura sagital; d. linia planului de ocluzie; e. curbura transversal.313. La controlul exobucal al machetelor: a. cei ase frontali trebuie s ocupe spaiul dintre cele dou linii ale caninilor; b. dinii trebuie s relizeze uniti masticatorii de cte trei dini; c. dinii laterali trebuie s nu fie montai pe tuberozitate sau tuberculul piriform; d. dinii laterali trebuie s fie montai pe mijlocul crestei; e. direcia curburii sagitale s fie paralel cu cu curbura crestei maxilare. 314. Bazele din cear ale machetelor trebuie s respecte limitele funcionale ale cmpului protetic: a. s intre pn n fundurile de sac ale modelelor funcionale; b. s acopere 1/3 anterioare ale tuberculului piriform; c. s cuprind anurile pterigomaxilare i restul zonei de nchidere marginal distal; d. versantele vestibulare ale machetelor s fie modelate concav; e. versantul lingual al machetei protezei mandibulare s fie modelat convex. 315. La examinarea endooral a machetelor de cear, cnd pacientul este examinat cu gura ntredeschis trebuie luate n considerare urmtoarele aspecte: a. linia median interincisiv superioar trebuie s se suprapun pe planul mediosagital al feei; b. limea celor 6 frontali superiori s se incadreze ntre cele dou comisuri bucale; c. curbura vestibular s fie simetric; d. curbura incizal s fie aproximativ paralel cu marginea liber a buzei superioare; e. faa ocluzal a dinilor superiori nu trebuie s atrne.65316. Frush i Fisher, care au fcut o serie de studii privitoare la dentogenie recomand urmtoarele: a. anomaliile n poziionarea dinilor nu trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade; b. diastemele i tremele realizeaz de cele mai multe ori un aspect neplcut i mpieteaz asupra rezistenei mecanice a protezei; c. poziia forma i culoare incisivului centreal domin fizionomia, lateralul ntotdeauna mascheaz ns expresia centralului; d. nclecarea lateralului peste central confer un aspect de feminitate. e. curbura incizal este concav la femei i convex la brbai. 317. La controlul endooral al machetelor protezelor totale, dac dimensiunea vertical de ocluzie (DVO) este mrit: a. aspectul feei este crispat; b. aspectul feei este mbtrnit; c. roul buzelor este diminuat; d. dinii sunt prea vizibili; e. anurile peribucale sunt accentuate. 318. Factorii locali care ar putea contribui la apariia unei stomatite protetice includ: a. autocurirea care diminu att prin acoperirea cmpului protetic ct i prin scderea fluxului salivar, datorit atrofiei glandelor salivare; b. scderea temperaturii locale sub protez; c. microporozitile acrilatului care ofer condiii optime de dezvoltare a germenilor; d. imperfeciuni de execuie a protezei; e. igiena necorespunztoare a piesei protetice. 319. Eroziunile pot aprea n orice zon de la marginea protezei totale ns au mai frecvent urmtoarele localizri: a. n dreptul frenurilor i bridelor nedegajate; b. n dreptul liniei milohioidiene; c. n dreptul crestei zigomato-alveolare; d. la zona Ah datorit gravrii exagerate; e. la nivelul tuberculului piriform datorit gravrii exagerate.66320. a. b. c. d. e. 321. a. b. c. d. e. 322. a. b. c. d. e. 323. a. b. c. d. e. 324. a. b. c. d. e.Mucoasa masticatorie se gsete pe: Gingie Faa dorsal a limbii Faa ventral a limbii Palatul moale Palatul dur Lizozimul este: O polipeptid bazic sulfurat O polipeptid acid sulfurat Un azotat cu molecul mic Un azotat cu molecul mare O enzim mucopolizaharidic Herpesul catamenial apare n: Tulburri umorale Dup vaccinuri Intervenii chirurgicale Intoxicaii Ciclul menstrual Celulele Tzanck sunt caracteristice n: Hemangiom Granulom piogen Pojar Scarlatin Pemfigus vulgaris Granulomul piogen are culoarea: Albastr Roie Albastr i se roete la presiune Roie i se albstrete la presiune Roie i se albete la presiune325. Diagnosticul diferenial al garanulomului periferic cu celule gigante se face cu : a. Lichen plan b. Pemfigus vulgar c. Lupus eritematos d. Granulomul piogen e. Gingivita cu celule plasmatice67326. a. b. c. d. e. 327. a. b. c. d. e. 328. a. b. c. d. e. 329. a. b. c. d. e. 330. a. b. c. d. e. 331. a. b. c. d. e. 332.Diagnosticul diferenial al cheilitei angulare se face cu: Candidoza hiperplazic Dermatoza perioral Candidoza mucocutanat Lichen plan eroziv Lupus eritematos discoid Afeciunile infecioase generale bacteriene specifice sunt: Rujeola Rubeola Sifilis TBC HIV Submucoasa mucoasei de mrginire conine: Papile gustative Glande sebacee Fibre elastice Glande salivare minore Aglomerri de esut limfoid pH-ul salivei parotidiene este: 6,85-6,90 6-7 6,8-7,5 7,9 7,3 Tratamentul profilactic al leziunilor herpetice secundare const n: Reechilibrare hidroelectrolitic Repaus Antitermice Splturi bucale cu soluii antiseptice Aplicarea unui strat de crem-ecran Hemangiomul face parte din categoria: Leziuni intravasculare focale Leziuni de dezvoltare Leziuni reactive Neoplasme Afeciuni cu etiologie necunoscutGranulomul piogen poate fi: a. Nodular68b. c. d. e. 333. a. b. c. d. e. 334. a. b. c. d. e. 335. a. b. c. d. e. 336. a. b. c. d. e. 337. a. b. c. d. e.Boselat Pediculat Cu baz larg de implantare Plat Granulomul piogen afecteaz mai frecvent: Copiii Adulii tineri Vrstnicii Femeile Brbaii Philtrum se termin n jos cu: anul labiomentonier anul labiogenian tuberculul impar tuberculul piriform tubrculul labial Mucoasa de pe faa intern a buzelor are: Epiteliu gros Epiteliu subire Epiteliu keratinizat Epiteliu nekeratinizat Lamina proprie subire Sistemul de autoprotecie constituit de betalizine este un component: Normal de secreie a glandei parotide Normal de secreie a glandei submaxilare Normal de secreie a glandelor salivare mici Al serului sanguin Normal n fluidul anului gingival Caracteristic veziculei este: Coninut purulent Se transform n ulceraie Acumulare de fluid n esut Peste 5 mm Sub 5 mm338.Histopatologic glosita median romboidal prezint a. ngroare epitelial69b. c. d. e. 339. a. b. c. d. e. 340. a. b. c. d. e. 341. a. b. c. d. e. 342. a. b. c. d. e. 343. a. b. c. d. e.Atrofie epitelial Hiperplazia papilelor Atrofia papilelor Infiltrat de limfocite si neutrofile n pemfigoid cicatriceal oral sunt afectate: Mucoasa alveolar Palatul Mucoasa jugal Limba Planeul bucal Granulomul piogen este o reacie fa de: Sarcin Pubertate Diabet Stimuli Traume Sindromul Plummer-Vincent se ntlnete n: Deficiena de vitamina B Anemia pernicioas Anemia feripriv Burning mouth syndrom Scarlatin n lichenul plan forma buloas leziunile tegumentare sunt: Bule mici Papule mici Violacee Poligonale Cu vrful plat Buza superioar este desprit de obraz prin: anul labiomentonier anul labiogenian tuberculul impar tuberculul piriform tuberculul labial344.Funcia de protecie a mucoasei orale este asigurat prin: a. Supleea epiteliului70b. c. d. e. 345. a. b. c. d. e. 346. a. b. c. d. e.Keratinizarea zonelor superficiale Numrul crescut al fibrelor din zonele profunde Potenial crescut de remaniere epitelial Integritatea mucoasei Varicele sublinguale apar: La natere n prima copilrie La pubertate La adultul tnr La adultul vrstnic n pemfigoid cicatriceal extraoral sunt afectate: Conjunctiva Laringele Mucoasa genital Esofagul Tegumentele347. n hemangiomul congenital i malformaiile congenitale leziunile sunt mai frecvent localizate la nivelu: a. Palatului b. Gingiei fixe c. Buzelor d. Limbii e. Mucoasei jugale 348. a. b. c. d. e. 349. a. b. c. d. e. Diagnosticul diferenial al granulomului piogen se face cu: Granulomul periferic cu celule gigante Glosita rombic median Eritroplazia Gingivita cu celule plasmatice Fibromul periferic Candidoza acut poate fi: Pseudomembranoas Atrofic Hiperplazic Localizat Familial350.Buza inferioar este desprit de regiunea mentonier prin: a. anul labiomentonier71b. c. d. e. 351. a. b. c. d. e. 352. a. b. c. d. e. 353. a. b. c. d. e. 354. a. b. c. d. e. 355. a. b. c. d. e.anul labiogenian tuberculul impar tuberculul piriform tuberculul labial Aciunea fagocitar la nivelul cavitii orale se refer la: Funcia de digestie parenteral Funcia de lubrefiere i insalivaie Funcia de resorbie Funcia emunctorial Capacitatea de aprare a mucoasei orale Histopatologic n pemfigiod cicatriceal apare: Despicare suprabazal Despicare subbazal Acantoliz Modificri epiteliale degenerative Separare clar la nivelul membranei bazale Tratamentul granulomului piogen const n: Sclerozri Corticoterapie Excizie chirurgical ndeprtarea factorilor etiologici Vitaminoterapie Candidoza cronic poate fi: Pseudomembranoas Atrofic Hiperplazic Localizat Familial Pars glabra se refer la: O afeciune veziculo-buloas O afeciune viral O afeciune contagioas Roul buzelor Limb356.Papula este: a. Cu suprafa mic72b. c. d. e. 357. a. b. c. d. e. 358. a. b. c. d. e. 359. a. b. c. d. e. 360. a. b. c. d. e. 361. a. b. c. d. e.Cu suprafa mare Circumscris Moale Tare Virusul herpes simplex tip I determin: Gingivo-stomatite herpetice primare Herpes oral secundar Varicela Zona zoster Infeci herpetice ale degetelor Pemfigus vulgaris este caracterizat prin: Formarea de bule intraepiteliale Formarea de macule Formarea de papule Pierderea conexiunii intercelulare Acantoliz Diagnosticul diferenial al pemfigoid cicatriceal se face cu: Lichen plan Pemfigus vulgar Lupus eritematos Alergia de contact Gingivita cu celule plasmatice Clinic granulomul periferic cu celule gigante apare la nivelul: Palatului Gingiei Buzei inferioare Limbii Mucoasei jugale n Burning mouth syndrom semnele sunt: Arsur Durere Alterarea gustului Limb sabural Xerostomie362.n stomatita nicotinic la nivelul mucoasei apar: a. Reacie de tip eritematos73b. c. d. e. 363. a. b. c. d. e. 364. a. b. c. d. e. 365. a. b. c. d. e.Creterea keratinizrii Opacifierea mucoasei Pete roii Pete roii nconjurate de un halou alb Candidoza mucocutanat poate fi: Pseudomembranoas Atrofic Hiperplazic Localizat Familial Obrajii sunt alctuii din: Piele Bula lui Bichat Strat muscular Submucoasa Mucoasa Papula are configuraia: Ascuit Rotund Boselat Reliefat Plat366. n gingivostomatilele herpetice primare simptomatologia general se instaleaz: a. naintea erupiei herpetice b. Dup erupia herpetic c. n timpul erupiei herpetice d. La cteva zile pn la 2 sptmni dup erupia herpetic e. La cteva zile pn la 3 sptmni dup erupia herpetic 367. a. b. c. d. e. Aspectul radiografic de fagure de miere apare n: Granulomul piogen Granulomul periferic cu celule gigante Eritroplazie Burning mouth syndrom Hemangiom368.Aspectul radiografic sub form de cup apare n: a. Granulomul piogen74b. c. d. e. 369. a. b. c. d. e.Granulomul periferic cu celule gigante Eritroplazie Burning mouth syndrom Hemangiom Deficiena de vitamina B are ca agent etiologic: Alcoolismul Fumatul Diete neadecvate Malnutriie Tulburri gastrointestinale75370.Factorul etiologic determinant al bolii parodontale este reprezentat dea) bacteriile saprofite ale santului gingival; b) tartrul dentar; c) factorii iatrogeni de microiritatie cronica; d) placa bacteriana e) factorii sistemici371.Placa bacterian:a) reprezint un ecosistem nestructurat de microorganisme; b) reprezint principalul factor favorizant al bolii parodontale; c) conine leucocite, macrofage, ap, nu i celule epiteliale; d) poate fi situat supra i subgingival. e) e format din resturile alimentare accumulate pe dini372.Placa bacteriana este factorul etiologic determinant al :a) gingivitei descuamative; b) traumei ocluzale parodontale; c) parodontitei cronice; d) gingivitei de plac e) niciuneia.373.Care dintre urmtoarele enunuri cu privire la placa bacterian esteadevrat?76a) n sntate parodontal exist o cantitate bine reprezentat de plac supragingival i cantiti reduse de plac subgingival; b) n gingivit exist plac supra i subgingival; c) n gingivite predomin bacteriile Gram (-) anaerobe, de tipul Aggreggatibacter Actinomycetemcomitans; d) n parodontita cronic, placa bacterian poate lipsi dar ntotdeauna exist tartru supra i subgingival. e)n parodontitele agresive nu exist plac bacterian.374.Adncimea santului gingival este in medie :a) 2 mm b) 1,5 mm c) 1 mm d) 1,8 mm e) 1,2 mm375.Factorii predispozani locali ai bolii parodontale sunt:a) tartrul, placa bacterian, materia alb, resturile alimentare b) placa bacterian, tartrul; c) coloraiile, tartrul, procesele carioase proximale, placa bacterian; d) tratamentele stomatologice incorecte, tartrul, procesele carioase; e) consistena sczut a alimentelor, coloraiile tabagice, placa bacterian, malocluziile.376.Factorii predispozani funcionali ai bolii parodontale sunt:a) respiraia oral;77b) consistena alimentelor c) diabetul zaharat decompensat; d) hidantoina e) niciun rspuns nu este corect.377.Zonele de elecie n care se depune placa bacterian sunt reprezentate de: a) feele proximale, 1/3 incizal/ocluzal a dinilor; b) cele 2/3 incizale/ocluzale ale feelor libere, anuri, fose i fosete;c) procese carioase, restaurri morfofuncionale incorecte; d) feele libere ale lateralilor e) toate rspunsurile sunt corecte.378.Tartrul:a) este o plac mineralizat; b) provine din mineralizarea resturilor alimentare c) este unul dintre factorii determinani ai bolii parodontale; d) cel supragingival se ndeprteaz cu ajutorul chiuretelor Gracey; e) toate rspunsurile sunt corecte.379.Rezistena local a gazdei este asigurat de urmtoarele mecanisme istructuri, mai puin: a) prezena unui esut epitelial intact i sntos;78b) lipsa de cheratinizare a epiteliului oral; c) aciunea antibacterian i de autocurire a salivei; d) fluidul sulcular e) aciunea de autocurire a muchilor masticatori i ai limbii.380.Din punct de vedere histologic,epiteliul sulcular estea) cheratinizat; b) necheratinizat; c) stratificat d) papilar; e) nici una din cele enumerate.381.Examinarea parodoniului i propune s determine: a) dac parodoniul pacientului este sntos sau bolnav; b) activitatea i extinderea afectrii tisulare,c) evaluarea factorilor de risc; d) caracteristicile bolii; e) prezena factorilor sistemici382. aspecte:n parodontita cronic, prezena bolii se poate manifesta prin urmtoarelea) culoare roz-coral;79b) contur ascuit, n cazul dinilor frontali; c) textura de coaja de portocala tears sau chiar pierdut; d) deplasarea inseriei epitelial n sens apical e) niciuna din cele enumerate383.Sondajul parodontal se execut n : a) 3 puncte/dinte; b) 4 puncte/dinte c) 5 puncte/dinte d) 6 puncte/dinte; e) 8 puncte/dinte.384.Sonda parodontal:a) se inser ntr-un unghi de 45 fa de axul radicular, innd vrful sondei n contact cu dintele; b) se inser paralel cu axul dintelui; c) are gradaiile colorate d) este gradat i cu vrful bine definit, ascuit; e) poate fi doar manual.385.Sondajul parodontal permite evaluarea urmtorilor parametri, mai puin:a) distrucia osoas; b) adncimea pungilor80c) prezena subgingival a tartrului; d) vitalitatea dinilor parodontotici; e) afectarea furcaiei. Mobilitatea dentar este crescut n urmtoarele cazuri:386.a) inflamaia parodoniului b. alveoliz; c) prezena traumei ocluzale; d) n cod 1 CPITN; e) n cod CPITN 2 Setul minim de chiurete Gracey conine urmtoarele chiurete: a) 5/6, 7/8, 9/10, 11/12; b) 5/6, 7/8, 9/10, 15/16 c) 5/6, 7/8, 11/12, 13/14; d) 1/2, 5/6, 11/12, 13/14; e) 1/2, 3/4, 5/6, 7/8.387.388.Urmtoarele aspecte pot fi determinate doar prin evaluare radiografic, cuexcepia: a) integritatea laminei dura crestale; b) prezena depozitelor de tartru; c) prezena pungilor parodontale; d) prezena mobilitii dentare e) cantitatea i tipul distruciei alveolare.389.Ce se nelege prin adncime de sondaj?81a) distana dintre JSC i epiteliul joncional; b) distana dintre marginea gingival liber i JSC; c) distana dintre marginea gingival liber i epiteliul joncional; d) distana dintre JSC i creasta osoas. e)distana dintre JSC i marginea gingival retractat390.Dac adncimea de sondaj = 7 mm iar retracia gingival = 4 mm, nivelulataamentului epitelial este egal cu: a) 3 mm; b) 4 mm c) 11 mm; d) 9 mm; e) nu poate fi calculat. Indicele de igien OHI:391.a) a demonstrat c severitatea bolii parodontale este corelat cu diferenele rasiale, geografice i demografice; b) prezint 2 componente: componenta plac i componenta tartru; c) se noteaz n funcie de distribuia depozitelor de pe feele examinate d)se noteaz cu valorile 1, 2 sau 3; e) a fost descris n anul 1995 de ctre Greene.392.Interpretai codul 2 al indicelui gingival Le i Silness:a) gingie inflamat , hemoragie spontan; b) exist placa vizibil;82c) exist tartru d) gingie inflamat, hemoragie la sondaj; e) placa se situeaz n cele 2/3 cervicale ale dinilor.393.Sonda CPITN: a) reprezint prima sonda electronic; b) are urmtoarele gradaii: 3,5-6,5-9,5-12,5 (mm); c) prezint segmentul 3,5-5,5 colorat iar vrful este bine definit, ascuit; d) prezint n vrf o bilu cu diametrul de 0,5 mm.e) niciuna din cele enumerate Indicele CPITN pornete de la 3 indicatori:394.a) gingivoragie, procese carioase, vrst; b) plac bacterian, mobilitate, gingivoragie; c) gingivoragie, prezena tartrului, prezena pungilor parodontale; d) prezena tartrului, prezena factorilor sistemici, gingivoragia. e)gingivoragie, retracie gingival, mobilitate395.Codul 3 CPITN se caracterizeaz prin:a) pungi parodontale = 4-5 mm; b) poriunea colorat a sondei rmne complet vizibil; c) poriunea colorat a sondei este parial vizibil; d) raspunsurile a) i c) sunt corecte. e) niciun rspuns nu este correct396.Ce tratament se indic n cod 1 CPITN?83a) SRP i educarea igienei orale; b) periaj i educarea igienei orale; c) ndeprtarea tuturor factorilor de microiritaie cronic i educarea igienei orale; d) detartaj supragingival i periaj e) niciun fel de tratament.397.Avantajele CPITN sunt urmtoarele, cu excepia:a) exactitate n aprecierea adncimii de sondaj; b) rapiditate n diagnosticul gravitii bolii; c) precizarea complexitii tratamentului care trebuie instituit; d) identificarea pacienilor cu probleme grave parodontale, pacieni care vor fi rechemai n vederea unui examen parodontal minuios. e) niciunul din cele enumerate Indicele de plac Silness i Le: a) indic prezena plcii prin colorare cu revelatori de plac; b) prezint 5 coduri de severitate (04); c) indic prezena plcii prin raclare cu sonda a suprafeelor vestibulare a dinilor dinspre cervical spre incizal/ocluzal; d) codul 2 al acestui indice reprezint plac invizibil prin inspecie dar care poate fi evideniat cu ajutorul sondei, prin raclare. e) niciunul din cele enumerate398.399.Din categoria parodontitelor ca manifestri ale bolilor sistemice face parte:a) Abcesul parodontal b) Gingivita din timpul sarcinii84c) Parodontita din boli hematologice d) Parodontita ulcero-necrotic e) Parodontita agresiv Din punct de vedere al clasificrii bolii parodontale, forma generalizat de400.boal este specific urmtoarei categorii: a) Parodontite n legtur cu leziuni endodontice b) Parodontite agresive c) Gingivite d) Boli parodontale necrozante e) Traumei ocluzale parodontale401.Parodontitele cronice pot mbrca urmtoarele forme clinice:a) Modificri ale mucoasei crestelor alveolare edentate b) Localizate c) Generalizate d) Abcese parodontale e) Leziuni combinate endo-parodontale402. clinice:Gingivitele ca i afeciuni ale parodoniului cuprind urmtoarele entitia) Gingivita neindus de plac b) Abcesul gingival c) Gingivita ulcero-necrotic d) Factori locali de natur dentar care facilitez retenia de plac e) Gingivita de plac85403.Modificrile i deformrile nnscute sau dobndite ale parodoniului serefer la: a) Gingivitele neinduse de plac b) Gingivitele de plac c) Parodontitele ca manifestri ale unor tulburri genetice d) Interrelaii muco-gingivale e) Leziuni mixte endo-parodontale Diagnosticul diferenial ntre gingivit i parodontit se face pe baza:404.a) Nivelului marginii gingivale libere b) Gradului de inflamaie gingival c) Nivelul de ataament clinic d) Prezenei factorilor sistemici e) Caracterul localizat sau generalizat al afeciunii405.Retracia gingival generalizat este consecina:a) Obturaiilor de amalgam debordante ce determin inflamarea papilei interdentare b) Scderii inflamaiei gingivale dup terapia iniial parodontal c) Factorilor de risc ai bolii parodontale d) Fumatului) e) Acumulrii de plac bacterian n exces la pacienii cu un indice procentual de plac crescut406.Indicele procentual de gingivoragie se calculeaz n felul urmtor:86a) Numrul total de site-uri sngernde mprit la numrul total de site-uri, nmulit cu 100 b) Numrul total de site-uri cu plac bacterian mprit la numrul total de siteuri sngernde, nmulit cu 100 c) 100% din numrul de site-uri sngernde de la o arcad supra numrul total de site-uri sangernde d) Numrul total de site-uri mulit cu numrul total de site-uri sngernde mprit la 100 e) Niciunul din cele enumerate Urmtoarea afirmaie este adevrat:407.a) Indicele gingival se calculeaz n funcie de adncimea de sondaj a fiecrui dinte b) Indicele gingival se calculeaz la nivelul a 6 dini specifici. c) Valoarea 2 pentru IG reprezint gingie inflamat, cu hemoragie spontan d) IG Le i Silness reprezint o valoare medie calculat n funcie de IG al fiecrui dinte n parte e) Evaluarea IG pentru fiecare dinte n parte ine cont caracterul spontan al gingivoragiei i de cantitatea de plac bacterian408.Indicele CPITN utilizeaza urmatorii indicatori:a) hemoragia gingivala; b) prezenta tartrului; c) prezenta pungilor; d) toate cele enumerate. e) niciunul din cele enumerate409.Cod CPITN 1 inseamna:87a) absenta oricarui simptom, gingie sanatoasa; b) gingivoragie spontan i provocat c) gingivoragie prezenta la sondaj desi gingia este aparent sanatoasa; d) prezenta factorilor locali de microiritatie cronica; e) prezenta tartrului subgingival.410.Cod CPITN 4 inseamna:a) prezenta pungilor de 4-5 mm; b) prezenta pungilor mai mari de 6 mm; c) prezena pungilor parodontale d) retractie mai mare de 7 mm; e) afectarea furcatiei.411.Tratamentul recomandat in cazul codului CPITN 2 si 3 este:a) educarea igienei bucale; b) scaling si root-planing; c) indepartarea tuturor factorilor de microiritatie cronica; d) toate cele enumerate. e) Niciunul din cele enumerate412.Calcularea indicelui CPITN:a) Presupune mprirea cavitii bucale n 4 cadrane i atribuirea unui cod pentru fiecare cadran b) n funcie de starea parodoniului exist un numr de 6 coduri, de la 0 la 5, atribuit n funcie de simptomatologie c) Cod 1 reprezint adncime de sondaj de pn n 3,5mm i gingivoragie provocat d) Niciuna din afirmaiile de mai sus nu sunt corecte e) Toate afirmaiile de mai sus sunt corecte88413.Care din afirmaiile urmtoare este fals:a) Valoare medie 1,8 pentru indicele gingival reprezint o form medie de gingivit b) Cod 3 pentru indicele CPITN se atribuie la o adncime de sondaj de 4-5 mm c) Adncimea de sondaj se msoar de la jonciune smal-cement pn la nivelul ataamentului epitelial d) Retracia gingival reprezint diferena de la marginea gingival liber pn la jonciune smal-cement e) Orice pung de 6 mm este o pung parodontal414.Adncimea de sondaj:a) Se determin cu ajutorul periotestului b) Se exprim n mm i reprezint distana de la nivelul de ataament clinic pn la JSC c) Reprezint distana de la marginea gingival liber i nivelul ataament clinic d) Reprezint distana de la marginea gingival liber i JSC e) Niciuna din afirmaii nu este adevrat415.Marcai afirmaia adevrat:a) Mobilitatea dentar este direct dependent de indicele procentual de plac i gingivoragie b) Mobilitatea dentar epinde de implantarea dintelui c) Gradul I de mobilitate reprezint o mobilitate a dintelui n sens vestibulo-oral d) Afectarea furcaiei gradul III apare ca urmare a mobilitii dintelui gradul III e) Mobilitatea dentar se exprim n patru grade, numerotate cu cifre romane de la I la IV416.Se intelege prin trauma ocluzala:89a. totalitatea fortelor generate de contactele nefiziologice din timpul masticatiei; b. leziunea degenerativa datorita fortelor ocluzale ce depasesc capacitatea de adaptare a tesuturilor parodontale; c. existenta unor parafunctii cu efect nociv asupra parodontiului; d. existenta unor circumstante care reduc numarul dintilor pe care se exercita fortele ocluzale. e) afectarea ligamentuli parodontal417.Trauma ocluzala are ca rezultat:a.-distructia parodontiului de sustinere b) mobilizarea dintilor; b.- aparitia pungilor parodontale infraalveolare ; c.- disfunctia temporo-mandibulara; d.- aparitia dezechilibrului ocluzo-articular.418.Indicai secvena corect de tratament parodontal:a) Evaluare, reevaluare, terapie iniial, terapie de meninere, terapie corectoare b) Evaluare, terapie iniial, reevaluare, terapie corectoare, terapie de meninere c) Terapie iniial, evaluare, terapie corectoare, reeevaluare, terapie de meninere d) Terapie corectoare, terapie de meninere, evaluare, terapie iniial, reevaluare e) Terapie iniial i de meninere.419.Terapia iniial reprezint:90a) O manevr terapeutic parodontal ce are drept scop corectarea distruciilor din boala parodontal b) Instilarea de soluii antiseptice (CHX 0.2%) i geluri pe baz de CHX n anurile gingivale c) Prima manevr parodontal profilactic la care este supus pacientul parodontopat dup examinare. d) Etapa terapeutic ce are drept scop controlul tuturor factorilor etiologici. e) Toate cele enumerate. Terapia iniial:420.a) Debuteaz cu un tratament ortodontic preliminar, de ndat ce pacientul s-a prezentat la specialistul parodontolog b) Presupune cunoaterea unor noiuni legate de celelalte specialiti stomatologice (protetic, cariologie, endodonie, etc.) pentru executarea aleatorie a unor manevre terapeutice specifice acestora solicitate de ctre pacientul parodontopat c) Se aplic doar n cazul pacienilor parodontopai ce prezint defecte osoase verticale cu o adncime de cel puin 4mm d) Are drept scop controlul a ct mai muli factori etiologici naintea fazei de terapie corectoare i de meninere e) Toate cele enumerate421.Prima manevr terapeutic din cadrul terapiei iniiale se refer la:a) Rezolvarea urgenelor de factur parodontal sau a celorlalte urgene stomatologice b) SRP pe jumtate din cavitatea bucal (1 arcad) c) SRP n toat cavitatea bucal d) Controlul factorilor sistemici care pot contraindica terapia parodontal e) Evaluare sau reevaluare parodontal, n funcie de necesiti91422.Punga parodontala se formeaza prin :a.hipertrofia marginii gingival in sens coronar; b.retractia marginii gingivale ; c.migrarea insertiei epiteliale in sens apical; d.egresia dintelui. e. niciuna din cele enumerate423.Punga de 6 mm adancime si cu epiteliul jonctional localizat coronar fatade JSC este: a. pung falsa; b. pung adevrat b. pung supraalveolara; c. pung parodontala; d. afectare a furcatiei. e. . niciuna din cele enumerate O tnr de 18 ani cu igiena bucala buna prezinta urme mici de tartru424.supragingival, modificari minore de culoare a gingiei, absenta edemului,prezenta aspectului de coaja de portocala. Sondajul releva existenta pungilor de 5-8 mm la nivelul incisivilor si primilor molari superiori si inferiori. Diagnosticul probabil este: a.-gingivita de placa; b.-parodontita cronica; c.-parodontita agresiva; d.-parodontita acuta ulceronecrotica. e. niciuna din cele enumerate92425.In etiologia bolii parodontale, obturatiile debordante actioneaza ca:a.-iritanti mecanici; b.-zone retentive pentru placa; c.-suprafete supraconturate; d.-spine iritative ale gingiei proximale e. toate cele enumerate426.Care din urmatorii factori pot produce parodontita in absenta bacteriilor:a.-diabetul; b.-sarcina; c. pubertatea d.-trauma ocluzala parodontala; e.-niciunul.427.In general, gingivoragia din boala parodontala este data de :a.-folosirea unei perii de dinti prea aspre; b.-pierderea severa a atasamentului epitelial; c.-deficienta severa de vitamina C; d.-colonizarea dintilor de catre microorganisme. e. toate cele enumerate93428. intre :Pierderea atasamentului epitelial este determinata prin masurarea distanteia.-marginea gingivala si JSC; b.-marginea gingivala si fundul pungii; c.-JSC si fundul pungii; d.- marginea gingivala si insertia epiteliala. e. niciunul din cele enumerate429.Controlul placii la nivelul unei furcatii se face cu:a.-matase dentara; b.-stimulatoare; c.-periute interdentare; d.-irigatii bucale. e. toate cele enumerate430.Dupa terapia activa,controlul pacientului se face:a.-la 3 luni; b.-la 6 luni; c.-anual; d.-la diferite intervale, in functie de reactivitatea tisulara, dexteritatea pacientului in mentinerea controlului placii si motivatia lui. e. niciunul din cele enumerate94431.Modificarile histologice din gingivita de placa sunt caracterizate prin:a.-pierderea digitatiilor epiteliale si distructia membranei bazale; b.-infiltrat inflamator in care predomina neutrofilele si mastocitele; c.-distructia fibrelor gingivale si infiltrat inflamator de celule plasmatice,limfocite si neutrofile; d. distrucia epiteliului joncional e.-niciuna din cele de mai sus.432.Celulele care predomina in fluidul gingival sunt:a.-plasmocite; b.-macrofage; c.-limfocite; d.-polimorfonucleare. e. histiocite433.Care din urmatoarele afectiuni pot cauza defecte gingival care necesitagingivoplastie pentru eliminarea defectului: a.-lichen plan eroziv; b.-gingivita descuamativa; c.-gingivostomatita acuta herpetica; d.-ANUG. e. toate cele enumerate In care afeciune se recomand antibioterapia pe cale generala:434.a.-gingivita descuamativa; b.-parodontita adultului; c.-ANUG; d. abcesul gingival e.-niciuna.95435.In etiologia bolii parodontale, obturatiile debordante actioneaza ca:a.-iritanti mecanici; b.-zone retentive pentru placa; c.-suprafete supraconturate; d.-spine iritative ale gingiei proximale. e. toate cele enumerate436.Obturatiile debordante trebuiesc corectate deoarece:a.-retentioneaza resturile alimentare; b.-produc dizarmonii ocluzale; c.-produc iritatii mecanice; d.-impiedica controlul placii. e. toate cele enumerate437.Indicatia majora a imobilizarilor in terapia parodontala o constituie:a.-imobilizarea dintilor foarte mobili pentru confortul pacientului; b.-eliminarea traumei ocluzale; c.-redirectionarea fortelor ocluzale spre osul de suport; d.-reducerea ischemiei gingival care rezulta din fortele axiale asupra vaselor ligamentului parodontal. e. niciuna din cele enumerate438.Tratamentul ANUG incepe cu:a.-vitaminoterapie; b.detartraj; c.-spalaturi bucale cu apa oxigenata 30 la sut@; d.-cauterizari chimice. e. toate cele enumerate96439.Semnele clinice ale inflamatiei gingivale implica modificari ale:a)conturului gingival b)culorii gingiei c)resorbtia osoasa d)consistenta gingiei e) toate cele enumerate440.Indicele de sngerare papilar ( PBI ) este cotat cu :a) Gradul 1 n caz de sngerare care umple ntreg spaiul interdentar b) Gradul 3 n caz de sngerare care umple ntreg spaiul interdentar c) Gradul 2 n caz de sngerri punctiforme multiple sau pe o arie interdentar redus d) Gradul 4 n caz de sngerare punctiform, izolat, unic e) Niciuna din cele enumerate441.Indicele gingival ( GI ) este cotat cu : lucioas, sngerare la sondarea) Gradul 3 cnd exist inflamaie medie : gingie congestionat, edemaiat, b) Gradul 1 cnd exist inflamaie uoar : discret modificare de culoare, discret edem, tendin de sngerare spontan c) Gradul 3 cnd exist inflamaie sever : discret modificare de culoare, ulceraii, tendin de sngerare spontan d) Gradul 2 cnd exist inflamaie medie : gingie congestionat, edemaiat, lucioas, sngerare la sondare e) Niciunul din cele enumerate97442.Prezena plcii sau a tartrului n treimea coronar cervical, nedepindtreimea medie este notat dup indicele de igien oral ( OHI ) cu : a) Grad 2 b) Grad 3 c) Grad 1 d) Grad 4 e) Niciunul din cele enumerate443.Indicele de igien oral : a) Are 2 componente : de plac ( DI-S ) i de tartru ( TI-S ) b) Nu prezint i o variant simplificat c) Varianta OHI-S evalueaz prezena plcii bacteriene pe 10 suprafee prestabilite d) Varianta OHI-S evalueaz prezena plcii bacteriene pe feele linguale ale dinilor 3.6 i 4.6 e) Niciunul din cele enumerate444.Indicele de plac ( PII Silness & Le ) : cu sonda parodontala) Evalueaz greutatea stratului de plac dentar ce se acumuleaz prin raclare b) Este cotat cu gradul 1 cnd placa nu este vizibil cu ochiul liber, ci doar prin raclare cu vrful sondei parodontale c) Este cotat cu gradul 3 cnd placa este prezent n strat gros ce acoper anul gingival, marginea gingival liber pn la suprafaa dentar d) Este cotat cu gradul 2 cnd placa este prezent n strat gros ce acoper anul gingival, marginea gingival liber pn la suprafaa dentar e) Nici o afirmaie nu este adevrat98445. Care sunt metodele preconizate de OMS pentru prevenirea cariei dentare? A. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala si locala, igiena alimentara, igiena buco-dentara B. sigilarea santurilor si fosetelor, fluorizarea generala, educatia sanitara C. fluorizarea locala, sigilarea santurilor si fosetelor, restaurarea preventiva cu rasini D. igiena alimentara, vaccinarea, igiena buco-dentara E. educatia sanitara, detartrajul, periajul professional.446. Cantitatea cea mai mare de fluor eliberata de rasinile de sigilare se realizeaza in urmatorul interval de: A. primele 48 de ore B. primele 24 de ore C. primele 72 de ore D. primele 36 de ore E. primele12 de ore. 447. Concentratia cea mai frecvent folosita a agentului demineralizant (H3PO4) este de: A. 40 % B. 50% C. 47% D. 37% E. 20% 448. Debutul cariilor ocluzale din santuri si fosete are loc la nivelul: A. pantelor cuspidiene; B. bazei santurilor ocluzale; C. orificiului si peretilor verticali ai santurilor ; D. peretilor vestibulari ai santurilor; E. peretilor orali ai santurilor. 449. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii permanenti este: A. 15 secunde; B. 120 secunde; C. 60 secunde; D. 100 secunde; E. 45 secunde.450. Timpul de actiune al agentului demineralizant pentru dintii temporari este:99A. 30 secunde; B. 60 secunde; C. 120 secunde; D. 90 secunde; E. 150 secunde.451. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la dintii temporari este: A. 2-3 ani; B. 3-4 ani; C. 4-5 ani; D. 5-6 ani; E. 6 ani.452. Varsta optima indicata pentru efectuarea sigilarilor la molarii de 12 ani si premolari este: A. 9-10 ani; B. 10-11 ani; C. 11-12 ani; D. 11-13 ani; E. 12-14 ani.453. Efectele sigilantilor sunt: A. favorizeaza aparitia marmoratiilor ocluzale; B. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene; C. ofera o protectie minima fata de caria dentara, D. elibereaza ionii de calciu; E. opresc evolutia in profunzime a unui proces carios deja initiat.454. In tehnica sigilarii nu se executa urmatorii timpi operatori: A. controlul relatiilor ocluzale; B. spalarea si uscarea; C. extensia preventiva. D. izolarea; E. verificarea sigilarii.455. La care din urmtoarele materiale folosite pentru sigilare, retenia sigilrii este mai slab: A. Delton100B. Concise White Sealant C. Helioseal D. Fuji Ionomer Type III E. Visio-Seal. 456. La indivizii cu carioactivitate sczut, care prezint suprafee ocluzale cu anuri largi, coala Scandinav recomand: A. Sigilare B. Sigilare lrgit C. Expectativ D. Aplicaii de lacuri fluorate E. Nici una dintre acestea. 457. Obturaiile preventive cu rini tip B se realizeaz: A. cnd leziunea a ajuns la jonciunea smal-dentin B. cnd leziunea de carie a progresat n dentin sar este nc mic C. cnd leiunea are o extindere mare n dentin D. n cazul eecului unei sigilri E. n cazul contraindicaiei odontotomiei profilactice. 458. Obturaiile preventive cu rini tip C sunt indicate: A. cnd leziunea are o extindere mai mare n dentin B. cnd leziunea a deschis camera pulpar C. cnd eziunea a traversat jonciunea smalt-dentin D. n cazul eecului unei obturaii preventive cu rini tip A E. n cazul contraindicaiilor sigilrii. 459. n cazul obturaiei preventive cu rini tip 3: A. sigilantul trebuie s se aplice imediat dup introducerea compozitului B. sigilantul trebuie s se aplice imediat dup fotopolimerizarea compozitului C. sigilantul se aplic dup ce peste compozit a fost aplicat agentul de legtur D. nu se aplic sigilant E. sigilantul se aplic strict peste compozit. 460. O sigilare efectuat corect dureaz: A. ase luni B. civa ani. C. aproximativ un an D. pn la atriia dinilor E. variabil n funcie de materialul utilizat.101461. Dezavantajele odontomiei profilactice sunt: A. se intervine pe dinti sanatosi; B. se trateaza cariile denatre; C. este o metoda foarte scumpa de tratament; D. este o tehnica non-invaziva; E. necesita mai multe sedinte.462. Cimenturile ionomere de sticla sunt indicate ca sigilanti: A. In santurile greu accesibile B. In santurile n form de I C. In santurile accesibile pe cel putin 100 mm D. In santurile inaccesibile sondei E. Nici un rspuns nu este corect.463. Controalele periodice dupa sigilari cu rasini compozite: A. sunt necesare odata la 6 luni B. sunt necesare odata la 3 luni C. verifica inchiderea etansa, clinic, prin examen cu sonda dentara D. verifica inchiderea etansa numai prin inspecie E. verifica inchiderea etansa folosind fuxina bazica 0,25%.464. Calitatile unui material de sigilare (dupa Bratu) sunt: A. biocompatibilitate B. aderenta buna la suprafetele negravate C. priza rapida in conditiile cavitatii bucale D. nu necesita calitai fizionomice E. fluiditate465. Enameloplastia se recomanda in cazul: A. suprafetelor ocluzale cu santuri adanci B. suprafetelor ocluzale cu santuri in forma de"Y" C. santurilor adanci si inguste D. sanurilor care prezinta modificari de culoare E. cariilor superficiale466. n mod clasic timpul de demineralizare in cazul folosirii rasinilor compozite pentru sigilari este de: A. 60 secunde pentru dintii permanenti B. 120 secunde pentru dintii permanenti102C. 60 secunde pentru dintii temporari D. 120 secunde pentru dinii temporari E. nu necesita demineralizare467. Materialul de sigilare romanesc denumit SIGILAR are urmatoarele proprietati: A. timp de lucru si de priza foarte mare B. adeziune slaba C. rezistenta D vascozitate E. hidrofilie redusa.468. Metodele de prevenire a cariei dentare sunt: A. fluorizarea generala si locala B. obturatii cu galss-ionomeri C. sigilarea santurilor si fosetelor D. igiena alimentaiei E. igiena buco-dentara469. Tehnica sigilarii cu ciment glass-ionomer cuprinde urmatoarele etape: A. curatirea suprafetei dentare B. izolare C. demineralizare D. aplicarea materialului E. aplicarea unui lac protector.470. Zonele cele mai vulnerabile la aparitia proceselor carioase sunt: A. fata meziala B. fata distala C. la colet D. sanurile ocluzale E. fosetele ocluzale471. Proprietatile"Sigilar"-ului sunt: A. adeziune buna B. rezistenta C. contractie mare la polimerizare D. biocompatibilitate E. capacitate de etansare.103472. Tehnica sigilarii presupune urmatoarele faze importante: A. curatirea suprafetelor dentare B. aplicarea obturatiei de baza C. pregatirea dintelui D. aplicarea sigilantului E. prepararea cavitatii.473. Dupa Garcia Godoy, avantajele obturatiilor preventive cu glass ionomeri sunt: A. rezistenta crescuta la fortele masticatorii; B. adeziune excelenta la smalt si dentina; C. aplicare in doi timpi; D. posibila aciune cariostatica prin eliberare de fluor; E. stimularea neodentinogenezei. 474. Dezavantajele folosirii sigilantilor pe baza de cimenturi ionomere de sticla autoplimerizabile: A. timp de priza scurt; B. sensibilitate in mediul umed; C. finisare slaba din cauza rugozitatii superficiale; D. aplicare greoaie; E. rezistenta medie in zonele supuse direct solicitarii masticatorii.475. Simonsen clasifica obturatiile preventive cu rasina in functie de extinderea si adancimea procesului carios astfel: A. tipul A, cand leziunea de carie a progresat in dentina; B. tipul B, cand leziunea de carie a progresat in dentina dar este inca mica; C. tipul D, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina; D. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in smal; E. tipul C, cand leziunea are o extindere mai mare in dentina.476. Indicatia majora a sigilarii o constituie: A. santurile si fosetele molarilor; B. santurile si fosetele premolarilor; C. santuri si fosete in forma de "U"; D. sanuri si fosete aberante; E. santuri si fosete neretentive.477. La controlul clinic al sigilarii, sunt posibile urmatoarele situatii: A. sigilarea este intacta se controleaza cu radiografii bite-wing; B. sigilantul este pierdut in totalitate se repeta sigilarea; C. sigilarea este partial pierduta se completeaza cu un nou sigilant;104D. sigilarea are microneadaptari se repeta sigilarea; E. sigilarea are microneadaptari se controleaza cu radiografii bitewing.478. Materialele folosite pentru sigilare au urmatoarele efecte importante: A. umplu in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta; B. usureaza manoperele de curatire a santurilor si fosetelor; C. blocheaza locusul preferat al Streptococului mutans si al altor microorganisme cariogene; D. prezinta o rezistena mecanica crescuta la forele masticatorii; E. expansiune termica crescuta.479. Perioadele potrivite pentru sigilare(dupa Simonsen): A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari; B. varsta de 10-12 ani pentru molarii permanenti; C. varsta de 11-13 ani pentru molarii doi permanenti; D. varsta de 6-7 ani pentru molarii primi permaneni; E. varsta de 11-13 ani pentru premolari. 480. Tehnica odontomiei profilactice este utila in urmatoarele cazuri: A. copii cu policarii; B. imposibilitatea efectuarii unor controale periodice; C. copii indemni de carii; D. copii handicapai; E. dinti temporari. 481. Sigilarea santurilor si fosetelor are urmatoarele caracteristici: A. impiedica progresia cariei B. suprafetele de smalt demineralizate anterior si sigilate, sunt mai rezistente la atacul acid ulterior decat smaltul sanatos. C. interfata smalt-rasina creaza o bariera de protectie impotriva colonizarii microorganismelor D. maturarea smalului continua E. nu permit trecerea in santul ocluzal a substratului nutritiv.482. Actiunea materialelor de sigilare consta in: A. blocheaza"locusul"preferat al streptococului mutans; B. blocheaz eliberarea locala de fluor; C. umple in mod mecanic fosetele si santurile adanci cu o rasina acido-rezistenta ; D. manoperele de curatire a santurilor si fosetelor nu mai sunt necesare; E. penetranta redusa.105483. Eficienta redusa a materialelor de sigilare activate de ultraviolete se datoreaza: A. inconstantei fasciculului provenit de la sursa de raze UV; B. polimerizarea necorespunzatoare a benzilor de material patrunse in spatiile create prin demineralizarea smaltului; C. radicalilor liberi care inactiveaza benzoil-metil-eterul; D. deficientelor de tehnica propriu-zisa a sigilantilor; E. incapacitatii luminii UV de a penetra in profunzimea zonelor de smalt demineralizate. 484. Prevalenta si incidenta crescuta a cariei ocluzale se datoreza urmatorilor factori: A. capacitatii de retinere a microorganismelor si alimentelor in fosetele sau santurile adanci ca intr-o nisa retentiva; B. concentratiei mai mici a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal; C. orientarii prismelor de smalt la nivelul santurilor; D. imposibilitatii realizarii unei curatiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat; E. concentratiei mai mari a fluorului in smaltul ocluzal decat in cel proximal. 485. Sigilarea este indicata la: A. pacienti carioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans; B. pacienti care consuma zilnic cantitati mari de dulciuri; C. carii ocluzale superficiale; D. pacienti cu handicap fizic sau psihic care nu isi pot efectua igiena bucala; E. numai pe suprafetele ocluzale ale molarilor de 6 ani. 486. Avantajele enameloplastiei sunt: A. impiedica patrunderea profunda a sigilantului; B. permite patrunderea profunda a sigilantului; C. creste rezistenta la uzura a materialului aplicat; D. asigura o adapatre deficitara la smalt; E. asigura o adaptare mai buna la smalt. 487. Succesul sigilarii depinde de: A. rigurozitatea cu care practicantul respecta tehnica de lucru; B. rigurozitatea cu care practicantul respecta instructiunile firmei producatoare; C. varsta copilului; D. profunzimea procesului carios; E. marimea suprafetei ocluzale.488. Care din afirmaiile urmtoare despre rinile de sigilare care elibereaz fluor sunt corecte: A. Sunt rini schimbtoare de ioni B. Eliberarea ionilor de fluor se face printr-un mecanism de difuziune/substituire106C. Cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz n prima sptmn dup aplicare D. n cazul desprinderii materialului de sigilare suprafaa de smal rmne rezistent la carie E. Nu exist variaii ale cantitii de fluor eliberate n funcie de tipul de material utilizat. 489. n cazul sigilrii cu rini compozite, agentul demineralizant sub form de soluie se aplic: A. Prin frecarea suprafeei de smal B. Prin atingerea suprafeei de smal C. Strict pe suprafaa care va fi acoperit cu materialul de sigilare D. Pe o suprafa mai mare dect cea care va fi acoperit cu materialul de sigilare E. Cu pensula, miniburei, bulete mici de vat sau aplicator furnizat de productor. 490. Obturaiile preventive cu rini tip A se realizeaz: A. cnd leziunea de carie n an i foset este minim B. cnd leziunea de carie n an i foset este cantonat numai n smal C. att pe suprafee ocluzale ct i pe cele proximale ale molarilor D. cnd exist dubii n privina existenei cariei E. cnd leziunea a traversat jonciunea amelo-dentinar. 491. Timpul bucal al deglutitiei se termina prin: A. miscari ale limbii in regiunea faringiana B. miscari ale limbii in regiunea laringiana C. trecerea bolului in laringe D. oprirea bolului in cavitatea bucala E. patrunderea bolului in esofag. 492. Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este: A. imobil B. temporar C. absolut D. relativ E. permanent.493. in producerea unor anomalii dentomaxilare isi pot da concursul unele ticuri. Pot fi adevarate urmatoarele afirmatii: A. deprinderea unor copii de a musca buza inferioara poate duce la modificari de ax ale incisivilor107B. in muscarea buzei inferioare forta este aplicata de contractia muschilor coboratori ai mandibulei C. pentru ticul de muscare a buzei superioare sensul deplasarii dentare si al tulburarilor de ocluzie consecutive este, desigur, acelasi D. la copiii care strang ambele buze si le aplica pe dini se poate instala o ocluzie adanca E. Rheinwald si Becker admit obiceiul unor copii de a retruda mandibula in timpul mirarii.494. Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin: A. reducerea suprafetei de contact ocluzal; B. amploarea miscarilor masticatorii; C. reeducarea functiei masticatorii; D. introducerea unei alimentatii rationale; E. corectarea anomaliilor dento-maxilare. 495. In interpozitia cu succiune intensa are loc o scadere a: A. presiunii intraorale; B. presiunii exoorale; C. presiunii intraorale si exoorale; D. presiunii muschilor ridicatori ai mandibulei; E. presiunii orbicularului intern superior. 496. Electromiografia este o metoda care apreciaza: A. functia musculara dupa potentialele de actiune; B. fortele de la nivelul arcadelor dentare; C. modificari de pozitie ale organelor in componenta carora intra muschii; D. modificari de forma si dimensiuni ale organelor pe care le insera muschii; E. fortele de presiune exercitate pe fetele vestibulare sau orale ale dintilor. 497. In cadrul functiei fonatorii tulburarile de ritm cuprind: A. dislalia; B. sigmatismul; C. rotacismul; D. rinolalia; E. tahilalia.498. In mod normal in deglutitia de tip"adult": A. limba are o pozitie posterioara; B. varful limbii este asezat la nivelul sau imediat sub nivelul planului incisivilor inferiori;108C. arcadele sunt in contact; D. limba vine in contact cu incisivii superiori; E. limba vine in conatct cu treimea ocluzala a suprafetelor orale a dintilor laterali.499. Factorii principali care determina retrognatia mandibulei sunt: A. cauze congenitale; B. alimentatia artificiala; C. obiceiurile vicioase; D. respiratia orala; E. interpozitia limbii intre arcadele dentare. 500. Partea statica a comportamentului muscular se refera la: A. tonusul de repaus; B. tonusul de efort; C. tonusul de postura; D. tonusul de repaus si de postura; E. variantele a,b,c sunt corecte.501. Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt; A. perioada prenatala:schita functionala; B. perioada primei dentitii neabrazate care cere o presiune functionala maxima; C. perioada primei dentitii abrazate; D. a II-a dentitie neabrazata; E. a II-a dentitie abrazata care cere o presiune functionala minima.502. Terapia cu aparate functionale se bazeaza pe: A. declansarea in mod reflex a contractiilor musculare; B. inhibarea contractiilor grupelor musculare hipertone; C. normalizarea functiilor perturbate; D. volum redus care nu incomodeaza actiunea limbii; E. rezultate stabile postterapeutice.503. Anomaliile care influenteaza in mod special respiratia sunt: A. ingustarea maxilarului superior; B. retropozitia mandibulei; C. ocluzia adanca acoperita; D. ocluzia deschisa; E. prognatie mandibulara. 504. Inconvenientele alimentatiei artificiale constau in special in: A. copilul evita sa faca miscari de propulsie; B. ingestia de aer (aerofagie); C. creste secretia salivara;109D. absenta stimulilor functionali; E. influente de ordin general. 505. Interpozitia cu succiune intensa se caracterizeaza prin: A. nu exista decat teoretic; B. este modalitatea principala de producere a interpozitiilor; C. apar contractii ritmice ale musculaturii labiale in jurul elementului interpus; D. fortele declansate de aceste miscari sunt minime; E. scaderea pronuntata a presiunii intraorale. 506. Al patrulea timp al deglutiiei, dup unii autori, const n: A. relaxarea sfincterului cardial; B. trecerea bolului alimentar n stomac; C. contracia sfinterului piloric; D. declanarea secreiei gastrice; E. inhibarea secreiei salivare. 507. Alimentele de consisten crescut ofer cele mai bune condiii pentru: A. efectuarea unor micri masticatorii susinute; B. creterea secreiei salivare; C. creterea secreiei gastrice; D. scderea secreiei salivare; E. efectuarea unor micri masticatorii lente. 508. Dup Costa, stereotipurile dinamice de masticaie sunt: A. stereotipul dinamic masticator toctor; B. stereotipul dinamic masticator frector; C. stereotipul dinamic masticator intermediar; D. stereotipul dinamic masticator masseterin; E. stereotipul dinamic masticator pterigoidian. 509. Dup Korkhaus, retrognaia mandibular se poate datora: A. unei lipse de nchidere a fantei labiale n repaus; B. unor cauze congenitale; C. unei proeminene anterioare a arcadei superioare; D. unei alptri artificiale; E. unor obiceiuri vicioase. 510. Echilibrarea tonusului muscular se realizeaz n practic prin: A. reducerea tonusului muscular al unei grupe; B. mrirea tonusului muscular al altei grupe; C. efectuarea ritmic a unor exerciii de gimnastic muscular;110D. micorarea masei musculare prin metode chirurgicale; E. reinserii musculare.511. Electromiografia: A. este o metod care apreciaz funcia muscular dup potenialele de aciune; B. este o metod care apreciaz funcia muscular dup pragul de sensibilitate muscular; C. se realizeaz n perioadele de repaus muscular; D. se realizeaz n perioadele de aciune a muchiului; E. potenialele de aciune se materializeaz prin apariia unui platou izoelectric. 512. n timpul deglutiiei de tip adult, micarea dorsumului limbii: A. onduleaz ctre anterior; B. onduleaz ctre posterior; C. este asemntoare peristaltismului; D. separ cavitatea bucal de cea nazal; E. face contact cu peretele posterior al faringelui. 513. Influena muchilor aparatului dento-maxilar asupra oaselor maxilare se realizeaz prin urmtoarele modaliti: A. prin aplicarea direct a presiunilor musculare pe suprafeele osoase; B. prin intermediul inseriilor osoase; C. prin aplicarea direct a forelor musculare; D. prin poziia pe care o ocup n contextul aparatului dento-maxilar; E. prin intermediul sistemului dentar (aplicare indirect a forelor musculare). 514. Interpunerea cu mucare a buzei inferioare poate produce: A. nclinarea palatinal a dinilor superiori; B. nclinarea vestibular a dinilor inferiori; C. nclinarea vestibular a dinilor superiori; D. nclinarea oral a dinilor inferiori; E. vestibularizarea dinilor superiori i inferiori. 515. Reflexul masticator iniial: A. este tactilogustavokinestezic; B. este tactilokinestezic; C. este caracterizat prin micri de sugere; D. este caracterizat prin secreie salivar; E. este precedat de schie de micri masticatorii pentru alimentele pstoase, concomitent cu erupia dinilor.111516. Timpii deglutiiei sunt urmtorii, cu excepia: A. timpul bucal; B. timpul faringian; C. timpul epiglotic; D. timpul esofagian; E. timpul gastric. 517. Tonicitatea buzelor se apreciaz: A. n funcie de rezistena pe care o opune la deget; B. n funcie de rezistena pe care o opune la dou degete; C. n funcie de rezistena pe care o opune la police; D. n funcie de rezistena pe care o opune la aplicarea palmei; E. n funcie de rezistena pe care o opune la tracionarea cu oglinda.518. Alimentarea artificiala a sugarului prezinta unele inconveniente A. copilul executa miscari de retropulsie B. ingestia unei cavitati de aer(aerofagie) C. cresterea secretiei salivare D. absenta stimulilor functionali de propulsie a mandibulei E. prezenta deformatiei rahitice a maxilarelor.519. Intensitatea fortei masticatorii ca factori predispozanti pentru producerea anomaliilor dentomaxilare intervin prin mai multe cai: A. musculatura masticatorie si oasele maxilare sunt dezvoltate mai putin B. abraziunea fiziologica lipseste sau este foarte redusa C. aparitia ocluziei adanci acoperite D. aparitia hipersecretiei salivare E. migrari verticale si orizontale ale dintilor cu aparitia blocajelor in miscarile mandibulei.112