grile licenta mtc ucdc

323
CAPITOLUL 3. TESTE-GRILA 1. Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului tertiar? a) dificultati determinate de cresterea somajului; b) intensificarea relatiilor dintre intreprinderi; c) amploarea relatiilor dintre intreprinderi; d) clarificari conceptuale ale dezvoltarii economice. 2. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar? a) crearea de locuri de munca; b) cresterea sperantei de viata: c) dezvoltarea tehnologica; d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi. 3. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar? a) cresterea sperantei de viata; b) cresterea competitivitatii intreprinderilor; c) dezvoltarea tehnologica; d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi. 4. Paralel cu dezvoltarea sectorului tertiar s-au intensificat preocuparile pentru definirea conceptului de: a) marketing; b) competitivitate; c) servicii; d) omologare. 5 .Produsul drept concept generic desemneaza tot ceea ce este oferit de natura s au de piata, astfel incat pentru satisfacerea unei nevoi, poate fi: a) remarcat; b) achizitionat; c) consumat; d) toate variantele enumerate.

Upload: merlin334

Post on 30-Oct-2015

1.283 views

Category:

Documents


38 download

DESCRIPTION

1500 de Grile Rezolvate. Se dau la examenul final de licenta. Atentie grilele sunt din anul 2012, asigurati-va ca nu s-a schimbat cartea de grile. (Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir) In preview nu se vede rezolvarea. Download PDF pentru a vedea rezolvarea.

TRANSCRIPT

Page 1: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 1/322

CAPITOLUL 3. TESTE-GRILA

1. Care este factorul ce nu a determinat dezvoltarea sectorului tertiar?

a) dificultati determinate de cresterea somajului;

b) intensificarea relatiilor dintre intreprinderi;

c) amploarea relatiilor dintre intreprinderi;

d) clarificari conceptuale ale dezvoltarii economice.

2. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar?

a) crearea de locuri de munca;

b) cresterea sperantei de viata:

c) dezvoltarea tehnologica;

d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi.

3. Care din enumerarile urmatoare constituie consecinta dezvoltarii sectorului tertiar?

a) cresterea sperantei de viata;

b) cresterea competitivitatii intreprinderilor;

c) dezvoltarea tehnologica;

d) dezvoltarea relatiilor dintre intreprinderi.

4. Paralel cu dezvoltarea sectorului tertiar s-au intensificat preocuparile pentru definirea conceptului

de:

a) marketing;

b) competitivitate;

c) servicii;

d) omologare.

5 .Produsul drept concept generic desemneaza tot ceea ce este oferit de natura sau de piata, astfel

incat pentru satisfacerea unei nevoi, poate fi:

a) remarcat;

b) achizitionat;

c) consumat;

d) toate variantele enumerate.

Page 2: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 2/322

 

6. Termenul de produs (“productus”) nu este sinonim cu:

a) “marf a”; 

b) “articol”; 

c) “bun”; 

d) “grupa".

7. Termenul „produs” nu este sinonim cu „marf a” in situatia existentei unui:

a) rezultat material al unui proces social sau natural;

b) consum casnic;

c) produs de schimb;

d) bun material ce a rezultat dintr-un proces.

8. Termenul „produs” nu este sinonim cu „marf a” in situatia existentei unui:

a) bun material rezultat al unui proces de munca;

b) produs de schimb;

c) autoconsum;

d) rezultat material al unui proces social sau natural.

9. In practica si in literatura de specialitate nu se regaseste ipostaza categoriei de „produs” pentru: 

a) produs unicat;

b) produs de serie;

c) produs de lux;

d) productie proprie.

10. „Produs” poate fi considerat un: 

a) om politic/actor a carui imagine este promovata;

b) personaj dintr-un film;

c) salariat;

d) membru dintr-o familie.

Page 3: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 3/322

11. „Produs” poate fi considerat: 

a) o portiune dintr-o lucrare;

b) un personaj dintr-o piesa;

c) o localitate balneoclimaterica;

d) o parte dintr-o familie.

12. „Produs” poate fi considerat o: 

a) idee (alimentatia vegetariana);

b) persoana dintr-un film;

c) parte dintr-o familie;

d) salariata.

13. Bunurile reale sunt numai:

a) bani;

b) hartii de valoare;

c) tot ce poate fi perceput direct cu simturile-

d) dobanzi.

14. Bunurile materiale sunt:

a) obiecte;

b) servicii;

c) licente;

d) know-how.

15. Bunurile imateriale nu sunt:

a) bunuri nominale;

b) bunuri reale;

c) servicii;

d) drepturi.

16. Drepturile, ca produse, nu sunt:

a) servicii;

Page 4: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 4/322

b) brevete;

c) licente;

d) know-how.

17. Bunurile nominale sunt:

a) bani, hartii de valoare;

b) bunuri materiale;

c) servicii;

d) brevete.

18. Definirea produsului ca fiind „orice lucru care poate fi oferit pe piata in scopul captarii interesului,

achizitionarii, utilizarii sau consumului si care poate satisface o dorinta sau o nevoie” apartine:a) Th. Levitt;

b) Ph. Kotler;

c) T.P.Hill;

d) A. Palmer.

19. Definirea produsului ca fiind „un rezultat al unui proces, respectiv a unui ansamblu de activitati

corelate sau in interactiune, care transforma intrarile in iesiri” o regasim in:

a) Dictionarul Academiei de Stiinte Economice din Franta;

b) Vocabularul practic al Stiintelor Sociale din Franta;

c) S.R.EN ISO 9000:2001;

d) Dictionarul Explicativ al Marketingului.

20. “Intr-o era in care produsele devin din ce mai putin diferentiabile pe baza atributelor intrinseci,

calitatea serviciului reprezinta una din cele mai promitatoare surse de diferentiere si singularizare”

apartine lui:

a) Th. Levitt;

b) Ph. Kotler;

c) Tp.Hill;

d) J. Gadrey.

Page 5: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 5/322

21. ”Nu exista sectoare de servicii ca atare. Exista doar sectoare ale caror componenta de servicii sunt

mai mari sau mai mici decat ale altor sectoare. Toata lumea serveste pe cineva”, apartine:

a) Ph. Kotler;

b) Th. Levitt;

c) Tp.Hill;

d) A. Palmer.

22. Paralel cu dezvoltarea sectorului de servicii, s-au intensificat aparitiile in literatura de specialitate

a definitiilor conceptului de servicii, in cadrul carora predomina faptul ca:

a) serviciile nu se concretizeaza intr-un produs, adica sunt activitati al caror rezultat este imaterial;

b) serviciile se concretizeaza intr-un produs;

c) serviciile au ca rezultat un bun material;d) serviciile nu au niciun rezultat.

23. Serviciul ca act reprezinta o prestare:

a) efectiva;

b) prognozata;

c) previzionala;

d) conjuncturala.

24. Serviciul ca act realizeaza relatia dintre:

a) resursele, activitatea si informatiile prestatorului;

b) mijloacele materiale de prestatie, resursele prestatorului si obiectul serviciului respectiv;

c) activitatea prestatorului, mijloacele materiale de prestatie si obiectul serviciului respectiv;

d) obiectul serviciului respectiv, resursele si activitatea prestatorului.

25. Ca si in cazul bunurilor materiale, pentru prestarea serviciilor nu este nevoie de:

a) mana de lucru;

b) capital tehnic;

c) client;

d) salariile personalului puse pe card.

Page 6: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 6/322

26. in general, spre deosebire de producerea bunurilor materiale, in procesul de productie a

serviciilor, clientul:

a) face parte din sistemul de productie;

b) nu face parte din sistemul de productie:

c) poate fi absent;

d) se identifica cu producatorul.

27. Rezultatele activitatilor de servicii se regasesc sub urmatoarea forma:

a) niciun serviciu;

b) niciun bun material;

c) serviciu pur, bun pur;

d) previziuni.

28. Serviciile nu provoaca consumatorilor utilizatorilor:

a) utilitate;

b) beneficii;

c) avantaje, satisfactii;

d) disconfort.

29. Productia, consumul si utilitatea serviciilor sunt:

a) simultane;

b) continue;

c) in relatie reciproca;

d) post factum.

30. in schema lui Palmer care defineste conceptul de serviciu, activitatile liniilor aeriene, reparatiile,

constructiile sunt prezentate drept:

a) servicii pure;

b) bunuri pure;

c) rezultate tangibile;

d) prestatii in afara primelor trei variante.

Page 7: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 7/322

31. Dificultatile intampinate in definirea conceptului de serviciu, i-au determinat pe unii specialisti sa

defineasca serviciul prin:

a) definitii negative;

b) abandonarea domeniului respectiv;

c) ignorarea dificultatilor respective;

d) valorificarea gradului de cunoastere.

32. Corespunzator definitiilor negative, serviciile sunt definite drept activitati economice care nu sunt:

a) nici munca fizica, nici productie, nici agricultura;

b) nici productie industriala, nici munca intelectuala, nici agricultura;

c) nici productie industriala; nici minerit, nici activitate concurentiala;

d) nici productie industriala, nici minerit, nici agricultura.

33. Definitiile negative date serviciilor au afectat:

a) dinamica dezvoltarii serviciilor;

b) structura serviciilor;

c) rolul si contributia serviciilor la crearea PIB;

d) tipologia serviciilor.

34. Literatura de specialitate evidentiaza intangibilitatea ca fiind pentru servicii o caracteristica:

a) nu este cazul;

b) cheie;

c) obisnuita;

d) de efect.

35. Unii specialisti, in locul nestocabilitatii, o trasatura esentiala a serviciilor, utilizeaza termenul:

a) imaterialitate;

b) intangibilitate;

c) perisabilitate;

d) simultaneitate.

Page 8: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 8/322

36. Serviciile bazate pe informatii, care pot fi inregistrate, stocate pe diverse suporturi si oferite

ulterior la cerere au fost denumite de T. H. Hill:

a) „bunuri tangibile”; 

b) „bunuri intangibile”; 

c) „bunuri imateriale”; 

d) „bunuri eterogene”.

37. Simultaneitatea productiei si consumului unui serviciu decurge din:

a) perisabilitatea serviciului;

b) materialitatea serviciului;

c) tangibilitatea serviciului;

d) intangibilitatea serviciului.

38. Nondurabilitatea serviciilor denota:

a) consumul serviciilor in momentul producerii;

b) consumul serviciilor dupa producere;

c) nonconsumul;

d) consumul serviciilor dupa un timp precizat.

39. Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului reflecta:

a) simultaneitatea livrarii si consumului serviciilor;

b) precedarea consumului;

c) nesimultaneitatea producerii si consumului serviciilor;

d) consumul nu se produce.

40. La care din urmatoarele servicii productia precede consumul iar clientii nu trebuie sa fie prezenti:

a) reparatii, intretinere, curatenie, asigurari;

b) sanatate, invatamant, frizerie;

c) transport feroviar, auto, naval, aerian;

d) teatru, radio.

Page 9: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 9/322

41. Eterogenitatea ca o caracteristica a serviciilor, nu are sens de:

a) diferentiere;

b) variabilitate;

c) diversitate;

d) complexitate.

42. Variabilitatea este sensul eterogenitatii folosit:

a) mai putin;

b) sinonim;

c) cel mai frecvent;

d) de loc.

43. Eterogenitatea serviciilor reflecta:

a) nondurabilitatea lor;

b) nestocabilitatea lor;

c) potentialul unei variabilitati ridicate in livrarea serviciilor;

d) materialitatea si intangibilitatea serviciilor.

44. Eterogenitatea reprezinta o problema particulara a serviciilor, deoarece:

a) productia este simultana ca consumul:

b) acestea sunt oferite de persoane diferite, a caror performanta nu este constanta;

c) serviciile nu se pot stoca;

d) serviciile sunt nondurabile.

45. Sectorul tertiar are un continut:

a) foarte diversificat:

b) mai putin diversificat;

c) complicat;

d) simplu.

Page 10: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 10/322

46. Eterogenitatea serviciilor determina:

a) dificultati in standardizarea si uniformizarea serviciilor;

b) clarificari terminologice;

c) complicarea metodologiei de evidenta:

d) valorificarea resurselor organizatiei.

47. imbunatatirea calitatii practicarii serviciilor a dus la:

a) reducerea variabiIitatii serviciilor

b) lipsa proprietatii:

c) nestocabilitatea serviciilor

d) nondurabilitatea serviciilor.

48. Rezultatul unui serviciu nu se poate concretiza printr-un transfer al dreptului de proprietate

deoarece:

a) serv iciul ofera consumatorului o satisfactie morala:

b) serv iciul se consuma concomitent cu producerea lui;

c) serviciul este eterogen:

d) serviciul este intangibil.

49. Termenul de „tipologie" semnifica:

a) . enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse, clasificate dupa un anumit

criteriu":

b) ..studiul stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte

sau fenomene":

c) ..actiunea de a (se) clasifica si rezultatul ei: distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o

anumita ordine";

d) „rezultatul a cel putin unei activitati necesare, realizata la interfata dintre furnizori si clienti".

50. Termenul de „nomenclator” semnifica:

a) enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse,

clasificate dupa un anumit criteriu’'; 

Page 11: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 11/322

b) „studiul stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte

sau fenomene”; 

c) „actiunea de a clasifica si rezultatul ei; distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-o anumita

ordine";

d) „rezultatul a cel putin unei activitati necesare realizata la interfata dintre furnizori si clienti”. 

51. Termenul „clasificare” semnifica:

a) „....enumerarea sortimentelor produselor sau a grupelor de produse, clasificate dupa un anumit

criteriu”; 

b) „studiul stiintific al trasaturilor tipice sau al relatiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte

sau fenomene”; 

c) „actiunea de a (se) clasifica si rezultatul ei; distribuire, repartizare sortimentala pe clase sau intr-oanumita ordine”; 

d) „rezultatul a cel putin unei activitati necesare realizata la interfata dintre furnizori si clienti”. 

52. Clasificarea serviciilor prezinta dificultati deosebite datorita:

a) materialitatii;

b) eterogenitatii;

c) tangibilitatii;

d) nondurabilitatii.

53. Principala institutie care elaboreaza clasificarile si nomenclatoarele unice pe tara este:

a) Institutul National de Statistica;

b) Organizatia Natiunilor Unite;

c) Consiliul Uniunii Europene;

d) Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

54. Principalele clasificari si nomenclatoare folosite in activitatea statistica a bunurilor si serviciilor

sunt:

a) CAEN si C.C.I.R.;

b) CAEN si CPSA;

c) C.C.I.R. si CPSA;

Page 12: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 12/322

d) C.C.I.R..

55. Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate in cinci niveluri, constituite dupa

principiul:

a) complexitatii;

b) structurii;

c) eterogenitatii;

d) omogenitatii.

56. Care din atributele prezentate nu sunt specifice clasificarii activitatilor economico-sociale CAEN?

a) natura bunurilor si serviciilor prestate;

b) modul de utilizare a bunurilor si serviciilor;c) materia prima, procesele tehnologice, organizarea si finantarea productiei;

d) obtinerea de profit si o pozitie recunoscuta pe piata.

57. Corespunzator CAEN, activitatile economico-sociale sunt grupate pe urmatoarele niveluri:

a) sectiuni, subsectiuni, diviziuni, clase, echipe;

b) diviziuni, grupe, clase, sectiuni, subsectii;

c) grupe si clase, sectiuni, subsectiuni, subgrupe;

d) sectiuni, subsectiuni, diviziuni, grupe, clase.

58. Dupa sursele de procurare (provenienta) serviciile pot fi:

a) private si publice;

b) intermediare si finale;

c) consum individual si servicii publice;

d) marfa si nemarfa.

59. Dupa natura nevoilor satisfacute, serviciile pot fi:

a) marfa si nemarfa;

b) private si publice;

c) intermediare si finale;

d) consum individual.

Page 13: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 13/322

 

60. in functie de beneficiar/utilizator, serviciile pot fi:

a) intermediare si finale;

b) private si publice;

c) marfa si ne-marfa;

d) consum individual.

61. Dupa functiile economice indeplinite, serviciile pot fi:

a) de distributie, de productie, sociale si personale;

b) materiale si nemateriale;

c) bunuri pur tangibile si bunuri insotite de servicii;

d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.

62. In functie de natura efectelor, serviciile pot fi:

a) de distributie, de productie, sociale si personale;

b) materiale si nemateriale;

c) bunuri intangibile si bunuri insotite de servicii;

d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.

63. Dupa opinia lui Philip Kotler oferta de piata a unei firme include urmatoarele:

a) serviciile de distributie, de productie, sociale si personale;

b) materiale si nemateriale;

c) bunuri pur tangibile si bunuri tangibile insotite de servicii, hibrid, serviciu de baza insotit de bunuri si

servicii secundare si serviciu pur;

d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.

64. In functie de forma de proprietate si modul de organizare a prestatorului de servicii, se disting

urmatoarele categorii de servicii:

a) de distributie, de productie, sociale si personale;

b) materiale si nemateriale;

c) bunuri intangibile si bunuri insotite de servicii;

d) servicii din sectorul public, sectorul asociativ si sectorul privat.

Page 14: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 14/322

 

65. Dupa momentul aparitiei in sfera vietii economice, se disting:

a) servicii traditionale si servicii moderne sau noi;

b) servicii livrate permanent si servicii discrete;

c) servicii care necesita prezenta consumatorului in timpul prestarii si servicii care nu necesita prezenta

consumatorului in timpul prestarii;

d) servicii publice, servicii asociative, servicii private.

66. Serviciile de sanatate, cercetare etc. necesita:

a) personal necalificat;

b) personal calificat;

c) personal specializat;d) personal cu studii medii.

67. Dupa natura relatiilor cu clientii, serviciile pot fi:

a) servicii publice, servicii asociative si servicii private:

b) servicii livrate permanent si servicii discrete;

c) servicii traditionale si servicii moderne sau noi;

d) servicii transferabile si servicii netransferabile.

68. Asigurarile, telecomunicatiile, protectia populatiei de catre politie sunt servicii:

a) livrate permanent:

b) discrete;

c) asociative;

d) transferabile.

69. Abonamentul de teatru, abonamentul de club, taxa pe autostrada sunt servicii:

a) livrate permanent;

b) discrete:

c) asociative;

d) transferabile.

Page 15: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 15/322

70. Pasagerii unei linii aeriene pe o distanta foarte mare solicita:

a) bunuri tangibile pure;

b) bunuri tangibile cu servicii insotitoare;

c) oferte hibride;

d) servicii de baza insotite de bunuri si servicii secundare.

71. In cadrul economiei nationale, rolul si importanta serviciilor este atat de mare incat neglijarea

acestora pot avea:

a) urmari dezastroase asupra dezvoltarii, mergand pana la regresul economic;

b) o influenta pozitiva asupra dezvoltarii sectoarelor de productie industriale;

c) o influenta pozitiva asupra dezvoltarii agriculturii;

d) nicio influenta.

72. Cate faze s-au conturat in evolutia serviciilor?

a) o faza;

b) doua faze;

c) trei faze;

d) patru faze.

73. in directia constientizarii aportului serviciilor la dezvoltarea economici si teoretizarii unor aspecte

ale gandirii privind evolutia serviciilor s-au conturat mai multe faze. Ultima faza a fost marcata de

intrarea in vigoare in anul 1995 a Acordului General privind Comertul cu servicii (GATS) si prin care s-a

realizat:

a) cresterea importantei strategice a serviciilor in alocarea resurselor;

b) dobandirea unui statut oficial a serviciilor in cadrul relatiilor internationale;

c) impulsionarea puternica a cercetarii stiintifice;

d) liberalizarea progresiva a schimburilor internationale cu servicii.

74. intre realitatile economice referitoare la dezvoltarea serviciilor si recunoasterea potentialului

acestora exista:

a) o discrepanta elocventa;

b) nicio discrepanta;

Page 16: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 16/322

c) o corelatie;

d) o corelatie perfecta.

75. Din perspectiva istoriei gandirii economice, se disting trei modalitati de abordare a serviciilor:

a) clasica, traditionala si moderna;

b) capitalista si economie in tranzitie;

c) clasica, reziduala si specifica economiei in tranzitie;

d) capitalista si moderna.

76. Necesitatea si oportunitatea abordarii interdisciplinare a serviciilor cu disciplinele de marketing,

cercetari de marketing, studiul comportamentului consumatorului, sociologia, psihologia etc. sunt

determinate de o serie de cauze. Marcati varianta falsa:a) caracterul intangibil al serviciilor;

b) abordarea serviciilor intr-un context social si institutional:

c) dependenta valorii serviciului pentru consumator de personalitatea prestatorului/ furnizorului

serviciului respectiv;

d) fluctuatia preturilor/tarifelor si materiilor prime pe piata regionala in conditiile globalizarii.

77. Corespunzator abordarii clasice, serviciile:

a) se fundamenteaza pe diviziunea economiei nationale in sectoarele primar, secundar si tertiar;

b) erau incadrate in categoria activitatilor din care rezultau cheltuieli neproductive si care constituiau o

frana in calea acumularii capitalului;

c) nu constituiau o preocupare pentru specialisti;

d) erau incluse in categoria activitatilor economice reziduale.

78. Activitatile agricole, extractive si exploatarile forestiere apartin:

a) sectorului primar;

b) sectorului secundar;

c) sectorului tertiar;

d) niciunui sector.

Page 17: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 17/322

79. Industriile prelucratoare sunt cuprinse in:

a) sectorului primar;

b) sectorului secundar;

c) sectorului tertiar;

d) niciunui sector.

80. Activitatile bancilor, asigurarile, comertul, activitatile mestesugaresti, activitatile de reparatii

apartin:

a) sectorului primar;

b) sectorului secundar;

c) sectorului tertiar;

d) niciunui sector.

81. incadrarea activitatilor economice In unul din cele trei sectoare - primar, secundar, tertiar - se face

in functie de:

a) dinamica productivitatii muncii;

b) nivelul progresului tehnic;

c) receptivitatea activitatii fata de progresul tehnic;

d) toate elementele prezentate.

82. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic, sectorul primar al

activitatilor economice se caracterizeaza printr-un:

a) ritm mediu;

b) ritm inalt;

c) grad redus de receptivitate fata de progresul tehnic si productivitatea sub medie;

d) nu prezinta importanta.

83. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si ai progresului tehnic, sectorul secundar al

activitatilor economice se caracterizeaza printr-un:

a) ritm inalt;

b) ritm mediu;

c) sub medie;

Page 18: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 18/322

d) nu prezinta importanta.

84. Din punctul de vedere al productivitatii muncii si al progresului tehnic, sectorul tertiar al

activitatilor economice se caracterizeaza printr-un:

a) ritm mediu;

b) ritm inalt;

c) grad redus de receptivitate fata de progresul tehnic si productivitatea sub medie;

d) nu prezinta importanta.

85. Sectorul cuaternar nu este un sector al:

a) „materiei cenusii”; 

b) cercetarii stiintifice;c) dezvoltarii tehnologiei si cunoasterii stiintifice;

d) modernizarii bazei tehnico-materiale.

86. Primul autor care a utilizat sintagma „economia serviciilor” a fost: 

a) D. Bell;

b) V.R. Fuchs;

c) T.P.Hill;

d) J. Gadrey.

87. Dupa opinia unor specialisti, economia informationala constituie viitorul:

a) sectorului primar;

b) societatii neo-industriale;

c) sectorului secundar;

d) sectorului tertiar.

88. Dupa opinia unor specialisti, informatia devine:

a) resursa fundamentala a societatii;

b) importanta pentru societate;

c) mai putin importanta;

d) nu are insemnatate.

Page 19: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 19/322

 

89. in ultimele duufi decenii ale secolului XX, tot mai multi specialisti si-au exprimat opinia ca in viitor,

va fi o economie:

a) in tranzitie:

b) a serviciilor:

c) a valorificarii resurselor naturale;

d) a cercetarii stiintifice.

90. Indicele de volum al PIB-ului pe locuitor pentru Romania, fata de acelasi indicator realizat pe

ansamblul UE - 27, in prezent, se situeaza:

a) mult sub acest nivel;

b) la acelasi nivel;a) peste acest nivel;

b) aproape de acest nivel.

91. In ce interval se situeaza, in prezent, ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii pe

ansamblul UE- 27:

a) 35-40%;

b) 41-50%;

c) 51 -60%;

d) 61 -75%.

92. Ponderea populatiei ocupate in activitatea de servicii din Romania, fata de acelasi indicator

realizat pe ansamblul UE -27, in prezent se situeaza:

a) mult sub acest nivel;

b) la acelasi nivel;

c) peste acest nivel;

d) aproape de acest nivel.

93. in prezent, contributia serviciilor la realizarea valorii adaugate brute in Romania, comparativ cu

nivelul din tarile dezvoltate din Europa, s-a situat in una din urmatoarele variante:

a) mult sub acest nivel;

Page 20: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 20/322

b) la acelasi nivel;

c) peste acest nivel;

d) aproape de acest nivel.

94. Abordarea traditionala sau reziduala a serviciilor se fundamenteaza pe:

a) diviziunea economiei nationale in sectoarele primar, secundar si tertiar;

b) crearea de valoare, de avutie nationala doar in domeniul productiei de bunuri;

c) aprecierea unei activitati ca fiind producatoare sau neproducatoare de valoare;

d) existenta unei nevoi si a unei cereri corespunzatoare.

95. Caracterul tertiar al societatii post-industriale este determinat de:

a) beneficiile petrecerii timpului liber;b) populatia majoritara care isi desfasoara activitatea in acest sector;

c) cresterea rolului informatiei;

d) implicatiile progresului stiintific si tehnic.

96. Fenomenele care marcheaza evolutia pietei mondiale in ultimele decenii stau sub semnul:

a) globalizarii;

b) crizei energetice;

c) dezvoltarii culturale;

d) evolutiei dinamice a progresului tehnic.

97. Procesul globalizarii este de data:

a) indepartata in trecut;

b) recenta;

c) viitoare;

d) stravechi timpuri.

98. O dezvoltare spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat mai ales dupa anii:

a) imediat dupa al doilea razboi mondial;

b) 80 ai secolului trecut;

c) 90 ai secolului trecut;

Page 21: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 21/322

d) 2000.

99. Dezvoltarea spectaculoasa a procesului globalizarii s-a realizat odata cu:

a) dezvoltarea economica;

b) cresterea importantei infrastructurii;

c) globalizarea pietelor financiare;

d) intensificarea eforturilor de aparare.

100. Pe langa efectele negative, globalizarea inseamna insa si multe oportunitati. Marcati varianta

falsa:

a) mobilizarea capitalurilor si internationalizarea productiei;

b) libera circulatie a marfurilor;c) sporirea concurentei;

d) intensificarea colonialismului corporatist.

101. Piata serviciilor nu se caracterizeaza prin:

a) omogenitate;

b) diversitate;

c) includerea numai a serviciilor marfa;

d) dificultatea evaluarilor cantitative privind structura si dinamica.

102. Diversitatea, o caracteristica a pietei serviciilor este determinata de:

a) materialitatea si imaterialitatea serviciilor;

b) diversitatea definitiilor date notiunii de serviciu;

c) diversitatea categoriilor de servicii si a modului de manifestare a concurentei;

d) tangibilitatea si intangibilitatea serviciilor.

103. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se

enumera:

a) neomogenitatea majoritatii serviciilor;

b) afectarea atomicitatii;

c) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata;

Page 22: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 22/322

d) lipsa proprietatii.

104. Printre particularitatile pietei serviciilor rezultate din modul de manifestare a concurentei nu se

enumera:

a) neomogenitatea majoritatii serviciilor;

b) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata;

c) limitarea transparentei

d) reducerea variabilitatii serviciilor.

105. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu seregaseste:

a) licenta de emisie;

b) capitalul necesar;

c) brevetul de turism;

d) licenta de distributie.

106. Printre restrictiile de natura birocratica impuse la lansarea pe piata a unor servicii nu se

regaseste:

a) capitalul minim foarte mare;

b) licenta de emisie;

c) licenta de distributie;

d) autorizarea sau acreditarea.

107. Drept restrictie de natura economica impusa pentru prestarea pe piata a unui serviciu de

telecomunicatii se refera la:

a) capitalul necesar;

b) licenta de emisie;

c) brevetul de turism;

d) acreditarea.

Page 23: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 23/322

108. Printre restrictiile de natura economica impuse la lansarea pe piata a unui serviciu bancar se

regaseste:

a) capitalul minim foarte mare;

b) licenta de emisie;

c) brevetul de turism;

d) licenta de distributie.

109. Limitarea transparentei reprezinta o particularitate a pietei serviciilor si este cauzata de:

a) afectarea atomicitatii;

b) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) serviciilor pe piata;

c) imaterialitatea si perisabilitatea serviciilor;

d) capitalul minim obligatoriu.

110. Cererea de servicii este determinata de trei conditii esentiale de existenta. Marcati varianta

falsa:

a) disponibilitatea de a cumpara serviciul respectiv;

b) existenta dorintei clientului de a consuma intr-o anumita cantitate un serviciu;

c) posibilitatea de a achizitiona serviciul respectiv, determinata in principal de solvabilitatea

consumatorului;

d) existenta unor bariere la patrunderea (lansarea) pe piata a serviciilor.

111. Din punctul de vedere al solvabilitatii, cererea de servicii poate fi:

a) efectiva si potentiala;

b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara;

c) satisfacuta si nesatisfacuta;

d) constanta, descrescatoare si crescatoare.

112. Dupa modul de manifestare in timp, cererea poate fi:

a) efectiva si potentiala;

b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara;

c) satisfacuta si nesatisfacuta;

d) constanta, descrescatoare si crescatoare.

Page 24: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 24/322

 

113. Dupa gradul de corelare cu oferta, cererea de servicii poate fi:

a) efectiva si potentiala;

b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara;

c) satisfacuta si nesatisfacuta;

d) constanta, descrescatoare si crescatoare.

114. Din punctul de vedere al manifestarii in timp, cererea de servicii poate fi:

a) efectiva si potentiala;

b) curenta, sezoniera, ocazionala sau rara;

c) satisfacuta si nesatisfacuta;

d) constanta, descrescatoare si crescatoare.

115. Marcati categoriile de factori de influenta ai cererii de servicii:

a) generali si specifici;

b) generali si particulari;

c) obiectivi si subiectivi;

d) generali.

116. Tarifele practicate, veniturile consumatorilor, tarifele serviciilor substituibile sunt factori de 

influenta ai cererii de servicii cu caracter:

a) general;

b) specific;

c) obiectiv;

d) subiectiv.

117. Modificarile cererii de servicii in functie de tarifele practicate nu depind de:

a) nivelul initial al tarifului;

b) calitatea serviciilor;

c) structura veniturilor consumatorului;

d) elasticitatea cererii in raport cu tariful practicat.

Page 25: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 25/322

118. Veniturile consumatorilor reprezinta un factor de influenta a cererii de

servicii cu caracter:

a) specific;

b) general;

c) obiectiv;

d) subiectiv.

119. in functie de evolutia cererii, determinata de modificarea veniturilor consumatorilor, serviciile

pot fi:

a) simple si complexe;

b) normale si inferioare;

c) frecvente si rare;d) obisnuite.

120. In functie de gradul de substituibilitate, serviciile pot fi:

a) general si partial substituibile;

b) obisnuit substituibile;

c) nesubstituibile;

d) perfect si partial substituibile.

121. Tarifele serviciilor complementare reprezinta un factor de influenta al cererii de servicii, cu

caracter:

a) specific;

b) general;

c) obiectiv;

d) subiectiv.

122. in functie de gradul de complementaritate serviciile pot fi:

a) strict si partial complementare;

b) general si partial complementare;

c) necomplementare;

d) strict complementare.

Page 26: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 26/322

 

123. In cazul serviciilor strict complementare, gradul de complementaritate este:

a) indiferent;

b) egal cu 1;

c) mai mare decat 1;

d) apropiat de 1.

124. in cazul serviciilor partial complementare, gradul de complementaritate este:

a) diferit de 1;

b) nu are semnificatie;

c) egal cu 1;

d) nu se poate determina.

125. Preferintele consumatorului, ca factor de influenta a cererii de servicii

nu prezinta una din valentele enumerate:

a) determina cresterea veniturilor personale; cereri

b) evidentiaza anumite aspecte calitative cu influente asupra cererii de servicii;

c) stau la baza criteriilor de segmentare a cererii de servicii;

d) permite evaluarea cantitativa a cererii de servicii.

126. Factorul timp influenteaza cererea de servicii doar in masura:

a) distribuirii serviciilor;

b) promovarii serviciilor;

c) pregatirii producatorului;

d) puterii de cumparare a clientului.

127. Specificitatea factorilor de influenta asupra cererii de servicii nu se diferentiaza pentru:

a) servicii prestate in special pentru populatie;

b) servicii cu caracter general;

c) servicii prestate in special pentru intreprinderi;

d) servicii internationale. b

Page 27: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 27/322

128. Factorii demografici si socio-culturali ai cererii de servicii fac parte din categoria:

a) factorilor specifici cererii de servicii pentru intreprinderi;

b) factorilor specifici cererii de servicii a populatiei;

c) factorilor generali ai ofertei de servicii;

d) factorilor specifici ai ofertei de servicii.

129. Din categoria factorilor demografici cu influenta directa asupra structurii si dinamicii cererii de

servicii a populatiei, nu fac parte:

a) numarul populatiei;

b) structura pe sexe si pe grupe de varsta;

c) urbanismul;

d) repartizarea teritoriala a populatiei, atat din punct de vedere numeric cat si al structurii pe sexe si pegrupe de varsta.

130. Din categoria factorilor socio-culturali ce influenteaza cererea de servicii nu se evidentiaza:

a) schimbarile sociale;

b) urbanismul;

c) apartenenta la un grup cultural, ce dispune de traditii, obiceiuri si mentalitati proprii;

d) repartizarea teritoriala a populatiei, pe total, sexe si grupe de varsta.

131. Care din urmatoarele enumerari constituie factor specific de influenta a cererii de servicii pentru

populatie:

a) amplificarea concurentei:

b) efectele tehnologiei moderne;

c) complexitatea mediului;

d) raportul timp liber-venituri.

132. In functie de modalitatea de abordare si modul de rezolvare, metodele de studiere a cererii de

servicii nu cuprind:

a) metode analitice:

b) metoda anchetei pilot;

c) metode statistice;

Page 28: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 28/322

d) metode normative.

133. Metodele analitice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente

specifice:

a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in

vedere;

b) analiza seriilor de timp, care caracterizeaza evolutia cererii efective;

c) utilizarea unor „norme” de consum determinate de regula statistic;

d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii.

134. Metodele statistice utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente

specifice:a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in

vedere;

b) analiza seriilor de date (cronologice sau de timp), care caracterizeaza evolutia cererii efective;

c) utilizarea unor „norme” de consum determinate de regula statistic;

d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii.

135. Metodele normative utilizate in studierea cererii de servicii prezinta urmatoarele elemente

specifice:

a) obtinerea de solutii optime la diferite obiective stabilite, in functie de valorile parametrilor avuti in

vedere;

b) analiza seriilor de timp, care caracterizeaza evolutia cererii efective;

c) utilizarea unor „norme” de consum determinate de regula statistic;

d) realizarea de scenarii privind consumul de servicii.

136. Pentru ca o intreprindere prestatoare de servicii sa-si formeze o oferta de servicii, trebuiesc

indeplinite mai multe conditii. Marcati varianta falsa:

a) disponibilitatea;

b) capabilitatea;

c) managementul performant;

d) amplasarea in localitati urbane.

Page 29: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 29/322

 

137. Netransferabilitatea ofertei de servicii deriva din:

a) nematerialitatea si intangibilitatea serviciilor;

b) materialitatea si nematerialitatea serviciilor;

c) materialitatea si intangibilitatea serviciilor;

d) nematerialitatea si nestocabilitatea serviciilor.

138. Oferta de servicii are o serie de particularitati. Marcati varianta falsa:

a) netransferabilitatea ofertei;

b) dificultatea protectiei juridice a serviciului;

c) materialitatea si imaterialitatea ofertei;

d) implicarea consumatorului in producerea serviciului.

139. Oferta de servicii este o oferta:

a) efectiva;

b) frecventa;

c) potentiala;

d) ocazionala.

140. Dificultatea protectiei juridice a serviciilor rezulta din:

a) nematerialitatea si intangibilitatea unor servicii;

b) nestocabilitatea serviciilor;

c) simultaneitatea productiei si consumului;

d) intensificarea concurentei pe piata serviciilor.

141. Implicarea consumatorului in producerea unui serviciu genereaza:

a) inseparabilitatea serviciului de prestator si consumator;

b) producerea unor servicii personalizate si stabilirea unui sistem aparte de relatii intre prestator si

consumator;

c) intensificarea concurentei pe piata serviciilor si nestocabilitatea serviciului;

d) cantitati mari de servicii puse la dispozitia consumatorilor finali sau utilizatorilor la un moment dat.

Page 30: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 30/322

142. Excludeti din urmatoarele enumerari factorii care nu influenteaza oferta de servicii:

a) volumul si structura cererii de servicii;

b) costurile de productie;

c) tariful de piata al serviciului;

d) volumul si structura veniturilor.

143. Sfarsitul secolului XX si inceputul secolului XXI au fost marcate de o serie de tendinte in evolutia 

ofertei de servicii. Marcati varianta falsa:

a) cresterea in ritm superior a ofertei de servicii in raport cu oferta celorlalte sectoare;

b) asocierea respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii;

c) cresterea rolului si importantei calitatii serviciilor si dinamicii diferentiate pe categorii de servicii;

d) influenta pozitiva sau negativa a preturilor si cantitatile de servicii complementare.

144. Cea mai sustinuta dinamica a preturilor de consum s-a inregistrat la urmatoarele servicii:

a) chirii, apa, canal, salubritate, servicii postale;

b) abonamente radio - TV;

c) servicii cu caracter industrial;

d) transport urban.

145. Soldul conjunctural exprima:

a) cresterea in ritm superior a ofertei de servicii in raport cu oferta celorlalte sectoare;

b) tendinta de evolutie a indicatorilor fata de perioada de referinta;

c) asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii;

d) dinamici diferentiate pe categorii de servicii.

146. Indicatorul de confidenta se determina ca o media aritmetica simpla a soldurilor conjuncturale 

pentru trei componente. Marcati varianta falsa:

a) aprecierea situatiei economice;

b) aprecierea cererii de servicii;

c) aprecierea numarului de salariati;

d) estimarea cererii de servicii.

Page 31: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 31/322

147. In contextul globalizarii, rolul statului tinde:

a) sa se minimizeze;

b) sa se maximizeze;

c) sa ramana la acelasi nivel;

d) sa nu fie afectat.

148. Viteza deosebita cu care globalizarea a cuprins intreaga lume i-a facut pe unii specialisti (R.

Reich, R Fetzgerald etc.) sa aprecieze ca:

a) „traim transformari care vor rearanja politica si economia secolului urmator”; 

b) „nu va mai fi economii nationale, atunci cand acest proces va fi inchiriat”; 

c) „tot ceea ce va ramane in cadrul unei granite vor fi oamenii, care vor cuprinde natiunile...” 

d) toate cele trei variante.

149. Dupa unii autori (P. Dicken), principala forta in modelarea economiei mondiale, in procesul

globalizarii, se refera la institutiile:

a) politice;

b) sindicale;

c) economice;

d) sociale.

150. Dupa anii ’80 ai secolului XX, dezechilibrele ce trebuie gestionate in perioada globalizarii pietelor

lumii sunt de natura:

a) macroeconomica;

b) microeconomica;

c) financiara;

d) zonala.

151. Pentru prima data existenta procesului globalizarii pietelor lumii a fost semnalata de:

a) Ph. Koller;

b) P. Dicken;

c) Th. Levitt;

Page 32: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 32/322

d) R. Reich.

152. in procesul globalizarii, productia internationala are mai multe dimensiuni. Marcati caracteristica

falsa:

a) productia mare realizata de societatile transnationale;

b) fluxurile tehnologice joaca un rol important;

c) cresterea populatiei urbane;

d) cercetarea-dezvoltarea constituie secretul succesului.

153. In procesul globalizarii, dinamismul cel mai mare s-a inregistrat in domeniul:

a) fluxurilor financiare internationale;

b) comertului cu bunuri;c) comertului cu servicii;

d) circulatiei de persoane,

154. Procesul globalizarii a fost accentuat de revolutia:

a) industriala;

b) transporturilor de persoane;

c) informationala;

d) transporturilor de marfuri.

155. Beneficiile aderarii noilor state la U.E. nu vizeaza:

a) imbunatatirea calitativa a produselor si serviciilor;

b) intensificarea participarii acestor state la distributia internationala de bunuri si servicii;

c) cresterea inflatiei;

d) ameliorarea datoriilor externe.

156. Printre factorii specifici cererii de servicii internationale nu se inscrie:

a) cresterea veniturilor si modificarea cheltuielilor de consum ale populatiei;

b) dezvoltarea si liberalizarea comertului cu bunuri;

c) stagnarea progresului stiintific si tehnic;

d) expansiunea activitatii companiilor internationale.

Page 33: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 33/322

 

157. In studierea cererii de servicii, metodele nu se utilizeaza:

a) in functie de situatiile concrete;

b) in functie de informatiile disponibile;

c) izolat;

d) in functie de marimea esantionului.

158. Oferta individuala de servicii reprezinta:

a) oferta de servicii la nivelul unui agent economic sau cantitatile dintr-un serviciu pe care un agent

economic le pune la dispozitia clientilor spre vanzare;

b) oferta de servicii existenta intr-o localitate;

c) oferta de servicii pusa la dispozitia clientilor cu dizabilitati;d) oferta de servicii dintr-un depozit en gros.

159. Oferta agregata reprezinta:

a) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor finali si utilizatoriilor la un moment dat;

b) intreaga oferta a unui agent economic;

c) un serviciu de acelasi fel oferit de toate intreprinderile prestatoare;

d) toate serviciile puse la dispozitia consumatorilor la un moment dat.

160. Marcati factorul care nu influenteaza oferta de servicii:

a) volumul si structura cererii;

b) costurile de productie;

c) tariful de piata al serviciului;

d) implicarea consumatorului in producerea serviciului.

161. Cresterea volumului si diversificarii cererii efective de servicii nu se poate realiza prin:

a) reducerea tarifelor;

b) imbunatatirea raportului calitate-pret;

c) reducerea numarului surselor de informare;

d) cresterea numarului de prestatori.

Page 34: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 34/322

162. In raportul dintre cererea si oferta de servicii, factorul timp indeplineste:

a) un rol mai putin important;

b) un rol foarte important;

c) niciun rol;

d) un rol conditionat.

163. Asocierea, respectiv disocierea ofertei de bunuri si de servicii prezinta tendinte contradictorii in

prezent, dar datorita desfasurarii si dinamismului fenomenelor economico-sociale, aceste tendinte

sunt considerate:

a) normale;

b) anormale;

c) fara importanta;d) indiferente.

164. in sectorul tertiar, tendinta de disociere se manifesta:

a) atat intre oferta de servicii si oferta de bunuri, cat si in cadrul ofertei de servicii:

b) datorita intensificarii patrunderii progresului tehnic in toate domeniile societatii;

c) in conditiile cresterii nivelului de trai;

d) datorita diversificarii nevoilor sociale.

165. Indicatorul de confidenta mediu pentru Romania are valori superioare fata de marimile realizate

pentru tarile Uniunii Europene si indica o situatie:

a) pozitiva;

b) negativa;

c) neinsemnata;

d) contradictorie.

166. Intr-o economie de piata, cresterea rolului si importantei calitatii serviciilor devine un obiectiv:

a) esential;

b) important;

c) indiferent;

d) neinsemnat.

Page 35: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 35/322

 

167. Pe o piata competitiva, in care firmele se intrec in produse, servicii, preturi, calitatea constituie

una din conditiile necesare castigarii:

a) de noi nise de piata;

b) unui avantaj competitiv;

c) altor segmente de consumatori;

d) unor profituri mai mari.

168. In literatura de specialitate sunt recunoscute mai multe metode cantitative de stabilire a

tarifelor serviciilor pe o piata cu concurenta imperfecta. Marcati varianta falsa:

a) metoda marjei de profit adaugata la costuri;

b) metoda pragului de rentabilitate;c) metoda costului marginal egal cu venitul marginal;

d) metoda cresterii veniturilor populatiei.

169. Metoda marjei de profit adaugata la costuri, ca metoda de stabilire a tarifelor de consum a

serviciilor, ofera producatorului:

a) cele mai reduse garantii;

b) cele mai mari garantii;

c) nicio garantie;

d) asigura rentabilitatea activitatii.

170. Metoda marjei de profit adaugata la costuri, ca metoda de stabilire a tarifelor de consum a

serviciilor, nu tine cont de:

a) cumparatorul potential, cerintele si posibilitatile financiare ale acestuia;

b) nivelul profitului realizat;

c) costurile realizate;

d) oferta de servicii de pe piata.

171. Melodii pragului dc rentabilitate, ca metoda de stabilire a tarifelor de

consum a serviciilor, porneste de Ia ipoteza ca:

a) profitul realizat este egal cu cel planificat;

Page 36: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 36/322

b) este cea mai simpla metoda;

c) veniturile realizate din prestarea unui anumit volum de servicii sa fie

egala cu valoarea costurilor;

d) producatorul sa detina pe piata o pozitie relativ monopolista.

172. Melodii contului marginal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe o

piata cu concurenta imperfecta, se aplica cel . mai bine in conditiile in care:

a) producatorul detine o pozitie relativ monopolista;

b) consumatorul isi exprima cereri foarte mari de servicii;

c) producatorul ofera servicii diversificate;

d) cererea de servicii este nesatisfacuta;

173. Metoda costului marginal egal cu venitul marginal, ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor

pe o piata cu concurenta imperfecta, spre deosebire de celelalte metode, se diferentiaza prin faptul ca

tine seama de:

a) atat de comportamentul consumatorului cat si de cel al producatorului;

b) numai de comportamentul consumatorului;

c) numai de comportamentul producatorului;

d) atitudinea indiferenta.

174. Metoda pragului de rentabilitate ca metoda de stabilire a tarifelor serviciilor pe piata cu

concurenta imperfecta, se poate aplica prin procedeele:

a) determinarea nivelului cererii de servicii a populatiei;

b) determinarea productiei minime si determinarea tarifului minim;

c) cercetarea cererii nesatisfacute de servicii a populatiei;

d) cercetarea cererii de servicii a intreprinderilor.

175. Activitatile ce fac obiectul vanzarii si cumpararii pe piata, indiferent de momentul platii, tipul de

pret practicat (pret de vanzare, tarif etc.) si modalitatile de incasare reprezinta servicii:

a) de piata;

b) traditionale;

c) livrate permanent;

Page 37: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 37/322

d) discrete.

176. Serviciile de piata pentru populatie se pot grupa in functie de mai multe criterii. Marcati varianta

falsa:

a) caracteristicile beneficiarului serviciului;

b) natura relatiilor economice si financiare ce intervin intre prestator si beneficiar;

c) continutul activitatii prestatiei;

d) dimensiunile cererii nesatisfacute.

177. Serviciile pentru populatie se pot grupa in:

a) servicii personale (individuale) si servicii colective;

b) servicii din sectorul public, asociativ si privat;c) servicii traditionale, servicii moderne sau noi;

d) servicii livrate permanent si servicii discrete.

178. Serviciile privind, in principal, bunurile fac parte din categoria serviciilor:

a) cu efect direct asupra persoanelor;

b) personale (individuale);

c) colective;

d) personalizate.

179. inchirierile de locuinte, inchirierile de bunuri, inchirierile de autoturisme sunt servicii:

a) de reparatii si intretinere;

b) cu efect direct asupra persoanelor;

c) personalizate (individualizate);

d) cu caracter locativ.

180. Repararea bunurilor de uz indelungat, serviciile dupa vanzare, spalatorii, curatatorii sunt servicii:

a) de reparatii si intretinere;

b) cu efect direct asupra persoanelor;

c) personalizate (individualizate);

d) cu caracter locativ.

Page 38: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 38/322

 

181. Serviciile cu efect asimilabil investitiilor sunt servicii:

a) cu efect asupra persoanelor;

b) asimilabile consumului;

c) privind in principal bunurile;

d) personalizate.

182. Serviciile asimilabile consumului sunt servicii:

a) cu efect asupra persoanelor;

b) cu efect asimilabil investitiilor;

c) privind in principal bunurile;

d) personalizate.

183. Serviciile de invatamant, informatica si sanatate sunt servicii:

a) cu caracter locativ;

b) cu efect asimilabil investitiilor;

c) asimilabile consumului;

d) de reparatii si intretinere.

184. Serviciile de transport, telecomunicatii si turism sunt servicii:

a) cu caracter locativ;

b) cu efect asimilabil investitiilor;

c) asimilabile consumului;

d) de reparatii si intretinere.

185. Apararea nationala, relatiile externe, mentinerea ordinii, protejarea mediului sunt servicii:

a) destinate colectivitatii in ansamblul sau;

b) personalizate;

c) cu caracter lucrativ;

d) personale.

Page 39: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 39/322

186. Serviciile de piata pentru populatie, in prezent, sunt privatizate in:

a) totalitate;

b) mica proportie;

c) cea mai mare proportie;

d) cea mai mica proportie.

187. Marcati categoria de servicii colective pentru populatie:

a) personalizate (individualizate) si servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau;

b) privind in principal bunurile si serviciile cu efect direct asupra persoanelor;

c) cu caracter locativ si servicii de reparatii si intretinere;

d) cu efect asimilabil investitiilor si servicii asimilate consumului.

188. Serviciile de piata nu cuprind:

a) servicii prestate in principal pentru populatie;

b) servicii prestate in principal pentru operatorii economici;

c) servicii de transporturi, depozitare si comunicatii;

d) servicii destinate colectivitatii in ansamblul sau.

189. in cadrul serviciilor de piata prestate in principal pentru intreprinderi, in ultimii ani, cea mai

mare pondere o detin:

a) tranzactiile imobiliare;

b) informatica si activitatile conexe;

c) activitatile juridice, contabilitate si revizie contabila;

d) arhitectura, inginerie si alte consultatii tehnice.

190. Prin eficienta se intelege:

a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat

(output) maxim cu un nivel dat al resurselor;

b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate);

c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit;

d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.

Page 40: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 40/322

191. Prin eficienta economica se intelege:

a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat

(output) maxim cu un nivel dat al resurselor;

b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate);

c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit;

d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.

192. Prin eficacitate se intelege:

a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat

(output) maxim cu un nivel dat al resurselor;

b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate);

c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit;d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.

193. Prin eficienta sociala se intelege:

a) obtinerea unui anumit rezultat cu cele mai mici intrari (input-uri) posibile sau obtinerea unui rezultat

(output) maxim cu un nivel dat al resurselor;

b) expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si efortul depus (resursele utilizate si consumate);

c) masura in care efectul realizat se apropie de cel dorit;

d) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro si macroeconomic.

194. Eterogenitatea si complexitatea efectelor utile rezultate din activitatile de servicii confera

eficientei:

a) calitati deosebite, greu de comensurat;

b) o sfera mult mai larga de cuprindere si evaluare;

c) o sfera restransa de cuprindere si evaluare;

d) calitati identice cu ale bunurilor materiale.

195. La nivel macroeconomic, eficienta sectorului tertiar este influentata de modul de alocare a

resurselor in economie intre:

a) diferite sectoare ale economiei si intre consum si investitii;

Page 41: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 41/322

b) diferite ramuri industriale producatoare de bunuri materiale si intre investitii;

c) sectoarele primar, secundar si tertiar;

d) diferite categorii de servicii cuprinse in sectorul tertiar.

196. Eficienta sectorului de servicii prezinta o serie de particularitati privind:

a) semnificatia si modalitatea de evaluare;

b) continutul;

c) complexitatea metodologiei de calcul;

d) modalitatea de evaluare.

197, Unele dintre particularitatile eficientei serviciilor se refera la:

a) existentii efectelor directe si a efectelor indirecte; b) puterea de cumparare a clientilor;c) dimensiunile timpului liber al populatiei;

d) stilul de viata al consumatorului.

198. imbunatatirea calitatii serviciilor contribuie la sporirea gradului de satisfacere a nevoilor

consumatorului, cu urmari pozitive in planul:

a) relatiilor de familie si societate;

b) social, cultural si economic;

c) relatii lor cu piata si in interiorul intreprinderilor;

d) managementului.

199). Performanta reprezinta:

a) desfasurarea unei activitatii in conditii de profitabilitate;

b) o stare de competitivitate a unei intreprinderi care ii asigura o prezenta durabila pe piata;

c) acoperirea tuturor cheltuielilor din veniturile realizate;

d) realizarea de indicatori economico-financiari la nivelurile prognozate.

200. Performanta este sinonima cu:

a) eficienta economica;

b) eficienta sociala;

c) eficacitatea;

Page 42: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 42/322

d) avantaj competitiv.

201. Indicati principiul de baza al metodologiei de cercetare a calitatii marfurilor, prin care se are in

vedere obtinerea unui rezultat final cat mai exact privind calitatea produselor:

a) stabilirea concordantei dintre necesitate si produs;

b) prelucrarea si analiza datelor;

c) integrarea rezultatelor partiale;

d) completarea reciproca a metodelor.

202. Calitatea este rezultatul:

a) caracteristicilor izolate ale produselor\serviciilor luate separat;

b) insumarii valorilor caracteristicilor unui produs\serviciu;c) asamblarii mecanice a unor componente ale calitatii;

d) unitatii\sintezei caracteristicilor unui produs\serviciu.

203. Care dintre metodele de cercetare a calitatii marfurilor urmareste stabilirea unei corelatii

rationale intre gradul de satisfacere a nevoilor (calitate) si costuri:

a) analiza morfologica;

b) analiza valorii;

c) analiza structurii;

d) metoda brainstorming.

204. Care dintre metodele clasice de cercetare a calitatii se aplica produselor complexe, cu grad inalt

de tehnicitate:

a) metodele experimentale;

b) analiza functionala;

c) analiza structurii;

d) analiza comparativa.

205. Identificarea celor mai bune idei de produse si servicii noi culese de la un grup de subiecti, se

realizeaza aplicand:

a) metoda brainstorming;

Page 43: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 43/322

b) metoda morfologica; c) analiza comparativa;

d) metoda experimentala.

206. Conceptul de calitate definit prin insusirile esentiale ale unui obiect care il fac sa se distinga de

toate celelalte, exprima:

a) sensul tehnic al conceptului;

b) sensul filozofic;

c) sensul economic;

d) sensul social.

207. Calitatea exprimata prin gradul de satisfacere a nevoilor clientului, indica:

a) sensul economic al conceptului;b) sensul social;

c) sensul tehnic;

d) sensul filozofic.

208. Calitatea exprimata prin gradul de utilitate optim in raport cu cheltuielile ocazionate la

producator si client, indica:

a) sensul social al conceptului;

b) sensul tehnic;

c) sensul economic;

d) sensul filozofic.

209. Ierarhizarea produselor in functie de nivelul calitatii atins pe piata interna si externa se poate

efectua prin:

a) indicii de calitate ai produselor;

b) analiza comparativa;

c) analiza structurii;

d) analiza morfologica.

Page 44: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 44/322

210. Definitia conceptului de calitate in care se pune accent si pe componente extracalitative se

refera la:

a) calitatea reala;

b) calitatea de excelenta;

c) calitatea contractata;

d) calitatea totala.

211. Multitudinea caracteristicilor de calitate ale produselor determina:

a) caracterul dinamic al calitatii;

b) caracterul complex al calitatii;

c) caracterul istoric al calitatii;

d) caracterul social al calitatii.

212. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu factorii care determina caracterul

dinamic al calitatii:

a) evaluarea costurilor noncalitatii;

b) progresul stiintific si tehnic;

c) exigentele crescande ale consumatorilor;

d) concurenta.

213. Care dintre caile de crestere continua a calitatii este concretizata prin imbunatatirea nivelului

unor caracteristici de calitate:

a) extensiva;

b) intensiva;

c) obiectiva;

d) exhaustiva.

214. Care dintre ipostazele calitatii indica nivelul limitativ al valorilor individuale ale proprietatilor

unui produs:

a) calitatea proiectata;

b) calitatea omologata;

c) calitatea prescrisa, specificata;

Page 45: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 45/322

d) calitatea reala.

215. Care este ipostaza calitatii care exprima punctul de vedere producatorului:

a) calitatea comerciala;

b) calitatea proiectata;

c) calitatea contractata;

d) calitatea tehnica.

216. Ipostaza calitatii cu importanta in luarea deciziei de cumparare este:

a) calitatea prescrisa;

b) calitatea contractata;

c) calitatea comerciala;d) calitatea livrata.

217. Ipostaza calitatii produselor care exprima gradul de conformitate a valorilor individuale ale

caracteristicilor tehnico-functionale cu prescriptiile standardelor si normelor tehnice in vigoare este:

a) calitatea optima;

b) calitatea tehnica;

c) calitatea comerciala;

d) calitatea omologata.

218. Existenta unui decalaj redus intre calitatea tehnica si calitatea comerciala determina:

a) necesitatea cunoasterii permanente a cerintelor si exigentelor clientilor,

b) cresterea stocurilor;

c) imobilizarea fondurilor;

d) alte efecte negative.

219. Indicati varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la relatia dintre calitatea tehnica si

cea comerciala a produselor:

a) se interconditioneaza reciproc;

b) intre ele exista o tendinta de apropiere;

c) decalajul relativ mare dintre ele indica o concordanta intre cerere si oferta in privinta calitatii;

Page 46: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 46/322

d) decalajul redus dintre ele indica rolul stimulativ al cerintelor clientilor in cresterea nivelului calitativ.

220. Caracterul dinamic este specific(indicati raspunsul incorect):

a) nevoilor oamenilor;

b) valorii de intrebuintare(utilitatii);

c) numai calitatii produselor;

d) dezvoltarii gradului de cultura si civilizatie.

221. Calitatea proiectata si realizata se poate modifica de regula in sens negativ datorita(indicati

raspunsul incorect):

a) conditiilor de productie;

b) conditiilor de ambalare;c) actiunii factorilor specifici depozitarii;

d) actiunii factorilor din operatiile de manipulare si transport.

222. Care dintre urmatoarele notiuni exprima in cea mai mare masura gradul de satisfacere a unor

nevoi sau a unor segmente importante ale acestora:

a) proprietatile;

b) caracteristicile de calitate;

c) indicii de calitate;

d) functiile calitatii.

223. Care dintre modalitatile de exprimare a calitatii au sfera de cuprindere cea mai mare:

a) parametrii;

b) indicii;

c) caracteristicile;

d) indicatorii calitatii.

224. Care sunt caracteristicile de calitate ale produselor a caror importanta este in crestere si pentru

care se impun in prezent reglementari stricte pe piata externa:

a) caracteristicile economice;

b) caracteristicile ecologice;

Page 47: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 47/322

c) caracteristicile ergonomice;

d) caracteristicile functionale.

225. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt caracteristici ergonomice:

a) gradul de poluare;

b) biodegradabilitatea;

c) gradul de confort, usurinta in folosire,comoditatea;

d) consumul de energie.

226. Precizati varianta neadevarata privind componentele ce alcatuiesc calitatea ca vector rezultant:

a) tehnica;

b) economica;c) statistica;

d) sociala

227. Indicati ordinea corecta a relatiei dintre conceptele de mai jos:

a) functii - calitate - proprietati - caracteristici- cerinte;

b) calitate - proprietati - functii - caracteristici;

c) cerinte - proprietati - caracteristici -functii - calitate;

d) proprietati-cerinte-caracteristici-calitate - functii.

228. Masura utilitatii produselor este exprimata prin:

a) valoarea de intrebuintare;

b) anumite proprietati; c) calitate;

d) destinatie.

229. Punctul de pornire in realizarea produselor si serviciilor il constituie:

a) proiectarea;

b) receptia materiilor prime;

c) cunoasterea nevoilor sociale;

d) aprovizionarea.

Page 48: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 48/322

 

230. Utilitatea marfurilor (valoarea de intrebuintare) si calitatea sunt concepte:

a) ce se pot inlocui unul cu altul;

b) identice;

c) independente;

d) aflate in stransa interdependenta

231. in functie de utilitate (valoare de intrebuintare), produsele sunt diferentiate intre ele, pe:

a) grupe si subgrupe;

b) categorii de calitate;

c) clase;

d) caracteristici de calitate.

232. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu caracteristicile de calitate ale

unui produs:

a) sunt cele mai importante proprietati;

b) sunt selectionate dupa aportul lor la stabilirea gradului de utilitate al produsului la un moment dat;

c) ele reprezinta ultima treapta a sintezei in evaluarea calitatii;

d) cuprind un numar restrans de proprietati.

233. Care dintre urmatorii factori influenteaza calitatea:

a) ambalarea, transportul, pastrarea;

b) cercetarea si proiectarea;

c) materiile prime;

d) managementul calitatii.

234. Care dintre urmatoarele notiuni exprima sensul cantitativ al conceptului de calitate:

a) calitatea relativa;

b) nivelul calitatii;

c) masura calitatii;

d) clasa de calitate.

Page 49: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 49/322

235. Termenul de „clasa” de calitate exprima:

a) rangul unor entitati care indeplinesc aceeasi functie in utilizare;

b) sensul calitativ al entitatilor;

c) sensul tehnic al calitatii;

d) sensul social al calitatii.

236. Care dintre ipostazele calitatii are un rol hotarator in prevenirea defectelor si in economisirea de

resurse materiale si umane:

a) calitatea prescrisa;

b) calitatea proiectata;

c) calitatea contractata;

d) calitatea reala.

237. Cerintele clientului prevazute in documentatia tehnica de proiectare a produselor dar

nerealizata in productie reprezinta:

a) neconformitati;

b) risipa;

c) inutilitate;

d) superficialitate.

238. Supracalitatea nesolicitata de client si nespecificata in documentatia tehnica de realizare a

produselor reprezinta:

a) neconformitate;

b) risipa;

c) insatisfactie;

d) superficialitate.

239. Rezultatul gruparii a doua sau mai multe caracteristici de calitate de regula complementare este

reprezentat de:

a) functiile calitatii;

b) cerintele de calitate;

c) proprietati;

Page 50: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 50/322

d) nivelul calitatii.

240. Precizati functia calitatii reprezentata de caracteristicile psihosenzoriale, ergonomice si estetice:

a) functia tehnica;

b) functia economica;

c) functia sociala;

d) functia de disponibilitate.

241. Care dintre caracteristicile tehnico-functionale ale produselor de folosinta indelungata exprima

functionalitatea in timp a acestora:

a) caracteristicile fizice;

b) fiabilitatea si mentenabilitatea;c) caracteristicile fizico-mecanice;

d) caracteristicile tehnice.

242. Care dintre urmatoarele caracteristici de calitate ale produselor sunt obiective:

a) caracteristicile psihosenzoriale;

b) caracteristicile tehnice;

c) caracteristicile ergonomice;

d) caracteristicile ecologice.

243. Care dintre ipostazele calitatii exprima gradul in care un produs indeplineste serviciul specificat,

in conditii de cost global minim:

a) calitatea reala;

b) calitatea prescrisa;

c) calitatea omologata;

d) calitatea optima.

244. Care dintre componentele calitatii exprima optiunile consumatorilor formulate ca expresii

generale ale necesitatilor acestora:

a) proprietatile;

b) caracteristicile de calitate;

Page 51: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 51/322

c) cerintele de calitate;

d) functiile calitatii.

245. Care este varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la atribuirea marcii de calitate:

a) se acorda pe timp nelimitat;

b) este atribuita prin certificatul de marca;

c) atribuirea se face de catre organisme nationale si internationale;

d) poate fi retrasa cand nu se mai respecta conditiile din contract.

246. Precizati afirmatia neadevarata privind obiectivul standardizarii de asigurare si imbunatatire a

calitatii produselor/serviciilor:

a) standardele sunt cele mai bune surse de documentare in domeniul calitatii produselor/serviciilor;b) in standarde nu sunt specificate conditiile generale de calitate ale produselor;

c) asigura protectia consumatorilor si a mediului prin fixarea limitelor elementelor nocive din produse;

d) constituie cai de reducere a pierderilor cauzate de noncalitate si supracalitate;

247. Care dintre modalitatile de exprimare a calitatii reprezinta sinteza functiilor calitatii:

a) parametrii;

b) indicii;

c) indicatorii;

d) caracteristicile calitatii.

248. Care dintre urmatoarele drepturi fundamentale ale consumatorilor se refera la situatiile in care

produsele nu corespund calitativ in utilizare:

a) dreptul de satisfacere a necesitatilor fundamentale;

b) dreptul la informare si educare;

c) dreptul la compensare;

d) dreptul la protectia sanatatii si securitatii.

249. Care dintre cerintele de imbunatatire a calitatii produselor din punct de vedere ecologic se refera

la descompunerea produselor poluante, sub actiunea factorilor din mediu, in componente

nepoluante:

Page 52: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 52/322

a) sa utilizeze materii prime refolosibile;

b) sa necesite consum redus de energie;

c) sa fie biodegradabile;

d) sa fie reciclabile.

250. Asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor/serviciilor ca principal obiectiv al standardizarii

se realizeaza prin prescrierea in standarde (indicati varianta incorecta):

a) a unui nivel maxim al caracteristicilor de calitate ale produselor;

b) metodelor de analiza si incercari;

c) conditiilor de ambalare, pastrare, depozitare;

d) modalitatilor de efectuare a receptiei calitative a loturilor de marfuri.

251. Notiunea de comert nu defineste:

a) o functie economica;

b) o profesiune, care se practica in cadrul economiei de piata, asigurand realizarea actelor de schimb;

c) transferul titlului de proprietate;

d) cumpararea unui bun indelungat pentru dotarea locuintei.

252. Comertul pune Ia dispozitia consumatorilor/utilizatorilor bunuri si servicii in conditii de:

a) timp, loc, cantitati, sortiment, pret;

b) cantitate, pret, pozitii sortimentale;

c) unitati de incarcatura pachetizate;

d) structura sortimental preambalata si codificata.

253. in codul comercial, actele de comert sunt definite ca:

a) acte proforma specifice;

b) acte de productie industriala, de transport, de curtaj etc.;

c) acte juridice de ramura;

d) acte formale.

254. De-a lungul timpului, activitatea de comert s-a transformat intr-o:

a) activitate creatoare de utilitati;

Page 53: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 53/322

b) activitate de servicii producatoare de satisfactii;

c) simpla activitate de intermediere;

d) activitate complexa de transfer a proprietatii.

255. In concluzie, comertul nu este:

a) un sector creator de utilitati;

b) un sector creator de bunuri;

c) un reprezentant in serviciul utilizatorului;

d) un reprezentat in serviciul producatorului.

256. Care dintre urmatoarele nu sunt acte de comert?

a) acte naturale;b) acte financiar-contabile;

c) acte potrivit teoriei accesoriei;

d) acte formale.

257. Actele de comert naturale sunt:

a) reprezentate de acele activitati care, prin ele insele, reprezinta comert, dand profilul profesiunii celor

implicati in realizarea lor;

b) activitatile desfasurate de agentiile de schimb valutar;

c) reprezentate de toate operatiunile ce se refera la acele acte, care sunt pur civile prin natura lor, dar

devin comerciale daca sunt facute de catre un comerciant cu ocazia realizarii unei anumite laturi a

activitatii sale comerciale;

d) actele de comert a caror substanta comerciala este data de forma lor.

258. Care din urmatoarele obligatii nu sunt specifice comerciantului:

a) tinerea evidentelor primare si contabile, conservarea tuturor documentelor comerciale;

b) plata impozitelor speciale, impozite pe beneficiul comercial, taxa asupra cifrei de afaceri, taxa pe

valoarea adaugata;

c) obligatii ce decurg din calitatea de patron;

d) respectarea retetelor de fabricatie.

Page 54: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 54/322

259. Care dintre urmatoarele nu este restrictie cu privire la libertatea de a exercita diverse activitati

comerciale:

a) determinarea si stipularea incapacitatilor;

b) stabilirea incompatibilitatilor;

c) restrictii referitoare la modul de organizare a diferitelor tipuri de comert;

d) organizarea sistemului de relatii.

260. Stocarea marfurilor asigura:

a) utilizarea eficienta a depozitelor;

b) aprovizionarea ritmica a populatiei;

c) echilibrul dintre oferta si cererea de marfuri in cadrul pietei;

d) valorificarea eforturilor investitionale facute pentru producerea marfurilor.

261. Prin functiile asumate, comertul indeplineste un rol important:

a) fata de producatori;

b) fata de consumatori;

c) atat in raport cu producatorii, cat si cu utilizatorii finali sau intermediari;

d) fata de intermediari.

262. Promovarea produselor, o alta functie a comertului, se realizeaza prin:

a) existenta unui personal specializat;

b) existenta unor mijloace de transport adecvate;

c) utilizarea diferitelor tehnici (publicitate la locul vanzarii, merchandising, publicitate prin mass-media

etc.);

d) existenta unei baze tehnico-materiale.

263. Obiectul comertului se refera Ia:

a) punerea la dispozitia consumatorilor/utilizatorilor a produselor naturale sau fabricate de care acestia

au nevoie;

b) asigurarea abundentei de produse;

c) stabilirea legaturii intre doua sau mai multe stadii de productie;

d) asigurarea realizarii produselor care sunt cerute.

Page 55: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 55/322

 

264. Printre conditiile de desfasurare ale comertului nu se inscrie:

a) existenta unor agenti de inalt profesionalism;

b) existenta unui sistem de depozitare si de conservare a produselor pe tot fluxul acestora, de la

producator la consumator;

c) existenta unor locuri in care sa se desfasoare activitatea comerciala;

d) asigurarea abundentei de produse.

265. Comertul interior, comertul exterior si tranzitul reprezinta clasificarea comertului:

a) din punct de vedere geografic;

b) din perspectiva cererii;

c) avand in vedere obiectul afacerilor;d) conform dezvoltarii in teritoriu a retelei comerciale.

266. Totalitatea cumpararilor de marfuri in scopul revanzarii sau inchirierii lor reprezinta un act de

comert:

a) natural;

b) formal;

c) proforma;

d) potrivit teoriei accesoriei.

267. Actele de comert care cuprind toate operatiunile ce se refera la acele acte, care sunt pur civile

prin natura lor, dar devin comerciale, daca sunt facute de catre un comerciant cu ocazia realizarii unei

anumite laturi a activitatii sale comerciale, sunt acte de comert:

a) formale;

b) in virtutea teoriei accesoriei;

c) naturale;

d) proforma.

Page 56: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 56/322

268. Crearea conditiilor de realizare efectiva | actului de vanzare — 

cumparare reprezinta o functie:

a) importanta a comertului ce consta in fractionarea cantitatilor mari de marfuri pe care Ie livreaza

productia;

b) ce consta in transferul marfurilor catre zonele si punctele cele mai indepartate sau mai izolate, pentru

a fi vandute consumatorilor;

c) strict specifica comertului, generata de functiile prezentate anterior si presupune: existenta unei baze

tehnico-materiale si existenta unui personal;

d) ce permite asigurarea echilibrului dintre oferta si cererea de marfuri din cadrul piete.

269. Un comerciant nu poate efectua:

a) acte civile, care constau in: cumpararea unui imobil pentru uzul sau personal sau chiar pentruexercitarea activitatii comerciale, cumpararea mijloacelor mobiliare, de masini pentru uzul sau personal;

b) acte comerciale din grupa celor naturale sau proforma: cumparari si revanzari de marfuri, schimburi

de creante etc.;

c) operatiuni devenite acte de comert in virtutea teoriei accesoriei: achizitionarea de mobilier de birou,

computere etc.;

d) operatiuni desfasurate in vederea satisfacerii nevoilor personale pe cale ilicita.

270. Potrivit Codului Comercial, faptele de comert se grupeaza in:

a) doua categorii;

b) trei categorii;

c) patru categorii;

d) nicio categorie.

271. Rolul comertului de distribuitor si asigurator de servicii pentru consumatori nu presupune:

a) punerea la dispozitia acestora a produselor naturale sau fabricate;

b) vanzarea bunurilor de consum si servicii in conditii de eficienta maxima;

c) asigurarea realizarii produselor care sunt solicitate;

d) legatura dintre mai multe stadii succesive ale productiei.

Page 57: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 57/322

272. Concretizarea functiei comertului privind crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de

vanzare-cumparare presupune:

a) existenta unei baze tehnico-materiale;

b) existenta unui personal;

c) existenta unei baze tehnico-materiale si a unui personal specializat;

d) amplasarea magazinelor cat mai aproape de domiciliul cumparatorilor.

273. In relatie cu comunitatea, comerciantilor se pot pot Implica in:

a) practicarea de actiuni nediscriminatorii si de angajare cinstita

asigurarea sigurantei locului de munca;

b) mentinerea de relatii stranse Cu diferite grupuri de interes;

c) respectarea legislatiei si cooperarea cu administratiile locale;d) dezvoltarea urbana, rurala, cooperarea cu administratia locala.

274. Identificati afirmatia falsa:

a) comertul exterior presupune o activitate in cadrul careia cumparatorii si vanzatori se gasesc intr-o

tara straina sau in tari diferite;

b) comertul isi propune sa puna produsele naturale sau fabricate la dispozitia celor care au nevoie de

asemenea bunuri si servicii;

c) prin functiile asumate, comertul indeplineste un rol important, atat in raport cu producatorii, cat si cu

utilizatorii finali sau intermediari;

d) principala functie a comertului ce caracterizeaza insusi continutul activitatii sale. se refera la

asigurarea promovarii produselor.

275. Identificati afirmatia adevarata:

a) notiunea de comerciant arc in vedere persoana fizica a carei activitate prestata consta in

transformarea materiilor prime in produse;

b) un agent economic pentru a fi considerat comerciant trebuie doar sa actioneze in numele sau

personal;

c) faptele de comert in sens larg cuprind „cumpararea de marfuri si produse finite spre a fi vandute”; 

d) comertul de asigurari are in vedere toate operatiunile referitoare la actele de asigurare a unor riscuri,

mijlocite de plata unor prime de asigurare.

Page 58: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 58/322

 

276. Identificati afirmatia falsa:

a) notiunea de comert, sub aspect juridic, defineste o profesiune, care se practica in cadrul economiei de

piata, asigurand realizarea actelor de schimb;

b) notiunea de comert arc un continut complex, definind o functie economica, ce consta in a cumpara

materii prime sau alte produse pentru a le revinde in acelasi stadiu fizic, dar in conditiile preferate de

catre consumatori (timp, loc, cantitati, sortiment, pret);

c) activitatea de comert, pe masura dezvoltarii societatii, a suferit profunde modificari, transformandu-

se dintr-o simpla activitate de intermediere, intr-o activitate creatoare de utilitati;

d) comertul propriu-zis cuprinde toate actele de vanzare si cumparare ale produselor naturale

transferate sau fabricate.

277. Identificati afirmatia adevarata:

a) comertul asigura marfurilor o valoare ridicata;

b) etica reprezinta un sistem de principii morale si de metode pentru aplicarea acestora;

c) comertul interior presupune o activitate in cadrul careia cumparatorii si vanzatorii se gasesc intr-o

tara straina sau in tari diferite;

d) etica reprezinta un sistem de principii imorale.

278. Comertul, in relatia cu consumatorii, asigura:

a) ameliorarea poluarii fonice, vizuale, olfactive;

b) practicarea de actiuni nediscriminatorii si de angajare cinstita, asigurarea sigurantei locului de munca;

c) informarea corecta, cinstita privind produsul, ambalajul, publicitatea, calitatea bunurilor, siguranta

produselor, serviciilor, garantii, dialog;

d) indeplinirea obligatiilor legislative, cooperarea cu administratiile locale pentru rezolvarea problemelor

sociale.

279. in ceea ce priveste asumarea responsabilitatii sociale fata de angajati, comerciantii trebuie sa:

a) contribuie la ameliorarea poluarii fonice, vizuale, olfactive;

b) respecte si sa indeplineasca obligatii de legislatie, sa coopereze cu administratiile locale pentru

rezolvarea problemelor sociale;

Page 59: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 59/322

c) informeze corect si la timp consumatorii cu privire la calitatea bunurilor, siguranta produselor,

serviciilor si garantiilor;

d) practice actiuni nediscriminatorii si de angajare cinstita, asigurarea sigurantei locului de munca etc..

280. O firma de comert promoveaza un comportament etic daca:

a) salariatii au dreptul sa critice constient etica si legalitatea actiunilor firmei atata timp cat critica nu

violeaza drepturile altor indivizi din cadrul firmei;

b) salariatii au dreptul de a exercita si indeplini anumite ordine care violeaza acele principii morale

acceptate in mod obisnuit sau norme religioase la care ei adera;

c) clientii nu au dreptul la o informare corecta asupra produselor comercializate de catre firma (calitate,

materii prime, an de fabricatie, continut, pret, modificari de pret si cauzele acestor modificari etc.);

d) clientii vor fi tratati diferentiat in functie de statut, categorie socio- profesionala sau relatii.

281. Care dintre urmatoarele functii ale comertului presupune organizarea, in cadrul retelei

comerciale, unor operatiuni specifice, cum ar fi: portionarea, dozarea si preambalarea marfurilor,

prelucrarea lor (in cadrul alimentatiei publice), sortarea dupa criterii comerciale, controlul continuu al

calitatii:

a) stocarea marfurilor;

b) fractionarea cantitatilor mari de marfuri pe care le livreaza productia, formarea sortimentului

comercial si asigurarea micilor cantitati care urmeaza a fi puse Iu dispozitia consumatorilor;

c) crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare — cumparare;

d) asigurarea promovarii produselor.

282. Prin care dintre urmatoarele functii ale comertului, comerciantul cunoaste toate aspectele ce

contureaza procesul de vanzare al marfurilor si dispune de mijloace specifice de influentare a

cumparatorilor si de orientare a actului de vanzare - cumparare:

a) crearea conditiilor de realizare efectiva a actului de vanzare - cumparare;

b) stocarea marfurilor;

c) asigurarea promovarii produselor;

d) cumpararea marfurilor de la producatori sau colectori - in cazul productiei agricole - si transferarea

acestora in depozite, in vederea pregatirii lor pentru vanzarea catre utilizatorii finali sau intermediari.

Page 60: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 60/322

283. Identificati afirmatia falsa:

a) comertul este un sector creator nu de bunuri, ci de utilitati;

b) comertul este un reprezentant in serviciul utilizatorilor si al producatorilor, cuprinzand o parte

semnificativa a fluxului monetar dintr-o tara;

c) intr-o economiei moderna, prin crearea sistemului de piata comertul are rolul de instrument de

reglare a mecanismului de piata, asigurand confruntarea cererii cu oferta, prin materializarea actelor de

vanzare - cumparare;

d) ca ramura a economiei nationale, comertul cuprinde activitatea persoanelor fizice specializate in acte

civile.

284. Identificati afirmatia adevarata:

a) activitatea dc comert, pe masura dezvoltarii societatii, a suferit profunde modificari, transformandu-se dintr-o activitate creatoare de utilitati intr-o simpla activitate de intermediere;

b) In comert se desfasoara doar activitati de intermediere a actelor de vanzare - cumparare;

c) comertul este un sector creator de bunuri;

d) activitatea de comert are ca obiect marfa, operatiunile de vanzare ~ cumparare ale acesteia.

285. Rolul comertului se concretizeaza in:

a) informarea consumatorilor, controland intregul sistem de comunicatii legat de vanzarea produselor si

de aprovizionarea cu marfuri a populatiei;

b) fluidizare a productiei in orice zona;

c) asigurarea unei valori medii marfurilor, avand in vedere valoarea lor ridicata intr-o regiune unde

lipsesc si slaba lor valoare in zonele in care respectivele marfuri sunt mai mult decat abundente;

d) distributia si asigurarea de bunuri si servicii: stabilirea legaturii intre doua sau mai multe stadii ale

productiei; asigurarea realizarii produselor care sunt cerute; crearea de noi debusee pentru produsele

respective.

286. Pluralismul formelor de proprietate semnifica existenta unei multitudini de forme pentru

exprimarea celor doua elemente necesare definirii conceptului de proprietate:

a) subiectul si obiectul;

b) subiectul si valoarea proprietatii;

c) proprietatea publica si proprietatea privata;

Page 61: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 61/322

d) continutul si formele de comercializare.

287. Subiectul proprietatii este:

a) concretizat in bunuri si servicii;

b) doar individul;

c) orice structura organizatorica ce se constituie;

d) beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie si uzufruct.

288. Libera initiativa este:

a) dreptul agentilor economici de a disputa aceeasi piata;

b) libera circulatie a capitalurilor, a fortei de munca, a marfurilor;

c) o conturare si o consecinta a existentei si garantarii proprietatii private;d) obligatia organelor centrale de a inlesni libera concurenta.

289. Asocierea combinarea presupune reunirea a doua sau mai multe persoane fizice/juridice in

scopul:

a) fundamentarii indicatorilor de performanta a activitatii comerciale;

b) constituirii unei structuri comerciale prin liberul consimtamant al partilor contractante;

c) dezvoltarii strategice a pietei unor produse;

d) cooperarii realizarii de investitii.

290. Specializarea activitatii comerciale evidentiaza:

a) promovarea anumitor forme de vanzare, livrare, distributie a marfurilor de la producatori la

consumatori;

b) aplicarea principiilor de organizare a activitatii comerciale Ia nivel microeconomic;

c) consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau

sector de marfuri;

d) practicarea numai unei anumite forme de comert.

291. Pluralismul formelor organizatorice nu este un principiu consecinta a aplicarii urmatoarelor

principii:

a) dezvoltarea piramidala a comertului; repartizarea magazinelor pe teritoriu;

Page 62: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 62/322

b) legalitate; libera initiativa;

c) pluralismul formelor de proprietate; asociere — combinare;

d) specializarea; aria de activitate.

292. Identificati afirmatia falsa:

a) proprietatea privata atesta faptul ca dreptul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine statului;

b) pluralismul formelor de proprietate semnifica existenta unei multitudini de forme pentru exprimarea

celor doua elemente necesare definirii conceptului de proprietate: subiectul si obiectul acesteia;

c) subiectul este beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie si uzufruct;

d) toate institutiile, organismele, structurile organizationale angrenate in relatii de schimb, de comert

constituie „ansamblul comercial” (aparatul comercial). 

293. Forma de proprietate cooperatista a luat nastere in anul 1844 Ia:

a) Paris (Franta);

b) Rochdale (Anglia);

c) Londra (Anglia);

d) Hamburg (Germania).

294. Identificati afirmatia adevarata:

a) concurenta este o conturare si o consecinta a existentei si garantarii proprietatii private;

b) concurenta neloiaia exprima relatiile dintre agentii economici desfasurate in spiritul legii, cu scopul

realizarii profitabile a bunurilor economice;

c) forma de proprietate cooperatista a luat nastere in anul 1844 la Rochdale (Anglia);

d) asocierea poate fi doar de tip general.

295. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale evidentiaza consacrarea

intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit domeniu, la o marfa, familie sau sector de

marfuri:

a) libera initiativa;

b) concurenta;

c) pluralismul organizatoric;

d) specializarea.

Page 63: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 63/322

 

296. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale este principiu - consecinta

a actiunii, aplicarii precedentelor principii (legalitate, libera initiativa, pluralismul formelor de

proprietate, asociere - combinare, specializare, arie de activitate):

a) pluralismul formelor organizatorice;

b) specializarea;

c) protectia consumatorilor;

d) legalitatea.

297. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale identifica, precizeaza zona

teritoriala in care comerciantul are dreptul legal sa-si desfasoare activitatea in calitate de persoana

fizica sau juridica, in care o structura comerciala isi manifesta functiile, competentele si isi asumaraspunderile care ii revin:

a) specializarea;

b) aria de activitate;

c) pluralismul formelor de proprietate;

d) asociere - combinare.

298. Dreptul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine individului ori indivizilor, in calitatea lor de

persoane fizice sau juridice, in cazul proprietatii:

a) publice;

b) mixte: capital public intern cu capital public extern;

c) private;

d) mixte: capital public intern cu capital privat extern.

299. Identificati afirmatia adevarata:

a) pluralismul formelor organizatorice este un principiu - consecinta a actiunii, aplicarii principiilor

protectia consumatorilor si protejarea mediului;

b) concurenta loiala este reprezentata prin acele acte sau forte contrare uzantelor cinstite in activitatea

comerciala;

c) forma de proprietate cooperatista a luat nastere in anul 1844 la Paris (Franta);

Page 64: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 64/322

d) specializarea evidentiaza consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit

domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri.

300. Identificati afirmatia falsa:

a) concurenta loiala exprima relatiile dintre agentii economici desfasurate in spiritul legii, cu scopul

realizarii profitabile a bunurilor economice;

b) concurenta neloiala este reprezentata prin acele acte sau forte contrare uzantelor cinstite in

activitatea comerciala;

c) asocierea - combinarea presupune reunirea a doua sau mai multe persoane fizice sau/si juridice in

scopul constituirii unei structuri comerciale prin liberul consimtamant al partilor contractante;

d) aria de activitate evidentiaza consacrarea intr-un anumit gen de activitate, limitarea la un anumit

domeniu, la o marfa, familie sau sector de marfuri.

301. Subiectul este beneficiarul dreptului de posesie, utilizare, decizie si uzufruct, si nu poate fi:

a) individul;

b) familia;

c) organizatia nationala;

d) liberul arbitru.

302. Care dintre caracteristicile de mai jos corespunde comertului independent?

a) intreprinderile nu au nicio legatura cu organisme coordonatoare sau centralizatoare ale activitatii;

b) firmele functioneaza intotdeauna ca societati in nume colectiv sau cu raspundere limitata;

c) firmele functioneaza doar in comertul cu ridicata;

d) aprovizionarea se face doar prin intermediul unor centrale de aprovizionare.

303. Comertul asociat reprezinta un sistem de organizare a aparatului comercial care cuprinde:

a) magazinele populare, lanturile voluntare, gruparile cumparatorilor grosisti si magazinele colective ale

independentilor;

b) cooperativele detailistilor, lanturile voluntare, franciza si gruparile de cumparare;

c) lanturile voluntare, marile magazine, magazinele colective ale independentilor si magazinele cu

sucursale;

Page 65: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 65/322

d) cooperativele detailistilor, lanturile voluntare, gruparile cumparatorilor grosisti si magazinele

colective ale independentilor,

304. Caracteristica generala a sistemului dc asociere sub forma „lanturilor voluntare” consta in faptul

ca:

a) mai multi comercianti cu amanuntul, numiti „capetele lantului”, se grupeaza intre ei, dupa care atrag

in grupul astfel format o parte din comerciantii cu ridicata;

b) mai multi comercianti cu amanuntul, care actioneaza in aceeasi bransa sau similare, se unesc,

formand o organizatie, care isi asuma si functia de grosist;

c) mai multi comercianti cu ridicata, numiti „capetele lantului”, se grupeaza intre ei, dupa care atrag in

lantul astfel format o parte din colaboratorii lor, comercianti cu amanuntul;

d) mai multi comercianti cu ridicata, care actioneaza in aceeasi bransa sau similare, se unesc, formand oorganizatie, care isi asuma si functiile comertului cu amanuntul.

305. Gruparile de cumparare ale comerciantilor cu ridicata sunt intalnite numai in:

a) sectorul marfurilor alimentare;

b) sectorul de alimentatie publica;

c) sectorul materiilor prime;

d) sectorul marfurilor nealimentare sau bunurilor destinate consumului intermediar.

306. Magazinele colective ale independentilor reprezinta o forma specifica de organizare a:

a) comertului independent;

b) comertului asociat;

c) comertului capitalist integrat;

d) comertului cooperatist integrat.

307. Dupa natura participantilor fi a formelor de proprietate, specialistii structureaza sistemul de

organizare a comertului integrat in:

a) forme capitaliste si forme particulare;

b) forme cooperatiste si forme particulare;

c) forme capitaliste si forme cooperatiste;

d) forme de stat si cooperatiste.

Page 66: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 66/322

 

308. Formele capitaliste ale comertului integrat sunt:

a) magazinele populare, magazinele colective ale independentilor si magazinele cu sucursale;

b) lanturile voluntare, magazinele colective ale independentilor si cooperativele de consum;

c) cooperativele administratiei, magazinele populare si lanturile voluntare;

d) marile magazine, magazinele cu sucursale si magazinele populare.

309. Care dintre cele enumerate mai jos nu este caracteristica a marilor magazine (forma de

organizare a comertului integrat)?

a) procesul de vanzare se desfasoara pe o suprafata mare si foarte mare, fiecare raion reprezentand un

magazin;

b) sortimentul de marfuri oferit este foarte larg;c) preturile produselor comercializate sunt mai mari decat la magazinele traditionale;

d) serviciile comerciale se interfereaza cu produsele oferite.

310. Care dintre urmatoarele nu este element specific privind functionarea magazinelor cu sucursale:

a) directia generala;

b) directia comerciala;

c) directia centrala;

d) depozitul central.

311. Magazinele populare - ca forma de organizare a comertului integrat au anumite caracteristici

proprii. Care dintre cele enumerate mai jos nu se incadreaza in aceasta categorie?

a) raioanele de produse alimentare reprezinta punctul de atractie al fiecarui magazin;

b) raioanele, altele decat cele alimentare, comercializeaza o gama relativ restransa de produse;

c) toate produsele se vand la preturi mai reduse sau foarte avantajoase fata de alte tipuri de unitati;

d) setul de servicii comerciale este complex.

312. Formele cooperatiste ale comertului integrat sunt:

a) cooperativele de consum si cooperativele marilor intreprinderi sau ale administratiei;

b) magazinele colective ale independentilor si magazinele cu sucursale;

c) magazinele colective ale independentilor si cooperativele dc consum;

Page 67: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 67/322

d) cooperativele administratiei si magazinele populare.

313. Franciza nu este:

a) o forma de valorificare a drepturilor de proprietate intelectuala;

b) o forma de marketing si distributie internationala;

c) o modalitate de infiintare a unei afaceri;

d) o forma de diversificare a pietei.

314. Franciza, ca sistem de distributie:

a) are la baza o licenta de ordin comercial acordata de catre o intreprindere catre o alta pentru

exploatarea unei marci originale, a unor metode si tehnici particulare, insotita de asistenta tehnica,

comerciala si manageriala necesara;b) reprezinta un compromis intre forme de distributie si metode de vanzare;

c) consta in utilizarea marcii unei firme cu bun renume;

d) reprezinta un mijloc de promovare a afacerilor printr-un management eficient.

315. Identificati afirmatia adevarata:

a) comertul independent reprezinta o forma de organizare comerciala in cadrul careia intreprinderea de

comert - cu ridicata sau cu amanuntul - nu are nicio legatura cu organisme coordonatoare ale

activitatilor de cumparare sau de vanzare, adica nu sunt asociate sau integrate;

b) capacitatea financiara a firmelor de comert independent este mare;

c) preturile practicate sunt intotdeauna inferioare celor practicate de comerciantul asociat sau integrat;

d) lanturile voluntare reprezinta o forma a comertului integrat de organizare a aparatului comercial.

316. Identificati afirmatia falsa:

a) firmele de comert independent sunt in cea mai mare parte intreprinderi familiale, constituite

cateodata in nume colectiv sau sub forma societatilor cu raspundere limitata;

b) magazinele colective ale independentilor reprezinta o forma a comertului integrat de organizare a

aparatului comercial;

c) capacitatea financiara a firmelor de comert independent este slaba;

d) preturile practicate de firmele de comert independente sunt intotdeauna superioare celor practicate

de comerciantul asociat sau integrat, ca urmare a gestiunii irationale a marfurilor si proceselor de

Page 68: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 68/322

vanzare, a costurilor de achizitionare foarte ridicate ce revin pe produs, in conditiile achizitionarii unor

partizi mici de marfuri, a marjelor de pret foarte ridicate.

317. Care dintre urmatoarele forme de organizare a aparatului comercial este specifica comertului

integrat:

a) „gruparile de cumparare” sau „cooperativele” comerciantilor cu amanuntul;

b) lanturile voluntare;

c) magazine cu sucursale;

d) magazinele colective ale independentilor.

318. Care dintre urmatoarele forme de organizare a aparatului comercial este specifica comertului

asociat:a) marile magazine;

b) magazine populare;

c) magazine cu sucursale;

d) lanturile voluntare.

319. Marile magazine, ca forma de organizare a comertului integrat, reprezinta:

a) in ansamblul lor, o forma a comertului cu amanuntul, in cadrul careia firmele comerciale dispun de o

mare suprafata de vanzare accesibila publicului, oferind in acelasi local sau in localuri diferite, alaturi de

bunuri de consum, grupate in raioane si de o serie de servicii comerciale, iar fiecare raion face oficiul

unui magazin specializat;

b) o forma specifica a comertului asociat, axate pe vanzarea marfurilor cu amanuntul, ce dispun de mari

suprafete comerciale si sunt organizate pe raioane specializate;

c) o grupare formata din unul sau mai multi comercianti cu ridicata si comercianti cu amanuntul,

selectionati de catre comerciantii cu ridicata din randul clientilor fideli cu care colaboreaza;

d) asociatii in cadrul carora negustorii din acelasi sector sau sectoare similare se unesc, formand o

organizatie, care isi asuma, printre altele, si functia de grosist.

320. Gruparile de cumparare sau „cooperativele” comerciantilor cu amanuntul, la originea lor, sub

aspect functional:

Page 69: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 69/322

a) sunt organizate in asociatii, cooperative cu capital variabil, pentru u facilita intrarea si iesirea

aderentilor potrivii propriilor lor optiuni;

b) au fost create exclusiv pentru a asigura aprovizionarea comerciantilor cu amanuntul;

c) presupune drepturi egale pentru toti membrii;

d) presupune libertatea membrilor asociatiei de a se putea retrage, in mod liber, asa cum au si aderat la

respectiva grupare.

321. Identificati afirmatia falsa:

a) cooperativele de consum reprezinta societati ale caror membrii se unesc pentru a-si asuma o functie

de distributie, beneficiile realizate fiind repartizate intre toti membrii cooperatori;

b) in literatura de specialitate se cunosc doua forme cooperatiste ale comertului integrat: cooperativele

de consum si cooperativele marilor intreprinderi sau ale administratiei;c) marile magazine reprezinta intreprinderi sau firme de comert, care dispun, in acelasi local, de raioane

multiple, ce vand in sistemul autoservirii sau al preselectiei un sortiment larg, dar mai putin profund de

produse, practicand un nivel mai scazut al preturilor si o gama restransa de servicii comerciale;

d) magazinele cu sucursale sunt cunoscute in practica comerciala si sub denumirea de intreprinderi cu

sucursale multiple.

322. Identificati afirmatia adevarata:

a) comertul asociat reprezinta un sistem de organizare a activitatii comerciale, in cadrul caruia

intreprinderile cumuleaza atat functiile comertului cu ridicata, cat si functiile comertului cu amanuntul.

b) dupa natura participantilor si a formelor de proprietate, sistemul de organizare a comertului integrat

se grupeaza in trei mari categorii: forme capitaliste, forme cooperatiste si forme mixte;

c) gruparile de cumparare ale comerciantilor cu ridicata se intalnesc doar in sectorul marfurilor

alimentare;

d) lanturile voluntare reprezinta o grupare formata din unul sau mai multi comercianti cu ridicata si

comercianti cu amanuntul, selectionati de catre comerciantii cu ridicata din randul clientilor fideli cu

care colaboreaza.

323. Asociatia Britanica de Francizing (The British Francize Association) defineste operatiunea de

franciza ca o licenta contractuala cedata de o persoana, numita francizor (cedent), unei alte persoane,

numita francizat (beneficiar), care:

Page 70: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 70/322

a) da dreptul francizatului de a exercita control continuu, pe perioada respectiva, asupra francizorului si

a modului cum acesta isi desfasoara activitatea;

b) obliga francizatul sa acorde francizorului asistenta in desfasurarea activitatii in legatura cu

organizarea acestuia, pregatirea personalului, merchandising, conducere etc.;

c) cere francizorului, in mod periodic, sa plateasca francizatului sume de bani in conformitate cu

privilegiul, marfurile sau serviciile furnizate de francizor;

d) permite francizatului sa desfasoare in perioada de valabilitate a licentei

o anumita afacere, folosind un nume specificat apartinand francizorului sau in legatura cu francizorul.

324. Crearea unui sistem de distributie de dimensiuni mai mari decat i-ar permite propriile mijloace

reprezinta un:

a) avantaj pentru francizat (beneficiar);b) dezavantaj pentru francizat (beneficiar);

c) dezavantaj pentru francizor (cedent);

d) avantaj pentru francizor (cedent).

325. Care dintre urmatoarele trasaturi nu este specifica comertului cu ridicata:

a) actele de comert au loc intre intreprinderi economice;

b) cumpararile de marfuri se realizeaza in cantitati mari, in sortiment industrial;

c) asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex;

d) activitatea de comert cu ridicata nu incheie circuitul economic al marfurilor.

326. In raport cu producatorii, comertul cu ridicata nu isi asuma rolul de:

a) oferirea de preturi avantajoase pentru detailisti;

b) continuarea fara intrerupere a activitatii producatorilor, datorita lansarii si achitarii de comenzi de

partizi mari de marfuri;

c) asigurarea de multiple servicii logistice, regularizarea productiei si oferirea de informatii asupra

modului in care sunt primite produsele de catre consumatori;

d) participarea activa la prospectarea detailistilor si campaniilor de promovare a vanzarilor initiate de

producator.

Page 71: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 71/322

327. Fata de comertul cu amanuntul, comertul cu ridicata nu isi asuma rolul de:

a) informarea detailistilor;

b) fractionarea partizilor de marfuri si livrarea acestora unitatilor comerciale cu amanuntul;

c) prospectarea activitatii detailistilor;

d) oferirea de produse in cantitati mai mici detailistilor decat daca acestia s-ar aproviziona direct de la

producatori.

328. intreprinderile de comert cu ridicata nu se caracterizeaza prin:

a) specializarea activitatii pe familii de produse;

b) slaba acoperire financiara;

c) existenta unor servicii comerciale bine puse la punct, servicii prestate de personal de inalta calificare;

d) interventia intreprinderilor de comert cu ridicata atat in fluxul produselor realizate de producatoriiinterni, cat si de cei externi.

329. Printre functiile specifice comertului cu ridicata nu se numara:

a) cumpararea unor partizi mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar

mare si divers de producatori;

b) stocarea unor cantitati mari de marfuri;

c) revanzarea marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul;

d) transformarea sortimentului comercial.

330. Identificati functia comertului cu ridicata:

a) transformarea sortimentului industrial, format din cantitati mari de produse de un anumit fel, livrat

de producatori, in sortiment comercial, corespunzator varietatii cererii populatiei;

b) cumpararea de marfuri pe care le revinde in cantitati mici;

c) asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex punand la dispozitia populatiei absolut

toate produsele realizate de producatori industriali sau agricoli;

d) asigurarea prezentei sale in toate zonele, localitatile si punctele populate.

331. Care dintre urmatoarele este functie a grosistilor industriali:

a) asigurarea circuitului de distributie al produselor de consum individual;

b) realizarea logisticii comerciale specifice fiecarui produs industrial;

Page 72: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 72/322

c) revanzarea marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul;

d) cercetarea permanenta a pietei.

332. Identificati afirmatia falsa:

a) intreprinderile de comert cu ridicata se caracterizeaza printr-o acoperire financiara mica deoarece

aprovizionarea se face in partizi mici care se stocheaza;

b) continutul activitatii de comert cu ridicata consta in achizitionarea de marfuri in partizi mari si

desfacerea acestora in partizi mici, dar intr-un sortiment comercial, catre comertul cu amanuntul si, in

unele cazuri, catre unitati care cumpara diferitele produse in vederea prelucrarii lor ulterioare;

c) comertul cu ridicata interpunandu-se in drumul marfurilor de Ia producatori spre consumatori

genereaza o serie de imobilizari de fonduri, cheltuieli banesti necesare intretinerii retelei de depozite,

platii personalului, achizitionarii cantitatilor mari de marfuri etc.;d) cumpararea unor cantitati mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar

mare si divers de producatori din cadrul pietei interne sau de pe diverse piete externe, in vederea

aprovizionarii continue si in sortiment variat a comertului cu amanuntul, reprezinta o functie a

comertului cu ridicata.

333. Identificati afirmatia adevarata:

a) in sfera comertului cu ridicata marfurile raman o perioada de timp scurta, avand o viteza de circulatie

rapida;

b) transformarea sortimentului industrial, format din cantitati mari de produse de un anumit fel, livrat

de producatori, in sortiment comercial, corespunzator varietatii cererii populatiei, reprezinta o functie a

comertului cu ridicata;

c) in sfera comertului cu ridicata, actele de vanzare-cumparare au loc intre persoane fizice;

d) in sfera comertului cu ridicata, cumpararile de marfuri se realizeaza in cantitati mici, in sortiment

comercial, iar vanzarile in cantitati mari, in sortiment industrial.

334. Identificati afirmatia falsa:

a) actele de vanzare-cumparare au loc intre intreprinderi economice;

b) cumpararile de marfuri se realizeaza in cantitati mari, in sortiment industrial, iar vanzarile in cantitati

mici, in sortiment comercial;

Page 73: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 73/322

c) revanzarea marfurilor in cantitati mari catre comerciantii cu amanuntul, reprezinta o functie a

comertului cu ridicata;

d) activitatea de comert cu ridicata nu incheie circuitul economic al marfurilor, ci mijloceste doar

legatura dintre productie si veriga comerciala cu amanuntul.

335. Stocarea unor cantitati mari de marfuri, in sfera comertului cu ridicata, se realizeaza in vederea:

a) aprovizionarii continue si in sortiment variat a comertului cu amanuntul;

b) realizarii logisticii comerciale specifice fiecarui produs;

c) cercetarii permanente a pietei;

d) asigurarii unei esalonari normale a fluxului de produse catre detailisti.

336. Dictionarele de specialitate definesc comertul cu amanuntul astfel:a) o forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara

marfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, in

general in cantitati mici si in stare de intrebuintare;

b) un ansamblu de activitati si relatii organizate si desfasurate de unitati specializate pe circulatia

marfurilor, in scopul aprovizionarii consumatorilor sau utilizatorilor finali;

c) toate activitatile implicate in vanzarea produselor sau serviciilor direct

catre consumatorii finali, spre a fi folosite in scopuri personale,

necomerciale;

d) orice organizatie care practica acest gen de comert fie ca este vorba de producatori, detailisti sau

grosisti efectueaza comert cu amanuntul.

337. Care dintre urmatoarele nu este functie a comertului cu amanuntul ?

a) cumpararea de marfuri pe care le revinde in cantitati mici;

b) asigurarea prezentei unitatilor sale in toate zonele, localitatile si punctele populate;

c) asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex;

d) activitatea sa nu incheie circuitul economic al marfurilor.

338. Identificati functia comertului cu amanuntul:

a) transformarea sortimentului industrial, format din cantitati mari de produse de un anumit fel, livrat

de producatori, in sortiment comercial, corespunzator varietatii cererii populatiei;

Page 74: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 74/322

b) revanzarea marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul;

c) asigurarea unui sortiment foarte larg si extrem de complex punand la dispozitia populatiei absolut

toate produsele realizate de producatori industriali sau agricoli;

d) cumpararea unor cantitati mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri de la un numar

mare si divers de producatori.

339. Identificati activitatile care nu se desfasoara in alimentatia publica:

a) activitati de transformare a sortimentului industrial;

b) activitati de productie;

c) activitati comerciale;

d) prestari de servicii.

340. Principalele directii de specializare a comertului nealimentar sunt urmatoarele:

a) monoprodus, multiforma, bisectoriala, tridimensionala;

b) complexa, multisectoriala, multiforma, complex de nevoi;

c) multiforma, monoprodus, monosector, multifactoriala;

d) monoprodus, monosector, monoclientela, monotema, multisectoriala.

341. in functie de tipul retelei de unitati prin care se realizeaza marfurile, se intalnesc:

a) comert cu autoservire, comert fara magazine, cash and carry;

b) magazine normale, automate comerciale, hipermagazine;

c) comert stabil, comert mobil, comert fara magazine;

d) supermagazine, hipermagazine, magazine discount.

342. Comertul stabil poate fi realizat prin:

a) corespondenta si pe baza dc catalog;

b) unitati clasice de desfacere si prin automate;

c) Internet;

d) „home video shopping” si videotext.

343. Comertul mobil nu se poate realiza prin:

a) vanzari electronice;

Page 75: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 75/322

b) deplasarea itineranta pe distante mici a unor vanzatori ambulanti;

c) gruparea unor unitati mobile de diferite specializari in cadrul pietelor obisnuite;

d) organizarea unui comert itinerant, realizat cu ajutorul unor mijloace de transport specializate.

344. Piata vanzarilor fara magazine nu poate fi segmentata in functie de:

a) mijloacele utilizate in procesul de comercializare a marfurilor;

b) tipul cumparatorilor;

c) tipul intreprinderii comerciale;

d) factorii concurentiali.

345. Vanzarile traditionale fara magazine cuprind in structura lor:

a) vanzarea electronica;b) vanzarea prin videotext;

c) vanzarea prin televiziunea cablata;

d) vanzarea la domiciliu si vanzarile pe baza de catalog, prin corespondenta.

346. Identificati afirmatia adevarata:

a) notiunea de comert cu amanuntul include toate activitatile implicate in vanzarea produselor sau

serviciilor direct catre consumatorii finali, spre a fi folosite in scopuri personale necomerciale;

b) comertul mobil se realizeaza printr-o retea de unitati bine delimitate din punctul de vedere al

amplasarii si al perioadei de functionare;

c) comertul stabil se realizeaza prin intermediul unor puncte de vanzare in continua miscare;

d) comertul mobil, realizat prin intermediul retelei de automate reprezinta o forma de vanzare cu rol de

completare in cadrul activitatii de ansamblu a comertului cu amanuntul, prezentand avantaje atat

pentru cumparatori, cat si pentru comercianti.

347. Identificati afirmatia falsa:

a) dictionarele de specialitate definesc comertul cu amanuntul ca o forma a circulatiei marfurilor a carei

functie consta in a cumpara marfuri pentru a le vinde consumatorilor sau utilizatorilor finali, in general

in cantitati mici si in stare de intrebuintare;

b) comertul mobil se desfasoara prin unitati clasice si prin automate;

Page 76: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 76/322

c) comertul cu amanuntul reprezinta ansamblul de activitati si relatii organizate si desfasurate de unitati

specializate pe circulatia marfurilor, in scopul aprovizionarii consumatorilor sau utilizatorilor finali;

d) vanzarea prin sistemul liber service-ului se caracterizeaza prin absenta vanzatorului si libertatea

clientului de a circula dupa bunul sau plac sau dupa interesul pentru anumite produse.

348. Specializarea monoclientela, ca principal directie de specializare a comertului nealimentar, are in

vedere:

a) o forma mai elastica in sistemul de abordare, oferind o categorie mai larga de produse;

b) axarea activitatii comerciale pe anumite teme sau obiective;

c) segmentarea pietei pe grupe de varsta si retinerea pentru aprovizionare numai a unei parti din

acestea;

d) un concept de comert specializat pe aplicarea unei strategii multisectoriale.

349. Comertul alimentar nu se caracterizeaza prin:

a) existenta unei retele de mari unitati generale;

b) combinare rationala a diferitelor tipuri de mari suprafete comerciale cu existenta unor mici unitati

specializate si de completare;

c) vanzarea pe langa sortimentul general de marfuri alimentare In stare naturala si a unor marfuri

complementare sau a unor produse prelucrate industrial;

d) desfasurarea unei activitati de productie, care consta in transformarea unor materii prime alimentare

in preparate culinare si de cofetarie.

350. Vanzarea prin sistemul liber service-ului nu se caracterizeaza prin:

a) absenta vanzatorului si libertatea clientului de a circula dupa bunul sau plac sau dupa interesul

pentru anumite produse;

b) ambalarea si individualizarea marfurilor;

c) vanzarea tuturor produselor alimentare si de consum curent, produselor de uz indelungat;

d) prezenta vanzatorului.

351. Care dintre urmatoarele nu este considerata drept caracteristica principala a comertului realizat

prin automate comerciale:

a) oferirea unui sortiment restrans de marfuri, punandu-se accent pe

Page 77: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 77/322

articole de stricta necesitate din categoria produselor de uz curent;

b) utilizarea in procesul de comercializare a tehnologiilor automatizate referitoare la prezentare,

distribuire, incasare si manipularea numeralului;

c) rezolvarea posibila a unor necesitati de baza (apa, bauturi racoritoare, paine, sandvisuri etc.) sau

complementare (ciorapi, baterii, lame, aparate de ras, etc.);

d) amplasarea cu restrictii si dupa un orar bine stabilit.

352. Segmentarea pietei vanzarilor fara magazine in: vanzari prin curier, vanzari prin telefon si vanzari

electronice s-a realizat in functie de:

a) mijloacele utilizate in procesul de comercializare a marfurilor;

b) tipul cumparatorilor;

c) tipul intreprinderii comerciale;d) metodele utilizate in procesul de vanzare.

353. Segmentarea pietei vanzarilor fara magazine in: consumatori individuali si intreprinderi s-a

realizat in functie de:

a) tipul intreprinderii comerciale;

b) tipul cumparatorilor;

c) mijloacele utilizate in procesul de comercializare a marfurilor;

d) metodele utilizate in procesul de vanzare.

354. Care dintre urmatoarele nu este considerata drept caracteristica principala a comertului mobil:

a) deplasarea itineranta pe distante mici a unor vanzatori ambulanti;

b) gruparea unor unitati mobile de diferite specializari in cadrul pietelor obisnuite de marfuri;

c) utilizarea unor tehnici comerciale complexe si a unor metode moderne de vanzare;

d) organizarea unui comert itinerant, realizat cu ajutorul unor mijloace de transport specializate, bine

dotate si amenajate.

355. Identificati afirmatia falsa:

a) sectorizarea activitatii comerciale cu amanuntul presupune impartirea acestuia in: comert alimentar,

alimentatie publica si comert nealimentar;

Page 78: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 78/322

b) comertul cu marfuri nealimentare se desfasoara prin unitati cu mari si mici suprafete, universale,

generale, specializate si strict specializate;

c) comertul stabil se desfasoara prin unitati clasice si prin automate;

d) specializarea monoprodus are in vedere axarea activitatii comerciale pe anumite teme sau obiective.

356. Comertul electronic dateaza din:

a) deceniul 6 al secolului 20;

b) 1930-1945;

c) deceniul 8 al secolului 20;

d) deceniul 5 al secolului 20.

357. Primul standard EDI (Electronic Data Interchange), aparut in anul 1968, in SUA, a fost realizatpentru:

a) transmiterea mesajelor structurate in industria transporturilor;

b) reglementarea calitatii serviciilor;

c) clasificarea si structurarea informatiilor;

d) protectia mediului de afaceri.

358. Printre avantajele comertului electronic nu se inscrie:

a) accesul la serviciile si produsele furnizorilor din lumea intreaga, cu costuri mici;

b) scaderea veniturilor micilor comercianti prin participarea la afacerile mai mari;

c) integrarea mai usoara si mai stransa a furnizorilor locali si straini in cadrul lantului de aprovizionare;

d) informarea mai buna a potentialilor clienti.

359. Printre particularitatile comertului electronic prin Internet nu se inscrie:

a) limitarea numarului de intermediari;

b) piata este deschisa la scara globala;

c) partenerii sunt in numar nelimitat fiind atat cunoscuti cat si necunoscuti;

d) retelele deschise sunt neprotejate.

360. in domeniul comertului, Internet-ul sistem deschis la scara planetara nu a insemnat:

a) globalizarea afacerilor si a intreprinderilor mici si mijlocii;

Page 79: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 79/322

b) scaderea oportunitatilor de afaceri;

c) schimbarea naturii pietei dintr-o locatie fizica intr-una virtuala;

d) reducerea si eliminarea intermediarilor, facand posibil contactul direct intre furnizori si clienti.

361. Printre aspectele ce nu necesita rezolvare in domeniul vast al comertului prin Internet se inscrie:

a) reglementarea juridica a afacerilor pe Internet;

b) garantarea informatiilor si credibilitatea acestora;

c) globalizarea afacerilor;

d) reducerea costurilor si libertatea comunicatiilor.

362. Identificati afirmatia falsa:

a) tranzactia comerciala poate fi impartita in trei etape principale: etapa de publicitate si cautare, etapade contractare si plata si etapa dc livrare;

b) in domeniul comertului, Internet-ul - sistem deschis la scara planetara - a insemnat schimbarea naturii

pietei dintr-o locatie fizica intr-una virtual;

c) comertul electronic, spre deosebire de cel clasic, ofera multiple avantaje, printre care si reducerea

erorilor in manipularea marfurilor;

d) comertul electronic este limitat numai la Internet.

363. Care dintre urmatoarele nu este considerata particularitate a comertului electronic prin Internet?

a) piata este deschisa Ia scara globala si ea reprezinta reteaua;

b) accesul limitat al vizitatorilor; limitarea valorica a unei livrari;

c) partenerii sunt in numar nelimitat, fiind cunoscuti si necunoscuti;

d) retelele deschise sunt neprotejate, de unde necesitatea securizarii acestora.

364.Elementul care nu influenteaza cumpararea produselor si serviciilor pe Internet este:

a) utilizarea unor termeni unici pentru descrierea produselor si/sau serviciilor;

b) informarea clientilor si a furnizorilor;

c) comercializarea produselor unicat;

d) protectia consumatorilor on-line.

Page 80: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 80/322

365. Identificati afirmatia adevarata:

a) avantajul major al comertului electronic este dat dc accesul la serviciile si produsele furnizorilor din

lumea intreaga, cu costuri mari;

b) o particularitate a comertului prin Internet se refera la faptul ca retelele deschise sunt protejate;

c) comertul electronic dateaza din deceniul 8 al secolului 21;

d) comertul electronic, spre deosebire de cel clasic, ofera multiple avantaje, printre care si eliminarea

unor operatii manuale.

366. Din punct de vedere teoretic, notiunea de piata reprezinta:

a) o categorie economica care isi gaseste expresia in totalitatea actelor de vanzare-cumparare privite in

unitate organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara;

b) ansamblul tranzactiilor efectuate intr-o arie geografica determinata;c) ansamblul sau localul in care se ofera produsele spre vanzare si ansamblul consumatorilor si

cumparatorilor.

d) ansamblul operatiunilor privind vanzarea de produse.

367. Piata urbana se caracterizeaza printr-un:

a) grad ridicat de concentrare;

b) nivel ridicat de dispersie;

c) ritm evolutiv mai lent;

d) grad ridicat de omogenitate in profil teritorial si prin mari deosebiri de la o zona la alta.

368. Piata rurala se caracterizeaza prin:

a) mobilitate;

b) elasticitate;

c) faptul ca reflecta in totalitate consumul dintr-o anumita zona;

d) nivel mai ridicat de organizare a activitatii comerciale.

369. Care din urmatoarele enumerari nu este factor de influentare a pietei bunurilor si serviciilor?

a) productia industriala si agricola;

b) importurile de produse;

c) consumul aparent;

Page 81: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 81/322

d) reducerea treptata a consumului natural.

370. Productia bunurilor industriale si agricole, factor principal al evolutiei pietei nu determina:

a) puterea de cumparare;

b) volumul ofertei de marfuri;

c) posibilitatile satisfacerii cererii consumatorilor;

d) posibilitatile satisfacerii cererii utilizatorilor finali.

371. Importurile de produse influenteaza piata bunurilor si serviciilor prin intermediul:

a) preturilor bunurilor si serviciilor;

b) ofertei de marfuri;

c) cererii de marfuri;d) puterii de cumparare.

372. Piata bunurilor si serviciilor se subdivide in piata bunurilor de consuni individual si piata bunurilor 

industriale si de echipament dupa criteriul:

a) aria geografica sau perimetrul in cadrul caruia se desfasoara confruntarea dintre cerere si oferta;

b) natura consumului;

c) numarul vanzatorilor si al cumparatorilor;

d) modul de materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de vanzare-cumparare.

373. In procesul de unificare a pietelor interne nu poate fi considerat element favorizant:

a) dezvoltarea puternica a societatilor producatoare multinationale;

b) crearea unor societati mixte;

c) perfectionarea sistemului bancar;

d) schimburile directe de marfuri intre marile magazine din diferite tari.

374. Identificati afirmatia falsa:

a) oferta inseamna cantitatea de bunuri si servicii sau capitaluri pe care cumparatorii sunt gata sa le

achizitioneze la un anumit pret, date fiind veniturile si preferintele lor;

Page 82: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 82/322

b) piata, din punct de vedere teoretic, reprezinta o categorie economica care isi gaseste expresia in

totalitatea actelor de vanzare-cumparare privite in unitate organica cu relatiile pe care le genereaza si in

conexiune cu spatiul in care se desfasoara;

c) continutul esential al notiunii de piata este reprezentat de sfera economica in care productia apare

sub forma de oferta de marfuri, iar nevoile de consum sub forma de cerere de marfuri;

d) piata reprezinta sfera confruntarii ofertei cu cererea de marfuri, a realizarii lor prin intermediul

actelor de vanzare-cumparare, precum si ansamblul conditiilor in care se desfasoara aceste procese.

375. Identificati afirmatia adevarata:

a) in functie de natura consumului, piata se subdivide in piata interna si piata externa;

b) cererea inseamna cantitatea de bunuri si servicii sau capitaluri pe care cumparatorii sunt gata sa le

achizitioneze la un anumit pret, date fiind veniturile si preferintele lor;c) in functie de modul de materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de vanzare-cumparare,

se disting piata urbana si piata rurala;

d) productia industriala si agricola reprezinta factorul esential de constituire a cererii de marfuri.

376. Din punct de vedere teoretic, piata reprezinta o categorie economica ce isi gaseste expresia in

totalitatea:

a) operatiunilor de import-export;

b) activitatilor operative;

c) actelor de vanzare-cumparare;

d) actelor de cumparare.

377. Veniturile banesti si posibilitatile de investitii ale populatiei si ale firmelor actioneaza asupra

pietei prin:

a) oferta de marfuri si servicii;

b) importurile de produse si servicii;

c) consumul natural;

d) intermediul cererii de marfuri.

378. Piata bunurilor si serviciilor se subdivide in piata bunurilor si piata serviciilor dupa criteriul:

a) particularitatile cumparatorilor;

Page 83: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 83/322

b) natura consumului;

c) numarul vanzatorilor si al cumparatorilor;

d) modul de materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de vanzare-cumparare.

379. In procesul de unificare a pietelor interne nu poate fi considerat element favorizant:

a) schimburile directe de marfuri intre marile magazine din diferite tari;

b) dezvoltarea puternica a societatilor producatoare multinationale;

c) vanzarile de marfuri, realizate prin reteaua comerciala a unei tari catre diferite categorii de cetateni

proveniti din alte tari si care isi satisfac diverse nevoi de consum prin intermediul retelei comerciale din

tara In care s-au deplasat;

d) crearea unor societati mixte, la care partea straina, participa cu o parte din baza tehnico-materiala

(spatii, utilaje, mijloace de transport), asigura personalul si o parte din fondul de marfa, iar parteautohtona urmand sa asigure tehnologia comerciala si fondul de marfa in completare, la nivelul

exigentelor populatiei din zona in care actioneaza o astfel de firma comerciala.

380. Piata bunurilor industriale si de echipament are in vedere:

a) produsele destinate satisfacerii consumului productiv;

b) totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare ce au loc in interiorul unei anumite tari;

c) bunurile destinate consumului pentru intreaga populatie;

d) totalitatea relatiilor privind ansamblul de marfuri si servicii intre tari.

381. Piata bunurilor de consum individual are in vedere:

a) totalitatea relatiilor privind ansamblul de marfuri si servicii intre tari;

b) bunurile destinate consumului pentru intreaga populatie;

c) produsele destinate satisfacerii consumului productiv;

d) totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare ce au loc in interiorul unei anumite tari.

382. Piata caracterizata printr-un grad ridicat de concentrare, nivel mai ridicat de organizare a

activitatii comerciale, mobilitate, elasticitate si ritm superior de dezvoltare, este piata:

a) interna;

b) rurala;

c) urbana;

Page 84: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 84/322

d) externa.

383. Piata caracterizata prin: nivel ridicat de dispersare, rigiditate, ritm evolutiv mai lent, grad ridicat

de omogenitate in profil teritorial si prin mari deosebiri de la o zona la alta, este piata:

a) nationala;

b) internationala;

c) bunurilor:

d) rurala.

384. Nevoia de consum poate fi definita drept:

a) nivelul la care oamenii isi ating scopurile materiale;

b) cadru ce cuprinde satisfacerea societatii In ansamblu, al unitatilor economice si institutiilor si alfiecarui individ 1n parte;

c) ansamblul trebuintelor oamenilor, unitatilor economice si institutiilor de bunuri si servicii, considerate

la scara sociala;

d) schimbarea bunurilor sau serviciilor consumate, cu bunuri si servicii nou create.

385. Gruparea nevoilor in nevoi de baza ale existentei (hrana, imbracaminte, locuinte etc.) si nevoi

generate de procesul de productie (materii prime, materiale, combustibil) se face in functie de:

a) caracterul nevoilor;

b) mobilul formativ al nevoilor;

c) factorii de influenta a nevoilor;

d) modalitatea de exprimare.

386. Gruparea nevoilor in nevoi materiale, nevoi spirituale si nevoi sociale se face in functie de:

a) mobilul formativ al nevoilor;

b) caracterul nevoilor;

c) factorii de influenta a nevoilor;

d) modul de satisfacere a nevoilor.

Page 85: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 85/322

387. Productia, investitiile, conditiile de munca, nivelul de trai, conditiile de viata etc. fac parte din

categoria de factori de influenta a nevoilor de consuni:

a) factori subiectivi;

b) factori demografici;

c) factori materiali;

d) factori obiectivi.

388. Fenomenele de ordin psihologic si sociologic fac parte din categoria de factori de influenta a

nevoilor de consum:

a) factori subiectivi;

b) factori demografici;

c) factori imateriali;d) factori obiectivi.

389. Structura consumului in consum intermediar si consum final se face in functie de:

a) tipul produsului implicat In procesul sau de realizare;

b) durata de viata a produselor;

c) volumul si structura cheltuielilor efectuate de populatie in vederea satisfacerii diferitelor trebuinte;

d) locul consumului in asigurarea evolutiei societatii.

390. Structura consumului in consum de bunuri durabile, consum de bunuri semidurabile si consum de

bunuri nedurabile se face in functie de:

a) tipul produsului implicat in procesul sau de realizare;

b) locul consumului in asigurarea evolutiei societatii;

c) volumul si structura cheltuielilor efectuate de populatie in vederea satisfacerii diferitelor trebuinte;

d) durata de viata a produselor.

391. Evolutia in timp a produsului national brut si a cheltuielilor de consum evidentiaza:

a) oscilatiile sezoniere ale consumului si ponderea mare a cheltuielilor respective in bugetul personal;

b) importanta consumului in formarea PNB - ului (si de aceea consumul este cel mai stabil dintre toate

fluxurile de cheltuieli);

c) dezvoltarea primitiva a industriei ofertante de bunuri de consum;

Page 86: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 86/322

d) intensificarea eforturilor statului de a rezolva problemele sociale.

392. Limitele consumului nu sunt date de:

a) stat;

b) insasi colectivitatea consumatorilor;

c) propensiune;

d) producatori.

393. Cate posibilitati de comensurare a relatiei economice fundamentale dintre consum si economii

exista?

a) doua;

b) trei;c) una;

d) mai mult de trei.

394. Identificati afirmatia falsa:

a) elasticitatea consumului, in raport cu venitul, se defineste ca raport intre propensiunea medie a

consumului si propensiunea marginala a consumului;

b) consumul se refera la cadrul ce cuprinde satisfacerea societatii in ansamblu, al unitatilor economice si

institutiilor, precum si al fiecarui individ in parte;

c) nevoia de consum poate fi definita ca ansamblul trebuintelor oamenilor, unitatilor economice si

institutiilor de bunuri si servicii, considerate la scara sociala;

d) coeficientul de elasticitate se defineste ca raport intre variatiile relative ale unei variabile Y, avuta in

vedere ca variabila dependenta, si variatia relativa a unei variabile X considerata ca fiind independenta.

395. Identificati afirmatia adevarata:

a) in functie de mobilul formativ al nevoilor acestea sunt nevoi materiale si nevoi spirituale;

b) nevoia este o categorie complexa, care apare ca o expresie a conditiilor sociale, materiale si spirituale;

c) productia reprezinta un factor subiectiv de influentare a nevoilor de consum;

d) bunurile de consum a caror elasticitate in raport cu venitul este subunitara se numesc produse

superioare sau de lux.

Page 87: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 87/322

396. Valoarea bunurilor si serviciilor consumate in cursul unei perioade in procesul concret de

productie defineste:

a) consumul final;

b) consumul de bunuri durabile;

c) consumul intermediar;

d) consumul de produse alimentare.

397. Valoarea bunurilor si serviciilor individuale sau colective, utilizate pentru satisfacerea directa a

nevoilor umane defineste:

a) consumul de produse nealimentare;

b) consumul intermediar;

c) consumul de bunuri nedurabile;d) consumul final.

398. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 1999 si 2000 au fost de 190.0270 lei si respectiv

2.671.618 lei /lunar pe o gospodarie, Stiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 2377404

lei si 3333044 lei, propensiunea medie si marginala a consumului in anul 2000 a fost de:

a) 20,14% si 10,02%;

b) 77,55% si 80,30%;

c) 70,55% si 79,30%.

d) 80,16% si 80,72%.

399. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2000 si 2001 au fost de 2671618 lei si respectiv

3765132 lei /lunar pe o gospodarie. Stiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 3333044 lei

si 5217948 lei. coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2001 a fost de:

a) 0,405;

b) 0,650;

c) 1,001;

d) 0,804.

Page 88: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 88/322

400. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2002 si 2003 au fost de 4744691 lei si respectiv

5668687 lei /lunar pe o gospodarie. Stiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 6585081 lei

si 7950871 lei. coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2003 a fost de:

a) 0,949;

b) 0,550;

c) 0,840;

d) 1,001.

401. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2001 si 2002 au fost de 3765132 lei si respectiv

4744691 lei /lunar pe o gospodarie. Stiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 5217948 lei

si 6585081 lei, coeficientul de elasticitate al consumului in anul 2002 a fost de:

a) 0,750;b) 0,994;

c) 1,101;

d) 0,890.

402. Cheltuielile de consum ale populatiei in anii 2002 si 2003 au fost de 4744691 lei si respectiv

5668687 lei /lunar pe o gospodarie. Stiind ca veniturile inregistrate in acesti ani au fost de 6585081 lei

si 7950871 lei. propensiunea medie si marginala in anul 2003 a fost de:

a) 79,14% si 65,20%;

b) 70,54% si 69,45%;

c) 71,30% si 67,65%;

a) 78,51% si 60,32%.

403. Identificati afirmatia falsa:

a) in functie de mobilul formativ al nevoilor acestea sunt: nevoi de baza ale existentei (hrana,

imbracaminte, locuinte etc.) si nevoi generate de procesul de productie, ce sta la baza asigurarii celor

necesare existentei respective (materii prime, materiale, combustibil);

b) prima limita a consumului este impusa de stat;

c) propensiunea consumului reprezinta raportul dintre consumul total si venituri (venit primar brut,

venit disponibil brut, venit national etc.), ca elemente ale produsului national brut;

Page 89: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 89/322

d) propensiunea marginala a consumului consta in a considera un nivel oarecare al venitului si a calcula

relatia procentuala dintre consum si respectivul venit.

404. in conceptia Iui Kotler si Dubois definitia cererii de marfuri nu comporta urmatorul element:

a) produsul;

b) consumul;

c) categoria de clientela;

d) mediul de marketing ce caracterizeaza diferitele zone geografice.

405. Delimitarea cererii de marfuri in cerere efectiva si cerere potentiala se face in functie de:

a) raportul dintre cerere si oferta;

b) posibilitatea de manifestare a nevoilor;c) conditiile de aprovizionare a populatiei;

d) existenta magazinelor in zonele de locuit.

406. Clasificarea cererii de marfuri in cerere ferma si cerere spontana se face in functie de:

a) modul in care cererea se formeaza si se fixeaza asupra produselor;

b) posibilitatea de manifestare a nevoilor;

c) modul de manifestare in timp a cererii de marfuri;

d) gradul de corelare a cererii cu oferta.

407. in functie de modul de manifestare in timp a cererii de marfuri, aceasta nu poate fi:

a) curenta;

b) periodica;

c) rara;

d) efectiva.

408. Delimitarea cererii de marfuri in cerere satisfacuta si cerere nesatisfacuta se face in functie de:

a) gradul in care marfurile participa la satisfacerea trebuintelor;

b) gradul de corelare a cererii cu oferta;

c) posibilitatea de manifestare a nevoilor;

d) modul in care cererea evolueaza in timp.

Page 90: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 90/322

 

409. Clasificarea cererii de marfuri in cerere constanta, crescanda si descrescanda se face in functie de:

a) modul in care cererea se formeaza si se fixeaza asupra produselor;

b) gradul de corelare a cererii cu oferta;

c) posibilitatea de manifestare a nevoilor;

d) modul in care cererea evolueaza in timp.

410. Cererea, care are in vedere evolutii in cadrul carora proportiile acesteia se mentin neschimbate

pe o perioada de timp mai indelungat, este:

a) curenta;

b) crescanda;

c) constanta;d) descrescanda.

411. Cererea efectiva se manifesta pe piata avand:

a) o insolvabilitate;

b) o dorinta de manifestare;

c) o solvabilitate corespunzatoare;

d) un comportament specific.

412. Din categoria factorilor economici ce influenteaza cererea de marfuri nu fac parte:

a) investitiile;

b) oferta;

c) profitul investitorilor;

d) veniturile si preturile.

413. Dintre urmatoarele enumerari ce grupare de factori influenteaza cererea de marfuri?

a) numarul si structura populatiei grupate pe ramurile economiei nationale;

b) numarul si structura populatiei pe localitati urbane;

c) numarul si structura populatiei pe medii (urban, rural);

d) numarul si structura populatiei pe varste, sexe, profesii, grad de cultura si instruire.

Page 91: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 91/322

414. Identificati afirmatia falsa:

a) dupa modul in care se formeaza si se fixeaza asupra produselor, cererea este periodica si rara;

b) cererea are un continui economic, fiind determinata obiectiv de prioritatile cu care sunt satisfacute

diferitele trebuinte, in functie de disponibilitatile banesti;

c) cererea de marfuri a populatiei se incadreaza in sfera trebuintelor materiale si spirituale ale oamenilor

si exprima o parte a nevoii reale, respectiv acea parte care se manifesta in cadrul pietei;

d) in functie de posibilitatea de manifestare a nevoilor, cererea poate fi: efectiva si potentiala.

415. Identificati afirmatia adevarata:

a) in functie de posibilitatea de manifestare a nevoilor, cererea poate fi periodica si rara;

b) cererea reprezinta o materializare a nevoilor pentru bunuri si servicii, a puterii de cumparare a

consumului si a preferintelor, dorintelor, intentiilor privind modalitatile de satisfacere a nevoilor deconsum;

c) pozitia economica, stilul de viata si personalitatea consumatorului reprezinta factori socio-culturali de

influenta ai cumpararii de marfuri;

d) cererea crescanda se caracterizeaza printr-o dinamica a carei proportii dimensionale se restrang in

timp datorita intensitatii cu care actioneaza factorii formatori sau datorita aparitiei unor produse noi

care satisfac aceleasi nevoi, la un nivel ridicat.

416. Cererea ce se caracterizeaza printr-o dinamica a carei proportii dimensionale se restrang in timp

datorita intensitatii cu care actioneaza factorii formatori sau datorita aparitiei unor produse noi care

satisfac aceleasi nevoi, la un nivel ridicat este:

a) constanta;

b) crescanda;

c) descrescanda;

d) rara.

417. Oferta de marfuri cuprinde:

a) toate produsele destinate consumului intermediar;

b) toate produsele destinate consumului final;

c) toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei;

d) toate produsele vandute.

Page 92: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 92/322

418. Oferta de marfuri se refera la:

a) fondurile de marfuri din reteaua de distributie si stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale

circuitului economic;

b) marfurile din depozitele de gros;

c) fondurile de marfuri din magazine;

d) fondurile de marfuri furnizate de producatori.

419. Oferta reala sau efectiva este constituita din:

a) stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic;

b) fondurile de marfuri din reteaua de distributie in cursul unei perioade;

c) fondurile de marfuri din depozite;

d) fondurile de marfuri oferite de producatori.

420. Oferta pasiva se refera la:

a) marfurile greu vandabile;

b) marfurile de cerere rara sau intamplatoare;

c) stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic;

d) marfurile uzate fizic si moral.

421. In functie de criteriul merceologic, oferta de marfuri cuprinde urmatoarele grupe de produse:

a) bunurilor durabile si a celor nedurabile;

b) produselor alimentare si a celor nealimentare;

c) produselor destinate consumului final;

d) produselor destinate consumului intermediar.

422. Produsele de utilizare productiva sunt grupate astfel:

a) produse destinate consumului intermediar si final;

b) bunuri primare de consum, bunuri de necesitate medie si bunuri de prisos;

c) materii prime, semifabricate, echipament industrial si furnituri;

d) produse semipreparate.

Page 93: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 93/322

423. Structura ofertei in produse destinate consumului final, produse destinate consumului

intermediar si produse de echipament se face in functie de:

a) durata de viata a diferitelor categorii de produse;

b) criterii merceologice;

c) ciclul de viata al produselor;

d) destinatia produselor In procesul de consum.

424. Care dintre urmatoarele nu este criteriu de structurare a ofertei de marfuri?

a) criteriul merceologic;

b) durata de viata a diferitelor categorii de produse;

c) destinatia produselor in procesul de consum;

d) gradul dc corelare a cererii cu oferta.

425. Notiunea de produs nou are in vedere un bun material ce prezinta:

a) elemente constructive, functionale, fiabilitate, valente estetice, ergonomice, comerciale, precum si

componente acorporale deosebite, realizat in vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau

a acoperirii unui spectru mai larg de nevoi;

b) consum redus dc materii prime si materiale;

c) consum redus dc energic si materiale energetice;

d) o sursa de realizare a unor profituri deosebite pentru producatori si comercianti.

426. Diferentierea si individualizarea ofertei in procesul concurential nu se realizeaza prin intermediul:

a) personalului comercial;

b) produselor si serviciilor comerciale atasate produsului;

c) aparitiei produselor noi;

d) imaginii de produs, marca sau intreprindere.

427. Identificati afirmatia falsa:

a) oferta reala sau efectiva este constituita din fondurile de marfuri aflate in reteaua de distributie in

cursul unei perioade spre a fi realizate;

b) oferta pasiva se refera la stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic;

c) oferta dc marfuri este o categorie a pietei, strans legata de cererea de marfuri;

Page 94: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 94/322

d) oferta de marfuri mai poate fi definita avandu-se in vedere doar productia autohtona.

428. Identificati afirmatia adevarata:

a) oferta reala sau efectiva este constituita din stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale

circuitului economic;

b) oferta pasiva se refera la fondurile de marfuri aflate in reteaua de distributie in cursul unei perioade

spre a fi realizate;

c) oferta totala este compusa din fondul de marfuri negociat si primit de comert;

d) oferta de marfuri cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul

circulatiei, respectiv, atat bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau formarii brute a

capitalului fix, cat si bunuri sau servicii care asigura consumul final al populatiei.

429. Care dintre urmatoarele nu este element de individualizare si diferentiere a ofertei:

a) performanta, prin nivelul rezultatelor obtinute in procesul de utilizare potrivit functionalitatii specifice

fiecarui produs;

b) durabilitatea, prin perioada ce caracterizeaza durata de viata sau procesul de utilizare a fiecarui

produs;

c) stilul produsului, prin aparenta sa exterioara generatoare de reactii emotive din partea

consumatorilor;

d) consilierea vanzatorilor si partenerilor.

430. in calitatea lui de intermediar intre productie si consum, comertul stabileste relatii atat cu:

a) producatorii, organismele guvernamentale;

b) producatorii, consumatorii;

c) producatorii, consumatorii, organismele locale de dezvoltare comerciala;

d) producatorii, consumatorii, institutiile si organismele de protectie a consumatorilor.

431. Relatiile comerciantilor cu producatorii reprezinta:

a) formele pe care le imbraca intalnirile de negociere;

b) relatiile contractuale si postcontractuale;

c) ansamblul formelor organizatorice, tehnice si juridice care pregatesc sau insotesc infaptuirea actelor

de schimb dintre producator si consumator;

Page 95: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 95/322

d) formele si relatiile precontractuale si contractuale dintre partenerii de schimburi de marfuri si servicii.

432. Relatiile comerciantilor cu producatorii pot fi structurate astfel:

a) relatii de schimb si relatii de negociere;

b) relatii precontractuale, relatii contractuale si relatii postcontractuale;

c) relatii contractuale si relatii financiare;

d) relatii privind schimbul de marfuri, servicii si relatii financiare.

433. In vederea unei bune informari a partenerilor de piata, formularii si fundamentarii clauzelor

contractuale se poate actiona pe urmatoarele cai:

a) derularea livrarilor de marfuri corespunzator programarilor; cercetarea stiintifica permanenta a

partenerilor de afaceri;b) cercetarea pietei producatorilor; cercetarea pietei comerciantilor, cercetarea nevoilor populatiei:

c) studierea sistematica a pietei; crearea dc noi produse; informarea comerciantilor dc catre producatori

cu privire la produsele pe care le pot oferi spre vanzare;

d) analiza sistematica a relatiilor cu partenerii dc afaceri; plata la termenele stabilite a facturilor emise

de furnizori.

434. Din perspectiva afacerilor, negocierea se poate defini ca:

a) un schimb de informatii;

b) o acceptare a propunerilor partenerului de afaceri,

c) un proces de mentinere a unui climat de afaceri;

d) un proces organizat de comunicare intre doi sau mai multi parteneri de afaceri.

435. in timpul negocierii se urmareste:

a) adaptarea progresiva a pozitiilor participantilor la negociere;

b) obtinerea celor mai mari profituri;

c) realizarea unor contracte performante;

d) cunoasterea concurentilor.

436. Procesul organizat de comunicare intre parteneri se refera la:

a) crearea unui climat de afaceri;

Page 96: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 96/322

b) ansamblul de initiative, contacte, schimburi de mesaje, informatii, discutii etc.;

c) ansamblul de relatii de afaceri dintre partenerii comerciali;

d) schimburi de informatii privind evolutia pietei bunurilor si serviciilor.

437. Negocierea comerciala se face in scopul:

a) finalizarii relatiilor cu partenerii de afaceri;

b) intretinerii permanente a unor relatii cu partenerii de afaceri;

c) formularii unei intelegeri reciproc acceptabile, materializata in contractul comercial;

d) continuarii relatiilor de schimb pe toata perioada sezonului.

438. Orice negociere comerciala ar trebui privita ca pe o relatie de colaborare de tip:

a) „pierdere-castig”, b) „castig-pierdere”; 

c) „pierdere - pierdere”; 

d) „castig-castig”. 

439. Pregatirea negocierii nu se realizeaza prin intermediul urmatoarelor actiuni:

a) cunoasterea principalelor coordonate ale activitatii concurentilor; evolutia in timp a cotei lor de

piata;

b) cunoasterea pietei interne, a climatului de afaceri; identificarea partenerilor potentiali de afaceri;

c) definirea obiectivelor proprii; anticiparea obiectivelor partenerului; simularea negocierii;

d) stabilirea echipei de negociatori; stabilirea legaturilor de afaceri cu partenerii potentiali.

440. Negocierile se desfasoara pe baza unor tehnici precise de negociere. Care dintre urmatoarele nu

se incadreaza in aceasta categorie?

a) comunicarea;

b) solicitarea;

c) ascultarea activa;

d) argumentatia.

441. In negociere, concesia reprezinta:

a) renuntarea la opinie;

Page 97: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 97/322

b) acceptarea opiniei partenerului;

c) renuntarea unilaterala de catre un partener de tratative la unele din conditiile formulate pentru

realizarea acordului;

d) deblocarea tratativelor.

442. Compromisul in negociere reprezinta:

a) renuntarea la opinie;

b) acceptarea opiniei partenerului;

c) ascultarea activa a partenerului;

d) solutia la care ajung partenerii prin acordarea de concesii reciproce.

443. in negociere, concesia si compromisul se realizeaza cu scopul:a) deblocarii tratativelor si facilitarii perfectarii contractului;

b) intimidarii partenerului;

c) obtinerii celor mai bune conditii de contractare;

d) continuarii discutiilor pentru extinderea relatiilor cu ofertantii.

444. Contractul comercial este definit ca fiind:

a) acordul de vointa dintre doua sau mai multe persoane, in scopul de a crea, modifica sau sterge

raporturi juridice de drept comercial;

b) acordul exprimat verbal dintre mai multi parteneri;

c) documentul de urmarire a realizarii intelegerilor facute in timpul negocierii;

d) intelegerea dintre doi parteneri cu privire la livrarea fizica a marfurilor.

445. De regula, clauzele unui contract sunt determinate de:

a) vointa partilor;

b) obiectul contractului;

c) scopul urmarit;

d) finalitatea contractului.

Page 98: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 98/322

446. Contractele de antrepriza, contractele de livrare de materii prime, materiale si produse,

contractele de leasing, contractele de licenta, de brevet, de inovatie, contractele de cooperare

economica sunt structurate in functie de:

a) complexitatea si structura lor;

b) durata;

c) obiectul actelor de schimb;

d) finalitatea acordurilor.

447. in sens practic, comercial, prin obiectul contractului se intelege:

a) denumirea contractului;

b) partile contractante;

c) conditiile contractului;d) marfa asupra careia poarta obligatiile partenerilor.

448. in esenta, sistemul relatiilor comertului cu consumatorii nu presupune:

a) organizarea unui cadru propice de dialogare cu consumatorii;

b) crearea unei ambiante favorabile realizarii actului de vanzare- cumparare;

c) asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial si consumator;

d) stabilirea legaturilor de afaceri cu producatorii.

449. Identificati care dintre urmatoarele nu este faza a procesului global de cumparare:

a) etapa formarii opiniei privind pregatirea clientului;

b) faza anterioara cumpararii;

c) decizia de cumparare;

d) faza posterioara cumpararii.

450. Identificati afirmatia falsa:

a) in ansamblul sistemului de relatii promovat de catre comert, relatiile comerciantilor cu producatorii

se inscriu in perimetrul relatiilor interne;

b) relatiile interne vizeaza ansamblul raporturilor interne stabilite de comercianti si se refera la

probleme de salarizare, organizarea muncii, organizarea unitatii comerciale, probleme de personal,

probleme de securitatea muncii, probleme de protectia personalului si a mediului etc.;

Page 99: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 99/322

c) relatiile externe angajate de catre comercianti se refera Ia ansamblul raporturilor stabilite cu mediul

extern firmelor, respectiv cu furnizorii, clientii, colaboratorii, comunitate, intreprinderi de transport,

intreprinderi si institutii financiare si de credit, organisme si institutii ale administratiei de stat,

beneficiarii (intreprinderi de stat si private, organizatii cooperatiste, populatiei etc.), agenti externi etc.;

d) relatiile comerciantilor cu producatorii reprezinta ansamblul formelor organizatorice, tehnice si

 juridice care pregatesc sau insotesc infaptuirea actelor de schimb dintre producator si cumparator.

451. Identificati afirmatia adevarata:

a) relatiile interne se refera la ansamblul raporturilor stabilite cu mediul extern firmelor, respectiv cu

furnizorii, clientii, colaboratorii, comunitate, intreprinderi de transport, intreprinderi si institutii

financiare si de credit, organisme si institutii ale administratiei de stat, beneficiarii (intreprinderi de stat

si private, organizatii cooperatiste, populatiei etc.), agenti externi etc.;b) relatiile precontractuale se refera la relatiile stabilite intre producatori si comercianti inainte de

incheierea relatiilor de afaceri;

c) relatiile externe angajate de catre comercianti se refera la probleme de salarizare, organizarea muncii,

organizarea unitatii comerciale, probleme de personal, probleme de securitatea muncii, probleme de

protectia personalului si a mediului etc.;

d) relatiile comerciantilor cu producatorii pot fi structurate in relatii precontractuale si relatii

contractuale.

452. Contractele comerciale, ce implica mai multe acorduri de vointa, care sunt legate Intre ele printr-

o finalitate economica comuni (contracte de leasing, contractul de factoring,), reprezinta:

a) contracte comerciale unitare;

b) contracte comerciale mixte;

c) contracte comerciale complexe;

d) contracte comerciale de scurta durata.

453. Identificati afirmatia falsa:

a) contractul — materializarea acordului de vointa al partilor - reprezinta suportul juridic al oricarei

tranzactii comerciale;

b) contractul comercial este definit ca fiind acordul dintre doua sau mai multe persoane, realizat in

scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi juridice de drept comercial;

Page 100: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 100/322

c) prin continutul contractelor comerciale se intelege totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter

comercial materializata in clauzele contractuale convenite intre parti;

d) in contractele comerciale nu constituie clauza necesara identificarea partilor si a reprezentantilor lor,

numele si domiciliul, respectiv denumirea si sediul lor.

454. Asigurarea unor raporturi corespunzatoare intre personalul comercial si consumator,

componenta de baza a relatiilor dintre comert si consumatori, presupune:

a) un anumit comportament din partea personalului comercial, precum si o anumita atitudine a acestora

fata de munca desfasurata si fata de clienti;

b) imbunatatirea sistemului de informare a consumatorilor;

c) prezentarea, modernizarea, dotarea, decorarea si intretinerea unitatilor comerciale;

d) realizarea unor intalniri periodice cu consumatorii, intr-un cadru organizat de discutii.

455. Care dintre urmatoarele nu este etapa a deciziei de cumparare:

a) cercetarea informatiei (senzatia, atentia, perceptia);

b) identificarea furnizorilor;

c) evaluarea solutiilor posibile (atitudine, intentie de cumparare);

d) rezultatele (actele cumpararii si consumului, comportament post- cumparare).

456. Identificati afirmatia falsa:

a) organizarea unui cadru propice de dialogare cu consumatorii reprezinta un domeniu al sistemul

relatiilor comertului cu consumatorii;

b) in ansamblul relatiilor stabilite si promovate de catre comert, relatiile cu consumatorii se inscriu in

cadrul relatiilor externe, la fel ca si relatiile stabilite cu producatorii;

c) derularea contractelor comerciale reprezinta continutul relatiilor precontractuale dintre comercianti

si producatori

d) livrarea marfii in functie de clauzele contractuale, de conditia de livrare si de modalitatea de plata

inseamna declansarea executarii contractului.

457. Stiind ca in cadrul unui magazin, durata de functionare a casei de marcat este de 14 ore, timpul

mediu de servire la casa a unui client este de 10 minute, in conditiile existentei la un moment dat a

unui numar maxim dc 520 de clienti, numarul caselor de marcat va fi de:

Page 101: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 101/322

a) 6 case;

b) 9 case;

c) 4 case;

d) 8 case.

458. Stiind ca numarul maxim de clienti aflati la un moment dat intr-un magazin este de 860, timpul

mediu de servire la casa este de 10 minute, iar durata totala de functionare a casei este de 12 ore,

numarul caselor de marcat este de:

a) 5 case;

b) 12 case;

c) 14 case;

d) 10 case.

459. Timpul mediu de servire la casa a unui client este de 8 minute, iar durata totala de functionare a

unei case de marcat in intervalul de timp in care functioneaza supermarketul este de 14 ore. in cadrul

supermarketului aflandu-se la un moment dat un numar maxim de 340 de clienti, numarul caselor de

marcat va fi de:

a) 5 case;

b) 9 casa;

c) 2 case;

d) 3 case.

460. Dupa rolul lor in cadrul circulatiei marfurilor mijloacele fixe din comert nu cuprind:

a) reteaua unitatilor operative ale comertului cu amanuntul si ale comertului cu ridicata;

b) mobilier si utilaj comercial;

c) animale de munca; plantatii;

d) mijloace de transport; instrumente, aparate si instalatii de lucru.

461. Legal, nu sunt considerate mijloace fixe:

a) investitiile efectuate la mijloacele fixe luate cu chirie;

b) capacitatile puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca mijloace

fixe;

Page 102: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 102/322

c) cladirile;

d) obiectele de inventar.

462. Exprimarea calitativa a mijloacelor fixe se face pe baza:

a) performantelor lor in exploatare;

b) performantelor lor de proiectare;

c) duratei de exploatare;

d) intensitatii de exploatare.

463. Gradul de modernizare a mijloacelor fixe se determina ca un raport dintre:

a) efortul si efectul operatiunilor;

b) eficienta si eficacitatea operatiunilor;c) performantele si progresul tehnic;

d) valorile si rezultatele progresului tehnic.

464. Gradul de uzura a mijloacelor fixe este rezultatul raportului dintre:

a) marimea uzurii fizice si valoarea ramasa;

b) marimea uzurii fizice si valoarea de inventar;

c) valoarea ramasa si valoarea de inventar;

d) marimea uzurii fizice si valoarea lor initiala.

465. Obiectele de inventar sunt:

a) bunuri de valoare foarte mare si durata de functionare de 3 ani;

b) bunuri cu o durata de utilizare/functionare mai mica de un an, indiferent de valoarea lor;

c) bunuri de orice valoare cu durata de functionare de peste un an;

d) bunuri de orice valoare si orice durata de functionare.

466. Reteaua de unitati cu amanuntul nu prezinta particularitati sub aspectul structurii, tipologiei,

marimii si amenajarii bazei tehnico, materiale din perspectiva:

a) ramurii de activitate comerciala cu amanuntul: comert alimentar, comert nealimentar si alimentatie

publica;

b) formelor de vanzare: liber - service, clasic, directe, electronice etc.;

Page 103: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 103/322

c) mediilor demografice si profesionale;

d) mediilor social-economice: urban, rural.

467. Structurarea depozitelor in cladire, baraca, sopron, platforma se face in functie de:

a) gradul de specializare;

b) sfera circulatiei marfurilor;

c) caracterul activitatii principale a depozitului;

d) felul constructiei.

468. Structurarea depozitelor in depozite strict specializate, depozite specializate, depozite generale,

depozite mixte se face in functie de:

a) gradul de specializare;b) sfera circulatiei marfurilor;

c) caracterul activitatii principale a depozitului;

d) natura produselor care fac obiectul activitatilor desfasurate in cadrul depozitelor.

469. Pentru a fi eficiente, depozitele nu trebui sa tina seama de:

a) volumul si structura oscilatiilor sezoniere ale marfurilor ce vor fi depozitate;

b) stocurile de marfuri;

c) valoarea medie a unei cumparaturi cu amanuntul;

d) nivelul de inzestrare tehnica preconizat.

470. Identificati afirmatia falsa:

a) dupa particularitatile de amenajare si constructie, depozitele sunt speciale (silozuri, depozite

frigorifice) si universale;

b) obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mica, indiferent de durata de utilizare/functionare sau

cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor;

c) depozitele (in general, unitati de vanzare cu ridicata a marfurilor) sunt unitati comerciale in care se

desfasoara procesele tehnico-economice legate de primirea, pastrarea si livrarea marfurilor in partizi

mari;

d) dupa gradul de specializare depozitele sunt industriale si comerciale.

Page 104: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 104/322

471. Identificati afirmatia adevarata:

a) In mediul rural unitatile comerciale cu amanuntul sunt de dimensiuni mari, cu profiluri variate si cu

grad mai ridicat de specializare, corespunzator cererii diversificate a diferitelor categorii socio-

profesionale;

b) magazinele sunt unitati comerciale in care se desfasoara procesele tehnico-economice legate de

primirea, pastrarea si livrarea marfurilor in partizi mari;

c) in mediul urban reteaua comerciala cu amanuntul este formata, de regula, din unitati mici, raspandite

pe suprafata fiecarei localitati;

d) exprimarea calitativa a mijloacelor fixe se face pe baza performantelor lor in exploatare, definite prin

parametrii de functionare, prin gradul de modernizare a mijloacelor fixe, raportand performantele lor la

progresul tehnic, si prin gradul de uzura a mijloacelor fixe, ca raport intre marime uzurii fizice si valoarea

lor initiala.

472. Structurarea depozitelor in depozite industriale si depozite comerciale se face in functie de:

a) particularitatile de amenajare si constructie;

b) felul constructiei;

c) caracterul activitatii principale a depozitului;

d) sfera circulatiei marfurilor.

473. Structurarea depozitelor in depozite inchise, depozite deschise si depozite semideschise se face

dupa:

a) felul constructiei cladirii depozitului;

b) particularitatile de amenajare si constructie;

c) caracterul activitatii principale a depozitului;

d) natura produselor care fac obiectul activitatilor desfasurate in cadrul depozitelor.

474. Depozitarea marfurilor se face in functie de:

a) gradul de complementaritate a diferitelor articole si particularitatile de manipulare;

b) natura produselor si cerinte tehnice;

c) frecventa de livrare si particularitatile de stivuire a ambalajelor colective;

d) complementaritate a diferitelor articole si cerinte tehnice.

Page 105: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 105/322

475. Care dintre urmatorii indicatori nu este indicator utilizat pentru exprimarea corelatiei bazei

tehnico-materiala cu volumul activitatii economice:

a) volumul anual al vanzarilor realizate de catre unitatea respectiva;

b) valoarea fondurilor fixe ale unitatii comerciale;

c) valoarea stocului de siguranta;

d) suprafata utila a unitatii comerciale (de vanzare, de depozitare).

476. Identificati afirmatia adevarata:

a) depozitarea marfurilor se face in functie doar de natura produselor avand in vedere: frecventa de

livrare, volumul, greutatea, gradul de complementaritate a diferitelor articole;

b) dupa sfera circulatiei marfurilor in care se organizeaza depozitele, acestea sunt: depozite specializate

si depozite mixte;c) dupa caracterul activitatii principale pe care o realizeaza, depozitele sunt: depozite industriale si

depozite comerciale;

d) in cadrul comertului, mijloace fixe pot fi delimitate in functie de rolul lor in cadrul circulatiei

marfurilor.

477. Forta de vanzare a magazinului nu este pusa in valoare de vanzator prin:

a) cunoasterea ofertei de marfuri si a clientelei magazinului;

b) respectarea si indeplinirea prevederilor din fisa postului;

c) arta de a negocia vanzarile;

d) arta de a comunica, inclusiv de a asculta potentialul client.

478. Personalul comercial nu este definit prin:

a) numarul si structura sa;

b) capacitatea de munca;

c) rezultatele concursului de angajare si testele psihologice;

d) munca desfasurata de fiecare individ conform profesiunii sale.

479. Care dintre urmatoarele nu este considerat principiu fundamental al vanzarii?

a) vanzarea porneste de la interesul real pentru client;

b) vanzarea se construieste pe dialog;

Page 106: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 106/322

c) vanzarea se finalizeaza numai intr-un climat de incredere;

d) vanzarea trebuie sa fie o discutie improvizata intre vanzator si client.

480. Personalul comercial este format din:

a) agenti comerciali, magazioneri si tehnicieni;

b) forta de vanzare si personalul tehnico-administrativ;

c) vanzatori, sefi de magazine, ospatari, casieri;

d) personal TESA.

481. Forta de vanzare, componenta a personalului comercial este reprezentata de:

a) baza tehnico-materiala a comertului; infrastructura comerciala;

b) agentii comerciali, magazionerii si tehnicienii;c) acele persoane ocupate cu activitatile de distributie si cu contactele cu clientii actuali si potentiali;

d) vanzatori, sefi de magazine, ospatari, casieri, personal TESA.

482. Personalul tehnico-administrativ din comert este destinat realizarii unor operatiuni:

a) de statistica primara;

b) de contabilizare si control a activitatii;

c) de centralizare a informatiilor comerciale;

d) specifice de conducere, administrare si deservire a firmei de comert.

483. Clasificarea personalului comercial in personal TESA, personal operativ calificat, personal

operativ necalificat si personal nespecific activitatii comerciale, se face dupa:

a) specificul functiei;

b) structura si nivelul calificarii;

c) evolutia in timp a pregatirii de specialitate;

d) cheltuiala de energie fizica si nervoasa de catre personalul comercial.

484. Identificati categorii de personal TESA:

a) director general, directori si directori adjuncti, contabil sef, sef de serviciu, sefi de birou, sefii statiilor

de calcul, economisti, ingineri, arhitecti etc.;

b) muncitori necalificati;

Page 107: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 107/322

c) vanzatori, casieri, magazioneri, decorator, sef complex comercial, hotelier, sef unitate comerciala,

lucrator gestionar, sef unitate alimentatie publica etc.;

d) electricieni de intretinere si reparatii, lacatus, mecanic, masinisti, montatori firme luminoase, tamplar,

dogar, liftier, sofer.

485. In recrutarea si pregatirea personalului din comert nu se tine cont de:

a) indemanarea manuala, forta fizica, garantii imobiliare;

b) cunostintele de specialitate;

c) insusirile psihice si morale deosebite;

d) nivelul de cultura care sa-i permita adaptarea comportamentala la temperamentul si exigentele

diverselor categorii de clienti.

486. Calculul productivitatii muncii nu se exprima prin:

a) cantitatea sau valoarea marfurilor vandute;

b) consumul de timp necesar efectuarii unei anumite operatiuni din cadrul unui depozit;

c) consumul de munca (ore sau zile de munca) necesar vanzarii unei unitati cantitative sau valorice dintr-

un produs;

d) numarul de clienti serviti intr-o unitate de timp.

487. Productivitatea muncii nu este influentata de:

a) durata de recuperare a investitiilor;

b) progresul tehnic;

c) profilul economico-social al zonei unde sunt amplasate unitatile operative;

d) marimea unitatilor comerciale.

488. Corelarea personalului comercial cu volumul activitatii comerciale se realizeaza printr-un sistem

de indicatori. Identificati indicatorul ce nu este utilizat in aceasta corelare:

a) numarul mediu de salariati; productivitatea muncii;

b) nivelul de dezvoltare al bazei materiale;

c) fondul de salarii; salariul mediu;

d) nivelul relativ al fondului de salarii.

Page 108: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 108/322

489. In procesul de formare si utilizare a lor, resursele financiare din comert sunt identificate ca fiind:

a) fluxuri monetare in operatiunile la care participa si stocuri de valori cuprinse in patrimoniul firmelor

comerciale;

b) marfurile care intra in procesul circulatiei;

c) mijloacele banesti care participa la constituirea capitalului si la efectuarea platilor si incasarilor

generate de activitatea comerciala;

d) totalitatea drepturilor ce pot fi exprimate in bani, apartinand unei persoane fizice sau juridice.

490. Identificati afirmatia falsa:

a) productivitatea muncii (W) se calculeaza ca produs dintre numarul mediu de salariati si salariul mediu;

b) personalul comercial este format din forta de vanzare si personal tehnico-administrativ;

c) forta de vanzare este reprezentata de acele persoane ocupate cu activitatile de distributie si cucontactele cu clientii actuali si potentiali;

d) in comert, productivitatea muncii se exprima si prin cantitatea sau valoarea marfurilor vandute de un

vanzator intr-o unitate de timp.

491. Identificati afirmatia adevarata:

a) fondul de salarii (Fs) se calculeaza pe categorii de personal, ca raport

intre fondul de salarii si numarul mediu de salariati;

b) ca factor de productie, resursele umane comerciale sau personalul comercial este definit prin

numarul si structura sa, capacitatea de munca si munca desfasurata de fiecare individ conform

profesiunii sale;

c) in procesul de formare si utilizare a lor, resursele financiare sunt identificate ca fiind fluxuri monetare

in operatiunile la care participa;

d) forta de vanzare este reprezentata de acele persoane ce desfasoara operatiuni specifice de

conducere, administrare si deservire a firmei de comert cu amanuntul sau cu ridicata.

492. Raportul „eforturi/efecte” trebuie sa fie:

a) maxim;

b) unitar;

c) minim;

d) zero.

Page 109: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 109/322

 

493. Eforturile unei firme de comert se pot clasifica in eforturi pentru investitii si eforturi pentru

productie, inclusiv de aprovizionare si desfacere in functie de:

a) dimensiunile activitatilor de comert;

b) dinamismul activitatii de comert;

c) caracterul muncii incorporate;

d) activitatea la care se refera.

494. Identificati afirmatia falsa:

a) componentele eficientei firmei comerciale - eficienta economica si eficienta sociala - nu pot fi

disociate, ele reprezentand un tot unitar in ceea ce priveste diagnosticarea globala a activitatii unei

firme comerciale;b) dupa caracterul muncii incorporate, eforturile pot fi eforturi cu munca vie si eforturi cu munca

materializata;

c) factorii cei mai importanti care determina eficienta economica a unei firme comerciale sunt:

veniturile, cheltuielile, profitul, rentabilitatea;

d) veniturile releva consumul de mijloace de productie, forta de munca si capital, efectuat in scopul

obtinerii de bunuri, de distribuire si de comercializare a marfurilor, pentru satisfacerea necesitatilor

populatiei.

495. Identificati afirmatia adevarata:

a) dupa natura economica, cheltuielile se clasifica in: cheltuieli financiare si cheltuieli de exploatare;

b) cheltuielile, in functie de natura lor. pot fi: materiale (costul marfurilor si al materiilor prime, costurile

de achizitionare, transport, stocare) si cu munca vie (cheltuielile cu personalul);

c) eficienta economica a unei firme de comert semnifica performantele tehnologice si valoarea

investitiilor directe;

d) eficienta se calculeaza ca un raport intre marimea efectelor si a eforturilor.

496. Eficienta economica a unei firme de comert semnifica:

a) performantele financiare si productivitatea muncii;

b) performantele tehnologice si valoarea investitiilor directe;

c) cifra de afaceri si numarul mediu de salariati permanenti;

Page 110: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 110/322

d) performantele economice, care reflecta raportul dintre efecte si eforturi.

497. Componentele eficientei unei firme comerciale sunt:

a) eficienta materiala si eficienta de timp;

b) eficienta financiara si productivitatea muncii;

c) eficienta economica si eficienta sociala;

d) profit si cheltuieli de circulatie.

498. Efectele nete ale activitatii firmelor comerciale se refera la.

a) profit, venitul net;

b) salariul mediu, numarul mediu de salariati;

c) cifra de afaceri pe un salariat;d) productivitatea muncii, durata de recuperare a investitiilor.

499. Clasificarea eforturilor unei firme de comert in eforturi cu munca vie si eforturi cu munca

materializata se face in functie de:

a) activitatea la care se refera;

b) dimensiunile activitatilor de comert;

c) dinamismul activitatii de comert;

d) caracterul muncii incorporate.

500. Raportul „efecte/eforturi” trebuie sa fie:

a) minim;

b) maxim;

c) unitar;

d) zero.

501. Turismul sportiv este o forma a turismului:

a) de tratament;

b) social;

c) de agrement;

d) privat.

Page 111: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 111/322

 

502. Resursele turistice naturale ale unei tari formeaza oferta:

a) tertiara;

b) secundara;

c) unicat;

d) primara.

503. Din punctul de vedere al sezonalitatii, se disting urmatoarele forme de turism:

a) itinerant si de vizitare;

b) de sejur lung, mediu si scurt;

c) de circulatie, de tranzit si de vizitare;

d) de iarna, de vara si de circumstanta.

504. Oferta turistica primara a unei tari cuprinde totalitatea:

a) resurselor naturale;

b) resurselor antropice;

c) monumentelor arheologice;

d) resurselor folclorice.

505. Turismul rezidential este unul de:

a) sejur lung;

b) schimbare a domiciliului;

c) sejur mediu;

d) schimbare a tarii de resedinta.

506. Asociatiile profesionale din Romania functioneaza ca organisme:

a) profitabile;

b) guvernamentale;

c) apolitice;

d) ministeriale.

Page 112: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 112/322

507. Dupa gradul de mobilitate a turistului, turismul se clasifica in:

a) turism de vizitare si turism de tranzit;

b) turism in circuit si turism de vizitare;

c) turism rutier, feroviar, aerian si maritim;

d) turism de sejur si turism itinerant.

508. Turismul de tineret este o forma particulara a turismului:

a) de sejur scurt;

b) itinerant;

c) pe cont propriu;

d) social.

509. Sunt considerati turisti pasivi cei care:

a) se deplaseaza in calatorii turistice in orice conditii atmosferice;

b) ar dori sa se deplaseze in calatorii turistice dar nu dispun de suficiente posibilitati materiale;

c) se deplaseaza in calatorii turistice indiferent de resursele financiare de care dispun;

d) ar dori sa se deplaseze in scop turistic dar nu dispun de timp liber suficient.

510. Dupa momentul si modul de angajare a prestatiilor turistice, se disting urmatoarele forme de

turism:

a) organizat, pe cont propriu si semiorganizat;

b) public, privat si mixt;

c) de sejur lung, mediu si scurt;

d) sezonier, extrasezonier, postsezonier.

511. Potentialul terapeutic este o componenta a resurselor turistice:

a) naturale;

b) antropice;

c) cinegetice;

d) culturale.

Page 113: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 113/322

512. Atractiile cultural-artistice reprezinta facilitati turistice:

a) de baza;

b) complementare;

c) de comunicatie;

d) de gospodarire comunala.

513. Veniturile din activitatea de turism international se regasesc in balanta conturilor:

a) pasive;

b) curente;

c) active;

d) bancare.

514. Organizatia Mondiali a Turismului s-a infiintat in anul:

a) 1974 la Viena;

b) 1975 la Madrid;

c) 1965 la Paris;

d) 1973 la Londra.

515. in cadrul pietei turistice potentiale, potentialul pietei in raport cu capacitatea sa este:

a) egal;

b) mai mic;

c) mai mare;

d) crescator.

516. Piata turistica potentiala in raport cu piata turistica efectiva este:

a) mai mare;

b) mai mica;

c) egala;

d) niciun raspuns nu este corect.

517. O piata turistica este nesaturata in momentul in care:

a) volumul ei este mai mic decat potentialul ei;

Page 114: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 114/322

b) volumul ei este mai mare decat potentialul ei;

c) volumul ei este egal cu potentialul ei;

d) niciun raspuns nu este corect.

518. Piata turistica efectiva reprezinta:

a) numarul total de turisti sositi intr-o anumita tara;

b) totalul produselor turistice vandute pe piata respectiva intr-o perioada determinata de timp;

c) numarul minim de produse turistice vandute pe piata respectiva intr-o perioada determinata de timp;

d) numarul total de turisti sositi si plecati dintr-o tara.

519. O piata turistica este suprasaturata in momentul in care:

a) oferta turistica este excedentara in raport cu cererea pentru servicii hoteliere;b) oferta turistica este mai mare decat cererea turistica;

c) oferta turistica este mai mica decat cererea turistica;

d) oferta turistica este excedentara in raport cu capacitatea de absorbtie a pietei.

520. Tipologia turistilor clarificati in functie de aspiratiile si manifestarile lor pentru produse turistice

si destinatii de vacanta este urmatoarea:

a) turisti activi, pasivi si spontani;

b) turisti de circumstanta, permanenti si de lux;

c) turisti cu venituri medii, submedie si peste medie;

d) turisti activi, pasivi si de lux.

521. Turistii ale caror aspiratii pentru achizitionarea produselor turistice nu depasesc limitele

conditiilor lor economice sunt numiti:

a) pasivi;

b) activi;

c) limitati;

d) limitativi.

522. Calatorii „marginali” fac parte din categoria: 

a) calatorilor itineranti;

Page 115: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 115/322

b) calatorilor rezidentiali;

c) calatorilor de lux;

d) excursionistilor.

523. Psihoconcentricii sunt turistii care calatoresc la distante mari, cheltuiesc putin sl cauta riscul pe

parcursul calatoriei?

a) adevarat;

b) fals;

c) da, numai in secolul XIX;

d) notiunea nu exista.

524. Majoritatea turistilor potentiali se incadreaza in categoria:a) cvasipsihocentricilor;

b) mediocentricilor;

c) alocentricilor;

d) cvasialocentricilor.

525. Indicatorii statistici de baza, consacrati in practica internationala sunt:

a) numarul de innoptari, intensitatea turistica si densitatea turistica;

b) numarul de turisti, zile/turist si volumul valoric al consumului turistic;

c) numarul de innoptari si sejurul mediu;

d) numarul de innoptari, zile/turist si volumul valoric al incasarilor din turismul international.

526. inregistrarea innoptarilor de catre unitatile de cazare asiguri obtinerea unor informatii certe

referitoare la:

a) gradul de ocupare;

b) calitatea serviciilor oferite;

c) volumul si structura miscarii turistice;

d) tara de resedinta a turistilor.

527. Oferta turistica cuprinde ansamblul:

a) atractiilor turistice naturale;

Page 116: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 116/322

b) atractiilor turistice naturale si al bazei materiale turistice;

c) resurselor turistice naturale si al serviciilor de agrement;

d) atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor.

528. Una dintre caracteristicile ofertei turistice este urmatoarea:

a) rigiditatea;

b) elasticitatea;

c) fiabilitatea;

d) relativa diversitate.

529. Carpatii Romaniei ocupa din suprafata tarii:

a) jumatate;b) o treime;

c) o patrime;

d) o cincime.

530. Oficiul National de Turism s-a constituit in anul:

a) 1971 la Brasov;

b) 1923 la Iasi;

c) 1936 la Bucuresti;

d) 1973 la Constanta.

531. Cel mai raspandit tip de asistenta balneo-medicala din Romania este cel:

a) profilactic;

b) curativ;

c) de recuperare medicala;

d) talazoterapeutic.

532. in tara noastra, coordonarea activitatii turistice a fost incredintata pentru prima data, in anul

1933, unui organ de sine statator numit:

a) Consilieratul pentru pregatirea organizarii turismului in Romania;

b) Serviciul de Turism;

Page 117: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 117/322

c) Oficiul de Calatorii;

d) Ministerul Turismului.

533. In anul 1938, prima mare realizare a Oficiului National de Turism a fost:

a) deschiderea Pelesului spre vizitare;

b) darea in exploatare a hotelului Rex din Mamaia;

c) reducerea taxei pe valoarea adaugata aplicata in turism;

d) construirea cabanei Omu.

534. in Romania, emanatiile de gaze cele mai cunoscute si utilizate terapeutic sunt cele:

a) clorurato-sodice;

b) sulfuroase si iodurate;c) de dioxid de carbon si iodurate;

d) de dioxid de carbon si sulfuroase.

535. in momentul in care s-a infiintat Ministerul Turismului, Oficiul National de Turism s-a dizolvat?

a) da;

b) nu;

c) da, transformandu-se in B.T.T.;

d) nu, ci si-a restrans activitatea numai la sfera turismului international.

536. O caracteristica importanta a plajei de pe litoralul Marii Negre este urmatoarea:

a) lipsa deseurilor;

b) dimensiunea;

c) orientarea geografica;

d) accesibilitatea.

537. Prima institutie care a coordonat activitatea turistica din tara noastra dupa anul 1990 a fost:

a) Ministerul Comertului si Turismului;

b) Ministerul Turismului;

c) Autoritatea Nationala pentru Turism;

d) Directia Generala de Promovare Turistica din cadrul Ministerului Comertului.

Page 118: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 118/322

 

538. Facilitatile turistice sunt de doua tipuri:

a) de baza si complementare;

b) primare si secundare;

c) nationale si zonale;

d) permanente si sezoniere.

539. Printre altele, asociatiile profesionale de turism din Romania contribuie la:

a) efectuarea procesului de privatizare a societatilor comerciale cu profil turistic;

b) respectarea de catre agentii economici a reglementarilor specifice;

c) specializarea in functiile din turism:d) controlul activitatilor desfasurate de unitatile de comercializare a obiectelor de artizanat.

540. in randul facilitatilor turistice de baza se inscriu si:

a) serviciile publice;

b) serviciile de curierat;

c) serviciile de agrement;

d) niciun raspuns nu este corect.

541. Teatrele sunt o facilitate turistica:

a) de baza;

b) speciala;

c) zonala;

d) complementara.

542. Volumul incasarilor totale face parte din categoria indicatorilor:

a) eficientei activitatii de cazare;

b) eficientei activitatii de alimentatie;

c) generali;

d) partiali.

Page 119: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 119/322

543. Cheltuiala medie pe zi-turist se obtine raportand:

a) volumul cheltuielilor la numarul de turisti plecati;

b) numarul de turisti sositi la numarul de zile-turist;

c) volumul cheltuielilor la sejurul mediu;

d) volumul cheltuielilor la numarul de zile-turist.

544. Rata profitului se calculeaza in felul urmator:

a) volumul cheltuielilor/volumul profitului;

b) volumul cheltuielilor/volumul incasarilor;

c) volumul profitului/volumul investitiilor;

d) volumul profitului/volumul incasarilor.

545. Productivitatea muncii exprima:

a) gradul de utilizare a mijloacelor fixe;

b) gradul de utilizare a fortei de munca;

c) rata de recuperare a investitiilor;

d) rata de utilizare a incasarilor/muncitor.

546. Aportul net valutar se obtine ca diferenta dintre:

a) valoarea incasarilor valutare si valoarea incasarilor in lei;

b) valoarea incasarilor in dolari si valoarea incasarilor in celelalte valute;

c) valoarea incasarilor valutare si valoarea platilor valutare;

d) valoarea incasarilor valutare si valoarea cheltuielilor in lei.

547. Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se determina ca raportul procentual dintre:

a) capacitatea efectiv utilizata/capacitatea maxima de cazare;

b) capacitatea efectiv utilizata/numarul de zile neutilizate;

c) capacitatea de cazare permanenta/capacitatea de cazare sezoniera;

d) numarul de locuri de cazare/numarul de zile de functionare.

548. Capacitatea teoretica a pietei turistice se determina ca produsul dintre:

a) totalul produselor turistice oferite si pretul mediu al acestora;

Page 120: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 120/322

b) totalul consumatorilor potentiali ai produsului turistic analizat si capacitatea medie de consum;

c) numarul de turisti si numarul de produse turistice;

d) numarul de innoptari si numarul de locuri de cazare.

549. Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se masoara in:

a) procente;

b) numar de locuri de cazare;

c) numar de zile de functionare;

d) numar locuri-zile.

550. Consumul turistic este o expresie a:

a) numarului de servicii turistice contractate;b) cheltuielilor efectuate inainte de calatoria turistica;

c) cererii insolvabile a populatiei pentru serviciile turistice;

d) cererii solvabile a populatiei pentru serviciile turistice.

551. Valoarea desfacerilor pe loc de masa reprezinta:

a) total desfaceri/total turisti;

b) total cheltuieli pentru alimentatie/total turisti;

c) desfaceri/numar de locuri la mese;

d) total incasari din alimentatie/numar de locuri la mese.

552. In cazul indicatorilor de eficienta a transporturilor turistice, parcul inventar arata:

a) gradul de utilizare a parcului de masini;

b) gradul de dotare cu autovehicule intr-o perioada limitata de timp;

c) numarul de zile de utilizare/mijlocul de transport;

d) niciun raspuns nu este corect.

553. Cererea de servicii turistice:

a) se identifica in totalitate cu consumul turistic;

b) nu se identifica in totalitate cu consumul turistic;

c) se identifica in totalitate cu oferta de servicii;

Page 121: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 121/322

d) nu se identifica in totalitate cu numarul turistilor potentiali.

554. Printre altele, pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat “dc interes turistic”, potentialul sau

turistic trebuie sa raspunda si urmatoarei cerinte:

a) sa dispuna de cel putin 10 000 locuri dc cazare;

b) sa aiba o populatie cu un nivel ridicat de instruire;

c) sa dispuna dc resurse naturale si alte elemente de atractie preferate de catre turisti;

d) sa aiba cel putin trei hoteluri de patru stele.

555. Turistii alocentrici prefera calatoriile:

a) sedentare;

b) catre destinatii usor accesibile;c) pe cont propriu;

d) programate.

556. Investitia specifica arata:

a) volumul de investitii necesar pentru realizarea unui metru patrat de constructie;

b) investitia totala necesara constructiei a 10 000 locuri de cazare;

c) investitia totala necesara constructiei a 10 000 locuri la mese;

d) volumul de investitii necesar pentru realizarea a 10 000 metri patrati de constructie.

557. Investitia specifica pentru cazare se determina utilizand formula:

a) investitia totala/valoarea dobanzii lunare;

b) investitia totala/cursul de revenire;

c) investitia totala/numarul de locuri de cazare;

d) investitia totala/investitia initiala.

558. Durata de recuperare a investitiei se exprima in:

a) procente (%);

b) unitati de timp (ani, luni, zile);

c) iei;

d) unitati valorice.

Page 122: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 122/322

 

559. O destinatie turistica noua la inceput devine, cu timpul, traditionala tipologia clientelei

consacrate fiind formata din turistii:

a) mediocentrici;

b) alocentrici;

c) cvasipsihocentrici;

d) cvasimediocentrici.

560. Numarul de lucratori la 10 000 de turisti este un indicator al eficientei:

a) sociale in turism;

b) economice in turism;

c) indirecte;d) directe.

561. Nivelul de servire a turistilor este un indicator al eficientei:

a) sociale in turism;

b) economice in turism;

c) materiale;

d) profesionale.

562. Oferta turistica secundara cuprinde totalitatea:

a) resurselor naturale;

b) resurselor antropice;

c) resurselor demografice;

d) atractiilor turistice.

563. Oferta turistica primara are valoare intrinseca. Afirmatia este:

a) adevarata;

b) falsa;

c) falsa, cu conditia ca oferta turistica sa cuprinda si numarul de turisti sositi intr-o perioada determinata

de timp;

d) adevarata, atunci cand volumul ofertei turistice este mai mare decat cel al consumului turistic.

Page 123: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 123/322

 

564. Innoptarile permit evidenta miscarii turistice dupa:

a) numarul de mese achizitionate/sejur;

b) motivarile subiective;

c) formele de turism practicate;

d) efectele economice generate.

565. Potentialul speologic al Romaniei cuprinde un numar de pesteri de aproximativ:

a) 6 000;

b) 20 000;

c) 9 000;

d) 11 000.

566. in arealul dealurilor si podisurilor din Romania predomina lacurile cu apa:

a) sarata;

b) dulce;

c) termala;

d) minerala.

567. Izvoarele minerale din tara noastra sunt cantonate, in principal, in zona:

a) montana;

b) de campie;

c) dealurilor si podisurilor;

d) periurbana.

568. Litoralul romanesc al Marii Negre detine urmatorul procent din baza materiala de cazare a

Romaniei:

a) 25%;

b) 60%;

c) 42%;

d) 50%.

Page 124: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 124/322

 

569. Salvamontul si salvamarul fac parte din categoria facilitatilor:

a) comerciale;

b) de transport;

c) cu caracter general;

d) de ocrotire a sanatatii.

570. Cheltuiala medie pe turist este un indicator:

a) general;

b) de eficienta a turismului international;

c) partial;

d) de eficienta a turismului intern.

571. Profitul final utilizat in formula randamentului economic al investitiei se obtine ca diferenta

dintre:

a) profitul total si cel anual;

b) capitalul investit si profitul total;

c) profitul de recuperat si capitalul investit;

d) profitul total si cel de recuperat.

572. Organizatia Mondiala a Turismului nu este una:

a) cu caracter guvernamental;

b) internationala;

c) cu caracter politic;

d) cu rol de centru mondial al informatiilor turistice.

573. Gradul de spontaneitate a cererii turistice in raport cu cererea de marfuri este:

a) mai mare;

b) mai mic;

c) egal;

d) niciun raspuns nu este corect.

Page 125: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 125/322

 

574. In zona montana din Romania, cele mai intinse si importante domenii schiabile sunt localizate:

a) intre 1000-1500 m altitudine;

b) intre 1200-1700 m altitudine;

c) intre 1500-1800 m altitudine;

d) intre 1200-1500 m altitudine.

575. Masurarea eficientei se face prin raportarea:

a) efortului la efect;

b) efortului la total venituri obtinute;

c) efectului la total cheltuieli;d) efectului la efort.

576. Eficienta activitatii de turism imbraca doua forme:

a) economica si turistica;

b) economica si politica;

c) economica si sociala;

d) demografica si sociala.

577. In exprimarea eficientei economice, specialistii au doua opinii:

a) un singur indicator sintetic si doi indicatori sintetici;

b) un singur indicator sintetic si un sistem de indicatori;

c) un sistem de indicatori fizici si un sistem de indicatori valorici;

d) niciun raspuns nu este corect.

578. Incasarea medie pe unitate de prestatie se determina in felul urmator:

a) incasari totale pentru cazare-cheltuieli totale;

b) incasari totale/locuri-zile;

c) incasari totale/incasari pentru cazare;

d) incasari totale/numarul de innoptari.

Page 126: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 126/322

 

579. incasarea medie pe unitate de prestatie se masoara in:

a) numar de nopti;

b) numar de zile;

c) lei/locuri de cazare;

d) locuri-zile.

580. Afluxul de consumatori la masa se determina astfel:

a) numar de consumatori/numar de mese;

b) numar de turisti/locuri-zile;

c) numar de turisti/incasarea/loc la masa;

d) numar de consumatori/numar de locuri la mese.

581. Masini-zile in inventar reprezinta produsul dintre:

a) numarul mediu de autovehicule si numarul de zile de nefunctionare/ autovehicul;

b) numarul mediu de autovehicule si numarul zilelor calendaristice de functionare/autovehicul;

c) numarul total de microbuze si numarul total de autocare;

d) numarul de autocare si numarul de zile de functionare/autocar.

582. Cursul de revenire specific eficientei transporturilor turistice se calculeaza in felul urmator:

a) incasari valutare/cheltuieli valutare;

b) incasari valutare/numar de autovehicule;

c) tariful/zi de functionare pentru fiecare autovehicul;

d) tariful intern/incasarea valutara din inchirieri.

583. Formula „Fly and drive” reprezinta combinarea transportului:

a) aerian cu cel automobilistic;

b) aerian cu cel fluvial;

c) automobilistic cu cel rutier;

d) fluvial cu cel rutier.

Page 127: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 127/322

584. Turismul de circulatie mai poarta numele si de:

a) sejur;

b) itinerant;

c) de week-end;

d) de circumstanta.

585. Turismul receptor se mai numeste si:

a) efectiv;

b) activ;

c) pasiv;

d) static.

586. Zonele montane din tara noastra sunt avantajate de:

a) fondul cinegetic sarac;

b) varietatea invelisului vegetal;

c) lipsa speciilor endemice;

d) defrisarile masive.

587. „Cosul de consum turistic” exprima:

a) valoarea totala a cheltuielilor pentru turism intr-un an de zile, pentru un turist de lux;

b) valoarea totala a veniturilor unui turist mediu intr-o perioada determinata de timp;

c) valoarea totala a serviciilor consumate de un turist mediu intr-o unitate de timp de vacanta la o

destinatie turistica;

d) niciun raspuns nu este corect.

588. Conform clasificarii oficiale a unitatilor de alimentatie publica, in categoria fast-food se

incadreaza:

a) restaurantul specializat;

b) bufetul tip expres si pizzeria;

c) braseria si rotiseria;

d) gradina de vara.

Page 128: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 128/322

589. Pe teritoriul Romaniei, traseul parcurs de Dunare este:

a) integral navigabil;

b) de circa 175 kilometri;

c) partial navigabil;

d) situat intre Portile de Fier si Braila.

590. Turismul de sejur este cel desfasurat:

a) in cel putin doua statiuni;

b) in maxim doua statiuni;

c) intr-o singura statiune;

d) nicio varianta nu este corecta.

591. Turismul de vizitare, de circulatie si de sejur decurg din urmatorul criteriu de clasificare:

a) in functie de utilizarea timpului disponibil;

b) in functie de tarile vizitate;

c) in functie de gradul de mobilitate a turistului;

d) in functie de locurile vizitate.

592. Turismul de sejur scurt se desfasoara pe o perioada de timp cuprinsa intre:

a) 30-45 zile;

b) 10-15 zile;

c) 1-7 zile;

d) 7-14 zile.

593. Principalele influente indirecte ale turismului asupra economiei nationale sunt:

a) efectele secundare ale investitiilor in industria turismului si efectul multiplicator al incasarilor

realizate;

b) efectele principale si secundare ale investitiilor in industria turistica;

c) efectele principale si secundare ale incasarilor din turism;

d) efectele principale si secundare ale cheltuielilor pentru turism.

Page 129: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 129/322

594. Sa se determine durata medie a sejurului stiind ca in statiunea „X” s-au cazat 83000 de turisti

care au inregistrat 208000 innoptari:

a) 7,2 zile;

b) 0,39 zile;

c) 0,25%;

d) 2,5 zile.

595. In conformitate cu normele privind clasificarea pe categorii de confort a structurilor de primire cu

functiuni de cazare turistica din tara noastra, motelurile si cabanele turistice se incadreaza in

intervalul:

a) o stea-patru stele;

b) o stea-trei stele;c) o margareta-patru margarete;

d) o stea-cinci stele.

596. Infrastructura tehnica si sociala este o componenta a:

a) obiectivelor specifice ale bazei materiale;

b) facilitatilor pentru dotari si amenajari turistice;

c) capacitatii de cazare;

d) bazei materiale turistice.

597. In sensul economic al notiunii, piata turistica reprezinta:

a) ansamblul populatiei neconsumatoare de servicii turistice;

b) populatia care se incadreaza in anumite limite extreme de varsta;

c) mediul intern al sistemului de management;

d) mediul extern al sistemului de management.

598. Cvasialoconcentricii sunt turistii care calatoresc la distante mari, cheltuiesc putin si cauta riscul pe 

parcursul calatoriei. Afirmatia este:

a) falsa, cu conditia ca sumele cheltuite sa nu depaseasca 10000 de euro;

b) falsa;

c) notiunea nu exista;

Page 130: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 130/322

d) adevarata.

599. Alegeti functia nespecifica obiectivelor de cazare:

a) de alimentatie;

b) de igiena;

c) culturala;

d) productiva.

600. Competitia imperfecta intre intreprinderile hoteliere are loc atunci cand intr-o localitate

(statiune) se adopta strategia:

a) unui numar limitat de unitati hoteliere;

b) diferentierii calitatii serviciilor;c) prezentei unui numar mare de unitati hoteliere;

d) monopolista.

601. Sa se determine densitatea turistica in raport cu populatia pentru tara „X”, stiind ca populatia

este de 23 milioane locuitori iar numarul turistilor sositi este de 7,5 milioane locuitori:

a) 0,33 turisti/locuitor;

b) 3,3 turisti/locuitor;

c) 3,1 turisti/locuitor;

d) 4,7 turisti/locuitor.

602. Functionalitatea unitatilor de alimentatie este determinata de:

a) capacitatea unitatii de alimentatie;

b) diversitatea activitatilor de productie;

c) profilul unitatii de alimentatie;

d) rezervarea locurilor de cazare.

603. Unitatea gastronomica in care se servesc, la comanda, pe tot parcursul zilei, specialitati din carne

de porc, vita, batal, miel si subproduse din carne neportionata, mici, carnati etc. pregatite la gratar si

alese de consumatori din vitrinele de expunere sau platourile prezentate de ospatari la masa

clientului, poarta numele de:

Page 131: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 131/322

a) restaurant familial;

b) crama;

c) rotiserie;

d) restaurant zahana.

604. Cunoscandu-se urmatoarele date: volumul profitului = 3,0 mld. lei, incasarile totale anuale = 25,5

mld. lei, sa se determine nivelul ratei profitului inregistrat in unitatea de cazare luata in considerare.

a) 117,6%;

b) 11,76%;

c) 11,76 ani;

d) 1,17%.

605. In cazul animatiei, experienta optimizanta se refera la:

a) manifestarile de integrare a turistului in activitatile colective ale statiunilor turistice, insotite de

placerea de a trai in cadrul multimii de persoane reunite ad-hoc in statiunile respective;

b) faptul de a trai ceva neobisnuit;

c) senzatia redescoperirii propriilor lor aptitudini in mediul unei statiuni turistice, in contact cu apa,

soarele, zapada etc.;

d) reunirea satisfactiilor la care se asteapta un turist in timpul vacantei oferindu-i senzatia de

autodepasire in mediul statiunilor de sejur.

606. Agrementul vizeaza, printre altele:

a) satisfacerea nevoii de odihna;

b) oferirea unui produs complet format din servicii de cazare si alimentatie;

c) amuzamentul, comunicarea si sporirea volumului de cunostinte;

d) asigurarea conditiilor de confort necesare caminului temporar al turistilor in timpul sejurului lor.

607. Strandurile amenajate reprezinta un echipament de agrement specific:

a) statiunilor de litoral;

b) centrelor urbane;

c) statiunilor balneare;

d) statiunilor montane.

Page 132: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 132/322

 

608. Alegeti zonele care nu prezinta concentrari sezoniere pronuntate:

a) statiunile montane;

b) statiunile de litoral;

c) centrele urbane;

d) satele turistice montane.

609. Sa se determine densitatea turistica in raport cu suprafata pentru tara „X” in conditiile in care

tara are o suprafata de 50000 km iar numarul turistilor sositi este de 11 milioane:

a) 0,1 turisti/km2;

b) 220 turisti/km2;

c) 2 turisti/ km2;d) 84 turisti/ km2.

610. Cum se numesc factorii care provoaca concentrari sezoniere in turism si asupra carora

organizatorii din turism pot sa actioneze prin masuri economico-organizatorice si prin politica lor

comerciala?

a) exogeni;

b) subiectivi;

c) cu caracter permanent;

d) endogeni.

611. Turismul de iarna, de vara si de circumstanta se clasifica din punctul de vedere al:

a) interesului turistului pentru o anumita tara;

b) sezonalitatii;

c) destinatiei de vacanta alese;

d) mijlocului de transport folosit.

612. Turismul de croaziera foloseste ca mijloace de transport:

a) autocarele si microbuzele;

b) trenurile de mare viteza;

c) navele maritime si fluviale;

Page 133: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 133/322

d) navetele spatiale.

613. Turismul de recreere (destindere) este caracterizat prin sejururi:

a) relativ reduse;

b) foarte lungi;

c) lungi;

d) nicio varianta nu este corecta.

614. Turismul balneomedical contribuie la:

a) ridicarea gradului de utilizare a capacitatii de cazare;

b) asigurarea unor sejururi medii mai scurte;

c) repartizarea mai neuniforma a cererii turistice;d) atragerea unei clientele instabile.

615. Sa se determine gradul de utilizare a capacitatii de cazare inregistrat de statiunea turistica ”X” pe

baza datelor: numarul locurilor de cazare este de 30800; numarul zilelor de functionare este de 360;

numarul innoptarilor este de 4,2 milioane.

a) 0,39%;

b) 47,7%;

c) 379%;

d) 37,9%.

616. Turismul religios se afla in stransa legatura cu:

a) drumetiile in Carpatii Orientali;

b) pelerinajele la lacasurile de cult;

c) itinerariile in Delta Dunarii;

d) croazierele pe Dunare si pe Marea Neagra.

617. incasarile medii pe zi-turist din calatoriile pentru afaceri si congrese, fata de cele rezultate din

practicarea altor forme de turism sunt:

a) mai scazute;

b) mai ridicate;

Page 134: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 134/322

c) mai putin transparente;

d) lipsite de interesul prestatorilor de servicii.

618. in cazul in care un motel dispune la 1 ianuarie de 300 locuri de cazare permanente care

functioneaza 360 de zile si inregistreaza 98 000 de innoptari, el are un grad de ocupare de:

a) 99,4%;

b) 43,6%;

c) 90,7%;

d) 74,5%.

619. Unul dintre principalele avantaje ale turismului balneo-medical este:

a) asigurarea unor sejururi medii relativ constante;b) reducerea gradului de ocupare a capacitatii de cazare;

c) cresterea gradului de pregatire a personalului angajat;

d) sporirea atractivitatii zonelor inconjuratoare,

620. Industria calatoriilor si turismului este o ramura de:

a) interferenta;

b) consecinta;

c) interrelativitate;

d) corelatie.

621. Salinele din Romania constituie un important factor de cura in terapia afectiunilor:

a) reumatismale;

b) sistemului nervos periferic;

c) respiratorii cronice;

d) de nutritie.

622. in centrul pietei turistice se situeaza:

a) produsele turistice;

b) turistul;

c) oferta turistica;

Page 135: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 135/322

d) resursele turistice naturale.

623. Apele lacurilor terapeutice din tara noastra sunt utilizate in terapia afectiunilor:

a) respiratorii;

b) cauzate de stres;

c) geochimice;

d) reumatismale.

624. Organizatia Mondiali a Turismului (O.M.T.) a luat nastere in anul 1975 avand ca precursoare:

a) O.N.U.;

b) F.I.J.E.T.;

c) U.I.O.O.T.;d) F.U.A.A.V..

625. F.I.T.E.C. reprezinta:

a) Federatia Integrarii Turistice Europene a Calatoriilor;

b) Fluxuri Interne Turistice Estivale si Caravane;

c) Federatia Internationala de Termalism si Climatologie;

d) Fondul Intern de Turism Ecologic si Cultural.

626. F.I.J.E.T. reprezinta:

a) Federatia Internationala a Jucatorilor Externi de Tenis;

b) Federatia Interna a Jurnalistilor Eligibili din Turism;

c) Federatia Internationala a Jucatorilor Europeni din Turism;

d) Federatia Internationala a Jurnalistilor si Scriitorilor din Turism.

627. Sa se determine gradul de utilizare a capacitatii de cazare in cazul judetului „X” stiind ca acesta

dispune de 250000 locuri de cazare, s-au inregistrat 60 480 000 de innoptari iar numarul zilelor de

functionare este de 365:

a) 66,28%;

b) 29,3%;

c) 6 ani;

Page 136: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 136/322

d) 84,2%.

628. A.N.A.T. reprezinta:

a) Asociatia de Natatie din Arad si Timis;

b) Angajamentul Nord Atlantic pentru Turism;

c) Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism;

d) Asociatia Navetistilor si Antreprenorilor din Turism.

629. Piata turistica potentiala cuprinde:

a) cererea totala pentru un anumit produs turistic la un nivel determinat de preturi si tarife;

b) cererea pentru serviciile de cazare;

c) oferta si cererea pentru turismul de litoral;d) cererea si oferta balneara si cultural-religioasa.

630. Metoda care are drept avantaj stabilirea cu o siguranta absoluta a persoanelor care trec granita

unei tari este cea:

a) tip sondaj;

b) tip ancheta;

c) de inregistrare a turistilor in unitatile de frontiera;

d) de inregistrare a turistilor in unitatile de cazare.

631. Consumul turistic este format din:

a) cheltuielile efectuate de purtatorii cererii turistice pentru achizitionarea unor servicii si bunuri legate

de motivatia turistica;

b) consumul de energie al instalatiilor de transport pe cablu din statiunile turistice;

c) consumul de timp al clientilor unitatilor prestatoare de servicii turistice;

d) cantitatea de alimente consumata In statiunile turistice.

632. Cererea turistica este formata din:

a) totalitatea consumurilor de servicii turistice interne si internationale ale rezidentilor si nerezidentilor;

b) ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar In afara

resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unor activitati remunerate la locul destinatiei;

Page 137: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 137/322

c) totalitatea elevilor si studentilor care calatoresc in propria tara;

d) totalitatea turistilor din tarile U.E. care calatoresc spre Australia.

633. Oferta turistica este formata din:

a) totalitatea produselor si serviciilor consumate de turistii straini in Romania;

b) serviciile de transport, cazare si agrement de pe litoralul Marii Negre;

c) ansamblul atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor, respectiv totalitatea elementelor care pot

fi puse in valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice;

d) totalitatea autostrazilor, aeroporturilor, porturilor si garilor care deservesc turistii straini.

634. Alegeti caracteristica nespecifica sistemului montan din Romania:

a) acopera o patrime din suprafata tarii;b) diversitate de aspecte peisagistice;

c) complexitate ridicata a potentialului turistic;

d) varietate a invelisului vegetal;

635. Cel mai important domeniu pentru alpinism din tara noastra este situat in:

a) partea de est a Carpatilor Meridionali;

b) partea de nord a Carpatilor Occidentali;

c) partea de sud a Carpatilor Orientali;

d) nordul tarii.

636. Din categoria resurselor turistice naturale ale Romaniei fac parte:

a) Carpatii, Alpii, Delta Nilului si Muntii Caucaz;

b) Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali, Carpatii Occidentali, Muntii Tatra si Marea Neagra;

c) pesterile, lacurile, raurile, padurile tropicale, plajele marine;

d) Muntii Carpati, cu potentialul lor speologic; oglinzile de apa; vegetatia; fauna; lacurile, namolurile si

gazele terapeutice; salinele; litoralul romanesc al Marii Negre; Dunarea si Delta Dunarii.

637. Din categoria resurselor turistice antropice ale Romaniei fac parte:

a) pesterile, vegetatia, fauna, hidrografia;

b) vestigiile antichitatii (cetatile Histria, Tomis, Callatis);

Page 138: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 138/322

c) Muntii Carpati;

d) Dunarea si Delta Dunarii.

638. Ansamblul mijloacelor materiale si umane necesare pentru a inlesni participarea populatiei la

activitatile turistice si pentru a crea si organiza cu rezultate profitabile prestarea serviciilor solicitate

de turisti, defineste:

a) facilitatile turistice;

b) serviciile de agrement;

c) oferta turistica;

d) cererea turistica.

639. Lacurile cele mai folosite in balneoturism sunt localizate in:a) Muntii Apuseni;

b) nordul tarii;

c) imprejurimile vulcanice;

d) Campia Romana.

640. Confortul unitatilor de cazare se clasifica dupa:

a) caracteristicile constructive, amplasament, calitatea si complexitatea dotarilor, a instalatiilor si

diversitatea serviciilor oferite;

b) nivelul de dotare cu echipamente speciale pentru bar, cofetarie si patiserie;

c) gradul de dotare cu masini izoterme si frigorifice;

d) diversitatea meniurilor, numarul de locuri in restaurante si in salile de conferinte.

641. in ce sector al litoralului romanesc s-au amenajat plaje artificiale?

a) Mamaia;

b) Constanta;

c) Mangalia-Nord;

d) Neptun.

642. Unitatile de cazare indeplinesc urmatoarele functii:

a) de transport special si agrement-distractii;

Page 139: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 139/322

b) de organizare baluri, nunti si licitatii pentru vanzarea de obiecte de arta;

c) de odihna si igiena, de alimentatie, complementare, productive, comerciale si de intermediere;

d) de intermediere a contactelor dintre agentii economici romani si straini,

643. Din punctul de vedere al capacitatilor de cazare existente (numar de locuri), statiunile de pe

litoral se afla:

a) pe locul al doilea, dupa statiunile balneare;

b) pe primul loc, in total locuri din Romania;

c) pe locul al patrulea, dupa Bucuresti si orasele resedinta de judet;

d) pe locul al treilea, dupa statiunile balneare.

644. in suprafata totala a Deltei Dunarii domina:

a) zonele acoperite cu apa;

b) grindurile;

c) zonele de uscat;

d) niciun raspuns nu este corect.

645. Restaurantele pescaresc si vanatoresc sunt:

a) clasice;

b) dietetice;

c) cu specific local si familial;

d) specializate.

646. Cunoscandu-se urmatoarele date: numarul innoptarilor = 87500, numarul locurilor de cazare in

hotel = 300 si numarul zilelor de functionare = 365, sa se precizeze care este gradul de utilizare a

capacitatii de cazare inregistrat de hotel in anul respectiv.

a) 65,8%;

b) 57,5%;

c) 79,9%;

d) 102,4%.

Page 140: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 140/322

647. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasari totale = 22 mld. lei si cheltuieli totale = 19,5 mld. lei, sa

se precizeze care este rata anuala a profitului in unitatea de cazare considerata.

a) 0.5%;

b) 11,4%;

c) 85,5%;

d) 33,3%.

648. Cunoscandu-se urmatoarele date: Incasari totale = 22 mld. lei, numarul de persoane angajate in

hotel = 45, sa se precizeze nivelul productivitatii muncii.

a) 999,9 mii. lei/ angajat;

b) 115,7 mii. lei/angajat;

c) 750,5 mii. lei/angajat;d) 488,9 mii. lei/angajat.

649. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasari totale anuale = 18,5 mil. $, cheltuieli totale anuale =

16,5 mil. S, volumul investitiei = 25 mil $, se cerc sa se precizeze durata de recuperare a investitiei

ocazionata de realizarea complexului hotelier.

a) 2,5 ani;

b) 17,5%;

c) 12,5 ani;

d) 200.000$.

650. Cunoscandu-se urmatoarele date: incasarile totale anuale = 25,5 mld. lei, numarul de lucratori

din hotel = 50, se cere sa se precizeze nivelul productivitatii muncii.

a) 850 mil. lei/lucrator;

b) 26,5 % / lucrator;

c) 25.000$;

d) 510 mii. lei/lucrator.

651. In structura ofertei turistice nu se regaseste:

a) potentialul turistic;

b) nevoia pentru turism a vizitatorilor;

Page 141: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 141/322

c) baza tehnico-materiala a turismului;

d) serviciul turistic.

652. Alegeti componenta nespecifica potentialului turistic:

a) atractiile turistice;

b) serviciile turistice;

c) resursele turistice naturale;

d) resursele turistice antropice.

653. Alegeti componenta nespecifica potentialului turistic natural:

a) peisajul;

b) clima;c) muzeele;

d) structurile geologice.

654. Ansamblul de componente naturale, culturale si socio-economice care arata posibilitatile de

valorificare in plan turistic si ofera sau dau o anumita functionalitate teritoriului, avand un rol esential

in dezvoltarea activitatilor de turism defineste:

a) oferta turistica primara;

b) potentialul turistic;

c) resursa turistica;

d) cererea turistica.

655. Componentele mediului natural si antropic, care prin calitatile si specificul lor sunt recunoscute,

inscrise si valorificate prin turism in masura in care nu sunt supuse unui regim de protectie integrala,

poarta numele de:

a) potential turistic;

b) resursa turistica.

c) retea ecologica;

d) cerere turistica.

Page 142: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 142/322

656. Orice unitate teritorial-administrativa a carei economie este dependenta de cresterea

semnificativa a incasarilor provenite de la turisti se numeste:

a) regiune economica;

b) oras industrial;

c) oras minier;

d) destinatie turistica.

657. Un nume, un termen, un semn, un simbol, un desen, sau o combinatie a acestora, destinate

pentru a identifica bunurile sau serviciile unui vanzator sau grup de vanzatori, in scopul diferentierii

lor fata de cele ale competitorilor, defineste:

a) imaginea unei destinatii turistice;

b) brand-ul;c) identitatea turistica;

d) localitatea turistica.

658 Potentialul turistic al unei tari este alcatuit din:

a) baza tehnico-materiala a turismului si potentialul antropic;

b) resursele turistice naturale si serviciile turistice;

c) oferta turistica reala si cererea turistica;

d) potentialul turistic natural si cel antropic.

659. Latura efectiva a diferitelor componente ale potentialului turistic, referindu-se, mai ales, la ceea

ce se impune atentiei si produce impresii de o intensitate ridicata de natura estetica si cognitiva,

defineste:

a) fondul turistic;

b) atractia turistica;

c) brand-ul turistic;

d) imaginea turistica.

660. Structura destinatiei turistice este urmatoarea:

a) resurse turistice naturale si antropice;

b) structuri de cazare si de alimentatie;

Page 143: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 143/322

c) atractii si facilitati turistice;

d) facilitati turistice si imaginea destinatiei turistice.

661. Resursele turistice concentrate pe o arie teritoriala restransa si pretabile, in principal, pentru

turismul de sejur, poarta numele de:

a) liniare;

b) nodale;

c) antropice;

d) atractive.

662. Resursele turistice situate de-a lungul unui circuit sau de-a lungul coastelor, destinate, cu

prioritate, turismului itinerant, se numesc:a) nodale;

b) liniare;

c) concentrate;

d) de creatie-originale.

663. Amenajarile si activitatile de agrement fac parte din structura:

a) potentialului socio-demografic;

b) resurselor turistice;

c) potentialului cultural-istoric;

d) potentialului tehnico-economic.

664. Din punctul de vedere al raspandirii in teritoriu, resursele turistice au urmatoarea structura:

a) rare si atractive;

b) nodale si liniare;

c) castele si cule;

d) concentrate si dispersate.

665. Asezarile umane sunt o componenta a potentialului turistic:

a) tehnico-economic;

b) cultural-istoric;

Page 144: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 144/322

c) socio-demografic;

d) natural.

666. Suma credintelor, impresiilor si imaginilor mentale pe care un turist le tine minte despre acea

zona, poarta numele de:

a) brand turistic;

b) resursa turistica;

c) imagine turistica;

d) atractie turistica.

667. Bioclimatul de salina si al golurilor subterane este o componenta a potentialului:

a) climato-turistic;b) reliefului, structurilor si fenomenelor geologice;

c) componentelor invelisului biogeografic;

d) imobil.

668. Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obtinerea unei imagini eficiente a destinatiei

turistice nu se regaseste:

a) sa fie reala;

b) sa fie credibila;

c) sa fie distinctiva;

d) sa fie complexa.

669. Printre componentele unui brand de tara eficient nu se regaseste:

a) stimularea turismului intern si international;

b) sporirea increderii si mandriei populatiei rezidente;

c) stimularea investitiilor straine;

d) cresterea numarului de locuri de munca in agricultura.

670. Printre instrumentele de propagare a imaginii unei destinatii turistice nu se regasesc:

a) sloganurile;

b) simbolurile vizuale;

Page 145: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 145/322

c) investitiile straine;

d) evenimentele.

671. Imaginea brand-ului reprezinta:

a) acea parte a valorii propuse si comunicata grupului tinta care demonstreaza avantajul competitiv;

b) modul in care brand-ul este perceput;

c) modul in care creatorii brand-ului vor ca acesta sa fie perceput;

d) modul de penetrare a sferelor culturale.

672. Tara cu cele mai inalte standarde de viata este considerata:

a) Japonia;

b) Marea Britanie;c) Suedia;

d) Norvegia.

673. Tara cea mai dezvoltata din punct de vedere gastronomic, care ofera experiente culinare 

superioare, este considerata:

a) Italia;

b) Franta;

c) China;

d) Ucraina.

674. Tara pe care turistii doresc cel mai mult s-o viziteze sau in care sa se reintoarca, este considerata:

a) Noua Zeelanda;

b) Australia;

c) Canada;

d) China.

675. Tara cea mai autentica ce ofera experiente si culturi distincte, originale si unice este urmatoarea:

a) Australia;

b) Noua Zeelanda;

c) Olanda;

Page 146: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 146/322

d) Franta.

676. Cea mai stabila | sigura tara a lumii este considerata:

a) Suedia;

b) Maldive;

c) Noua Zeelanda;

d) Norvegia.

677. Tara considerata a avea una dintre cele mai vechi si interesante istorii ale lumii este considerata:

a) Italia;

b) Egiptul;

c) Japonia;d) Statele Unite ale Americii.

678. Statiunile Slanic Moldova si Targu Ocna se afla in judetul:

a) Harghita;

b) Bacau;

c) Vaslui;

d) Covasna.

679. Resedinta judetului Covasna este municipiul:

a) Miercurea Ciuc;

b) Odorheiul Secuiesc;

c) Baile Tusnad;

d) Sfantu Gheorghe.

680. Cea mai veche gradina botanica din lume, infiintata pe langa o scoala secundara in anul 1881, se

afla in orasul:

a) Alba lulia;

b) Blaj;

c) Timisoara;

d) Bucuresti.

Page 147: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 147/322

 

681. in judetul Arad se afla:

a) Cetatea Devei;

b) Castelul regal Savarsin;

c) Catedrala Reintregirii;

d) Manastirea Lainici.

682. Care este cea mai veche si mai inalta statiune turistica din Romania?

a) Baile Tusnad;

b) Sinaia;

c) Paltinis;

d) Predeal.

683. in ce Judet se afla Casa memoriala Emil Cioran?

a) Neamt;

b) Valcea;

c) Maramures;

d) Sibiu.

684. Identificati cel mai vechi oras din Transilvania, intemeiat In anul 1146:

a) Medias;

b) Sibiu;

c) Sighisoara;

d) Brasov.

685. Primul sat electrificat din Romania a fost:

a) Sadu;

b) Ramet;

c) Calugareni;

d) Solea.

Page 148: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 148/322

686. Statiunile Durau, Baltatesti si Oglinzi se afla In judetul:

a) Neamt;

b) lasi;

c) Vaslui;

d) Harghita.

687. Resedinta judetului Caras-Severin este municipiul:

a) Mehedinti;

b) Resita;

c) Caransebes;

d) Drobeta Turnu Severin.

688. Cel mai mare lac subteran permanent din Romania se afla in pestera:

a) Zgurasti Judetul Alba;

b) Muierii, judetul Petrosani;

c) Ursilor, judetul Bihor;

d) Ghetarul de la Scarisoara, judetul Mehedinti.

689. Geoparcul Dinozaurilor „Tara Hategului” se afla in judetul:

a) Suceava;

b) Bihor;

c) Hunedoara;

d) Valcea.

690. in judetul Valcea se afla masivul:

a) Hasmas;

b) Cozia;

c) Ceahlau;

d) Bucegi.

691. Statiunile Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc se afla in judetul:

a) Maramures;

Page 149: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 149/322

b) Suceava;

c) Botosani;

d) Neamt.

692. Resedinta judetului Hunedoara este municipiul:

a) Petrosani;

b) Hunedoara;

c) Deva;

d) Craiova.

693. Cea mai mare sarbatoare traditionala romaneasca in aer liber este:

a) Serbarea bujorului de Ia Comana, judetul Giurgiu;b) Targul de fete de pe Muntele Gaina, judetul Alba;

c) Sarbatoarea narciselor, judetul Sibiu;

d) Junii Brasovului, judetul Brasov.

694. Cetatea Histria se afla in judetul:

a) Constanta;

b) Tulcea;

c) Mangalia;

d) Galati.

695. Pe teritoriul judetului Brasov se afla si masivul:

a) Calimani;

b) Piatra Craiului;

c) Maramures;

d) Retezat.

696. Cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, imbinand armonios

elementele romanice cu cele gotice este considerat:

a) Biserica Neagra, judetul Brasov;

b) Biserica Romano-Catolica, judetul Alba;

Page 150: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 150/322

c) Castelul Corvinestilor, judetul Hunedoara;

d) Castelul Bran, judetul Brasov,

697. Care este Rezervatia Biosferei ce se regaseste in judetul Maramures?

a) Delta Dunarii;

b) Retezat;

c) Pietrosul Rodnei;

d) Fagaras.

698. Resedinta judetului Prahova este municipiul:

a) Mizil;

b) Campina;c) Ploiesti;

d) Pitesti.

699. Cea mai dotata statiune din Romania cu mijloace de agrement este:

a) Predeal;

b) Sinaia;

c) Poiana Brasov;

d) Neptun.

700. Casa memoriala a lui Lucian Blaga de la Lancram se afla in judetul:

a) Sibiu;

b) Cluj;

c) Bihor;

d) Alba.

701. Pe teritoriul judetului Prahova se afla muntii:

a) Rodnei;

b) Baiului;

c) Cindrel;

d) Apuseni.

Page 151: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 151/322

 

702. Care este judetul cu cel mai bogat potential balnear din Romania?

a) Harghita;

b) Covasna;

c) Constanta;

d) Valcea.

703. Cetatea Fagarasului se afla in judetul:

a) Brasov;

b) Fagaras;

C) Sibiu;

d) Hunedoara.

704. Pe teritoriul judetului Sibiu se afla:

a) Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas;

b) Parcul Natural Cindrel;

c) Rezervatia Biosferei Retezat;

d) Parcul National Defileul Jiului.

705. Delta Dunarii se afla in judetul:

a) Galati;

b) Braila;

c) Tulcea;

d) Constanta.

706. Statiunile Straja si Geoagiu-Bai se afla in judetul:

a) Bihor;

b) Mehedinti;

c) Gorj;

d) Hunedoara.

Page 152: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 152/322

707. Statiunile Baile Tusnad si Borsec se afla in judetul:

a) Miercurea Ciuc;

b) Covasna;

c) Neamt;

d) Harghita.

708. Statiunile Venus si Saturn se afla in judetul:

a) Mangalia;

b) Tulcea;

c) niciunul dintre aceste judete;

d) Eforie.

709. Statiunile Govora si Voineasa se afla in judetul:

a) Valcea;

b) Arges;

c) Gorj;

d) Caras-Severin.

710. Statiunile Olanesti si Ocnele-Mari se afla in judetul:

a) Olt;

b) Gorj;

c) Dolj;

d) Valcea.

711. Statiunea Moneasa se afla in judetul:

a) Arad;

b) Timis;

c) Salaj;

d) Bihor.

712. Statiunile Muntele Mic si Herculane se afla In judetul:

a) Timis;

Page 153: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 153/322

b) Caras-Severin;

c) Mehedinti;

d) Arad.

713. Statiunea balneoclimaterica Baile Felix este situata in judetul:

a) Covasna;

b) Alba;

c) Bihor;

d) Satu-Mare.

714. Statiunea climaterica montana Durau se gaseste la poalele muntilor:

a) Ceahlau;b) Durau;

c) Cindrel;

d) Rodnei.

715. Statiunea Semenic se afla in judetul:

a) Caras-Severin;

b) Timis;

c) Mehedinti;

d) niciunul dintre aceste judete.

716. Statiunile Buzias si Calacea se afla in judetul:

a) Caras-Severin;

b) Timis;

c) Arad;

d) Bihor.

717. Statiunile Tinca, Baile Felix si Stana de Vale se afla in judetul:

a) Bihor;

b) Oradea;

c) Cluj;

Page 154: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 154/322

d) niciunul dintre aceste judete.

718. Statiunile Borsa, Izvoarele si Sapanta se afla in judetul:

a) Baia Mare;

b) Bistrita-Nasaud;

c) Maramures;

d) Bihor.

719. Statiunile Arieseni si Ocna Mures se afla in judetul:

a) Alba;

b) Alba-lulia;

c) Mures;d) niciunul dintre aceste judete.

720. Statiunile Balvanyos, Valcele si Malnas-Bai se afla in judetul:

a) Sfantu Gheorghe;

b) Harghita;

c) Vrancea.

d) Covasna.

721. Statiunile Valcele si Sugas se afla in judetul:

a) Covasna;

b) Harghita;

c) Salaj;

d) Mures.

722. Statiunile Lacu Rosu, Baile Homorod si Praid se afla in judetul:

a) Vrancea;

b) Neamt;

c) Harghita;

d) niciunul dintre aceste judete.

Page 155: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 155/322

723. Statiunile Paltinis si Bazna se afla in judetul:

a) Cluj;

b) Sibiu;

c) Salaj;

d) Brasov.

724. in judetul Caras-Severin se afla statiunea:

a) Baile Herculane;

b) Baile Felix;

c) Buzias;

d) Lipova.

725. In judetul Timis se afla statiunea:

a) Lipova;

b) Tinca;

c) Olanesti;

d) Buzias.

726. in judetul Bihor se afla statiunile:

a) Sangeorz Bai si Colibita;

b) Buzias si Lipova;

c) Baile Felix si Tinca;

d) Calacea si Borsec.

727. in judetul Bacau se afla statiunea:

a) Slanic-Moldova;

b) Vatra Domei;

c) Baltatesti;

d) Strunga.

728. in judetul Neamt se afla statiunile:

a) Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc;

Page 156: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 156/322

b) Balvanyos si Soveja;

c) Durau si Baltatesti;

d) Sarata Monteoru si Balta Alba.

729. in judetul Valcea se afla statiunile:

a) Moneasa si Pucioasa;

b) Vata Bai si Herculane;

c) Buzias si Borsec;

d) Baile Olanesti si Calimanesti-Caciulata.

730. in judetul Hunedoara se afla statiunea:

a) Geoagiu-Bai;b) Negulesti;

c) Govora;

d) Durau.

731. Deva este resedinta judetului:

a) Deva;

b) Hunedoara;

c) Alba;

d) Arad.

732. Miercurea-Ciuc este resedinta judetului:

a) Harghita;

b) Sibiu;

c) Covasna;

d) Hunedoara.

733. Resedinta judetului Bihor este orasul:

a) Zalau;

b) Oradea;

c) Salaj;

Page 157: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 157/322

d) Salonta.

734. Resedinta judetului Maramures este municipiul:

a) Baia Mare;

b) Satu Mare;

c) Sighetu Marmatiei;

d) Mures.

735. Statiunile navodari si Techirghiol se afla in judetul:

a) Braila;

b) Mangalia;c) Constanta;

d) Tulcea.

736. Statiunile Cojocna, Someseni si Muntele Baisorii se afla in judetul

a) Cluj-Napoca;

b) Satu Mare;

c) Cluj;

d) Maramures.

737. Statiunile Jupiter si Cap Aurora se afla in judetul:

a) Galati;

b) Tulcea;

c) Constanta;

d) Mangalia.

738. Statiunile Nicolina si Strunga se afla in judetul:

a) Suceava;

b) Vrancea;

c) lasi;

d) Neamt.

Page 158: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 158/322

 

739. Statiunile Valenii de Munte si Cheia se afla in judetul:

a) Vrancea; b) Brasov;

c) Harghita;

d) Prahova.

740. Statiunile Horezu si Voineasa se afla in judetul:

a) Arges;

b) Gorj;

c) Sibiu;

d) niciunul dintre aceste judete.

741. Statiunile Breaza si Azuga se afla in judetul:

a) Gorj;

b) Olt;

c) Prahova;

d) Sibiu.

742. Statiunile Poiana Marului, Secu si Trei Ape se afla in judetul:

a) Hunedoara;

b) Mehedinti;

c) Caras-Severin;

d) niciunul dintre aceste judete.

743. Statiunile Baile Turda, Baita si Fantanele-Belis se afla in judetul:

a) Bistrita-Nasaud;

b) Turda;

c) Cluj;

d) Maramures.

744. Statiunile Predeal si Paraul Rece se afla in judetul:

a) Prahova;

Page 159: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 159/322

b) Sibiu;

c) Brasov;

d) Buzau.

745. Statiunile Moeciu si Timisul de Sus se afla in judetul:

a) Timis;

b) Arges;

c) Brasov;

d) Prahova,

746. Statiunile Izvorul Muresului, Jigodin-Bai si Baile Tusnad se afla in judetul:

a) Suceava;b) Harghita;

c) Drobeta;

d) Mures.

747. Judetul Sibiu face parte din Regiunea de Dezvoltare:

a) Nord-Est;

b) Vest;

c) Centru;

d) Sud-Est.

748. in judetul lasi se afla statiunile:

a) Nicolina si Strunga;

b) Lacu Sarat si Durau;

c) Malnas-Bai si Pucioasa;

d) Soveja si Amara.

749. in judetul Prahova se afla statiunile:

a) Predeal, Poiana Brasov, Timisul de Sus;

b) Cheia, Slanic Prahova, Sinaia;

c) Govora, Sovata, Soveja;

Page 160: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 160/322

d) Amara, Covasna, Durau.

750. in judetul Valcea se afla statiunile:

a) Moneasa si Pucioasa;

b) Ocnele Mari si Horezu;

c) Malnas-Bai si Herculane;

d) Buzias si Borsec.

751. in judetul Timis se afla statiunea:

a) Lipova;

b) Buzias;c) Tinca;

d) Baile Olanesti.

752. Judetul Bacau face parte din Regiunea de Dezvoltare:

a) Sud Muntenia;

b) Vest;

c) Nord-Est;

d) Sud-Est.

753. Cel mai mare monument din judetul Bacau este considerat:

a) Cetatea Neamtului;

b) Manastirea Voronet;

c) Palatul Ghica;

d) Castelul familiei Stirbu din Darmanesti.

754. Biserica Trei Ierarhi, ctitorie a lui Vasile Lupu, se afla in judetul:

a) Botosani;

b) Iasi;

c) Suceava;

d) Vaslui.

Page 161: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 161/322

 

755. Alegeti muzeul memorial care se afla pe teritoriul judetului Neamt:

a) Lucian Blaga;

b) George Bacovia;

c) Ion Creanga;

d) Ciprian Porumbescu.

756. Care este manastirea din judetul Neamt a carei pictura interioara este opera marelui pictor

roman Nicolae Grigorescu?

a) Sucevita;

b) Stavropoleos;c) Agapia;

d) Celic-Dere.

757. Care este cea mai veche si mai insemnata asezare monahala din Moldova, fiind o succesiune de

ctitorii ale voievozilor Petru Musat, Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare?

a) Manastirea Neamt;

b) Schitul Arbore;

c) Manastirea de pe muntele Ceahlau;

d) sit-ul de la Cacica.

758. Masivul Rarau se afla pe teritoriul judetului:

a) Neamt;

b) Brasov;

c) Suceava;

d) Vaslui.

759. In localitatea Cacica se regaseste:

a) una dintre cele mai vechi exploatari de sare recristalizata din saramura din Europa;

b) Rezervatia Complexul Razim-Sinoe;

c) Casa memoriala Nicolae Labis;

Page 162: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 162/322

d) Manastirea Sfantului Apostol Andrei.

760. Pentru valoarea artistica, culturala si istorica a manastirilor cu pictura exterioara din Bucovina, in

anul 1975, Federatia Internationala de Turism, sub patronajul UNESCO, a acordat premiul

international „Marul de aur”, trofeu care se pastreaza in muzeul manastirii:

a) Varatec;

b) Voronet;

c) Sucevita;

d) Moldovita.

761. Alegeti manastirea care este considerata „Capela Sixtina a Orientului” pentru marea fresca de pe

fatada de vest, numita „Judecata de apoi”: a) Humor;

b) Putna;

c) Voronet;

d) Sfantul Ioan cel Nou-Suceava.

762. Marea Neagra:

a) prezinta o salinitate mult mai mare comparativ cu cea a altor mari si oceane;

b) are o compozitie chimica a apei care constituie un factor restrictiv imbaierii;

c) este o mare continentala inchisa;

d) nu favorizeaza practicarea sporturilor nautice datorita aportului mare de apa dulce al Dunarii precum

si al altor fluvii.

763. Unicul hipodrom din tara special conceput pentru cursele de galop se afla situat in localitatea:

a) Constanta;

b) Brasov;

c) Oradea;

d) Mangalia.

764. Cei mai vechi munti din Europa, situati pe teritoriul Romaniei, poarta numele de:

a) Bucegi;

Page 163: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 163/322

b) Macin;

c) Ceahlau;

d) Fagaras.

765. Cea mai importanta zona lacustra a Romaniei este considerata zona:

a) Snagov;

b) Vidraru;

c) complexului Razim;

d) masivului Retezat.

766. Cel mai important domeniu schiabil din tara noastra este considerat:

a) Platoul Bucegi;b) Platoul Padis;

c) Masivul Parang;

d) Masivul Rodna.

767. Pe teritoriul judetului Valcea se afla Parcul national:

a) Buila-Vanturarita;

b) Calimani;

c) Piatra Craiului;

d) Gurghiu.

768. Cel mai important ansamblu de arhitectura religioasa din epoca brancoveneasca este considerat:

a) Manastirea Sambata;

b) Palatul Snagov;

c) Manastirea Horezu;

d) Castelul Corvinilor.

769. Cele mai lungi chei din tara, care au 21 de kilometri, sunt considerate cele ale:

a) Dobrogei;

b) Rametului;

c) Nerei;

Page 164: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 164/322

d) Turzii.

770. Prima si cea mai veche linie de cale ferata de pe teritoriul actual al Romaniei, construita in

perioada 1846-1854, intre Oravita si satul Iam, de 27 kilometri lungime, se afla pe teritoriul judetului:

a) Hunedoara;

b) Timis;

c) Maramures;

d) Caras-Severin.

771. Dinozaurii pitici din Depresiunea Hateg sunt unici in lume, importanta stiintifici si atractivitatea

lor fiind sporita prin descoperirile de cuiburi cu oua si embrioni de dinozauri, ale unor mamifere

contemporane dinozaurilor si a unor reptile zburatoare din grupul pterosaurilor. Aceste atractiituristice valoroase au fost descoperite pe teritoriul judetului:

a) Caras-Severin;

b) Hunedoara;

c) Mures;

d) Bihor.

772. Primul parc national infiintat in Romania este:

a) Rodna;

b) Bucegi;

c) Retezat;

d) Apuseni.

773. Germisara este numele statiunii cunoscuta inca din antichitate, asezata la poalele Muntilor

Metaliferi, pe malul drept al raului Mures, si anume:

a) Calan-Bai;

b) Herculane;

c) Geoagiu-Bai;

d) Eforie Sud.

Page 165: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 165/322

774. Ce judet din Romania, situat in partea de vest a tarii, este localizat la granita cu Serbia si Ungaria?

a) Arad;

b) Bihor;

c) Timis;

d) Oradea.

775. Muntii Poiana Rusca fac parte din judetul:

a) Valcea;

b) Timis;

c) Salaj;

d) Mures.

776. Identificati judetul care face parte din Regiunea de Dezvoltare Vest:

a) Timis;

b) Gorj;

c) Sibiu;

d) Constanta.

777. Municipiul Lugoj face parte din judetul:

a) Caras-Severin;

b) Galati;

c) Satu Mare;

d) Timis.

778. Fenomenul carstic cel mai spectaculos din intreaga tari, ca amploare, complexitate si pitoresc,

este considerat:

a) Pestera Meziad;

b) Cetatile Ponorului;

c) Pestera Ursilor;

d) Ghetarul de la Vartop.

Page 166: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 166/322

779. Atractia principala a Muntilor Bihorului o constituie:

a) padurile;

b) pesterile;

c) apele minerale;

d) cheile spectaculoase.

780. Care este prima pestera din Romania amenajata la cerintele turismului modern?

a) Focul Viu;

b) Ursilor;

c) Meziad;

d) Muierii.

781. Cel mai mare ghetar subteran din Romania este considerat:

a) Focul Viu;

b) Topolnita;

c) Scarisoara;

d) Closani.

782. Identificati cea mai lunga pestera din Romania:

a) Vantului;

b) Cetatea Radesei;

c) Zgurasti;

d) Ursilor.

783. Care este biserica din judetul Maramures, inscrisa pe Lista patrimoniului mondial UNESCO si

considerata ca fiind cea mai veche

biserica din lemn din Europa?

a) Barsana;

b) Surdesti;

c) Sapanta;

d) Ieud Deal.

Page 167: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 167/322

784. in ce localitate din judetul Maramures se afla aeroport?

a) Baia Sprie;

b) Baia Mare;

c) Sighetu Marmatiei;

d) Negresti-Oas.

785. O zona importanta a judetului Alba este reprezentata de muntii:

a) Gutai:

b) Banat;

c) Trascau;

d) Retezat.

786. Care este raul din judetul Alba ce colecteaza o mare parte a apelor judetului?

a) Somes;

b) Olt;

c) Mures;

d) Trotus.

787. Identificati pestera cu cea mai mare intrare din Romania:

a) Huda lui Papara;

b) Coiba Mare;

c) Scarisoara;

d) Ponor.

788. Care este cea mai ramificata (labirintica) pestera din Romania?

a) Hodobana;

b) Huda lui Papara;

c) Gura Apei;

d) Izbucul Tauzului.

789. in ce biserica se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara?

a) Manastirea Putna;

Page 168: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 168/322

b) Catedrala Romano-Catolica din Alba lulia;

c) Castelul Corvinilor;

d) Castelul Peles.

790. Cum se numeste si unde se afla un obiectiv turistic unic in Europa care oferi vizitatorilor

posibilitatea de a calatori in timp de-a lungul a doua milenii, printre vestigiile a trei fortificatii, din trei

epoci diferite, construite succesiv pe aceeasi locatie, fiecare noua cetate incluzand-o pe cea veche?

a) Cetatea Fagarasului, Brasov;

b) Muzeul Brukental, Sibiu;

c) Traseul celor trei fortificatii, Alba lulia;

d) Palatul Culturii, Iasi.

791. Care munti din Romania sunt numiti si Alpii Transilvaniei?

a) Piatra Craiului;

b) Bucegi;

c) Fagaras;

d) Ciucas.

792. Orasul Odorheiul Secuiesc face parte din judetul:

a) Mures;

b) Sibiu;

c) Harghita;

d) Covasna.

793. Muntii Hasmas fac parte din judetul:

a) Covasna;

b) Harghita;

c) Brasov;

d) Suceava.

Page 169: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 169/322

794. Primul pod de fonta de pe teritoriul actual al Romaniei, realizat in anul 1859, este amplasat in

orasul:

a) Targu Mures;

b) Sfantu Gheorghe;

c) Sibiu;

d) Sighisoara.

795. Care este cel mai mare, mai bogat si mai original muzeu in aer liber din Romania?

a) Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucuresti;

b) Muzeul Viticulturii si Pomiculturii din Golesti;

c) Muzeul Etnografic al Maramuresului, Sighetu Marmatiei;

d) Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Sibiu;

796. Cum se numeste si unde se afla primul si unicul muzeu de etnografie extra-europeana din

Romania?

a) Satului Branean. Bran;

b) Pranz Binder, Sibiu;

c) Gheorghe Cernea, Rupea;

d) Costumelor Populare din Romania, Bucuresti.

797. Tara cu cele mai multe monumente aflate pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO este:

a) Franta;

b) Grecia;

c) Italia;

d) China.

798. Capitala Italiei este:

a) Milano;

b) Venetia;

c) Roma;

d) Palermo.

Page 170: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 170/322

799. Artemis este zeita:

a) agriculturii;

b) frumusetii;

c) vanatorii;

d) focului.

800. Muzeul Scoicilor este unic In:

a) Italia;

b) Franta;

c) Grecia;

d) Siria.

801. Procesul de adaptare reciproca dintre teritoriu, caracteristicile acestuia si nevoile rezultate din

desfasurarea diferitelor activitati economico- sociale defineste:

a) spatiul amenajat;

b) amenajarea teritoriului;

c) parcul national;

d) selectia teritoriului.

802. Centrul statiunii de mici dimensiuni, amplasat intre gara si mare, caracterizeaza urmatoarea

etapa a amenajarii zonelor de litoral la nivel international:

a) debutul turismului de masa;

b) faza de pionierat;

c) urbanizarea;

d) explozia contemporana.

803. Printre activitatile ce nu fac obiectul procesului de amenajare turistica a teritoriului se numara:

a) protejarea mediului ambiant;

b) dezvoltarea armonioasa si echilibrata a localitatilor rurale si urbane;

c) organizarea stiintifica a vietii in colectivitatile umane;

d) conservarea resurselor naturale.

Page 171: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 171/322

804. Tipologia localizarilor turistice in functie de caracteristicile, dimensiunile si raspandirea in

teritoriu a resurselor este urmatoarea:

a) complexe, plurivoce, polifunctionale;

b) punctiforme, izolate, complexe;

c) simple, complexe, multiple;

d) univoce, plurivoce, echivoce.

805. “Localizarea turistica indepartata de piata cumparatorului” presupune: 

a) integrarea amenajarilor turistice in contextul global al zonei;

b) amenajarea statiunilor la locul “materiei prime”, adica al resurselor turistice;

c) amplasarea amenajarilor in zonele cu un nivel de dezvoltare economico-sociala mai ridicat;

d) realizarea unor amenajari complexe.

806. Unitatea de baza a activitatii turistice este reprezentata de:

a) complexul turistic;

b) punctul turistic;

c) pavilionul turistic;

d) clubul turistic.

807. in scopul evitarii fenomenului de respingere si realizarii unor localizari turistice rationale si

eficiente, este necesara dezvoltarea unor relatii de interconditionare intre sistemul de organizare a

vietii populatiei permanente si cel destinat satisfacerii nevoilor turistilor. Aceste actiuni sunt specifice

principiului:

a) retelelor interdependente;

b) corelarii activitatii principale cu receptia secundara;

c) structurilor evolutive;

d) functionalitatii optime a intregului sistem de retele.

808. in cazul statiunilor balneare, realizarea unor dotari complexe care sa asigure caracterul

permanent al statiunii poarta numele de:

a) formula “totul sub acelasi acoperis”; 

b) urbanizare;

Page 172: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 172/322

c) microurbanizare;

d) localizare izolata.

809. Localizarile turistice specifice amenajarilor montane realizate sub forma unor puncte izolate, de

mici dimensiuni, se numesc:

a) liniare;

b) periferice;

c) terminale;

d) circulare.

810. Procesul complex si dinamic de organizare stiintifica a spatiului turistic, luand in considerare

relatiile dintre mediu si colectivitatile umane precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii,poarta numele de:

a) amenajarea teritoriului;

b) spatiu amenajat;

c) amenajarea turistica a teritoriului;

d) urbanism.

811. Clientela statiunilor montane se incadreaza in grupa de varsta:

a) adulti;

b) tineri;

c) a IlI-a;

d) 40-60 de ani.

812. Din punctul de vedere al originalitatii si/sau unicitatii resurselor turistice, acestea se clasifica in:

a) naturale si artificiale;

b) unice, de creatie-originale si atractive;

c) concentrate si dispersate;

d) simple si complexe.

813. Printre elementele componente ale zestrei turistice a unei statiuni nu se regasesc cele:

a) functionale;

Page 173: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 173/322

b) recreative;

c) de cazare;

d) umane.

814. In Romania, etapa amenajarilor de litoral de mare amploare este specifica:

a) amenajarii zonei de sud a litoralului;

b) constructiei caselor de vacanta care apartineau personalitatilor vremii;

c) infloririi centrelor balneare existente;

d) dezvoltarii statiunilor de mici dimensiuni.

815. Aria teritoriala in care trasaturile dominante ale vietii economice si sociale sunt dominate de

activitatea turistica defineste:a) regiunea turistica;

b) arealul turistic;

c) zona turistica;

d) teritoriul turistic.

816. Statiunile montane construite de grupuri private in zonele selectionate de organismele publice cu

atributii in domeniul amenajarii poarta numele de:

a) statiuni de mici dimensiuni;

b) statiuni integrate;

c) statiuni dezvoltate pornind de la un sat;

d) statiuni traditionale.

817. Elaborarea unor norme si standarde referitoare Ia dimensiunile optime ale unei statiuni si ale

elementelor constitutive ale acesteia este o metoda care face parte din categoria:

a) tehnicilor standardizate de amenajare;

b) standardelor de calitate ale statiunilor turistice;

c) tehnicilor cartografice;

d) tehnicilor speciale de dimensionare si amplasare in teritoriu a obiectivelor turistice.

Page 174: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 174/322

818. Unul dintre punctele de pornire a unui oras este reprezentat de:

a) garnizoana;

b) stramtoarea marina;

c) terenul cultivat cu grau;

d) teritoriul destinat practicarii oinei.

819. Procesul complex care presupune efectuarea unor studii interdisciplinare asupra valorilor

turistice ale zonei si asupra posibilitatilor de amenajare in scop turistic poarta numele de:

a) amenajare turistica a teritoriului;

b) spatiu amenajat;

c) selectia teritoriului;

d) zonarea turistica a teritoriului.

820. Din punctul de vedere al veniturilor, clientela statiunilor montane detine resurse financiare:

a) submedie;

b) peste medie;

c) scazute;

d) de peste 1000 lei/luna.

821. Printre dezavantajele constituirii zonelor metropolitane nu se regaseste:

a) dificultatea de administrare;

b) extinderea retelei de utilitati;

c) cresterea taxelor locale;

d) pierderea autonomiei locale.

822. Asezarea urbana, cu functii economice si sociale dezvoltate, care concentreaza in interiorul sau

sau In imediata sa vecinatate o varietate de obiective turistice care, prin natura lor, pot favoriza o

activitate turistica, poarta numele de:

a) punct turistic;

b) oras;

c) intravilan;

d) localitate turistica.

Page 175: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 175/322

 

823. „Niciodata nu se construieste la capacitate maxima" reprezinta caracteristica principiului de

amenajare turistica numit:

a) integrarea armonioasa a conditiilor naturale cu specificul zonei;

b) structurile evolutive;

c) corelarea activitatii principale cu receptia secundara;

d) eficienta directa si indirecta.

824. In randul particularitatilor turismului de week-end nu se numara:

a) calatoria cu familia;

b) distantele mari de deplasare;

c) padurile ca destinatie turistica preferata;d) durata scurta a perioadei de deplasare.

825. Identificati categoriile de orase care decurg din criteriul de clasificare numit configuratia oraselor:

a) cu forma circulara si rectilinie;

b) cu forma radiarconcentrica, rectangulara, liniara, polinucleara, de tip campulung;

c) satelit si univoce;

d) cu forma de amfiteatru si de cerc.

826. Statiunile Sinaia, Busteni si Predeal au fost create in perioada;

a) interbelica;

b) moderna;

c) prerenascentista;

d) de dupa cel de-al doilea Razboi Mondial.

827. Spatiul urban amenajat, cu functii multiple in viata sociala si cu numeroase relatii cu exteriorul

sau se numeste:

a) localitate rurala;

b) spatiu amenajat;

c) spatiu social;

d) oras.

Page 176: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 176/322

 

828. Necesitatea aparitiei stiintei amenajarii teritoriului a fost determinata de:

a) dezvoltarea echipamentelor turistice si edilitare;

b) absenta unor reguli cu privire la dimensiunea localitatilor;

c) impactul pe care l-au avut asupra utilizarii spatiului dezvoltarea urbana si cea industriala;

d) aparitia turismului de masa.

829. Contributii mai importante la teoria amenajarii turistice au adus reprezentantii scolii:

a) franceze;

b) poloneze;

c) germane;

d) americane.

830. Localizarile echivoce sunt reprezentative pentru ariile de turism:

a) relativ izolate;

b) din interiorul ariilor protejate;

c) intinse ca suprafata, cu valori turistice relativ omogene, fara insa a avea o anumita particularitate;

d) caracterizate printr-o expansiune a tertiarului.

831. Statiunea Costinestl se incadreaza in tipul de amenajare de litoral numit:

a) punctiform;

b) periferic;

c) amfiteatru;

d) integrarea intr-un centru locuit.

832. Printre premisele care nu stau la baza principiului flexibilitatii se numara:

a) niciodata nu se construieste la capacitate maxima;

b) integrarea fluxurilor turistice cu populatia statiunilor;

c) aparitia unor modificari semnificative ale cererii turistice;

d) reducerea gradului de atractivitate a resursei principale.

Page 177: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 177/322

833. in functie de configuratia zonelor si cerintele urbanizarii, se pot delimita urmatoarele forme 

particulare de amenajare a zonelor balneare:

a) radiala, circulara, amfiteatru;

b) tabla de sah. panza de paianjen, radiocentrica;

c) liniare, terminale, de contact;

d) urbanizari, localizari izolate, tabla de sah.

834. In cazul organizarii zonelor preorasenesti, una dintre principalele cerinte care trebuie respectata

se refera Ia:

a) structura bazei tehnico-materiale;

b) accesul in zona;

c) delimitarea ariei teritoriale;d) cunoasterea potentialului turistic al zonei.

835. Printre criteriile de selectie a zonelor turistice nu se numara si:

a) bogatia cultural-istorica;

b) infrastructura generala si echipamentele de cultura si odihna;

c) specificul unitatilor de alimentatie;

d) protejarea mediului.

836. Tratamentul medical aplicat unui bolnav care consta in bai, regim alimentar, odihna, poarta

numele de:

a) tratament;

b) cura;

c) turism de sanatate;

d) statiune balneara.

837. Printre caracteristicile unui sistem socio-spatial nu se regaseste:

a) cuprinde un set de elemente de natura diferita;

b) presupune existenta unui mediu ambiant si a unei relatii de interactiune intre acesta si spatiul

amenajat;

c) are un comportament dinamic;

Page 178: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 178/322

d) nu isi schimba structura elementelor componente.

838. Notiunea de amenajare turistica a inceput sa fie utilizata odata cu anii:

a) '60;

b) '80;

c) '70;

d) '90.

839. Urmare a cuprinderii tot mai largi a fenomenului turistic, amenajarile trebuie sa asigure un nivel

ridicat de diversitate si complexitate a dotarilor si serviciilor care sa permita satisfacerea, in conditii

de calitate, a nevoilor unor segmente variate de turisti si, implicit, sa atraga, fluxuri mai consistente.

Aceasta caracteristica a amenajarilor turistice se numeste:

a) unicitatea prestatiei;b) polivalenta statiunilor;

c) expansiunea tertiarului;

d) interdependenta retelelor.

840. Alegeti etapa de amenajare a litoralului romanesc in care a fost creata statiunea Neptun:

a) urbanizarea;

b) amenajarile de mare amploare;

c) pionieratul;

d) explozia contemporana.

841. in cazul principiului eficientei directe, aceasta apartine:

a) efectului prezentei turismului asupra economiei locale;

b) fiecarui echipament turistic in parte;

c) angajatilor in turism;

d) structurilor evolutive.

842. in Romania sunt amenajate in scop turistic:

a) 122 de pesteri;

b) 250 de pesteri;

c) 12 pesteri;

Page 179: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 179/322

d) 28 de pesteri.

843. Programul „Steagul Albastru” a fost initiat in anul, de catre:

a) 1987, Fundatia de Educatie pentru Mediu;

b) 1977, UNESCO;

c) 1990, Organizatia Mondiala a Turismului;

d) 1998, Ministerul Turismului.

844. Una dintre caracteristicile clientelei statiunilor balneare este reprezentata de:

a) incadrarea in grupa de varsta „adulti”; 

b) fidelitatea;

c) durata scazuta a sejurului;d) posibilitatea efectuarii tratamentului doar intr-o anumita perioada a anului.

845. Carta Europeana a Amenajarii Teritoriului a fost adoptata in anul, in localitatea:

a) 2000, Rio de Janeiro;

b) 1983, Torremolinos;

c) 1970, Bonn;

d) 1968, Paris.

846. Una dintre cerintele pe care trebuie sa le respecte dotarile efective ale zonelor de week-end este

urmatoarea:

a) instalatiile de agrement trebuie sa fie putine;

b) echipamentele de cazare trebuie sa fie numeroase;

c) instalatiile de tratament nu trebuie sa existe;

d) echipamentele de alimentatie trebuie sa fie numeroase si diverse.

847. Orasele cu functie militara erau amplasate:

a) in vecinatatea unei surse de apa;

b) in zone cu vizibilitate redusa;

c) in imediata vecinatate a unui masiv montan;

d) deasupra localitatilor resedinta de judet.

Page 180: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 180/322

 

848. Tot ceea ce nu face obiectul prescriptiei medicale defineste:

a) turismul balnear;

b) wellness-ul;

c) turismul de reabilitare;

d) fitness-ul.

849. Zona metropolitana are la baza:

a) planul de amenajare a teritoriului national;

b) parteneriatul voluntar;

c) o singura unitate administrativ-teritoriala;

d) suprafata a cel putin doua judete.

850. Modelul cel mai evoluat al amenajarilor balneare este reprezentat de amplasarea

echipamentelor sub forma de:

a) amfiteatru;

b) radiala;

c) rectilinie;

d) rombulara.

851. Identificati afirmatia falsa:

a) influentele dintre intreprindere si mediul ei extern sunt reciproce;

b) evaluarea competitivitatii micromediului intreprinderii si a operatorilor din acest mediu se realizeaza

prin analiza pozitiei concurentiale si analiza structurala a mediului concurential;

c) structura concurentiala se apreciaza doar dupa un singur factor;

d) mediul ambiant este compus din ansamblul constrangerilor, fortelor si deciziilor externe

intreprinderii, capabile sa o influenteze.

852. Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile, credintele si

normele care guverneaza statutul oamenilor in societate constituie mediul:

a) natural;

b) cultural;

Page 181: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 181/322

c) economic;

d) tehnologic.

853. Totalitatea factorilor din economie care influenteaza capacitatea intreprinderii de a concura in

domeniul sau de activitate, dar si posibilitatea si disponibilitatea consumatorilor de a cumpara diverse

bunuri si servicii reprezinta mediul:

a) demografic;

b) cultural;

c) tehnologic;

d) economic.

854. Urmatoarele elemente: numarul populatiei, structura pe sexe, rata natalitatii si mortalitatii,numarul de familii, stilul de viata, atitudinile si obiceiurile de achizitie sunt incluse in categoria

factorilor:

a) demografici;

b) economici;

c) tehnologici;

d) naturali.

855. Urmatoarele elemente precum: nivelul tehnic al utilajelor si echipamentelor, calitatea

tehnologiilor, capacitatea de creatie – inovatie - inventie, licente si brevete inregistrate, activitatea de

cercetare- dezvoltare, sunt incluse in categoria factorilor:

a) culturali;

b) economici;

c) tehnologici;

d) naturali.

856. Micromediul este alcatuit din:

a) furnizori, prestatori de servicii, furnizori de forta de munca, clienti, concurenti, organisme publice;

b) mediul geografic, demografic, economic, tehnologic, cultural, politic, juridic, natural, institutional;

c) prestatori de servicii, furnizori de forta de munca, clienti, mediul demografic;

d) concurenti, mediul demografic, organisme publice, furnizori de forta de munca.

Page 182: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 182/322

 

857. Relatiile pe care intreprinderile le genereaza in contextul noii economii, in functie de interesele

lor sunt:

a) relatii de vanzare-cumparare, relatii de transmitere si relatii de concurenta;

b) relatii de schimb, relatii de concurenta si relatii de complementaritate;

c) relatii de informare, relatii de schimb si relatii de cooperare;

d) relatii de cooperare, relatii cu beneficiarii si relatii de schimb.

858. Relatiile de complementaritate prezinta doua forme:

a) complementaritatea firmelor pe linia aprovizionarii si cooperarea intre intreprinderi in domeniul

productiei si distributiei;

b) vanzarea-cumpararea si transmiterea (receptia) de mesaje si informatii;c) cooperarea intre intreprinderi de acelasi fel, cu acelasi obiect de activitate si cooperarea intre

intreprinderi aflate in pozitii succesive ale fluxului bunurilor si/sau serviciilor;

d) cooperarea pe orizontala si cooperarea pe verticala.

859. Care dintre urmatoarele categorii de relatii nu reprezinti relatii pe care intreprinderea le

genereaza in contextul economiei bazate pe cunoastere:

a) relatii de schimb;

b) relatii de concurenta: directa, indirecta, pe alte pietei;

c) relatii de complementariate;

d) relatii de informare.

860. Cooperarea intre intreprinderi in domeniul productiei si distributiei nu poate fi:

a) orizontala;

b) verticala;

c) mixta;

d) anorganica.

861. Identificati afirmatia adevarata:

a) firma isi desfasoara activitatea sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant;

Page 183: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 183/322

b) mediul ambiant nu reprezinta ansamblul constrangerilor, fortelor si a deciziilor externe intreprinderii

capabile sa influenteze activitatea sa, in prezent si in viitor;

c) mediul ambiant nu reprezinta ansamblul de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica,

tehnica, tehnologica, juridica, demografica, geografica etc., ce actioneaza pe diferite planuri (local,

regional, national, international, mondial) asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata;

d) fiecare intreprindere nu activeaza intr-un mediu specific.

862. Macromediului este alcatuit din:

a) mediul demografic, prestatori de servicii, furnizori de forta de munca, clienti;

b) concurenti, mediul demografic, organisme publice, furnizori de forta de munca;

c) furnizori, prestatori de servicii, furnizori de forta de munca, clienti, concurenti, organisme publice;

d) mediul geografic, demografic, economic, tehnologic, cultural, politic, juridic, natural, institutional.

863. in general, intreprinderile concureaza unele cu altele pentru:

a) sursele de aprovizionare (concurenta pe piata fortei de munca, a capitalurilor, a bunurilor si

serviciilor, monetara), pietele de desfacere si segmentele de consumatori;

b) forta de munca si piata de desfacere;

c) bunurile si serviciile sale si segmentele de consumatori;

d) sursele de profit si segmentele de consumatori.

864. Cooperarea intre intreprinderi de acelasi fel, cu acelasi obiect de activitate sau firme din aceeasi 

ramura de activitate este:

a) orizontala;

b) mixta;

c) verticala;

d) anorganica.

865. Cooperarea intre intreprinderi mult diferite ca obiect de activitate cu scopul de a mari gradul de 

acoperire a pietelor, de a reduce cota de risc este:

a) verticala;

b) orizontala;

c) anorganica;

Page 184: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 184/322

d) mixta.

866. Cooperarea intre intreprinderi aflate in pozitii succesive ale fluxului bunurilor si/sau serviciilor

este:

a) orizontala;

b) verticala;

c) anorganica;

d) mixta.

867. In conditiile economiei informationale, relatiile de cooperare sunt foarte importante deoarece 

intreprinderile reusesc astfel sa-si atinga obiective importante din domeniul aprovizionarii, productiei,

finantarii si desfacerii. Care dintre urmatoarele variante nu reprezinta obiectiv din domeniulproductiei?

a) standardizarea produselor/serviciilor;

b) realizarea unor programe de cercetare;

c) exploatarea unei licente;

d) sporirea credibilitatii in fata finantatorilor externi.

868. Care dintre urmatoarele nu se inscrie in domeniile de activitate in care firmele, prin cooperare,

reusesc sa-si atinga obiective importante?

a) aprovizionarii;

b) finantarii;

c) productiei;

d) marketingului.

869. Care dintre urmatoarele nu se Inscrie in domeniile de activitate in care firmele, prin cooperare,

reusesc sa-si atinga obiective importante?

a) aprovizionarii;

b) cercetarii-dezvoltarii;

c) desfacerii;

d) productiei.

Page 185: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 185/322

870. in conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele isi ating urmatoarele

obiective in domeniul finantarii:

a) sporirea credibilitatii in fata finantatorilor externi, acoperirea mai buna a riscurilor pietei;

b) standardizarea produselor/serviciilor, realizarea unor programe de cercetare, exploatarea unei

licente;

c) valorificarea unor zone si facilitati fiscale;

d) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante in raport cu puterea furnizorilor.

871. in conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele isi ating urmatoarele

obiective in domeniul impozitarii:

a) standardizarea produselor/serviciilor, realizarea unor programe de cercetare, exploatarea unei

licente;b) valorificarea unor zone si facilitati fiscale;

c) crearea unei structuri proprii de distributie, impunerea unor preturi/tarife pe pietele de desfacere;

d) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante in raport cu puterea furnizorilor.

872. in conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele isi ating urmatoarele

obiective in domeniul aprovizionarii:

a) valorificarea unor zone si facilitati fiscale;

b) crearea unei structuri proprii de distributie, impunerea unor preturi/tarife pe pietele de desfacere;

c) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante in raport cu puterea furnizorilor;

d) standardizarea produselor/serviciilor, realizarea unor programe de cercetare, exploatarea unei

licente.

873. In conditiile economiei informationale, prin relatii de cooperare, firmele isi ating urmatoarele

obiective in domeniul desfacerii:

a) controlul asupra surselor de aprovizionare, pozitii importante in raport cu puterea furnizorilor;

b) valorificarea unor zone si facilitati fiscale;

c) sporirea credibilitatii in fata finantatorilor externi, acoperirea mai buna a riscurilor pietei;

d) crearea unei structuri proprii de distributie, impunerea unor preturi/tarife pe pietele de desfacere.

Page 186: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 186/322

874. in functie de forma juridica de constituire, societatile comerciale nu pot fi:

a) societati comerciale cu raspundere limitata;

b) societati comerciale cu raspundere medie;

c) societati comerciale in comandita;

d) societati comerciale pe actiuni.

875. in functie de forma de proprietate, intreprinderile pot fi:

a) private, de stat si mixte;

b) mixte, nationale si internationale;

c) private, nationale si internationale;

d) private, universale si mixte.

876. Care dintre urmatoarele categorii de resurse nu se incadreaza in resursele intreprinderii:

a) resurse umane;

b) resurse materiale;

c) resurse financiare;

d) resurse contabile.

877. Care dintre urmatoarele nu este resursa financiara a intreprinderii:

a) mijloace informatice (retele de calculatoare);

b) capitalul propriu;

c) capitalul lichid;

d) bunurile financiare.

878. Care dintre urmatoarele resurse nu reprezinta resursele intreprinderii:

a) resurse individuale;

b) resurse materiale;

c) resurse financiare;

d) resurse informationale.

879. Identificati afirmatia adevarata:

a) in general, intreprinderile trebuie sa dispuna, in vederea functionarii, de un capital economic;

Page 187: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 187/322

b) capitalul reprezinta ansamblul mijloacelor de productie (ca factori de productie);

c) resursele intreprinderii sunt premisele existentei sale, mijloacele susceptibile de a fi valorificate la un

moment dat pentru desfasurarea unei activitati si obtinerea unui profit;

d) resursele necesare functionarii eficiente a Intreprinderii nu prezinta anumite particularitati.

880. Analiza dimensiunii potentialului uman nu presupune:

a) numarul de personal total (PT) al unei intreprinderi;

b) structura pe varste a personalului;

c) numarul de personal disponibil (PD);

d) numarul de personal utilizat (PU).

881. Capitalul reprezinta:a) ansamblul echipamentelor si instalatiilor comerciale/turistice;

b) ansamblul mijloacelor de productie (ca factori de productie), alaturi de resursele naturale si munca

oamenilor, implicate in productia de bunuri;

c) ansamblul datelor statistice si informatiilor de piata;

d) ansamblul resurselor naturale si antropice.

882. Resursele intreprinderii sunt:

a) mijloace informatice (retele de calculatoare);

b) mijloacele financiare;

c) premisele existentei sale, mijloacele susceptibile de a fi valorificate la un moment dat pentru

desfasurarea unei activitati si obtinerea unui profit;

d) mijloacele susceptibile de a fi valorificate o singura data pentru

desfasurarea unei activitati.

883. Resursele informationale cuprind:

a) capitalul propriu, bunurile financiare, capitalul lichid;

b) echipamente si instalatii comerciale/turistice, mijloace informatice (retele de calculatoare), terenuri,

cladiri, materii prime, materiale etc.;

c) simboluri, eroi, ritualuri, valori, norme, atitudini, comportamente, perspective ale firmei si ale

angajatilor etc.;

Page 188: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 188/322

d) date operationale, date statistice, informatii contabile, financiare, de

piata etc..

884. Identificati afirmatia adevarata:

a) numarul de personal utilizat (PU) este constituit din personalul care participa efectiv la procesul de

productie, fiind calculat prin deducerea din personalul prezent la munca a personalului aflat la formare

profesionala din initiativa si pe cheltuiala angajatorului;

b) numarul de personal prezent (PP) cuprinde personalul disponibil;

c) numarul de personal disponibil (PD) reprezinta numarul de personal total;

d) aprecierea mobilitatii totale a personalului se determina prin raportarea intrarilor si iesirilor de

personal la numarul total al acestuia.

885. Un indicator sintetic de apreciere globala a miscarii personalului il constituie:

a) rata intrarilor de personal;

b) rata de crestere a personalului;

c) rata iesirilor de personal;

d) rata mobilitatii.

886. Functiunea financiar - contabila cuprinde trei subfunctiuni. Care dintre urmatoarele nu este 

subfunctie a functiei financiar - contabile:

a) financiara;

b) contabila;

c) de informatica;

d) controlul financiar de gestiune.

887. Functia de cercetare-dezvoltare nu cuprinde, in principal, urmatoarele activitati:

a) cercetarea fenomenelor economice, sociale, politice ce-si pun amprenta asupra pietelor si

tehnologiilor comerciale;

b) dimensionarea, profilarea si amplasarea retelei comerciale si turistice;

c) organizarea rationala a proceselor de munca in magazine, depozite, unitati de cazare;

d) intretinerea si repararea utilajelor, instalatiilor si echipamentelor.

Page 189: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 189/322

888. Subfunctia contabila include:

a) activitati de inregistrare si evidenta a fenomenelor economice;

b) activitati legate de obtinerea, folosirea si analiza folosirii resurselor financiare;

c) activitati de organizarea si executarea controlului financiar operativ, precum si a celui de fond asupra

modului in care mijloacele materiale si banesti au fost gestionate;

d) activitati de identificare a nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, formarea

sortimentului comercial, desfacerea marfurilor etc..

889. Functia de personal nu cuprinde urmatoarele activitati:

a) planificarea si recrutarea persoanelor;

b) identificarea si aplicarea unor strategii eficiente;

c) motivarea si promovarea personalului firmei;d) evaluarea activitatii desfasurate de personalul firmei.

890. Care dintre urmatoarele nu este considerati functie a intreprinderii?

a) functia de cercetare-dezvoltare;

b) functia de marketing;

c) functia de coordonare;

d) functia de personal.

891. Care dintre urmatoarele nu este considerata functie a Intreprinderii?

a) functia financiar-contabila;

b) functia comerciala;

c) functia de personal;

d) functia de organizare.

892. Functia de marketing reprezinta un ansamblu de activitati:

a) cu valoare strategica ce vizeaza prospectarea pietei, precum si identificarea, determinarea si utilizarea

mijloacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia obtinerii de profit maxim in conditii de satisfacere a

cererii;

Page 190: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 190/322

b) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe

de alta parte sa inregistreze si sa evidentieze in expresie valorica fenomenele economice din cadrul

firmei;

c) care vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate de studiul pietei si

elaborarea politicilor de distributie si de pret;

d) specifice menite sa asigure servicii auxiliare produselor/serviciilor vandute de catre intreprinderi si

anumite produse de alimentatie publica si manufacturate oferite clientilor lor.

893. Functia de personal reprezinta un ansamblu de activitati:

a) (actiuni) care vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate de studiul

pietei si elaborarea politicilor de distributie si de pret;

b) de asigurare, administrare si gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderiic) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe

de alta parte sa inregistreze si sa evidentieze in expresie valorica fenomenele economice din cadrul

firmei;

d) cu valoare strategica ce vizeaza prospectarea pietei, precum si identificarea, determinarea si utilizarea

mijloacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia obtinerii de profit maxim in conditii de satisfacere a

cererii.

894. Functia de productie in comert si turism reprezinti un ansamblu activitati:

a) care vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate de studiul pietei si

elaborarea politicilor de distributie si de pret;

b) de asigurare, administrare si gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderii

c) specifice menite sa asigure servicii auxiliare produselor/serviciilor vandute de catre intreprinderi si

anumite produse de alimentatie publica si manufacturate oferite clientilor lor;

d) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe

de alta parte sa inregistreze si si j evidentieze in expresie valorica fenomenele economice din cadrul

firmei.

895. Functia comerciala cuprinde un ansamblu de activitati:

a) de asigurare, administrare si gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderii;

Page 191: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 191/322

b) specifice menite sa asigure servicii auxiliare produselor/serviciilor vandute de catre intreprinderi si

anumite produse de alimentatie publica si manufacturate oferite clientilor lor;

c) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe

de alta parte sa inregistreze si sa evidentieze in expresie valorica fenomenele economice din cadrul

firmei;

d) (actiuni) care vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate de studiul

pietei si elaborarea politicilor de distributie si de pret.

896. Functia financiar-contabila reprezinta un ansamblu de activitati:

a) menite sa asigure, pe de o parte, obtinerea si folosirea mijloacelor financiare necesare firmei, iar pe

de alta parte sa inregistreze si sa evidentieze in expresie valorica fenomenele economice din cadrul

firmei;b) de asigurare, administrare si gestionare a resursei umane din cadrul intreprinderii;

c) care vizeaza relatiile cu mediul (aprovizionarea si desfacerea/vanzarea), precedate de studiul pietei si

elaborarea politicilor de distributie si de pret.

d) cu valoare strategica ce vizeaza prospectarea pietei, precum si identificarea, determinarea si utilizarea

mijloacelor si a tuturor eforturilor firmei in directia obtinerii de profit maxim in conditii de satisfacere a

cererii.

897. Subfunctia de aprovizionare include activitati legate de:

a) identificare a nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, formarea sortimentului

comercial, desfacerea marfurilor etc.;

b) procurarea marfurilor, materiilor prime, materialelor de care intreprinderea are nevoie pentru

desfasurarea activitatilor sale, in conditiile cele mai bune de calitate, pret, termene si securitate;

c) obtinerea, folosirea si analiza folosirii resurselor financiare;

d) organizarea si executarea controlului financiar operativ, precum si a celui de fond asupra modului in

care mijloacele materiale si banesti au fost gestionate.

898. Subfunctia de vanzare include activitati legate de:

a) obtinerea, folosirea si analiza folosirii resurselor financiare;

b) inregistrare si evidenta a fenomenelor economice;

Page 192: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 192/322

c) identificarea nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, formarea sortimentului

comercial, desfacerea marfurilor etc.;

d) organizarea si executarea controlului financiar operativ, precum si a celui de fond asupra modului in

care mijloacele materiale si banesti au fost gestionate.

899. Subfunctia financiara include:

a) inregistrare si evidenta a fenomenelor economice;

b) identificarea nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, formarea sortimentului

comercial, desfacerea marfurilor etc.;

c) procurarea marfurilor, materiilor prime, materialelor de care intreprinderea are nevoie pentru

desfasurarea activitatilor sale, in conditiile cele mai bune de calitate, pret, termene si securitate;

d) obtinerea, folosirea si analiza folosirii resurselor financiare.

900. Controlul financiar de gestiune include:

a) inregistrare si evidenta a fenomenelor economice;

b) identificarea nevoilor consumatorilor si a segmentelor de piata interesate, formarea sortimentului

comercial, desfacerea marfurilor etc.;

c) procurarea marfurilor, materiilor prime, materialelor de care intreprinderea are nevoie pentru

desfasurarea activitatilor sale, in conditiile cele mai bune de calitate, pret, termene si securitate;

d) organizarea si executarea controlului financiar operativ, precum si a celui de fond asupra modului in

care mijloacele materiale si banesti au fost gestionate.

901. Investitiile reprezinta:

a) mijloace de valorificare a solutiilor tehnice si tehnologice noi oferite de cercetarea stiintifica;

b) mijloace de valorificare a solutiilor de ordin socio-cultural;

c) suportul material al protectia mediului ambiant;

d) instrumentul de dezvoltare personala.

902. Din punct de vedere economic prin investitie se intelege:

a) toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau create in intreprindere

destinate a ramane constant sub aceeasi forma;

Page 193: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 193/322

b) schimbarea unei satisfactii imediate si sigure, la care se renunta, in schimbul unei sperante viitoare ce

s-ar obtine si al carei suport sunt tocmai bunurile investite;

c) alocare de capitaluri in achizitia de active imobilizate care sa asigure o rentabilitate corespunzatoare

riscului asumat;

d) cheltuiala incerta pentru un viitor incert sau eforturile facute acum in speranta unor recompense

viitoare.

903. Din punct de vedere contabil investitia vizeaza:

a) schimbarea unei satisfactii imediate si sigure, la care se renunta, in schimbul unei sperante viitoare ce

s-ar obtine si al carei suport sunt tocmai bunurile investite;

b) cheltuiala incerta pentru un viitor incert sau eforturile facute acum in speranta unor recompense

viitoare;c) toate bunurile mobile si imobile, corporale sau necorporale, achizitionate sau create in intreprindere

destinate a ramane constant sub aceeasi forma;

d) alocare de capitaluri in achizitia de active imobilizate care sa asigure o rentabilitate corespunzatoare

riscului asumat.

904. Identificati afirmatia falsa:

a) investitia reprezinta o cheltuiala incerta pentru un viitor incert sau eforturile facute acum in speranta

unor recompense viitoare;

b) investitia reprezinta o alocare de capitaluri in achizitia de active imobilizate care sa asigure o

rentabilitate corespunzatoare riscului asumat;

c) in general, investitiile au o finalitate precisa: obtinerea de bunuri/servicii indispensabile unei economii

sanatoase, generand noi activitati si noi oportunitati de afaceri;

d) din punct de vedere contabil investitia vizeaza schimbarea unei satisfactii imediate si sigure, la care se

renunta, in schimbul unei sperante viitoare ce s-ar obtine si al carei suport sunt tocmai bunurile

investite.

905. Investitiile se clasifica in investitii materiale, investitii financiare si investitii imateriale, in functie

de:

a) destinatia lor economica;

b) tangibilitatea si scopul investitiei;

Page 194: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 194/322

c) destinatia lor concreta;

d) frecventa fluxurilor de trezorerie implicate.

906. Investitiile se clasifica in investitii in imobilizari in echipamente si investitii in active nemateriale,

in functie de:

a) destinatia lor concreta;

b) tangibilitatea si scopul investitiei;

c) destinatia lor economica;

d) frecventa fluxurilor de trezorerie implicate.

907. Investitiile se clasifica in investitii in portofoliu si investitii directe, dupa:

a) frecventa fluxurilor de trezorerie implicate;b) destinatia lor economica;

c) destinatia lor concreta;

d) tangibilitatea si scopul investitiei.

908. in general, proiectele de investitii urmaresc anumite obiective. Care dintre urmatoarele nu sunt

obiective ale proiectelor de investitii?

a) obiective de performanta;

b) obiective de timp;

c) obiective de cost;

d) obiective sectoriale.

909. Obiectivele de cost ale proiectelor de investitii se refera la:

a) respectarea unor specificatii tehnice cu privire la executia si functionarea sa;

b) restrictii prioritare ce trebuie riguros respectate;

c) termenele de implementare ale proiectului;

d) traducerea in termeni financiari a necesitatii si eficientei proiectului pentru agentul declansator,

constituind o reflectare a modului cum sunt respectate celelalte doua categorii de obiective.

910. Evaluarea proiectelor de investitii nu presupune parcurgerea urmatoarei etape:

a) previzionarea potentialului uman;

Page 195: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 195/322

b) determinarea costului proiectului;

c) previzionarea fluxurilor de numerar estimate a fi generate de exploatarea investitiei, precum si de

valoarea reziduala a acesteia;

d) determinarea ratei de actualizare a fluxurilor de numerar.

911. Evaluarea proiectelor de investi fii nu presupune parcurgerea urmatoarei

etape:

a) actualizarea fluxurilor de numerar, estimand astfel valoarea obtinuta de intreprindere ca urmare a

realizarii si functionarii investitiei;

b) alocarea capitalului uman;

c) determinarea costului proiectului;

d) compararea valorii generate de investitie cu costul acesteia.

912. Sistemul de indicatori utilizati in evaluarea proiectelor de investitii sj

alegerea celui mai eficient proiect, determinati prin compararea diferitii

a valorii generate de investitie cu costul acesteia, nu cuprinde:

a) termenul de recuperare a investitiei;

b) valoarea actualizata neta;

c) rata de rentabilitate comerciala;

d) indicele de profitabilitate.

913. Termenul de recuperare reprezinta:

a) rata de actualizare care asigura egalizarea valorii actualizate a fluxurilor de numerar generate de

exploatarea investitiilor cu valoarea actualizata a costurilor investitiei;

b) raportul dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate;

c) valoarea pe care proiectul o genereaza pentru intreprindere;

d) perioada de timp, incepand cu momentul punerii in functiune a capacitatilor, instalatiilor si

echipamentelor de productie etc., pe parcursul careia suma cumulata a avantajelor economice obtinute

egaleaza volumul investitiilor prevazute in proiecte.

Page 196: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 196/322

914. Activitatea de aprovizionare poate fi definita ca fiind activitatea:

a) prin care se asigura elementele materiale si tehnice necesare productiei, in volumul si structura care

sa permita realizarea obiectivelor generale ale intreprinderii, in conditiile unor costuri minime si ale unui

profit cat mai mare;

b) de punere la dispozitia intreprinderii a unor produse si servicii;

c) de dimensionarea pe criterii economice a stocurilor si a loturilor de resurse materiale pentru comanda

si aprovizionare;

d) elaborarea strategiilor de cumparare a resurselor necesare.

915. Activitatea de aprovizionare are drept obiectiv:

a) identificarea si stabilirea volumului si structurii materiale si energetice necesare desfasurarii activitatii

de ansamblu a unitatii economice;b) asigurarea completa si complexa a unitatii economice cu resurse materiale si tehnice corespunzatoare

calitativ, la locul si termenele solicitate, cu un cost minim;

c) prospectarea pietei interne si externe de resurse materiale;

d) alegerea resurselor materiale si echipamentelor tehnice.

916. In vederea atingerii obiectivului aprovizionarii se initiaza si se desfasoara activitati specifice cu

grad de complexitate si dificultate diferit. Care dintre urmatoarele activitati nu se incadreaza in

categoria activitatilor specifice aprovizionarii:

a) identificarea si stabilirea volumului si structurii materiale si energetice necesare desfasurarii activitatii

de ansamblu a unitatii economice;

b) fundamentarea tehnico-economica a planului si programelor de aprovizionare;

c) testarea credibilitatii clientilor;

d) elaborarea de bilanturi materiale si energetice.

917. Dimensionarea pe criterii economice a stocurilor si a loturilor de resurse materiale pentru

comanda si aprovizionare reprezinta:

a) activitate specifica vanzarii;

b) obiectiv al aprovizionarii;

c) obiectiv al strategiei firmei;

d) activitate specifica aprovizionarii.

Page 197: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 197/322

 

918. in general, aprovizionarea se afla in:

a) doua ipostaze;

b) trei ipostaze;

c) patru ipostaze;

d) nicio ipostaza.

919. O prima ipostaza in care se afla aprovizionarea se refera la:

a) ipostaza de proces initiator de sarcini, caz in care determina anumite conditii de desfasurare a

activitatii economice;

b) ipostaza de proces menit sa asigure baza materiala a constituirii stocurilor de materii prime,

materiale, produse finite si derularii vanzarii marfurilor/serviciilor, fiind determinat de acestea;c) ipostaza in care sunt optimizate costurilor de aprovizionare;

d) ipostaza in care antreneaza costuri care greveaza asupra situatiei financiare a intreprinderii.

920. Optimizarea costurilor de aprovizionare vizeaza:

a) costurile cercetarii pietelor de aprovizionare si costurile ocazionate de intregul circuit pe care il

parcurg marfurile;

b) costurile ocazionate de intregul circuit pe care il parcurg marfurile si costurile privind negocierea cu

furnizori;

c) costurile alegerii furnizorilor si costurile de aprovizionare propriu-zise,

d) costurile cercetarii pietelor de aprovizionare si costurile privind negocierea cu furnizori.

921. Identificati afirmatia falsa:

a) aprovizionarea reprezinta o componenta a lantului de activitati din cadrul distributie produselor;

b) indiferent de ipostaza in care se afla, aprovizionarea influenteaza desfasurarea intregii activitati

economice si antreneaza costuri care greveaza asupra situatiei financiare a intreprinderii;

c) in functie de numarul, marimea si amplasarea teritoriala a furnizorilor intreprinderile opteaza pentru

anumite circuite de aprovizionarea;

d) prosperitatea firmelor decurge din optimizare.

Page 198: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 198/322

922. in alegerea furnizorilor, pornind de Ia situatia generala a acestora, nu se are In vedere:

a) stabilitatea politica;

b) potentialul financiar;

c) stabilitatea financiara;

d) prestigiul.

923. In alegerea furnizorilor, pornind de la caracterizarea mediul in care acestia functioneaza, se are in

vedere:

a) calitate produselor/serviciilor oferite pietei;

b) frecventa grevelor;

c) potentialul financiar;

d) oferta de produse/servicii.

924. Activitatea de vanzare reprezinta activitatea:

a) de stabilire a modalitatilor prin care urmeaza a fi vandute produsele;

b) prin care trec produsele de la producator la consumator;

c) prin care se asigura vanzarea rezultatelor productiei sau valorificarea rezultatelor activitatii firmei;

d) de incheiere a tranzactiilor.

925. Desfacerea produselor nu se realizeaza prin:

a) sisteme de distributie;

b) canale de distributie;

c) forme de vanzare;

d) merchandising.

926. Vanzarea nu cuprinde urmatoarea activitate principala:

a) negocierile ocazionate de incheierea acordului de vanzare;

b) incheierea tranzactiilor;

c) transmiterea riscului si proprietatii;

d) elaborarea strategiilor de cumparare a resurselor necesare.

Page 199: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 199/322

927. Vanzarea nu cuprinde urmatoarea activitate principala:

a) verificarea indeplinirii obligatiilor;

b) efectuarea platilor;

c) garantiile si daunele;

d) negocierile ocazionate de incheierea acordului de cumparare.

928. Merchandising-ul desemneaza:

a) ansamblul de metode si tehnici de prezentare si de punere in valoare a marfurilor la locul vanzarii;

b) ansamblul tehnicilor destinate sa stimuleze si sa faciliteze cumpararea unui produs;

c) ansamblul tehnicilor de comunicare si de vanzare care permit stabilirea unei legaturi comerciale

directe cu clientii actuali si potentiali;

d) ansamblul de solutii tehnice, economice, juridice si organizatorice care concura la vanzareaproduselor.

929. Analiza eficientei vanzarii se realizeaza pe baza analizei:

a) valorii adaugate si a clientilor;

b) cifrei de afaceri si a clientilor;

c) profitului si a marjei comerciale;

d) cifrei de afaceri si a profitului.

930. Formele de vanzare reprezinta:

a) ansamblul organizatiilor si persoanelor care intervin in trecerea produselor de la producator la

consumator, cu relatiile lor juridice si economice;

b) ansamblul de metode si tehnici de prezentare si de punere in valoare a marfurilor la locul vanzarii;

c) ansamblul de solutii tehnice, economice, juridice si organizatorice care concura la vanzarea

produselor;

d) ansamblul tehnicilor destinate sa stimuleze si sa faciliteze cumpararea unui produs.

931. Stocurile pot fi definite ca fiind:

a) totalitatea produselor detinute in patrimoniu, destinate a fi vandute in aceeasi stare;

b) totalitatea produselor detinute in patrimoniu, destinate a fi vandute dupa prelucrarea lor in procesul

de productie;

Page 200: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 200/322

c) totalitatea serviciilor detinute in patrimoniu, destinate a fi consumate Ia prima lor utilizare;

d) totalitatea bunurilor de(inute in patrimoniu, destinate fie a fi vandute in aceeasi stare sau dupa

prelucrarea lor in procesul de productie, fie a fi consumate la prima lor utilizare.

932. Stiind ca viteza medie de rotatie a stocurilor in sectorul alimentar a fost de 10,4 zile si in conditiile

inregistrarii unor vanzari medii zilnice de 22 450 mii. lei/zi, stocul mediu inregistrat in sectorul

alimentar a fost de:

a) 233 480 mii. lei;

b) 200 020 mil. lei;

c) 252 480 mil. lei;

d) 152 480 mil. lei.

933. O societate comerciala a inregistrat in perioada 1.01 - 31.12, urmatoarele cantitati de stocuri:

1100, 920, 2050, 1850, 880 bucati. Stiind ca perioadele de aprovizionare au fost egale, stocul mediu al

perioadei a fost de:

a) 1400 buc;

b) 1453 buc;

c) 1521 buc;

d) 1246 buc.

934. Obiectivitatea formarii de stocuri este justificata de actiunea mai multor factori care le

conditioneaza existenta si nivelul de formare, le stabilizeaza functia si scopul constituirii. Care dintre

urmatorii factori nu se inscrie in aceasta categorie?

a) contradictia dintre specializarea productiei si caracterul nespecializat al cererii;

b) necesitatea executarii unor operatii specifice pentru a inlesni procesul de livrare sau consum al

materialelor (receptie, sortare, marcare, ambalare - dezambalare, formarea loturilor de livrare,

pregatirea materialelor pentru consum s.a.m.d.);

c) necesitatea eficientizarii procesului social;

d) caracterul sezonier al productiei sau al consumului; pentru majoritatea produselor productia este

continua, in timp ce consumul este sezonier; la produsele agricole situatia este inversa.

935. Managementul stocurilor este deosebit de important pentru:

Page 201: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 201/322

a) diferenta spatiala dintre productie si consum;

b) periodicitatea productiei, consumului si a transportului;

c) caracterul sezonier al productiei sau al consumului;

d) asigurarea ritmica a vanzarilor si evitarea scaderii vanzarilor si chiar a pierderii increderii

cumparatorilor.

936. Stiind ca stocul mediu inregistrat in sectorul alimentar a fost de 254 500 mil. lei si in conditiile

inregistrarii unor vanzari medii zilnice de 25 450 mil. lei/zi, viteza medie de rotatie a stocurilor in

sectorul alimentar a fost de:

a) 10 zile;

b) 15 zile;

c) 22 zile;d) 12 zile.

937. in anul 2004 stocul mediu al unei societati a fost de 623 860 lei, iar stocul final de 789 520 lei.

Stocul initial din 2004 a fost de:

a) 652 589 lei;

b) 458 200 lei;

c) 459 200 lei;

d) 789 520 lei.

938. in functie de momentul in care sunt evaluate, stocurile sunt:

a) stocuri de lucru, stocuri de materii prime si stocuri de materiale;

b) stocuri minime, stocuri maxime si stocuri de siguranta;

c) stocuri initiale, stocuri finale si stocuri medii;

d) stocuri de produse finite, stocuri medii si stocuri minime.

939. in functie de destinatie, stocurile sunt:

a) stocuri maxime si stocuri minime;

b) stocuri de comanda si stocuri de siguranta;

c) stocuri initiale si stocuri finale;

d) stocuri de lucru si stocuri de siguranta.

Page 202: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 202/322

 

940. Stocul minim reprezinta:

a) nivelul maxim al stocului, intr-o perioada data:

b) nivelul stocului dintr-un anumit articol la atingerea caruia trebuie lansata o noua comanda, tinandu-se

cont de constrangerile aprovizionarii (durata, loturi, transport, depozitare etc.);

c) nivelul stocului unui anumit articol care permite intreprinderii sa faca fata disfunctionalitatilor

generate de cresterea cererii sau intarzieri in livrarea bunurilor, ce pot genera rupturi de stoc;

d) nivelul la care activitatea se poate derula inca la cote normale, in absenta manifestarii oricaror

fenomene aleatorii, perturbatoare.

941. Identificati afirmatia falsa:

a) ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii sociale a intreprinderii;b) lichiditatea exprima capacitatea unei organizatii de a face fata datoriilor pe termen scurt din activele

curente;

c) rata activelor imobilizate masoara gradul de investire a capitalului in cadrul intreprinderii;

d) rata activelor circulante reprezinta ponderea activelor circulante in totalul bilantului.

942. Solvabilitatea firmei reprezinta:

a) capacitatea unei organizatii de a face fata datoriilor pe termen scurt din activele curente;

b) capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta, fie din angajamente

anterioare contractate, fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie

din prelevari obligatorii;

c) capacitatea unei organizatii de a face fata clientilor pe termen scurt;

d) capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor sociale.

943. Gestiunea previzionala a personalului, denumita si planificarea resurselor umane consta in:

a) echilibrarea cererii cu oferta de munca;

b) culegerea si sistematizarea informatiilor necesare cunoasterii;

c) proiectarea pe termen mediu si lung a nevoilor si resurselor de personal ale unei firme;

d) identificarea ofertei interne de munca.

Page 203: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 203/322

944. Identificati afirmatia falsa:

a) informatiile obtinute din descrierea postului sunt sintetizate in fisa postului;

b) gestiunea carierelor presupune crearea si functionarea unui sistem de apreciere a personalului care

sa permita factorilor de decizie sa propuna fiecarui salariat un plan de cariera individualizat;

c) o componenta importanta a gestiunii carierei angajatilor o constituie pregatirea si dezvoltarea

profesionala;

d) prin perfectionare se urmareste dezvoltarea unor capacitati noi.

945. Identificati afirmatia falsa:

a) o politica de recompensare trebuie sa fie echitabila, competitiva, stimulativa si flexibila;

b) productivitatea muncii se determina fie ca valoare creata de un muncitor intr-o unitate de timp, fie ca

timp de munca necesar pentru realizarea unui produs/serviciu;c) analiza utilizarii resurselor umane vizeaza atat latura extensivii - cantitativa cat si latura intensiv-

calitativa;

d) latura extensiv-cantitativa a analizei utilizarii resurselor umane vizeaza economisirea timpului de

munca necesar realizarii unui produs, prestarii unui serviciu, executarii unei lucrari.

946. Stiind ca rezultatul exercitiului inaintea impozitarii (profitul brut) a fost de 32126 mil. lei, iar

activele totale de 199198 mil. lei, rata rentabilitatii economice a fost de:

a) 16, 13%;

b) 20%;

c) 25%;

d) 15%.

947. Stiind ca rezultatul exercitiului (profitul net) al unei societati a fost de 44976 mil. lei, iar capitalul

propriu de 239088 mil. lei, rata rentabilitatii financiare a capitalului propriu a fost de:

a) 20,2%;

b) 18,81%;

c) 9,5%;

d) 6,23%.

948. Identificati afirmatia adevarata:

Page 204: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 204/322

a) analiza performantelor intreprinderii are drept obiectiv stabilirea contributiei diferitelor tipuri de

rezultate la variatia totala a rezultatului brut;

b) analiza structurala a rezultatelor se poate realiza in patru moduri;

c) rata de rentabilitate reprezinta un raport intre un indicator de rezultate (profit sau pierdere) si un

indicator care reflecta un flux de activitate (cifra de afaceri neta, resurse consumate etc.) sau un „stoc”

(capital propriu, active totale etc.);

d) principalele rate de rentabilitate operationale in analiza financiara a firmei sunt: rata rentabilitatii

comerciale si rata rentabilitatii financiare.

949. Stiind ca profitul net al unei societati a fost de 24003 mil. lei, iar cifra de afaceri de 289709 mil.

lei, rata rentabilitatii comerciale a fost de:

a) 15,80%;b) 13,25%;

c) 25,00%;

d) 8,28%.

950. Daca veniturile din exploatare ale unei societati au fost de 473681590 mii lei, iar cheltuielile de

exploatare au fost de 412009813 mii lei, rezultatul din exploatare a fost de:

a) 40653660 mii lei;

b) 50734210 mii lei;

c) 30278922 mii lei;

d) 61671777 mii lei.

951. Ansamblul proceselor de munca desfasurate in orice organizatie se impart in:

a) de munca si de executie;

b) de conducere si de creatie;

c) de management si de executie;

d) de motivare si de ordonare.

952. Ansamblul integrat al actiunilor desfasurate de personalul autorizat in vederea stabilirii si

realizarii obiectivelor organizatiei defineste procesul:

a) de productie;

Page 205: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 205/322

b) de executie;

c) de management;

d) de organizare.

953. Ansamblul de actiuni relativ independente care se succed intr-o anumita ordine in timp si care

sunt efectuate de orice subiect conducator care exercita o actiune rationala asupra obiectului condus

in vederea stabilirii si realizarii obiectivelor defineste:

a) procesul de management;

b) relatiile de management;

c) conceptul de functie a managementului;

d) conceptul de functiune a organizatiei.

954. Urmatoarele trasaturi: caracter dinamic, relativa independenta, relatii si influente reciproce,

apartin;

a) procesului de management;

b) functiilor managementului;

c) relatiilor de management;

d) procesului de executie.

955. Trasaturile procesului tipic de management sunt:

a) realismul; flexibilitatea; umanismul; eficacitatea; progresivitatea;

b) flexibilitatea; stabilitatea; continuitatea; progresivitatea;

c) unitatea; continuitatea; contextualitatea; progresivitatea;

d) stabilitatea; realismul; flexibilitatea; ciclicitatea; continuitatea.

956. Preponderenta previziunii si exercitarea celorlalte functii intr-o viziune prospectivi, se referi la:

a) procesul tipic de management;

b) faza previzionala a managementului;

c) faza operativa a managementului;

d) faza postoperativa a managementului;

Page 206: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 206/322

957. Exercitarea cu preponderenta a functiei de control-reglare in vederea comensurarii si

interpretarii rezultatelor, a depistarii abaterilor de la obiective, a identificarii cauzelor acestor abateri,

defineste:

a) functia de organizare;

b) faza operativa a managementului;

c) faza previzionala a managementului;

d) faza postoperativa a managementului.

958. Preponderenta organizarii, coordonarii si antrenarii personalului la realizarea obiectivelor, dar si

exercitarea previziunii pe termen scurt si control operativ, defineste faza:

a) operativa a managementului;

b) de control a aplicarii deciziei;c) previzionala a managementului;

d) postoperativa a managementului.

959. Ansamblul proceselor prin care se stabilesc misiunea si obiectivele organizatiei, se identifica

modalitatile de actiune si resursele necesare realizarii lor defineste functia de:

a) coordonare;

b) prevedere;

c) control-reglare;

d) organizare.

960. Ansamblul actiunilor prin care se descompun procesele de munca in componente primare, se

grupeaza aceste componente pe locuri de munca si se atribuie spre realizare personalului firmei in

vederea realizarii obiectivelor defineste functia de:

a) prevedere;

b) control-reglare;

c) coordonare;

d) organizare.

Page 207: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 207/322

961. Ansamblul proceselor prin care se armonizeaza, in timp si spatiu, deciziile adoptate de manageri

cu actiunile executantilor defineste functia de:

a) prevedere;

b) coordonare;

c) antrenare;

d) organizare.

962. Ansamblul proceselor prin care se determina personalul organizatiei sa contribuie la realizarea

obiectivelor stabilite, pe baza luarii in considerare a factorilor motivationali, defineste functia de:

a) prevedere;

b) antrenare;

c) control-reglare;d) organizare.

963. Ansamblul proceselor prin care se evalueaza rezultatele unui ciclu de management, se identifica

si se corecteaza abaterile fata de obiectivele stabilite, defineste functia de:

a) prevedere;

b) coordonare;

c) antrenare;

d) control-reglare.

964. Rezultatele exercitarii functiei de prevedere sunt:

a) strategiile; tacticile; programele;

b) politicile; strategiile; planurile; programele;

c) tacticile; planurile de afaceri; programele;

d) planurile; prognozele; strategiile.

965. Corelarea satisfacerii necesitatilor si intereselor personalului cu gradul de participare la realizarea

obiectivelor se refera la:

a) organizare;

b) antrenare;

c) motivare;

Page 208: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 208/322

d) coordonare.

966. Exercitarea eficienta a functiei de antrenare presupune ca procesul motivarii sa fie:

a) complex, diferentiat, gradual;

b) amplu, individualizat, secvential;

c) simplu, material, individual;

d) complex, secvential, individual.

967. Procesul tipic de management cuprind, in raport de intensitatea exercitarii functiilor

managementului, fazele:

a) decizionala, operationala, strategica;

b) previzionala, operationala, postoperativa;c) previzionala, decizionala, strategica;

d) operativa, postoperativa, conceptuala.

968. Functia care raspunde la intrebarea: ce poate si ce ar trebui sa faca firma este:

a) control-reglarea;

b) previziunea;

c) organizarea;

d) comunicarea.

969. Comunicarea si ascultarea activa sunt activitati ce compun functia de:

a) coordonare;

b) control-reglare;

c) organizare;

d) previziune.

970. Prevenirea si eliminarea unor perturbari, disfunctionalitati, corectarea abaterilor fata de tintele

asumate sunt rezultate ale exercitarii functiei de:

a) control-reglare;

b) coordonare;

c) organizare;

Page 209: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 209/322

d) antrenare.

971. Amplificarea satisfacerii personalului pe masura cresterii aportului la realizarea obiectivelor

reprezinta motivarea:

a) cognitiva;

b) afectiva;

c) pozitiva;

d) negativa.

972. Amenintarea personalului cu reducerea satisfactiilor daca acesta nu participa la realizarea

obiectivelor reprezinta motivarea:

a) pozitiva;b) intrinseca;

c) cognitiva;

d) negativa.

973. Urmatoarele caracteristici: complexitatea, diferentierea, gradualitatea reprezinta cerinte ale

exercitarii eficiente a functiei:

a) prevedere;

b) antrenare;

c) coordonare;

d) control-reglare.

974. Cerintele de: continuitate, caracter preventiv, caracterul corectiv se refera la eficienta

activitatilor ce compun functia:

a) organizare;

b) coordonare;

c) control-reglare;

d) antrenare.

975. Persoana care exercita functiile managementului in virtutea postului ocupat, adopta decizii si

initiaza actiuni, influentand direct comportamentul organizational al altor persoane, defineste:

Page 210: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 210/322

a) leader-ul;

b) decidentul individual;

c) managerul;

d) intreprinzatorul.

976. Selectati din urmatoarele formulari caracteristicile managerilor:

a) puterea; dubla profesionalizare; motivatia pozitiva;

b) dubla profesionalizare; caracterul creator al muncii desfasurate; autoritatea;

c) motivatia pozitiva; dorinta de a conduce; stresul organizational;

d) puterea; influenta directa asupra factorilor de productie.

977. Managerii de nivel inferior, mediu si superior reflecta o clasificare dupa criteriul:a) sfera de cuprindere a activitatilor coordonate;

b) salariul acordat;

c) nivelul ierarhic la care se situeaza postul;

d) calitati si aptitudini.

978. Realizarea obiectivelor firmei prin intermediul altor persoane pe care le determina sa desfasoare

o serie de actiuni este o caracteristica a managerilor care se refera la:

a) influenta mediata asupra proceselor de executie;

b) autoritate;

c) caracterul creator al muncii;

d) putere.

979. Capacitatea de comunicare, empatia, modestia, sociabilitatea, cordialitatea reprezinta calitati

cerute managerului de ordin:

a) moral;

b) social;

c) interpersonal;

d) intelectual.

Page 211: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 211/322

980. Inteligenta, capacitatea de a recunoaste si accepta noul, imaginatia, capacitatea de prevedere

sunt calitati cerute managerului grupate in functie de:

a) caracter;

b) personalitate;

c) aptitudini;

d) intelect.

981. Competentele solicitate managerului sunt:

a) formale si informate;

b) asigurate de formatia de baza si cele specifice exercitarii procesului de management;

c) asigurate de cultura generala si de specialitate;

d) dobandite prin experienta si dezvoltate prin exercitare.

982. Modul specific de comportament prin care se exteriorizeaza calitatile, cunostintele si aptitudinile

managerului in relatiile cu subordonatii si omologii sai, defineste:

a) tipul de manager;

b) stilul de management;

c) stilul de leadership;

d) stilul intreprinzatorului.

983. Urmatorii factori: autoritarismul, directivitatea, relatia cu subordonatii, orientarea fata de

problemele subordonatilor, metodele si tehnicile de management utilizate, influenteaza:

a) tipul de manager;

b) stilul de management;

c) stilul de leadership;

d) stilul intreprinzatorului.

984. Stilul de management caracterizat prin: usurinta contactelor umane, utilizarea larga a delegarii,

incredere si respect fata de oameni este:

a) autoritar;

b) participativ;

c) organizator;

Page 212: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 212/322

d) maximalist.

985. Managerul caracterizat prin: concentrarea autoritatii formale adoptarea deciziilor in mod

individual, utilizarea redusa a delegarii si consultarii subordonatilor practica un stil:

a) participativ;

b) participativ-autoritar;

c) autoritar;

d) oportunist.

986. Ansamblul produselor artificiale, a valorilor si conceptiilor de baza, a modurilor de gandire si

comportament acceptate in general intr-o organizatie ca baza comuna de actiune, defineste:

a) comportamentul organizational;b) cultura organizationala;

c) comunicarea organizationala;

d) stilul de management.

987. Urmatoarele elemente: produsele artificiale, actorii, eroii, perspectivele indivizilor in organizatie

apartin:

a) structurii organizatorice;

b) partii invizibile a culturii organizationale;

c) partii vizibile si accesibile a culturii organizationale;

d) sistemului motivational.

988. Componentele culturale care dau substanta manifestarilor si evenimentelor organizate de

grupuri in interiorul si in afara organizatiei, bazate pe obisnuinte, traditii, reguli nescrise, sunt produse

artificiale:

a) fizice;

b) psihice;

c) de comportament;

d) verbale.

Page 213: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 213/322

989. Limbaje, sloganuri, povestiri, mituri prin care se vehiculeaza mesaje esentiale ale culturii

organizationale fac parte din produsele artificiale:

a) de comportament;

b) fizice;

c) verbale;

d) structurale.

990. Indivizii care, in virtutea personalitatii, actelor sau atitudinilor Intra In memoria colectiva, oferind

organizatiei o anumita identitate reprezinta:

a) eroii;

b) actorii;

c) managerii;d) leaderii.

991. Ideile si actiunile fmpart&site de membrii unei organizatii care ii ajuta sa actioneze adecvat in

anumite situatii reprezinta din punctul de vedere al culturii organizationale:

a) valorile;

b) perspectivele;

c) normele;

d) credintele.

992. Preferintele sau atitudinile colective fata de nevoile sociale si idealurile generate de acestea, care

se impun membrilor organizatiei, se refera la:

a) norme;

b) credinte;

c) valori;

d) conceptii de baza.

993. Convingerile exprimate prin propozitii generale privind functionarea mediului in care evolueaza

grupul reprezinta:

a) credinte;

b) valori;

Page 214: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 214/322

c) norme;

d) prejudecati.

994. Reprezentarile si ideile managementului de varf cu privire la organizatie, angajati, parteneri de

afaceri, exprimate prin pareri de la sine intelese, considerate ca atare, definesc:

a) normele de grup;

b) credintele;

c) valorile;

d) conceptiile de baza.

995. Modificarea fundamentala a culturii organizationale este posibila numai in cazul schimbarii:

a) valorilor;b) conceptiilor de baza;

c) credintelor;

d) factorilor interni.

996. Cultura nationala, factorii tehnici sl tehnologici, factorii juridici, reprezinta pentru cultura

organizationala, factori:

a) nationali;

b) externi;

c) internationali;

d) interni.

997. Elementele culturale legate de mediul exterior al firmei care se refera la posibilitatile ei de

dezvoltare, la pozitia in raport cu competitorii intr-un anumit orizont temporal reprezinta:

a) credintele angajatilor;

b) perspectivele individului;

c) perspectivele organizatiei;

d) conceptiile de baza.

998. Regulile specifice de comportament care se aplica tuturor membrilor organizatiei si care deriva

din valori si credinte constituie:

Page 215: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 215/322

a) conceptiile de baza;

b) norme de comportament;

c) mituri si ritualuri;

d) perspective individuale.

999. Fondatorul firmei, istoria, traditiile si dimensiunile organizatiei, perenitatea valorilor si

conceptiilor constituie pentru cultura organizationala a unei firme factori de aparitie si evolutie:

a) interni;

b) externi;

c) mondiali;

d) regionali.

1000. Culturile pozitive si negative sunt cele clasificate dupa criteriul:

a) configuratiei;

b) contributiei la performantele firmei;

c) gradul de raspandire si sustinere;

d) nivelul de risc acceptat.

1001. Culturile caracterizate prin omogenitatea valorilor, perspective care ofera motivare pozitiva,

conceptii de baza orientate spre consultare, decizie de grup si cooperare sunt:

a) forte;

b) slabe;

c) pozitive;

d) negative.

1002. Culturile care promoveaza birocratia, centralizarea excesiva, interesele corporatiste, ignorarea

intereselor clientilor, rezistenta la schimbare sunt de tip:

a) templu;

b) roi;

c) forte;

d) negativ.

Page 216: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 216/322

1003. Culturile forte si slabe se clasifica astfel dupa criteriul:

a) configuratie;

b) grad de sustinere si raspandire;

c) contributia la performantele organizatiei;

d) capacitatea de reactie.

1004. Culturile cu o puternica implantare in constiinta si comportamentul personalului, sustinute si

raspandite prin ritualuri, ceremonii si mituri sunt de tip:

a) pozitiv;

b) negativ;

c) slab;

d) forte.

1005. Valorile, credintele si normele difuze, conflictele frecvente, eroii si miturile desconsiderate

caracterizeaza culturile:

a) panza de paianjen;

b) templu;

c) slabe;

d) roi.

1006. Culturile de tip panza de paianjen, templu, retea si roi sunt grupate dupa criteriul:

a) configuratie;

b) nivelul de risc acceptat;

c) grad de sustinere si raspandire;

d) tipul tranzactiei dintre individ si organizatie.

1007. Tipul cultural in care puterea este concentrata Ia nivelul unei persoane, controlul este exercitat

de persoane bine alese de centrul decizional, cu valori concentrate asupra performantelor individuale,

egocentrismului, rezistentei fizice si psihice se regaseste in cultura:

a) templu; b) retea 

c) roi;

d) panza de paianjen.

Page 217: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 217/322

 

1008. Cultura care se regaseste in organizatiile de mari dimensiuni, birocratice, bazata pe roluri

specializate, favorizand formarea de subculturi, cu valori si perspective clare si exprimate in scris,

orientate spre disciplina si respectul procedurilor este de tip:

a) pozitiv;

b) negativ;

c) templu;

d) retea.

1009. Cultura in care individul detine rolul central, organizatia este subordonata intereselor

individuale putand fi parasita oricand dar neavand forta de a retine, disponibiliza sau antrena indivizii

este de tip:a) roi;

b) templu;

c) macho;

d) negativ.

1010. Alegerea unei alternative de actiune din mai multe posibile in vederea realizarii unuia sau mai

multor obiective defineste:

a) procesul de management;

b) decizia de management;

c) decizia, in general;

d) decizia strategica.

1011. Alegerea intre varianta pozitiva si cea negativa a unei actiuni defineste;

a) hotararea;

b) decizia de management;

c) decizia, in general;

d) decizia strategica.

Page 218: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 218/322

1012. Procesul constient de alegere a unei alternative de cautiune din mai multe posibile in vederea

realizarii unui obiectiv prin a carei aplicare este influentat comportamentul cel putin unei alte

persoane decat decidentul, defineste:

a) decizia, in general;

b) decizia de management;

c) decizia strategica;

d) procesul de management;

1013. Decizia care declanseaza actiuni pentru rezolvarea unor probleme cunoscute, de anvergura

redusa, cu o frecventa ridicatii se afla in ipostaza de:

a) proces decizional;

b) rutina decizionala;c) act decizional;

d) decizie oportuna.

1014. Decizia care solicita rationamente profunde, informatii multe si diverse, metode complexe de

fundamentare se afla in ipostaza de:

a) decizie oportuna;

b) proces decizional;

c) act decizional;

d) decizia manageriala.

1015. Selectati din urmatoarele formulari pe cea care nu respecta cerintele de rationalitate a deciziei

de management:

a) sa fie fundamentata stiintific;

b) sa fie imputernicita;

c) sa fie flexibila;

d) sa fie oportuna.

1016. Selectati din urmatoarele variante, deciziile clasificate dupa orizontul de timp:

a) de certitudine; de risc; de incertitudine;

b) unice; de risc; strategice;

Page 219: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 219/322

c) repetitive; de certitudine; unice;

d) strategice; tactice; curente

1017. Deciziile caracterizate prin: manifestarea cu o anumita probabilitate ce poate fi determinata

obiectiv, mai multe stari ale conditiilor obiective care influenteaza nivelul consecintelor variantelor

decizionale sunt decizii:

a) de certitudine;

b) strategice;

c) de incertitudine;

d) de risc.

1018. Existenta a doua sau mai multe stari ale conditiilor obiective, pentru care nu se cunoaste nicimacar posibilitatea de manifestare a acestora, caracterizeaza deciziile:

a) curente;

b) de incertitudine;

c) de risc;

d) multicriteriale.

1019. Deciziile care se fundamenteaza si se elaboreaza tinand seama de mai multe criterii decizionale

sunt:

a) strategice;

b) tactice;

c) de risc;

d) multicriteriale.

1020. Premisele deciziei de management sunt date de:

a) cel putin doua variante; existenta unei finalitati; modificarea propriilor actiuni;

b) influentarea actiunilor si/sau comportamentului a cel putin unei alte persoane decat decidentul;

existenta unei finalitati; cel putin doua variante;

c) o varianta de actiune; realizarea unuia sau mai multor obiective; influenta asupra actiunilor proprii si

altor persoane;

d) un decident, mai multi executanti, un obiectiv.

Page 220: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 220/322

 

1021. A adopta decizia de persoana sau grupul investit cu autoritatea si responsabilitatea necesara

raspunde cerintei de:

a) fundamentare stiintifica;

b) imputernicire;

c) clara, concisa, necontradictorie;

d) decidentul, mediul ambiant, consecintele decizionale.

1022. Pentru a fi completa, decizia trebuie sa contina:

a) obiectivul urmarit, responsabilul, resursele;

b) obiectivul,modalitatea de actiune, responsabilul, termenele de aplicare, executantul, subdiviziunile

organizatorice implicate in aplicare;c) responsabilul, modalitatea de actiune, resursele, termenele, executantul;

d) obiectivul, resursele, responsabilul, executantul.

1023. Decizia adoptata in conformitate cu realitatile din cadrul organizatiei, pe baza unui instrumentar

stiintific, respecta cerinta de rationalitate:

a) imputernicire;

b) oportunitate;

c) fundamentare stiintifica;

d) flexibilitate.

1024. Deciziile care vizeaza orizonturi de timp mari (mai mult de un an), se refera la probleme majore

ale activitatii organizatiei si influenteaza intreaga activitate a acesteia sau principalele sale

componente, reprezinta decizii:

a) tactice;

b) curente;

c) strategice;

d) de risc.

Page 221: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 221/322

1025. Deciziile care se adopta cu o frecventa mare, pe un interval de timp foarte redus, iar aplicarea

lor afecteaza un sector al activitatii organizatiei, reprezinta decizii:

a) de incertitudine;

b) de risc;

c) curente;

d) tactice.

1026. Deciziile care se adopta pentru o perioada relativ scurta de timp (aproximativ un an), se refera

la domenii importante ale organizatiei si influenteaza numai o parte a activitatii acesteia, sunt decizii:

a) oportune;

b) strategice;

c) curente;d) tactice.

1027. Deciziile care se fundamenteaza si se elaboreaza o singura data, in cadrul organizatiei, sau de un

numar foarte redus de ori la intervale mari de timp, sunt decizii:

a) unicriteriale;

b) multicriteriale;

c) unice;

d) unipersonale.

1028. Deciziile care se fundamenteaza si se elaboreaza de mai multe ori in perioada de functionare a

organizatiei, sunt decizii:

a) periodice;

b) repetitive;

c) aleatorii;

d) curente.

1029. Deciziile la a caror elaborare si fundamentare, in toate sau numai in anumite etape, participa un

decident colectiv sunt:

a) strategice;

b) tactice;

Page 222: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 222/322

c) de risc;

d) de grup.

1030. Deciziile care se repeta in mod neregulat, a caror fundamentare este impusa de factori

necontrolabili sunt:

a) unice;

b) periodice;

c) aleatorii;

d) de risc.

1031. Managementul strategic este consacrat ca o disciplina distincta incepand cu:

a) al doilea razboi mondial;b) deceniul 2 al secolului XX;

c) deceniul 7 al secolului XX;

d) sfarsitul deceniului 5 al secolului XX.

1032. Procesul de elaborare, implementare si control a strategiei firmei in vederea realizarii misiunii

organizatiei si asigurarii avantajului competitiv defineste:

a) managementul stiintific;

b) managementul modern;

c) managementul strategic;

d) planificarea strategica.

1033. Selectati din urmatoarele formulari unul din avantajele practicarii managementului strategic:

a) focalizeaza eforturile spre eliminarea adversarilor economici;

b) asigura organizatiei o identitate, diferentiind-o prin marca, pozitia pe piata si imagine de competitorii

sai;

c) promoveaza invatarea discontinua, concentrata pe noile cerinte si competente;

d) directioneaza pe termen scurt organizatia.

1034. Perioada 1950 - 1965 a fost a:

a) planificarii Intreprinderii;

Page 223: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 223/322

b) planificarii strategice;

c) strategiei in timp real;

d) gestiunii strategice.

1035. Perioada 1965 - 1980 a fost a:

a) strategiei in timp real;

b) gestiunii strategice;

c) planificarii intreprinderii;

d) planificarii strategice.

1036, perioada 1980 - 1984 a fost a:

a) planificarii strategice;b) planificarii intreprinderii;

c) strategiei in timp real;

d) gestiunii strategice.

1037. Competentele, aptitudinile si abilitatile de care dispune, in mod special intreprinderea si care-i

permit sa realizeze anumite produse sau servicii foarte bine si intr-o maniera particulara, greu de

copiat de concurenti defineste:

a) viziunea strategica;

b) competentele cheie ale intreprinderii;

c) vocatia intreprinderii;

d) domeniul de activitate strategic.

1038. Ansamblul de activitati relativ autonome, din care rezulta bunuri si/sau servicii omogene

destinate unei piete specifice, avand concurenti determinati si care poate fi dezvoltat prin formularea

si aplicarea unei strategii particulare defineste:

a) segmentarea strategica;

b) vocatia intreprinderii;

c) barierele de intrare;

d) domeniul de activitate strategica.

Page 224: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 224/322

1039. impartirea activitatilor intreprinderii intr-un numar de subansamble omogene pentru care se

poate elabora o strategie relativ independenta defineste:

a) segmentarea strategica;

b) vocatia intreprinderii;

c) viziunea strategica;

d) domeniul de activitate strategica.

1040. Ansamblul de factori proprii unei industrii care diminueaza numarul noilor concurenti sub

nivelul la care ar putea intra tinand cont de nivelul profiturilor realizate in industria respectiva se

refera la:

a) segmentarea strategica;

b) barierele de intrare;c) barierele de iesire;

d) factori cheie de succes.

1041. Raportul dintre noii intreprinzatori care intentioneaza sa participe la impartirea supraprofitului

si intreprinzatorii existenti defineste:

a) amenintarea noilor intrati;

b) atractivitatea unei industrii;

c) rata intratilor;

d) capacitatea de negociere a firmei.

1042. Costul capitalului, cheltuielile de creare si mentinere a imaginii, accesul la retelele de distributie,

nivelul minim al productiei care asigura o rata a rentabilitatii acceptabila, economia de scara, costurile

de conversie, politici guvernamentale de protectie, avantaje absolute datorate costurilor, reprezinta

factori ai:

a) barierelor de intrare;

b) barierelor de iesire;

c) capacitatii de negociere a firmei;

d) atractivitatii unei industrii.

Page 225: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 225/322

1043. Castigurile marginale generate de cresterea volumului productiei, determinate, in mod

traditional, procentual, prin raportarea castigului suplimentar Ia costul total de productie reflecta:

a) economia de camp;

b) economia de scara;

c) economia de gama;

d) factorii cheie de succes.

1044. Grupul de intreprinderi constituit in cadrul unei industrii, dispunand de resurse similare, vizand

aceeasi clienti, promovand o strategie comuna reprezinta:

a) barierele de intrare;

b) puterea de negociere a firmelor reprezentative;

c) grupul strategic;d) grupul noilor intrati.

1045. Diferenta care exista intre doi participanti la jocul concurential din punct de vedere al

informatiilor de care dispun privind un anume subiect reflecta:

a) barierele de intrare;

b) economia de camp;

c) asimetria de informare;

d) avantajul concurential.

1046. Rezultatul obtinut de o intreprindere care difuzeaza informatii de natura strategica, conducand

la o reducere a asimetriei informationale dintre intreprindere si clientii sai defineste:

a) costul de acces;

b) crevasa structurala;

c) efectul de anunt;

d) efectul de gama.

1047. Afacerea independenta in cadrul intreprinderii, delimitata prin aria de actiune, competitori si

dispunand de o anumita autonomie functionala reprezinta:

a) domeniul de activitate strategica;

b) unitatea strategica de afaceri;

Page 226: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 226/322

c) segmentarea strategica;

d) aria de afaceri strategica.

1048. Ansamblul de orientari majore pe baza carora se stabilesc directiile generale de actiune si

regulile de functionare a organizatiei defineste:

a) viziunea strategica;

b) strategia;

c) politica;

d) tactica.

1049. Strategia a fost definita complex ca: plan de actiune, stratagema, model de comportament, mod

de pozitionare a firmei in mediu, perspectiva, de:a) H.Mintzberg;

b) A.Chandler;

c) P.Drucker;

d) M.Porter.

1050. Proiectia a ceea ce se intentioneaza a fi organizatia intr-un viitor indelungat si, adesea,

neprecizat, prin care se pune in evidenta arta managementului ca stiinta dar si capacitatea

managerului strateg de a prefigura perspectivele dezvoltarii firmei, de cele mai multe ori, ignorandu-i

starea prezenta, reprezinta:

a) misiunea organizatiei;

b) viziunea strategica;

c) avantajul concurential;

d) optiunile strategice.

1051. Componenta strategiei care clarifica directia pe care o va urma organizatia, precizand natura

afacerii prin asociere cu un produs sau proces tehnologic capabil sa satisfaca o nevoie specifica

clientului/consumatorului defineste:

a) avantajul concurential;

b) viziunea strategica;

c) misiunea organizatiei;

Page 227: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 227/322

d) optiunea strategica.

1052. Componenta strategica prin care se asigura identitatea organizatiei, diferentierea de

competitori prin asocierea cu un produs, proces, tehnologie defineste:

a) optiunea strategica;

b) viziunea strategica;

c) misiunea organizatiei;

d) obiectivele strategice.

1053. Misiunea regasita, de regula, in organizatiile de mici dimensiuni, in care predomina grija pentru

supravietuire, interesul pentru profit imediat, dorinta de a mentine un anumit secret asupra

intentiilor firmei, se afla in ipostaza de misiune:a) generala;

b) neclara;

c) specifica;

d) structurata, cu fixarea de prioritati;

1054. Misiunea care include o serie de criterii cu ajutorul carora se pot identifica unele obiective, in

care se descriu, mai curand, modalitatile de actiune prin care urmeaza a fi satisfacute asteptarile

clientilor, salariatilor, actionarilor se afla in ipostaza de misiune:

a) generala;

b) neclara;

c) specifica;

d) structurata, cu fixarea de prioritati.

1055. Misiunea care reprezinta forma cea mai evoluata, oferind un ghid al oportunitatilor celor

interesati, atat din interiorul cat si din exteriorul organizatiei, se afla in ipostaza de misiune:

a) generala;

b) neclara;

c) specifica;

d) structurata, cu fixarea de prioritati.

Page 228: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 228/322

1056. Nivelurile de performanta pe care organizatia urmareste sa le realizeze pe termen lung,

directionandu-i activitatile catre rezultate cheie specifice, reprezinta:

a) optiunile strategice;

b) misiunea organizatiei;

c) viziunea strategica;

d) obiectivele strategice.

1057. Tintele stabilite pe perioade mai scurte de timp comparativ cu misiunea si prin care se

actualizeaza, adesea, continutul misiunii la modificarile mediului sunt:

a) resursele strategice ale firmei,

b) optiunile strategice;

c) obiectivele strategice;d) viziunea strategica.

1058. Selectati din urmatoarele formulari cerinta corecta in stabilirea si exprimarea obiectivelor

strategice:

a) sa se refere la aspecte generale ale organizatiei;

b) sa se refere la performante si nu la activitatile care conduc la acestea;

c) sa fie exprimate, mai ales calitativ;

d) sa fie stabilite pe perioade mari, fara constrangeri date de termene care sa precizeze perioada de

indeplinire.

1059. Selectati din urmatoarele formulari cerinta corecta in stabilirea si exprimarea obiectivelor

strategice:

a) sa fie exprimate, mai ales calitativ;

b) sa fie stimulatoare, tinand cont, mai ales de ceea ce ar dori sa realizeze organizatia;

c) sa se refere la aspecte generale ale organizatiei;

d) sa fie, pe cat posibil, masurabile, exprimate intr-o forma cantitativa.

1060. Modalitatile prin care pot fi realizate obiectivele strategice, indicand directiile posibile de

dezvoltare ale firmei reprezinta:

a) optiunile strategice;

Page 229: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 229/322

b) avantajul competitiv;

c) resursele strategice;

d) ariile de interes strategic.

1061. Potentialul de care dispune sau la care poate avea acces firma pentru realizarea strategiei

defineste:

a) avantajul competitiv;

b) optiunile strategice:

c) resursele strategice;

d) ariile de interes strategic.

1062. Crearea deliberata a unor particularitati in realizarea si vanzarea produselor si serviciilorcapabile sa asigure firmei un atu in comparatie cu intreprinderile concurente defineste:

a) identitatea firmei;

b) aria de interes strategic;

c) resursele strategice;

d) avantajul competitiv.

1063. Conditia de baza pentru ca un avantaj obtinut la un moment dat de o firma sa fie considerat

avantaj competitiv este ca el sil fie:

a) de durata;

b) datorat unei conjuncturi favorabile;

c) datorat unei oportunitati;

d) bazat pe reducerea costurilor.

1064. Analiza complexa a starii de functionalitate a firmei sau a unora din domeniile ci de activitate,

prin care se identifica punctele forte si nevralgice, cauzele care le genereaza si se elaboreaza

recomandarile de restabilire a echilibrului si de dezvoltare in perspectiva defineste:

a) analiza valorii;

b) analiza diagnostic;

c) analiza vocatiei;

d) analiza lantului valorii.

Page 230: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 230/322

 

1065. Selectati din formularile de mai jos diferenta dintre diagnosticul uman si cel organizational:

a) constata starea de sanatate a firmei;

b) explica maladia cu care se confrunta la un moment dat firma;

c) are caracter voluntar;

d) ofera recomandari ce decurg din evaluarea starii de sanatate a firmei.

1066. Potentialul de cunoastere si actiune, in raport cu telurile stabilite, intr-un mediu dat, ca urmare

a valorizarii cunostintelor si abilitatilor indivizilor care o compun defineste:

a) vocatia firmei;

b) competenta organizatiei;

c) misiunea firmei;d) capacitatea de competitie.

1067. Caracteristicile unicat care-i permit Intreprinderii definitoare sa realizeze in ritm rapid noi

produse si sa-si extinda capacitatea concurentiala se regasesc in competente:

a) individuale;

b) cheie;

c) banalizate;

d) generice.

1068. Selectati din formularile de mai jos caracteristici ale competentelor cheie:

a) asigura identitatea firmei; creeaza sau contribuie hotarator la obtinerea unui avantaj concurential de

lunga durata;

b) pot fi preluate relativ usor de competitori;

c) sunt rigide, necesitand conditii speciale pentru a fi obtinute si propagate;

d) sunt specializate apartinand unui domeniu anumit al firmei.

Page 231: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 231/322

1069. Firma in care chiar si competentele banalizate se afla la un nivel insuficient si, ca urmare,

produsele realizate sunt inferioare nivelului mediu iar performantele economice sunt frecvent sub

nivelul majoritatii concurentilor se afla in situatie de:

a) supravietuire;

b) alarma;

c) tatonare;

d) potential avantaj concurential.

1070. Firma care dispune de competente banalizate, de o calitate si la un nivel suficient pentru a-i

permite sa obtina produse comparabile cu ale majoritatii concurentilor sai, aflandu-se la o paritate

competitionala este in situatie de:

a) tatonare;b) potential avantaj concurential;

c) supravietuire;

d) alarma.

1071. Cand competentele localizate si transversale se afla la un nivel care-i permit sa obtina un

avantaj concurential cert si de durata, firma se afla in situatie de:

a) supravietuire;

b) alarma;

c) excelenta;

d) potential avantaj concurential.

1072. Cand competentele localizate sau transversale sunt emergente iar firma nu dispune de

certitudinea ca exploatarea lor li poate aduce un avantaj concurential, firma se afla In situatie de:

a) tatonare;

b) potential avantaj concurential;

c) supravietuire;

d) alarma.

Page 232: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 232/322

1073. Selectati din formularile de mai jos elementele care faciliteaza delimitarea corecta a afacerii

(DAS):

a) vocatia firmei, competentele cheie,clientela tinta;

b) vocatia firmei, clientela tinta, comportamentul costurilor;

c) clientela tinta, tipul nevoii acoperit prin produsul/ serviciul oferit, alternativele tehnologice existente

in firma;

d) vocatia firmei, alternativele tehnologice existente in firma, comportamentul costurilor.

1074. Ansamblul de elemente exterioare intreprinderii constituit din indivizi, intreprinderi, institutii,

organisme, reglementari sau fenomene care pot influenta in mod direct sau indirect activitatea

acesteia defineste, in literatura de specialitate:

a) mediul extern;b) mediul intern;

c) mediul apropiat;

d) mediul concurential.

1075. Posibilitatea materiala de a realiza o miscare strategica adecvata strategiei firmei, realizata la un

cost mai redus decat al concurentilor sai defineste:

a) tactica;

b) strategia;

c) oportunitatea strategica;

d) puterea de negociere a firmei.

1076. Amenintarile profilate de unele tendinte nefavorabile ale mediului extern general a caror

aparitie ar putea impiedica realizarea obiectivelor strategice se regasesc in:

a) intensificarea competitiei;

b) amenintarea noilor intrati;

c) jocul concurential;

d) pericole.

Page 233: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 233/322

1077. Industria alcatuita dintr-un numar mare de concurenti cu putere redusa, cu competitie

puternica, fara economii de scara, cu capacitate redusa de negociere a firmei in relatiile cu furnizorii si

clientii este:

a) concentrata;

b) emergenta;

c) fragmentata;

d) globala.

1078. Industria emergenta, matura, in declin se clasifica astfel dupa parametrul:

a) stadiul de dezvoltare;

b) gradul de fragmentare;

c) structura;d) forte motrice specifice.

1079. Industria generata de un grup de firme a caror activitate se bazeaza pe o noutate, cu un grad

inalt de incertitudine generata de lipsa informatiilor privind piata este:

a) concentrata;

b) emergenta;

c) fragmentata;

d) matura.

1080. Firma inclusa intr-un grup format dintr-un numar redus de firme care domina piata ca si cota,

imagine, performante, capacitate competitiva este in situatia de:

a) lider;

b) urmaritor al liderului;

c) ostas;

d) componenta a grupului firmelor de varf.

1081. Firma componenta a esalonului majoritar al firmelor cu capacitate competitiva medie dintre

care se poate detasa, uneori, urmaritorul liderului sau chiar liderul este in situatia de:

a) lider;

b) urmaritor al liderului;

Page 234: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 234/322

c) ostas;

d) componenta a grupului firmelor de varf;

1082. Modelul de analiza care utilizeaza atu-urile sl slabiciunile firmei paralel cu sansele si pericolele

generate de mediu pentru a indica un tip de strategie care sa se potriveasca cerintelor mediului extern

si capabilitatilor strategice ale firmei este matricea:

a) BCG;

b) ADL;

c) SWOT;

d) McKinsey.

1083. Domeniile de Activitate Strategica ale intreprinderii care beneficiaza de ritmuri de crestere mariale pietei dar au o pozitie slaba pe piata sunt afaceri de tip:

a) vedeta;

b) vaca cu lapte;

c) dilema;

d) caine.

1084. Domeniile de Activitate Strategica ale intreprinderii cu o pozitie dominanta pe piata, aflate in

faza de crestere si care genereaza resurse financiare mari si costuri reduse sunt afaceri de tip:

a) vedeta;

b) vaca cu lapte;

c) dilema;

d) caine.

1085. Domeniile de Activitate Strategica dominante ca pozitie concurentiala, cu profitabilitate ridicata

dar aflate in faza de maturitate sau de declin sunt afaceri de tip:

a) vedeta;

b) vaca cu lapte;

c) dilema;

d) caine.

Page 235: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 235/322

1086. Domeniile de Activitate Strategica ale intreprinderii care au o pozitie inferioara pe piata, aflate

in faza de maturitate sau declin si care genereaza fluxuri financiare si costuri reduse sunt afaceri de

tip:

a) vedeta;

b) vaca cu lapte;

c) dilema;

d) caine.

1087. Portofoliul de afaceri caracterizat prin predominanta afacerilor noi, care arata ci firma este bine

pregatita pentru viitor dar cu probleme care greveaza prezentul este de tip:

a) echilibrat;

b) senil;c) juvenil;

d) imbatranit.

1088. Portofoliul de afaceri prin care firma dispune in prezent de resurse financiare, rate financiare

excelente dar in care viitorul ramane incert este de tip:

a) echilibrat;

b) senil;

c) juvenil;

d) mixt.

1089. Plasarea afacerilor unei firme intr-o matrice cu 9 cadrane, in functie de forta competitiva a

afacerii si atractivitatea industriei si gruparea lor in trei sectoare (ABC) se realizeaza cu matricea:

a) ADL;

b) SWOT;

c) BCG;

d) McKinsey.

1090. Strategiile de crestere, neutrale, defensive sunt strategii la nivelul:

a) firmei;

b) afacerii;

Page 236: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 236/322

c) functiunii;

d) activitatii.

1091. Strategia in care obiectivele se fixeaza la un nivel superior, cantitativ, fata de perioadele

anterioare este de tip:

a) de crestere;

b) de asociere la risc;

c) neutrale;

d) defensiv.

1092. Strategia in care obiectivele sunt similare celor anterioare, eventual, corectate cu rata inflatiei si

care cere supravegherea atenta a mediului si o mare capacitate de reactie la schimbarile acestuia estede tip:

a) neutrala de profit;

b) neutrala de consolidare;

c) defensiva;

d) neutrala de continuitate.

1093. Strategia care focalizeaza eforturile spre un produs, o familie de produse, o piata, o tehnologie,

o industrie iar avantajele evidente sunt legate de posibilitatile de alocare eficienta a resurselor si de

coordonare este:

a) de concentrare;

b) de diversificare;

c) de diversificare concentrica;

d) de diversificare conglomerata.

1094. Strategia care consta in largirea portofoliului de afaceri existent cu noi afaceri asemanatoare

celor initiale referitoare la produse din aceeasi familie sau din familii inrudite, tehnologii, distributie

este:

a) de crestere;

b) de diversificare;

c) de diversificare concentrica;

Page 237: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 237/322

d) neutrala.

1095. Riscurile competitionale ridicate, reglementarile anti-trust, riscul scaderii cotatiei la bursa chiar

in conditiile cresterii organizationale sunt asociate strategiei:

a) neutrala;

b) de achizitie;

c) de crestere;

d) defensiva.

1096. Strategia asociata esecului si care se aplica atunci cand alte tipuri nu mai dau rezultate, fiind

nepopulara, insotita de restrangeri de personal este:

a) neutrala de profit;b) neutrala de consolidare;

c) defensiva;

d) de crestere.

1097. Strategiile impuse de modificari profunde si ireversibile ale mediului intern sau extern, insotite

de riscul deteriorarii imaginii sunt de tip:

a) defensiv;

b) de achizitie;

c) neutrale;

d) pozitiv.

1098. Strategia care solicita oprirea intregii productii, vanzarea completa a activelor si a carei aplicare

corecta depinde de identificarea momentului celui mai favorabil vanzarii activelor este de tip:

a) neutrala de profit;

b) neutrala de consolidare;

c) defensiva, de lichidare partiala;

d) defensiva, de lichidare totala.

Page 238: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 238/322

1099. Strategia practicata ca ultima solutie, preferabila falimentului, care presupune riscul

subevaluarii si/sau riscul pierderii oportunitatii de a vinde activele la valoarea reala este de tip:

a) defensiva;

b) defensiva de lichidare partiala;

c) neutrala de profit;

d) defensiva de lichidare totala.

1100. Strategia care reuneste si dezvolta afaceri intre care nu exista legatura de tehnologii, piata,

distributie, singurele legaturi fiind cele asigurate de managementul comun si sursele financiare este:

a) de concentrare;

b) de diversificare;

c) de diversificare concentrica;d) de diversificare fara legatura.

1101. Conceptul regasit in economia politica drept factorul primar, activ si determinant al productiei

defineste locul si rolul omului in organizatie prin:

a) personalul organizatiei;

b) capitalul intelectual;

c) forta de munca;

d) capitalul uman.

1102. Capitalul intelectual al organizatiei format ca rezultat al interactiunilor dintre actorii

organizationali - manageri si executanti - marcat de amprenta culturala, sociala si economica a

colectivitatii respective defineste:

a) forta de munca;

b) capitalul uman;

c) resursele umane;

d) personalul organizatiei.

1103. Viziunea globalizatoare, tipica taylorismului prin care intreg personalul organizatiei este tratat

nediferentiat iar ceea ce conteaza este capacitatea de a produce utilitati se reflecta In conceptul de:

a) forta de munca;

Page 239: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 239/322

b) capitalul intelectual;

c) personalul organizatiei;

d) capitalul uman.

1104. Resursa regenerabila, ca urmare a proceselor de educatie, invatare organizationala, capabila sa

se reproduca, din acest punct de vedere, pe scara nelimitata» reprezinta o trasatura a:

a) capitalului organizational;

b) resurselor umane;

c) fortei de munca;

d) personalului organizatiei.

1105. Resursa cu cel mai inalt grad de perisabilitate» reprezinta o trasatura a:a) capitalului uman;

b) capitalului organizational;

c) resurselor umane;

d) fortei de munca.

1106. Resursa rara, de importanta strategica, recunoscuta astfel in abordarile recente ale

managementului centrat pe competente» reprezinta o trasatura a:

a) capitalului uman;

b) capitalului organizational;

c) resurselor umane;

d) fortei de munca.

1107. Ansamblul proceselor prin care se asigura organizatiei personalul necesar pe tipuri de calificari

si competente, in concordanta cu dimensiunea, complexitatea si evolutia obiectivelor strategice

defineste;

a) organizarea resurselor umane;

b) recrutarea;

c) planificarea strategica a resurselor umane;

d) selectia personalului.

Page 240: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 240/322

1108. Diagnosticul resurselor umane este o etapa a:

a) motivatiei;

b) planificarii strategice a resurselor umane;

c) analizei postului;

d) managementului carierei.

1109. Tendinta angajatilor cu vechime de a ramane in firma se calculeaza prin:

a) indicele de fluctuatie a personalului;

b) indicele stabilitatii personalului;

c) indicele de intarziere si absenteism;

d) indicele de miscare a personalului.

1110. Strategia resurselor umane este o etapa a:

a) formarii si dezvoltarii resurselor umane;

b) managementului carierei;

c) planificarii strategice a resurselor umane;

d) organizarii resurselor umane.

1111. Planificarea pe baza de scenarii este o tehnica utilizata in:

a) formarea personalului;

b) recrutarea personalului;

c) planificarea strategica a resurselor umane;

d) organizarea resurselor umane.

1112. Elaborarea prognozei resurselor umane este o etapa a:

a) formarii si dezvoltarii resurselor umane;

b) managementului carierei;

c) planificarii strategice a resurselor umane;

d) organizarii resurselor umane.

1113. Extrapolarea indicatorilor de resurse umane este o tehnica utilizata in:

a) formarea personalului;

Page 241: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 241/322

b) recrutarea personalului;

c) planificarea strategica a resurselor umane;

d) organizarea resurselor umane.

1114. Metoda Delphi este utilizata in:

a) formarea resurselor umane;

b) recrutarea resurselor umane;

c) planificarea strategica a resurselor umane;

d) organizarea resurselor umane.

1115. Ansamblul activitatilor si actiunilor prin care se asigura personalul necesar in numarul, structura

si calificarea cerute de realizarea obiectivelor generale ale organizatiei si obiectivele specificefunctiunii defineste:

a) formarea personalului;

b) recrutarea personalului;

c) planificarea strategica a resurselor umane;

d) organizarea resurselor umane.

1116. Procesul de stabilire a sarcinilor cuprinse in post si a cerintelor privind calificarea, abilitatile si

responsabilitatile individuale pentru ocupa cu succes a postului defineste:

a) cariera;

b) analiza postului;

c) analiza functiei;

d) roiul.

1117. Procesul prin care se descrie ce trebuie sa faca salariatul care ocupa un post sau o functie

defineste:

a) analiza carierei;

b) analiza postului;

c) definirea postului;

d) specificarea rolului.

Page 242: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 242/322

1118. Procesul prin care se decide atribuirea sarcinilor si a autoritatii specifice muncii desfasurate de

un individ defineste:

a) analiza postului;

b) proiectarea carierei;

c) proiectarea postului;

d) definirea postului.

1119. Metoda copierii conventiei colective este utilizata in:

a) analiza carierei;

b) analiza postului;

c) descrierea postului;

d) definirea postului.

1120. Metoda definirii postului prin deversare este utilizata in:

a) definirea postului;

b) descrierea postului;

c) analiza postului;

d) specificarea rolului.

1121. Metoda bazata pe regruparea sarcinilor standard este utilizata in:

a) analiza carierei;

b) descrierea postului;

c) definirea postului;

d) specificarea rolului.

1122. Categoria, adancimea si relationarea postului sunt caracteristici ale:

a) analizei carierei;

b) descrierii postului;

c) analizei postului;

d) proiectarii postului.

Page 243: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 243/322

1123. Numarul sarcinilor pe care ocupantul unui post Ie va indeplini stabileste:

a) adancimea postului;

b) categoria postului;

c) relationarea postului;

d) performantele postului.

1124. Libertatea de actiune pe care o are individul in a decide activitatile si modul de realizare a

obiectivelor postului stabileste:

a) adancimea postului;

b) categoria postului;

c) relationarea postului;

d) performantele postului.

1125. Ansamblul proceselor prin care se identifica si masoara factorii care determina postul In

vederea stabilirii valorii Iui relative in cadrul organizatiei defineste:

a) evaluarea postului;

b) categoria postului;

c) perceptia postului;

d) performantele postului.

1126. Metoda evaluarii pe baza pretului pietei este utilizata in evaluarea:

a) carierei;

b) motivatiei;

c) postului;

d) performantelor individuale.

1127. Metoda evaluarii pe baza de punctaj este utilizata in:

a) evaluarea performantelor;

b) evaluarea postului;

c) aprecierea adancimii postului;

d) masurarea categoriei postului.

Page 244: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 244/322

1128. Procesul planificat de identificare si atragere a persoanelor care detin capacitatile solicitate de

posturile vacante sau nou create in conditiile unor costuri minime defineste:

a) formarea resurselor umane;

b) selectia resurselor umane;

c) recrutarea resurselor umane;

d) managementul carierei.

1129. Metoda interna numita in literatura de specialitate si “job-posting” este utilizata in:

a) evaluarea postului;

b) formarea resurselor umane;

c) recrutarea resurselor umane;

d) selectia resurselor umane.

1130. Metoda externa este utilizata in:

a) selectia resurselor umane;

b) evaluarea performantelor;

c) motivarea resurselor umane;

d) recrutarea resurselor umane.

1131. Publicitatea este una din tehnicile folosite in:

a) formarea personalului;

b) selectia resurselor umane;

c) recrutarea resurselor umane;

d) insertie profesionala.

1132. Banca de date a firmei este o tehnica utilizata in:

a) formarea personalului;

b) selectia resurselor umane;

c) promovarea resurselor umane;

d) recrutarea resurselor umane.

Page 245: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 245/322

1133. Procesul de evaluare si comparare a persoanelor eligibile si de alegere a persoanei compatibile

cu cerintele si profilul postului vacant defineste:

a) recrutarea resurselor umane;

b) selectia resurselor umane;

c) promovarea resurselor umane;

d) managementul carierei.

1134. Procesul de adaptare la conditiile specifice activitatilor firmei, in vederea acoperirii unor nevoi

presante concomitent cu asigurarea

satisfactiei, mobilurilor si aspiratiilor personale, defineste:

a) insertia profesionala si sociala;

b) selectia resurselor umane;c) recrutarea resurselor umane;

d) planificarea strategica a resurselor umane.

1135. Procesul planificat de modificare sistematica a competentelor si a comportamentului ca rezultat

al invatarii organizationale, al dezvoltarii si al experientei practice in vederea optimizarii raportului

dintre caracteristicile si asteptarile angajatului si obiectivele organizatiei, defineste:

a) formarea profesionala;

b) dezvoltarea profesionala;

c) planificarea strategica a resurselor umane;

d) managementul carierei.

1136. Capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca, la nivelul calitativ specificat de

standardul ocupational defineste:

a) formarea profesionala;

b) competenta profesionala;

c) dezvoltarea profesionala;

d) planificarea strategica a resurselor umane.

1137. Fixarea standardelor de performanta reprezinta premisa a:

a) carierei profesionale;

Page 246: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 246/322

b) interviului de selectie;

c) formarii profesionale;

d) dezvoltarii profesionale.

1138. Recunoasterea si recompensarea comportamentelor si performantelor asteptate reprezinta

premisa a:

a) carierei profesionale;

b) interviului de selectie;

c) formarii profesionale;

d) dezvoltarii profesionale.

1139. Activitatea prin care angajatii isi stabilesc si isi realizeaza nevoile privind dobandirea de noicunostinte si aptitudini profesionale necesare avansarii in cariera defineste:

a) formarea profesionala a personalului;

b) recrutarea resurselor umane;

c) managementul carierei;

d) dezvoltarea profesionala a personalului.

1140. Tehnica ce presupune ca participantii sa joace diferite roluri derivate din situatii reale si care cer

comportamente si solutii adecvate rezolvarii problemelor se refera la:

a) studii de caz;

b) rol - playing;

c) simulari de situatii;

d) jocuri de management.

1141. Succesiunea de profesiuni, activitati si pozitii profesionale bazate pe competentele, atitudinile si

comportamentele dezvoltate de un individ de-a lungul vietii defineste:

a) formarea profesionala;

b) cariera;

c) dezvoltarea profesionala a personalului;

d) recrutarea.

Page 247: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 247/322

1142. Faza cuprinsa intre 20 - 30 de ani, cand sunt dobandite aptitudini si abilitati, creste volumul

cunostintelor acumulate, competentele se dezvolta in ritm rapid se refera la:

a) faza de explorare;

b) faza de expansiune;

c) faza de stabilizare;

d) faza de maturizare.

1143. Faza cuprinsa intre 30 - 40 de ani, cand aptitudinile si cunostintele dobandite sunt utilizate,

adaptate, modificate si consolidate prin experienta acumulata se refera la:

a) faza de explorare;

b) faza de expansiune;

c) faza de stabilizare;d) faza de maturizare.

1144. Faza de dupa 40 de ani, cand persoana este solid plasata pe traseu) carierei sale si inainteaza

conform intereselor si oportunitatilor ce i se ofera, se refera la:

a) faza de explorare;

b) faza de expansiune;

c) faza de stabilizare;

d) faza de maturizare.

1145. Conceptul care reflecta imaginea de sine a omului privind modul in care s-a construit odata cu

lansarea in cariera defineste:

a) comportamentul organizational;

b) cariera;

c) ancora carierala;

d) stilul de management.

1146. Caracterul dinamic si formativ, stabilitatea si puterea reprezinta trasaturi generale ale:

a) carierei;

b) ancorei carierale;

c) stilului de management;

Page 248: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 248/322

d) managementului carierei.

1147. Trasatura generala, regasita in ancora carierei, ce prezinta intensitatea cu care se actioneaza

pentru a orienta intreaga cariera profesionala, se refera la:

a) stabilitate;

b) putere;

c) caracter dinamic;

d) caracter formativ.

1148. Procesul prin care se asigura avansarea angajatilor si succesiunea manageriala in concordanta

cu nevoile organizatiei, cu potentialul, performantele si preferintele angajatilor, defineste:

a) managementul carierei;b) comportamentul organizational;

c) cariera;

d) ancora carierala.

1149. Asigurarea oportunitatilor de dezvoltare profesionala si/sau de avansare pe posturi superioare

pentru angajatii care au aspiratii profesionale clare si potential profesional reprezinta :

a) un scop specific al managementului carierei;

b) o modalitate de satisfacere a nevoilor de autorealizare;

c) un mijloc de stabilizare a personalului;

d) un obiectiv al formarii profesionale

1150. Managementul carierei este un proces ce priveste:

a) nevoile organizatiei si ale individului;

b) nevoile organizatiei si ale suprastructurilor din care face parte;

c) nevoile managementului si ale executiei;

d) nevoile managementului de nivel superior si ale departamentului de resurse umane.

1151. Care dintre afirmatiile urmatoare figureaza printre elementele ce trebuie luate in considerare

pentru a incepe dezvoltarea unui sistem de management al calitatii intr-o organizatie:

a) satisfacerea cererii clientilor in orice conditie;

Page 249: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 249/322

b) oferirea produselor/serviciilor in orice conditie;

c) satisfacerea cererii prin oferirea de produse/servicii care sa indeplineasca asteptarile consumatorilor,

in limita bugetului acestora;

d) oferirea produselor/serviciilor superioare calitativ de catre concurentii directi.

1152. Care dintre afirmatiile urmatoare nu figureaza printre primele doua actiuni in vederea

dezvoltarii unui sistem de management al calitatii:

a) elaborarea documentatiei sistemului de management al calitatii;

b) intreprinderea de actiuni de constientizare a tuturor angajatilor de la toate nivelele de management;

c) inceperea constientizarii cu managementul la varf;

d) numirea unui responsabil cu managementul calitatii.

1153. Functia de director cu calitatea se instituie in cazul:

a) organizatiilor mici;

b) organizatiilor mijlocii;

c) organizatiilor mici si mijlocii;

d) organizatiilor mari.

1154. Printre atributiunile principale ale directorului cu calitatea nu figureaza:

a) elaborarea politicii calitatii;

b) efectuarea auditului intern al calitatii;

c) stabilirea obiectivelor calitatii;

d) monitorizarea implementarii si a eficientei sistemului de management al calitatii.

1155. Printre cauzele esecului unor proiecte de implementare a sistemului de management al calitatii

nu figureaza:

a) obstructiei din partea executantilor;

b) obstructiei din partea managerilor de la nivel mediu;

c) obstructiei din partea conducerii la varf;

d) lipsei de informatii si de convingeri a directorului general.

Page 250: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 250/322

1156. Care varianta nu este adevarata referitoare la implementarea si dezvoltarea unui sistem de

management al calitatii intr-o organizatie care necesita:

a) efort si mult timp;

b) o politica a calitatii cu obiective adecvate;

c) angajamentul scris al conducerii la varf;

d) promovarea atitudinii “De ce sa schimbam acum, daca intotdeauna am lucrat in acest fel”. 

1157. Care dintre standardele internationale de calitate sta la baza auditarii sistemului de

management al calitatii:

a) ISO 9004;

b) ISO 9001;

c) ISO 9000;d) ISO 19011.

1158. Care dintre principiile generale ale managementului calitatii se refera la stabilirea unei unitati

intre obiectivele propuse si orientarile organizatie:

a) abordarea procesuala;

b) leadership-ul;

c) imbunatatirea continua;

d) orientarea catre client.

1159. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calitatii se refera la necesitatea

integrarii si corelarii activitatilor in cadrul unui sistem coerent:

a) abordarea faptica pentru luarea deciziei;

b) relatii reciproc avantajoase cu furnizorii;

c) abordarea sistemica a managementului;

d) abordarea procesuala.

1160. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al calitatii se refera la crearea

posibilitatii ca aptitudinile angajatilor si fie folosite in beneficiul organizatiei:

a) leadership-ul;

b) imbunatatirea continua;

Page 251: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 251/322

c) abordarea procesuala;

d) implicarea personala.

1161. Care varianta nu este adevarata referitoare la organizatiile care adopta modelul unui sistem de

management al calitatii bazat pe procese creeaza incredere in:

a) capabilitatea proceselor sale;

b) calitatea produselor/serviciilor sale;

c) imbunatatirea continua;

d) realizarea supracalitatii produselor/serviciilor sale.

1162. Care din variantele urmatoare nu este adevarata referitoare la principalele actiuni intreprinse

de managerul Ia varf in cadrul sistemului de management al calitatii:a) asigurarea ca cerintele clientilor reprezinta o prioritate la toate nivelurile firmei;

b) asigurarea ca sistemul de management al calitatii functioneaza;

c) participarea la efectuarea auditului intern de calitate;

d) asigurarea disponibilitatilor de resurse necesare.

1163. Care varianta nu este adevarata referitoare la importanta activitatii de marketing in lantul

calitatii:

a) comunica conducerii firmei toate cerintele clientilor;

b) stabileste un sistem permanent de feedback de la clienti;

c) sugereaza modul de ambalare a produsului;

d) stabileste marimea caracteristicilor de calitate prin “traducerea” cerintelor clientilor.

1164. Care varianta nu este adevarata referitoare ia modulele de implementarea a sistemului de

management al calitatii intr-o organizatie:

a) modulul E pentru cele care au inspectie si incercare finala;

b) modulul H pentru cele care au proiectare, productie, inspectie si incercare finala;

c) modulul D pentru cele care au productie, inspectie, si incercare finala;

d) modulul F pentru cele care au proiectare, inspectie si incercare finala.

Page 252: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 252/322

1165. Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii:

a) comunica angajatilor si clientilor politica si obiectivele calitatii;

b) stabileste structura organizatorica si responsabilitatile pe fiecare compartiment;

c) asigura disciplina si eficacitatea operatiunilor;

d) descrie modalitatea de desfasurare a unor activitati.

1166. Care varianta nu este adevarata referitoare la manualul calitatii:

a) cuprinde bunele practice existente in intreprindere;

b) redactarea si administrarea revine managerului la varf;

c) se foloseste la efectuarea auditurilor interne si externe;

d) cuprinde toate procedurile si instructiunile de lucru.

1167. Care varianta nu este adevarata referitoare la procedurile calitatii:

a) se adreseaza personalului de executie;

b) se folosesc pentru a tine sub control o activitate;

c) contin un ansamblu de reguli scrise, specifice unei activitati;

d) specifica cum trebuie controlata si inregistrata o activitate.

1168. Care varianta nu este adevarata referitoare la procedurile calitatii:

a) se adreseaza managementului la varf, clientilor si organismelor de certificare;

b) descriu activitatile unitatilor functionale;

c) exista proceduri ale sistemului de management al calitatii;

d) exista proceduri operationale si de inspectie.

1169. Care varianta nu este adevarata referitoare la inregistrarile din domeniul calitatii:

a) consemneaza functionarea sistemului si conformitatea calitatii produselor cu cerintele specificate;

b) se adreseaza unitatilor functionale;

c) sunt generale, la nivelul organizatiei;

d) sunt specifice, pe fiecare etapa din traiectoria produsului.

Page 253: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 253/322

1170. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele standardelor internationale ISO

9000:2000?

a) nu asigura o adaptare la cerintele producatorilor de marfuri sau prestatorilor de servicii;

b) asigurarea interna a calitatii este orientata spre TQM;

c) abordarea procesuala a activitatilor;

d) compatibilitate sporita cu ISO 14000.

1171. Care varianta nu este adevarata referitoare la aplicarea creatoare a standardelor ISO

9000:2000?

a) sprijina „miscarea TQM” pe plan mondial; 

b) excelenta in afaceri este scopul final al managementului calitatii;

c) standardele ISO 9000 nu sunt utilizate intotdeauna ca instrumente ale calitatii;d) sprijina “miscarea TQM” pe plan national.

1172. Care varianta nu este adevarata referitoare la utilizarea si intelegerea standardelor ISO 9000?

a) nu permit dezvoltarea initiativelor in domeniul calitatii in orice organizatie;

b) nu sunt suficient de clare, ca forma si continut;

c) sunt gresit intelese in privinta cerintelor de calitate;

d) sistemul calitatii trebuie integrat in conducerea unei afaceri.

1173. Care varianta nu este adevarata referitoare la revizuirea standardelor ISO 9000?

a) ele sustin efortul catre excelenta in performanta afacerii;

b) arata clar modul cum ele fac trecerea la TQM;

c) ele nu au o metoda de autoevaluare a gradului de maturitate a managementului calitatii;

d) aplicarea standardelor ISO 9000 este autoevaluata pe baza criteriilor premiilor pentru calitate.

1174. Care varianta nu este adevarata referitoare la relatiile dintre sistemul de management al

calitatii si modelele de excelenta (TQM)?

a) ambele au principii comune;

b) diferenta dintre ele rezida din campul lor de aplicare;

c) fiecare organizatie are propriul mod de a realiza TQM;

Page 254: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 254/322

d) implementarea eficace a standardelor ISO 9000 nu echivaleaza cu TQM integrat al afacerii

organizatiei.

1175. Care varianta nu este adevarata referitoare la diferentele esentiale dintre ISO 9000 si TQM?

a) in ISO 9000 responsabilitatea asupra calitatii revine departamentului calitatii;

a) la TQM fiecare angajat este responsabil cu calitatea;

b) ISO 9000 nu poate fi concentrat intr-o maniera sectoriala;

c) la TQM organizarea cuprinde toate sectoarele, functiile si toate nivelurile.

1176. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul si tipurile de audit?

a) auditurile trebuie conduse de cei care au responsabilitate in domeniile respective;

b) auditurile sunt programate din timp, in functie de natura si importanta activitatilor din domeniulcalitatii;

c) evaluarile facute de audituri sunt raportate in functie de “dispozitiile prestabilite”; 

d) auditurile “prima parte” sunt efectuate de auditorii proprii ai organizatiei auditate.

1177. Care varianta nu este adevarata referitoare la auditul sistemului calitatii:

a) urmareste evaluarea conformitatii caracteristicilor de calitate cu cerintele clientului sau cu

specificatiile din documentele de referinta (standarde, specificatii tehnice);

b) poate fi efectuat prin audituri interne;

c) poate fi efectuat prin audituri “secunda parte”; 

d) poate fi efectuat prin audituri “terta parte”. 

1178. Care varianta nu este adevarata referitoare la documentele necesare efectuarii auditului de

sistem calitate?

a) procedurile operationale si ale sistemului calitatii;

b) manualul calitatii;

c) standarde de produs, specificatii tehnice;

d) standardul referitor la sistem (ISO 9001:2000).

1179. Care varianta nu este adevarata referitoare la efectuarea auditului de sistem al calitatii?

a) pregatirea auditului;

Page 255: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 255/322

b) examinarea sistemului calitatii;

c) evaluarea rezultatelor;

d) constatarea neconformitatilor majore.

1180. Care varianta nu este adevarata referitoare la tehnicile de comunicare in timpul auditului de

sistem al calitatii?

a) este un proces instructiv si constructiv;

b) ascultarea nu trebuie considerata ca fiind o participare activa intre auditor si auditat;

c) auditorii urmaresc si semnele furnizate prin comunicarea nonverbala a persoanelor auditate;

d) la identificarea neconformitatilor auditorul nu trebuie sa emita critici la adresa nimanui.

1181. Care varianta nu este adevarata referitoare la calificarea si certificarea auditorilor calitatii inU.E.?

a) cerintele pentru calificarea auditorilor sistemelor calitatii se refera la: studii, pregatire, experienta,

insusiri personale, aptitudini de conducere, mentinerea competentei;

b) experienta practica de cel putin doi ani din care un an in activitati de asigurarea calitatii;

c) in Schema Armonizata a Organizatiei Europene a Calitatii se prevede introducerea a trei grade de

calificare si certificare: “profesionist calitate”, “manager sistem calitate” si “auditor calitate”; 

d) mentinerea competentei auditorilor se face prin participarea la cursuri de perfectionare si evaluare la

cel putin o data la trei ani.

1182. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pe plan European si international in

domeniul auditorilor calitatii;

a) cea mai inalta calificare este de “manager sistem calitate” cu o experienta de cel putin un an in

domeniul calitatii;

b) insusirile personale ale auditorilor: obiectivitate, perseverenta, spirit practic, punctualitate, capacitate

de comunicare, atitudine pozitiva, capacitate organizatorica;

c) auditorii calitate sunt certificati de catre organismele nationale de certificare acreditate;

d) sunt doua organisme internationale de armonizare a sistemelor nationale de certificare a auditorilor

calitatii: Registru International al Auditorilor Certificati (IRCA) si Asociatia Internationala a Organismelor

de Certificare a Auditorilor si a Cursurilor de Instruire (IATCA).

Page 256: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 256/322

1183. Care varianta nu este adevarata referitoare la preocuparile pentru calificarea si certificarea

auditorilor calitatii in Romania?

a) formarea auditorilor se face de catre unele organisme, universitati si firme de consultanta;

b) implementarea si certificarea sistemului calitatii dupa ISO 9000 au determinat necesitatea formarii

auditorilor;

c) organismul pentru calificarea si certificarea auditorilor, denumit Registru National al Auditorilor

(RHNA) este o asociatie guvernamentala cu scop lucrativ;

d) RENA este acreditat de catre Reteaua Nationala de Acreditare din Romania (RENAR).

1184. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificare?

a) certificarea conformitatii produselor/serviciilor a devenit un factor al dezvoltarii comertului

international;b) reprezinta actiunea unei terte parti care dovedeste existenta increderii ca un produs, proces sau

serviciu este in conformitate cu un standard sau cu un document normativ;

c) s-a dezvoltat mai ales dupa aparitia standardelor ISO 9000 si a normelor europene EN 45000;

d) certificarea personalului pentru a indeplini diferite functii (auditor calitate, manager sistem calitate

etc.)

1185. Care varianta nu este adevarata referitoare la acreditare?

a) standardele din seria 45000 prevad criteriile generale de acreditare pe care ar trebui sa le

indeplineasca organismele de certificare a produselor si personalului;

b) criteriile generale pentru declaratia de conformitate a furnizorului sunt stabilite prin standardul EN

45014;

c) declaratia de conformitate poate lua forma unui document, a unei etichete sau o alta forma

echivalenta;

d) declaratia de conformitate poate fi aplicata pe un catalog, factura sau pe instructiunile de utilizare.

1186. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in U.E. a produselor/ serviciilor?

a) atestarea conformitatii este efectuata de catre un organism de certificare acreditat;

b) expertii organismului de certificare pot emite numai certificatul de conformitate;

c) prin certificatul de conformitate se atesta ca un produs/ serviciu este conform cu un document de

referinta;

Page 257: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 257/322

d) certificarea produselor/ serviciilor din “domeniul nereglementat'' nu face obiectul unor reglementari

speciale.

1187. Care varianta nu este adevarata referitoare la Organizatia Europeana de incercari si Certificare

(EOTC)?

a) asigura recunoasterea reciproca a rezultatelor incercarilor:

b) elimina incercarile si certificarile repetate;

c) stimuleaza tarile din U.E. pentru a intra in acorduri de recunoastere reciproca;

d) oferirea unor servicii centralizate de evaluare a conformitatii.

1188. Care varianta nu este adevarata referitoare la Sistemul de Marci Europene?

a) se repartizeaza unui produs o singura marca europeana acceptata de toate statele membre;b) KEYMARK este o marca de conformitate europeana voluntara care confera o garantie a calitatii in

“domeniul nereglementat”; 

c) marca “CE" atesta conformitatea cu “cerintele esentiale” si nu este obligatorie sa se aplice pe produse

de folosinta indelungata;

d) marca KEYMARK participa la crearea unui sistem de supraveghere a pietei.

1189. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele certificarii in U.E. a sistemului de

management al calitatii?

a) reducerea auditarii furnizorilor;

b) cresterea competitivitatii;

c) prevenirea cazurilor de raspundere juridica pentru calitatea produselor;

d) cresterea costurilor neconformitatilor.

1190. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea sistemului de management al

calitatii?

a) certificarea determina motivarea angajatilor;

b) clientii si partenerii de afaceri solicita dovezi de functionare a sistemului;

c) certificarea de catre un organism extern recunoscut nu necesita efectuarea unui audit intern;

d) auditul de supraveghere urmareste mentinerea conditiilor initiale.

Page 258: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 258/322

1191. Care varianta nu este adevarata referitoare la costul certificarii sistemului?

a) depinde de marimea organizatiei (numarul angajatilor);

b) depinde de numarul amplasamentelor si de complexitatea proceselor;

c) reprezinta 1 la 1000 din pierderile datorate noncalitatii;

d) reprezinta 10% din cheltuielile interne pentru implementarea sistemului calitatii.

1192. Care varianta nu este adevarata referitoare la strategia de promovare a sistemului certificat?

a) construirea si promovarea imaginii unei organizatii preocupata de calitate si de a castiga Incredere;

b) trezirea interesului clientilor noi si mai putin a celor actuali;

c) certificarea urmareste transformarea interesului clientilor in comenzi ferme;

d) urmareste cresterea satisfacerii clientilor.

1193. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza ale acreditarii in Romania?

a) caracter voluntar;

b) transparenta si disponibilitate publica;

c) contribuie la promovarea principiului liberei circulatii a produselor si serviciilor;

d) accesul liber la acreditare al tuturor solicitantilor, fara discriminari.

1194. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele obiective urmarite de RENAR?

a) participarea organelor de specialitate ale administratiei publice;

b) contribuie la cresterea competitivitatii produselor/ serviciilor, in contextul globalizarii pietelor;

c) confera incredere organismelor si laboratoarelor care efectueaza evaluarea conformitatii;

d) promoveaza protectia vietii, sanatatii, securitatii persoanelor, mediului inconjurator si apara

interesele consumatorilor.

1195. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele atributii ale RENAR?

a) elaboreaza si actualizeaza regulile de acreditare in functie de evolutia practicii europene si

internationale;

b) asigurarea confidentialitatii si practica secretului comercial;

c) acrediteaza organismele de certificare pentru produse/ servicii, sistem calitate, mediu si personal;

d) acrediteaza laboratoare de incercari si etalonare, precum si organismele de inspectie.

Page 259: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 259/322

1196. Care varianta nu este adevarata referitoare la certificarea in Romania?

a) se practica certificarea obligatorie si voluntara;

b) produsele care au marca SR sau SR-S inseamna ca satisfac cerintele stabilite prin standardele romane

de referinta;

c) titularii acestor marci le pot aplica numai pe ambalajele produselor;

d) titularii acestor marci ie pot utiliza in publicitate in vederea promovarii produselor/ serviciilor

certificate.

1197. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala:

a) TQM este un mijloc de a atinge obiectivul "calitatea totala”; 

b) calitatea totala este constituita din activitati care se imbunatatesc continuu, implicand tot personalul

de la manageri la executanti;c) calitatea totala urmareste satisfacerea deplina a clientului, concomitent cu cresterea productivitatii;

d) instruire si pregatire profesionala a executantilor.

1198. Care varianta nu este adevarata referitoare la realizarea calitatii totale?

a) concentrarea asupra clientului intern si extern;

b) implicarea si imputernicirea unor salariati;

c) angajament pe termen lung;

d) lucru organizat in echipa.

1199. Care varianta nu este adevarata referitoare la elementele cheie ale calitatii totale?

a) atentia asupra clientului intern si extern;

b) clientul intern ajuta la definirea calitatii produselor, serviciilor, angajatilor, tehnologiilor si a mediului;

c) clientul extern defineste calitatea produsului sau serviciului livrat;

d) scopul unei organizatii este de a satisface nevoile frecvente ale clientului.

1200. Care varianta nu este adevarata referitoare la contributia altor caracteristici extracalitative Ia

calitatea totala?

a) livrarea volumului cerut (V);

b) livrarea la termenul solicitat (T);

c) livrarea Ia costul cerut de furnizor pentru a nu depasi fondurile alocate (C);

Page 260: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 260/322

d) livrarea la locul dorit (L).

1201. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptual calitatii totale?

a) inlantuirea activitatilor clientilor interni;

b) intre calitatea produselor si serviciilor nu sunt relatii de interconditionare;

c) obiectivul este depasirea asteptarilor clientului;

d) cum putem realiza mai bine un produs/ serviciu, pentru ca niciodata nu este destul de bun.

1202. Care varianta nu este adevarata referitoare ia noncalitate?

a) apare cand se aloca mai putin de 15% din cifra de afaceri, noncalitatea ajunge la 25% din venit la

firmele de produse;

b) efectul neimplicarii conducerii la varf dupa “regula 80/20”; c) erorile noncalitatii sunt cauzate de executanti 20%;

d) 80% din erorile noncalitatii sunt datorate conducerii la varf.

1203. Care varianta nu este adevarata referitoare la supracalitate?

a) supracalitatea este atribuita existentei functiilor inutile;

b) apare cand se face “traducerea” eronata a cerintelor in numarul proprietatilor;

c) genereaza costuri mai mari;

d) nu determina insatisfactia clientului.

1204. Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte ale

noncalitatii?

a) este calitatea ceruta, specificata si nerealizata;

b) este ceea ce nu revine clientului si il nemultumeste;

c) genereaza insatisfactia clientului datorita lipsei de performanta a produsului/ serviciului;

d) genereaza insatisfactii datorita existentei unor specificatii care sunt in conformitate cu nevoia

clientului.

Page 261: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 261/322

1205. Care varianta nu este adevarata referitoare la unele aspecte ale

supracalitatii?

a) supracalitatea este ceea ce se da prea mult clientului, fara ca el sa ceara si fara sa se specifice in

documentatia produsului/ serviciului;

b) supracalitatea este ceea ce nu foloseste clientul;

c) este calitatea care necesita cheltuieli suplimentare din partea organizatiei si care nu sporeste

satisfactia clientului;

d) este o performanta excesiva, dar inutila clientului.

1206. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicatiile economice

ale calitatii?

a) se concretizeaza in marimea profitului dupa relatia “calitatea=profit”; b) productivitatea afecteaza competitivitatea pe piata in lupta concurentiala;

c) cresterea productivitatii determina costuri mai mici pe unitatea de produs;

d) motivarea angajatilor pentru satisfacerea clientului prin realizarea unor caracteristici specifice calitatii

totale (QVLTCRA).

1207. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile calitatii totale;

a) atitudinea preventiva este de preferat fata de cea corectiva;

b) luarea in considerare a unor componente specifice calitatii totale (QVLTCRA);

c) armonizarea influentelor tuturor factorilor, furnizori, distribuitori, clienti;

d) dezvoltarea unui sistem informational adecvat.

1208. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala?

a) necesita implicarea intregului personal;

b) presupune o participare activa a fiecaruia in prevenirea erorilor;

c) are menirea de a nu extinde relatia client-furnizor in interiorul si in afara organizatiei;

d) este o problema care face parte din strategiile de management.

1209. Care varianta nu este adevarata referitoare la ipostazele calitatii totale?

a) definirea calitatii produselor/ serviciilor specifice organizatiei;

b) calitatea conceptiei, a proiectarii;

Page 262: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 262/322

c) calitatea realizarii;

d) calitatea superioara a serviciilor de consultanta.

1210. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii esentiali de aplicare a calitatii totale?

a) crearea unei stari de spirit pentru calitate in toata organizatia;

b) a valorifica contributia unor angajati intreprinzatori;

c) rapiditate si dinamism in aplicarea masurilor de imbunatatire continua;

d) a liberiza un potential de initiative.

1211. Care varianta nu este adevarata referitoare la calitatea totala ca raspuns la componentele

sfidarii lansate de concurenti?

a) adaptarea produsului/ serviciului la nevoile clientului;b) competitivitate-vanzare la pretul pietei: competitivitate = productivitate* calitate;

c) performanta-cat mai aproape posibil de valorile specificate: dispersia=noncalitate + supracalitate;

d) termene-Iivrare, angajamente, raspuns, creare de produse si servicii noi.

1212. Care varianta nu este adevarata referitoare Ia avantajele calitatii totale in functie de obiectivele

tinta?

a) obiectivul “clienti”- se mareste fidelitatea si se diminueaza reclamatiile;

b) obiectivul “intreprinderea”- se diminueaza costurile noncalitatii si se mareste valoarea adaugata;

c) obiectivul “managementul”- se diminueaza dezorganizarea si se mareste prevenirea;

d) obiectivul “piata”- se diminueaza remedierile si se mareste satisfactia muncii.

1213. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile necesare implementarii calitatii totale?

a) existenta unei decizii strategice din partea conducerii la varf;

b) investitii pe termen scurt si mediu;

c) existenta unei culturi a calitatii in organizatie;

d) implicarea totala a conducerii.

1214. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele implementarii calitatii totale?

a) convingerea echipei de conducere;

b) formarea unei structuri “calitate”; 

Page 263: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 263/322

c) obtinerea adeziunii conducerii numai prin actiuni de sensibilizare;

d) lansarea programului “Actiunea pentru Calitate Totala”. 

1215. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele diagnosticarii calitatii intr-o organizatie?

a) stabilirea functiei calitatii in cadrul organigramei;

b) identificarea politicii calitatii cunoscuta si insusita de tot personalul;

c) existenta documentatiei sistemului calitatii si a unui consiliu al calitatii;

d) organizarea calitatii proiectate (de conceptie) numai prin teste de prototipuri.

1216. Care varianta nu este adevarata referitoare la limitele calitatii totale?

a) prezentarea exigentelor si principiilor fara elemente metodologice pentru a deveni functionale;

b) lipsa de coordonare intre compartimente (calitate, marketing, resurse umane);c) oportunitatea introducerii programului Calitate Totala este deformata de sefii departamentelor

operationale;

d) neintelegerea bazei teoretice.

1217. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile de baza pentru succesul calitatii totale,

formulate de A.V. Feigenbaum?

a) calitatea cere imbunatatire permanenta;

b) calitatea reprezinta ceea ce utilizatorul final sustine ca nu este;

c) calitatea reprezinta un mod de conducere;

d) calitatea si introducerea noului sunt dependente una de cealalta.

1218. Care varianta nu este adevarata referitoare la componentele principale ale unui program de

calitate totala?

a) planificarea actiunilor;

b) strategia dezvoltarii;

c) activitati operative;

d) utilizarea unor programe universal valabile.

Page 264: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 264/322

1219. Care varianta nu este adevarata referitoare la cerintele fundamentale pentru implementarea

unui program de calitate totala intr-o organizatie?

a) implicarea totala a conducerii la varf;

b) recunoasterea performantelor obtinute de concurenta;

c) schimbarea atitudinii si a culturii organizatiei;

d) tinerea sub control a calitatii activitatilor.

1220. Care varianta este adevarata referitoare la succesiunea principalelor compartimente care au un

aport la calitatea produselor?

a) proiectare-marketing-aprovizionare-productie- controlul calitatii;

b) niarketing-proiectare-aprovizionare-productie- controlul calitatii;

c) proiectare-aprovizionare-marketing-productie- controlul calitatii;d) marketing-proiectare-controlul calitatii-aprovizionare-productie.

1221. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul TQM:

a) este un nou sistem de conducere a firmelor pe termen lung care pune in centrul preocuparilor

calitatea;

b) reprezinta o strategie puternica a firmelor care determina o imbunatatire continua a calitatii

produselor/serviciilor;

c) este un ansamblu de activitati care asigura realizarea simultana a obiectivelor concentrate pe

satisfacerea nevoilor frecvente ale clientilor;

d) reprezinta o noua filosofie de conducere a calitatii, un nou model de cultura a intreprinderii orientat

spre client.

1222. Care varianta nu este adevarata referitoare la dimensiunile TQM:

a) componenta filosofica este cea mai putin vizibila si raspunde la intrebarea: de ce sa faci?

b) componenta logica defineste calitatea si raspunde la intrebarea: cum sa faci, sa aplici masurile

rationale, logice de organizare si realizare a calitatii;

c) componenta tehnica este partea vizibila, operationala a calitatii si este cea mai importanta. Raspunde

la intrebarea: cu ce sa faci?

d) componenta umana necesita sensibilizare, constientizare, pregatire, motivare pentru lucrul “bine

facut”. 

Page 265: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 265/322

 

1223. Care varianta nu este adevarata referitoare la conceptul TQM In viziunea lui Crosby:

a) calitatea este conformitatea cu cerintele;

b) calitatea este obtinuta prin evaluare nu prin prevenire;

c) standardul de performanta al calitatii este "zero defecte”; 

d) calitatea se masoara prin pretul platit pentru non-conformitati si nu prin indici.

1224. Care varianta nu este adevarata referitoare la principiile generale ale TQM:

a) angajarea si implicarea totala a conducerii la varf;

b) prioritate absoluta data cerintelor;

c) schimbarea fundamentala a culturii organizatiei printr-o pregatire sistematica si continua;

d) evaluarea costurilor cu remedierea defectelor inainte de livrare.

1225. Care varianta nu este adevarata referitoare la necesitatea obiectiva a TQM?

a) calitatea este factorul esential in cresterea gradului de competitivitate in lupta concurentiala;

b) consumatorii isi schimba des preferintele in functie de raportul calitate/pret oferit de

producatori/comercianti, la produsele de folosinta indelungata;

c) supravietuirea si prosperitatea firmei determina o noua atitudine fata de consumatori;

d) clientii fideli reprezinta cel mai important bun al firmei.

1226. Care varianta nu este adevarata referitoare la sinteza avantajelor introducerii TQM:

a) imbunatatirea eficacitatii structurilor organizatorice;

b) imbunatatirea satisfacerii consumatorilor;

c) clientii nu percep intotdeauna firma ca un “furnizor” de satisfactii;

d) imbunatatirea profitului si a competitivitatii.

1227. Care varianta nu este adevarata referitoare la valorile TQM:

a) intaietatea clientului;

b) multumirea clientului dirijeaza toti indicatorii economici;

c) concentrarea pentru identificarea solutiilor la greselile constatate si depistarea vinovatilor pentru a-i

sanctiona;

d) faptele si datele sunt de preferat in locul banuielilor si ale prezumtiilor.

Page 266: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 266/322

 

1228. Care varianta nu este adevarata referitoare la factorii critici de succes ai TQM:

a) implicarea totala a conducerii la varf;

b) existenta culturii calitatii;

c) pregatirea pe module incepand cu executantii;

d) sistemul de comunicare cu clientii.

1229. Care varianta nu este adevarata referitoare la implicarea si angajarea conducerii la varf:

a) stabilirea strategiilor in cadrul planificarii;

b) aprobarea unor structuri organizatorice adecvate care sa fie paralele cu cele existente;

c) definirea clara a politicii calitatii pe termen lung;

d) stabilirea obiectivelor calitatii pe termen lung.

1230. Care varianta nu este adevarata referitoare la structura si continutul modulelor de pregatire si

instruire a echipelor de imbunatatirea calitatii:

a) la inceput se pune accent pe concepte, fara stratificarea proiectelor;

b) metode de obtinere si analizarea datelor;

c) formularea unor concluzii intermediare;

d) identificarea cauzelor, selectarea masurilor de implementare a planului si interpretarea rezultatelor.

1231. Care varianta nu este adevarata referitoare la continutul pregatirii in domeniul TQM a

managerilor:

a) elementele de baza ale TQM;

b) politica si obiectivele pentru calitate ale firmei;

c) aplicarea metodelor specifice TQM;

d) obiectivele calitatii la nivel compartimentai.

1232. Care varianta nu este adevarata referitoare la modalitatile de comunicare cu clientii externi in

domeniul calitatii:

a) comunicarea rezultatelor din studiul anual;

b) datele rezultate din cercetarea clientilor interni;

c) utilizarea metodelor si tehnicilor de marketing;

Page 267: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 267/322

d) transmiterea datelor referitoare la gradul de satisfacere sau frustrare a clientilor externi la angajatii

de la nivel mediu.

1233. Care varianta nu este adevarata referitoare la evaluarea periodica a procesului TQM:

a) necesitatea supravegherii continue din partea managerilor;

b) se evalueaza modul de desfasurare a procesului TQM;

c) se evalueaza numai rezultatele obtinute;

d) concluziile din rapoartele de audit se folosesc pentru noi imbunatatiri.

1234. Care varianta nu este adevarata referitoare la reluarea procesului TQM la un nivel superior:

a) actualizarea politicii firmei in domeniul calitatii;

b) perfectionarea instruirii si pregatirii personalului de la nivel mediu;c) actualizarea etapelor parcurse;

d) publicarea rezultatelor.

1235. Care varianta nu este adevarata referitoare la conditiile de baza ale succesului TQM:

a) tinta este satisfacerea clientilor;

b) cooperarea pentru imbunatatirea continua;

c) comunicarea si coordonarea tuturor activitatilor;

d) imputernicirea angajatilor de la nivel mediu.

1236. Care varianta nu este adevarata referitoare la cauzele esecului TQM:

a) rezistenta slaba a conducerii la aplicarea TQM;

b) eroare la implementarea programelor de calitate;

c) entuziasm la inceput pentru TQM. dar nesustinut;

d) echipele de imbunatatirea calitatii nu au functionat eficient.

1237. Care varianta nu este adevarata referitoare la etapele de implementarea TQM:

a) angajamentul conducerii la varf;

b) instruirea si pregatirea personalului de executie;

c) elaborarea politicii si a obiectivelor calitatii;

d) masurarea costurilor calitatii.

Page 268: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 268/322

 

1238. Care varianta nu este adevarata referitoare la diagnosticul procesului TQM:

a) analiza strategica referitoare la calitate si pret;

b) analiza de marketing referitoare la identificarea nevoilor clientilor interni si externi;

c) analiza organizatorica si tehnica referitoare la pozitia fata de concurenta;

d) analiza economica referitoare la masurarea costurilor disfunctionalitatilor

1239. Care varianta nu este adevarata referitoare la planul de implementare a TQM:

a) precizeaza sarcinile managementului la varf;

b) formarea consiliului calitatii;

c) numirea unei comisii pentru adaptarea procesului TQM;

d) inceperea actiunii de instruire si pregatire a personalului de la nivel mediu.

1240. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele sarcini pentru top manageri in

procesul TQM:

a) expunerea punctelor de vedere proprii prin interviuri, adunari generale, etc.;

b) sprijinirea pasiva a masurilor de functionare a TQM;

c) recunoasterea meritelor celor implicati si recompensarea lor;

d) elaborarea unor proiecte de imbunatatire a activitatilor proprii.

1241. Care varianta nu este adevarata referitoare la coordonatorul procesului TQM:

a) contribuie uneori la asigurarea functionarii TQM;

b) trebuie sa aiba calitati de bun manager;

c) este subordonat direct conducerii la varf si este membru in consiliul calitatii;

d) organizeaza actiuni de informare si de pregatire in domeniul calitatii.

1242. Care varianta nu este adevarata referitoare la problemele implementarii TQM:

a) sa stii la ce sa te astepti;

b) alegerea caii de abordare: “de sus in jos” sau “de jos in sus”; 

c) comunicarea catre clientii externi despre introducerea TQM;

d) luarea deciziei cu ce sa incepi.

Page 269: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 269/322

1243. Care varianta nu este adevarata referitoare la un model posibil al TQM:

a) durata implementarii TQM depinde de gradul de implicare al conducerii Ia varf;

b) punctul central al modelului il reprezinta feed-back-ul clientului;

c) flecare activitate din model trebuie adaptata la specificul organizatiei:

d) sageata “timp” semnifica necesitatea acordarii unei perioade de timp pentru desfasurarea in bune

conditii a activitatilor din cele cinci cercuri concentrice.

1244. Care varianta nu este adevarata referitoare la piramida TQM:

a) TQM consolideaza motivatia si creativitatea angajatilor, creandu-se un potential de inovare mai mare;

b) asigura calitatea pe piata a firmei;

c) include calitatea muncii fiecarui angajat, calitatea colaborarii, politica firmei in domeniul calitatii;

d) TQM determina uneori calitatea produselor/serviciilor.

1245. Care varianta nu este adevarata referitoare la avantajele testarii TQM pe un esantion de proba:

a) eforturi mai mici de conducere si investitii;

b) corectarea rapida a greselilor implicand intreaga firma;

c) evaluarea mai rapida a rezultatelor;

d) entuziasmul angajatilor mai usor de stimulat.

1246. Care varianta nu este adevarata referitoare la criteriile principale de alegerea testului pilot:

a) alegerea managerului care sa aiba stil si valoare;

b) selectarea unei parti distincte din cadrul firmei;

c) alegerea unui esantion in care nu exista o activitate performanta;

d) alegerea unui esantion dintr-un loc in care nu exista alte proiecte de aplicat.

1247. Care varianta nu este adevarata referitoare la sprijinirea esantionului de testare:

a) conducerea la varf trebuie sa sprijine direct testul;

b) existenta unui dialog permanent intre consiliul calitatii si echipele de testare;

c) reimprospatarea cunostintelor despre calitate prin organizarea cursurilor pentru personalul de la nivel

mediu;

d) identificarea elementelor bune de cele nefolositoare.

Page 270: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 270/322

1248. Care varianta nu este adevarata referitoare la principalele etape premergatoare inceperii

procesului TQM:

a) organizarea procesului TQM;

b) evaluarea culturii, a atitudinii personalului si perceptia clientului;

c) angajamentul pentru calitate a conducerii la varf;

d) analiza periodica a costului calitatii superioare.

1249. Care varianta nu este adevarata referitoare la atributiunile echipei proiectare a procesului TQM:

a) adaptarea conceptelor TQM la specificul firmei;

b) recomanda inceperea sau nu a procesului TQM;

c) stabilirea unui plan definitiv de implementare a procesului TQM;

d) echipa de proiectare poate apela si la un consultant extern.

1250. Care varianta nu este adevarata referitoare la fazele de aplicare a TQM la nivelul intreprinderii

dupa testare:

a) lansarea experientei obtinute in testul pilot;

b) formarea echipelor de imbunatatirea calitatii;

c) planificarea calitatii;

d) formarea auditorilor externi.

1251. Principalele criterii care stau la baza specializarii marketingului contemporan sunt:

a) specificul pietelor, aria teritoriala, gradul de eficienta;

b) profilul agentilor economici, nivelul de organizare economica, gradul de eficienta;

c) activitatile specifice, gradul de eficienta, specificul pietelor;

d) domeniul economic, aria teritoriala, nivelul de organizare economica.

1252. Marketingul global are drept criteriu al specializarii:

a) eficienta de ansamblu a activitatii;

b) domeniul economic;

c) nivelul de organizare economica;

d) aria teritoriala.

Page 271: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 271/322

1253. Macromarketingul si micromarketingul au la baza, drept criteriu al specializarii:

a) aria teritoriala de activitate;

b) specificul pietei;

c) nivelul de abordare a marketingului in cadrul intreprinderii;

d) nivelul de organizare economica.

1254. Functia premisa a marketingului o constituie:

a) conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico-social;

b) satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum;

c) investigarea pietei, a necesitatilor de consum;

d) maximizarea eficientei economice, a profitului.

1255. Macromarketingul are in vedere:

a) o specializare a marketingului prin prisma ariei teritoriale;

b) patrunderea marketingului in toate sferele vietii economice si sociale;

c) utilizarea marketingului de catre societate, la nivelul intregii economii nationale;

d) aplicarea marketingului in intreprinderile si ramurile care l-au incorporat.

1256. Care dintre urmatoarele afirmatii nu este reala in legatura cu opinia actuala potrivit careia

marketingul semnifica pentru Intreprinzator o lupta ce:

a) are ca obiect cucerirea consumatorilor;

b) are drept camp de batalie intreprinderea;

c) are ca inamici concurentii;

d) urmareste sa aplice gandirea militara la problemele de marketing.

1257. Notiunea de „organizatie”, a carei utilizare se bucura de o tot mai larga adeziune in cadrul

specialistilor de marketing:

a) se foloseste ca fiind sinonima cu notiunea de intreprindere;

b) se refera la organizatiile non-profit;

c) vizeaza unitatile din diferite domenii sociale care realizeaza si un anumit profit;

d) are o semnificatie mai cuprinzatoare, vizand atat forme organizatorice care urmaresc obtinerea de

profit, cat si organizatii non-profit.

Page 272: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 272/322

 

1258. Maximizarea eficientei economice a profitului si satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de

consum constituie, in cadrul functiilor marketingului contemporan, o functie:

a) premisa;

b) mijloc;

c) obiectiv;

d) organizationala.

1259. In care dintre gruparile de mai jos, vizand componente ale mediului extern al intreprinderii, se

inscriu mediile de informare in masa?

a) macromediu - mediul natural;

b) micromediu - prestatorii de servicii;c) macromediu mediul institutional;

d) micromediu - organismele publice.

1260. Marketingul, in amplul sau demers, are ca element central de referinta:

a) oferta;

b) piata;

c) consumatorii;

d) concurentii.

1261. Macromediul influenteaza activitatea intreprinderii:

a) direct, slab si permanent;

b) indirect, slab si pe termen lung;

c) direct, puternic si permanent:

d) indirect, puternic si pe termen lung.

1262. Reglementarile legale privind concurenta sunt incluse in:

a) mediul politic;

b) mediul institutional;

c) mediul economic;

d) micromediu.

Page 273: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 273/322

 

1263. Volumul ofertei este un indicator utilizat, de regula, In evaluarea capacitatii pietei atunci cand:

a) oferta este mai mare decat cererea;

b) oferta este egala cu cererea;

c) oferta este mai mica decat cererea;

d) nu conteaza raportul dintre cerere si oferta.

1264. Pentru exprimarea capacitatii pietei se recurge, cel mai frecvent, la:

a) volumul ofertei;

b) volumul cererii;

c) volumul tranzactiilor de piata;

d) cota de pia{a.

1265. In cadrul mediului extern al intreprinderii, agentiile de publicitate fac parte din:

a) macromediul intreprinderii;

b) categoria prestatorilor de servicii;

c) organismele publice;

d) mediul institutional.

1266. In cadrul functiilor specifice marketingului modern, conectarea dinamica a intreprinderii la

mediul economico-social, este o functie:

a) premisa;

b) mijloc;

c) obiectiv;

d) a intreprinderii.

1267. Locul central in cadrul programarii de marketing revine:

a) mixului de marketing;

b) politicii de produs;

c) conducerii activitatii de marketing;

d) strategiei de piata.

Page 274: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 274/322

1268. Locul central in cadrul mixului de marketing revine, in general:

a) produsului;

b) pretului;

c) distributiei;

d) promovarii.

1269. in cadrul tendintei specifice marketingului global, de dezvoltare a unui mix de marketing

standardizat, oportunitati mai reduse de standardizare Ie are:

a) pretul;

b) produsul;

c) comunicarea promotionala;

d) distributia.

1270. In cazul unui mix de marketing orientat intr-o perspectiva specifica marketingului relational

serviciile postvanzare constituie un instrument specific politicii de:

a) comunicare promotionala;

b) pret;

c) produs;

d) distributie.

1271. Metafora “inima marketingului” vizeaza:

a) politica de produs;

b) mixul de marketing;

c) compartimentul de marketing;

d) piata.

1272. Cerinta de baza a realismului mixului de marketing o constituie:

a) judicioasa corelare a elementelor din componenta sa;

b) includerea permanenta a tuturor elementelor ce-i sunt specifice;

c) valorificarea tuturor oportunitatilor pietei;

d) satisfacerea deplina a cerintelor cumparatorilor-tinta.

Page 275: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 275/322

1273. Cea mai uzitata modalitate de asigurare legala a unei marfi o reprezinta:

a) brevetele de inventie;

b) inregistrarea marcii;

c) denumirea de origine;

d) dreptul de autor.

1274. Garantia este, in esenta:

a) o componenta corporala a produsului;

b) o componenta acorporala a produsului;

c) o componenta a canalelor de distributie;

d) un mijloc promotional.

1275. Evidentiati dintre gruparile de mai jos pe cea care cuprinde numai componente acorporale ale

produsului, in optica marketingului modern:

a) pretul, marca, culoarea, numele produsului;

b) instructiunile de utilizare, termenul de garantie, pretul, culoarea;

c) numele produsului, marca, pretul, instructiunile de utilizare;

d) pretul, marca, termenul de garantie, rezistenta la actiunile factorilor de mediu.

1276. Conceptia functionala a produsului are in vedere:

a) statutul sau pe piata;

b) dimensiunile calitative ale produsului;

c) o suma de functii partiale sau de valori de intrebuintare partiale, distincte intre ele, desi nu apar pe

piata ca atare;

d) optica integrata de definire a unui produs prin prisma componentelor sale corporale si acorporale, a

comunicatiilor referitoare la produs si a imaginii produsului.

1277. Gama de produse reprezinta un grup de produse inrudite prin:

a) destinatia lor comuna in consum;

b) caracteristicile esentiale similare privitoare la materia prima din care sunt obtinute;

c) caracteristicile esentiale similare referitoare la tehnologia de fabricatie;

d) toate caracteristicile de mai sus.

Page 276: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 276/322

 

1278. Alternativele strategice vizand asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor existente si

mentinerea gradului de noutate a produselor au drept criteriu de diferentiere:

a) gradul de innoire a produselor;

b) nivelul calitativ al produselor;

c) gradul de segmentare a pietei;

d) dimensiunile si structura gamei de produse.

1279. Utilizarea preturilor psihologice vizeaza indeosebi:

a) latura emotionala a proceselor decizionale ale consumatorilor,

b) fixarii preturilor in raport de concurenta;

c) determinarii nivelului preturilor in functie de cerere;d) gradului de diversificare a preturilor.

1280. Un canal de marketing:

a) este definit ca un ansamblu de organizatii independente implicate in procesul de asigurare a

disponibilitatii produsului pentru consum ori utilizare;

b) trebuie sa includa un intermediar;

c) trebuie sa aiba cel putin trei membri;

d) semnifica distanta efectiv parcursa de catre mijloacele de transport utilizate pentru deplasarea

produselor spre beneficiari.

1281. Un canal direct este acela care:

a) are un singur intermediar;

b) nu are niciun intermediar;

c) are doi intermediari;

d) are un numar mic de intermediari.

1282. Din categoria participantilor primari la procesul de distributie fac parte, In sensul cel larg:

a) producatorii;

b) producatorii si detailistii;

c) producatorii, angrosistii si detailistii;

Page 277: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 277/322

d) angrosistii si detailistii.

1283. Alternativele strategice referitoare la distributia extensivii, selectiva s| exclusivi au drept

criteriu de baza:

a) dimensiunile canalului de distributie;

b) gradul de participare a firmei la activitatea canalului;

c) gradul de control asupra distributiei;

d) amploarea/latimea distributiei.

1284. Un canal de distributie cuprinde in mod obligatoriu:

a) producatorul si un intermediar;

b) producatorul si mai multi intermediari;c) intermediarii si consumatorii;

d) producatorul si consumatorul.

1285. Cea mai importanta componenta a mixului logistic, sub aspectul costurilor generate, o

constituie:

a) depozitarea;

b) ambalarea;

c) stocarea;

d) transportul.

1286. In esenta, merchandising-ul vizeaza:

a) prezentarea in cele mai bune conditii materiale si psihologice a produselor si serviciilor catre

consumatorii potentiali;

b) un grup de tehnici specifice relatiilor publice;

c) o concretizare a marketingului direct;

d) o varianta a strategiilor promotionale.

1287. in cazul unei intreprinderi cu o slaba diversificare a produselor, zonelor geografice si clientilor

cel mai recomandat criteriu de organizare a compartimentului de marketing il constituie:

a) criteriul functiilor;

Page 278: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 278/322

b) criteriul geografic;

c) criteriul produselor;

d) criteriul pietelor.

1288. Organizarea interna a compartimentului de marketing specific intreprinderilor ce produc si

ofera produse diferite, adresate unei clientele distincte si folosind canale de distributie specifice, are

la baza criteriul:

a) functiilor;

b) geografic;

c) produselor;

d) pietelor sau grupelor de clienti.

1289. Care dintre variantele de mai jos cuprind numai aptitudini intelectuale pe care trebuie sa le

posede specialistii compartimentului de marketing:

a) spirit de observatie, memorie vizuala, tenacitate;

b) rabdare, exactitate, spirit de cooperare;

c) perseverenta, initiativa, imaginatie creatoare;

d) spirit de analiza, intuitie, imaginatie creatoare.

1290. SIM reprezinta:

a) o metoda de simulare a implementarii programelor de marketing;

b) un ansamblu alcatuit din specialisti, echipamente si procedee de culegere, stocare, analiza, evaluare si

distribuire a informatiilor necesare, corect si la timp catre factorii de decizie din domeniul marketingului;

c) o metoda de structurare a intreprinderii moderne in viziunea de marketing;

d) sinergia intreprinderii in optica de marketing.

1291. in plan orizontal, sistemul informational de marketing cuprinde:

a) sursele de informatii;

b) sistemul de gestiune si prelucrare a datelor;

c) fluxurile informationale;

d) utilizatorii.

Page 279: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 279/322

 

1292. Din varietatea de baze de date pentru sistemul informational de marketing al intreprinderii nu

pot lipsi trei:

a) despre clienti, despre concurenti, pentru realizarea unor previziuni de marketing;

b) despre produs, despre preturi, despre distributie;

c) despre preturi, despre distributie, despre promovare;

d) despre componentele mixului de marketing, despre clienti, despre concurenti.

1293. Lungimea drumului critic este redata de:

a) suma duratei maxime a activitatilor critice si necritice;

b) cel mai scurt interval de timp in care poate fi realizat programul;

c) lungimea arcelor grafului;d) cel mai lung interval de timp in care poate fi realizat programul.

1294. Nu este reala afirmatia potrivit careia analiza SWOT:

a) permite pozitionarea produselor in cadrul gamei de produse a intreprinderii, dupa criterii de eficienta;

b) este sinteza auditului de marketing;

c) este o componenta a planului de marketing;

d) evalueaza punctele forte, precum si cele slabe ale organizatiei, precum si oportunitatile si

amenintarile mediului extern.

1295. Auditul de marketing reprezinta:

a) o specializare a marketingului contemporan;

b) o etapa importanta a procesului planificarii de marketing;

c) evaluarea gradului de audienta a spoturilor publicitare la televiziune;

d) o sinteza a analizei SWOT.

1296. Analiza SWOT nu urmareste:

a) sa constituie o practica manageriala de natura strategica, pentru evaluarea mediului extern;

b) sa evidentieze punctele tari si punctele slabe ale unei intreprinderi in lupta cu concurentii;

c) sa evalueze atuurile si deficientele unei firme in raport de oportunitatile si primejdiile mediului extern;

d) sa asigure pozitionarea produselor in cadrul gamei de produse sortimentale.

Page 280: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 280/322

 

1297. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la programul de marketing este inexacta:

a) are in componenta sa planul de marketing;

b) permite descrierea tacticilor la care va recurge intreprinderea pentru atingerea obiectivelor sale

strategice;

c) prezinta succesiunea de actiuni pe care la va desfasura organizatia pentru materializarea strategiilor

adoptate;

d) precizeaza resursele necesare - timp, resurse financiare si umane.

1298. in esenta, PERT este o:

a) componenta a planului de marketing;

b) tehnica de analiza a retelelor, utilizata pentru programarea si controlul perioadelor complexe;c) strategie hibrida;

d) strategie de diferentiere concentrata.

1299. Utilizarea metodei PERT prezinta numeroase avantaje. Marcati varianta falsa:

a) stabilirea unor modalitati de alocare a resurselor;

b) identificarea activitatilor critice;

c) facilitarea intelegerii relatiilor dintre activitati;

d) usurinta trasarii si intelegerii reprezentarii grafice.

1300. Auditul de marketing este o parte componenta a:

a) auditului de management;

b) analizei SWOT;

c) programului de marketing;

d) strategiei de marketing.

1301. Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate:

a) analiza preponderent calitativa a informatiilor;

b) caracter formal si structurat;

c) esantioanele de dimensiune mica, nereprezentative;

d) mai buna cunoastere si intelegere a unui fenomen de marketing.

Page 281: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 281/322

 

1302. Cercetarile descriptive au una din urmatoarele caracteristici:

a) utilizarea de esantioane mici;

b) caracter flexibil;

c) definirea vaga a coordonatelor cercetarii;

d) fundamentarea pe baza unor cunostinte prealabile despre fenomenul studiat.

1303. Cercetarile de marketing al caror scop principal il reprezinta clarificarea si intelegerea unei 

probleme au caracter:

a) exploratoriu;

b) instrumental;

c) descriptiv;d) predictiv.

1304. Cercetarile de marketing pot fi clasificate in functie de „scopul functional al cercetarii” in:

a) cercetari calitative si cercetari cantitative;

b) cercetari exploratorii si cercetari concluzive;

c) cercetari transversale si cercetari longitudinale;

d) cercetari primare si cercetari secundare.

1305. In functie de modul de desfasurare in timp, cercetarile descriptive pot fi clasificate in:

a) cercetari transversale si cercetari longitudinale;

b) cercetari transversale simple si cercetari transversale multiple;

c) cercetari bazate pe date primare si analiza datelor secundare;

d) cercetari bazate pe esantioane si cercetari bazate pe paneluri.

1306. Principalele caracteristici ale cercetarii cauzale sunt:

a) caracterul planificat si nestructurat;

b) manipularea variabilelor cauzale independente;

c) desfasurarea intr-un mediu necontrolat;

d) caracter descriptiv.

Page 282: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 282/322

1307. Metoda aplicabila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este:

a) observarea;

b) analiza datelor secundare;

c) interviul de grup;

d) experimentul.

1308. Testul de piata standard are urmatoarea caracteristica:

a) efectuarea cercetarii in conditii reale de piata;

b) costul relativ mic;

c) imposibilitatea studierii reactiei concurentilor;

d) absenta informatiilor despre succesul real al produselor noi.

1309. Cercetarea calitativa are urmatoarele caracteristici:

a) analiza statistica a datelor, caracterul exploratoriu;

b) cuantificarea datelor si generalizarea rezultatelor la nivelul populatiei tinte;

c) utilizarea in mare masura a intrebarilor de sondare a respondentului, culegerea structurata a datelor;

d) volumul mare de informatii furnizate de respondent, analiza nestatistica a datelor

1310. In privinta cercetarilor calitative de marketing, se pot face urmatoarele afirmatii:

a) costul mai mare, comparativ cu cercetarea cantitativa;

b) imposibilitatea de a identifica motivatiile, sentimentele profunde ale respondentilor;

c) utilizarea de esantioane de dimensiuni mari, reprezentative pentru populatia tinta;

d) permite obtinerea unor informatii „sensibile” de la respondenti, in cazul in care aspectele cercetate

sunt fie stanjenitoare, fie au un impact negativ asupra propriului statut.

1311. Exemple de tehnici indirecte de cercetare calitativa sunt urmatoarele:

a) tehnici proiective de asociere, tehnici proiective de constructie;

b) tehnicile focalizate de grup;

c) interviurile in profunzime

d) simularea

Page 283: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 283/322

1312. in cercetarea de marketing, masurarea reprezinta:

a) procesul de stabilire a variabilelor cercetarii;

b) procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a gradului in care un obiect sau un

fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate;

c) procesul de estimare a valorii informatiilor;

d) procesul de prelucrare a informatiei.

1313. in cercetarile de marketing, scalarea reprezinta:

a) procesarea informatiilor de marketing;

b) activitatea de construire a scalelor;

c) procesul de exprimare simbolica a relatiilor dintre caracteristici si/sau proprietatile unui fenomen;

d) activitatea de construire a instrumentelor de masurare.

1314. in cercetarile de marketing, scala reprezinta:

a) instrumentul cu ajutorul careia se realizeaza masurarea;

b) procesul de construire a scalelor;

c) procesul de comensurare a informatiilor;

d) procesul de comparare simultana a doua sau mai multe caracteristici sau proprietati.

1315. Scala preferata de respondenti este:

a) scala nominala;

b) scala ordinala;

c) scala interval;

d) scala proportionala.

1316. Ordonarea variantelor cercetate in functie de un anumit criteriu este posibila in cazul scalei:

a) ordinale;

b) interval;

c) proportionale;

d) toate cele de mai sus.

Page 284: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 284/322

 

1317. Multiplicarea sau divizarea unui numar de pe scala la altul se poate realiza in cazul unei scale:

a) nominale;

b) ordinale;

c) interval;

d) proportionale.

1318. Scala nominala are una din urmatoarele caracteristici:

a) are intervale egale;

b) permite transformari de tipul f(x) = ax+b;

c) permite clasificari;

d) permite masurarea distantelor.

1319. In caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei nominale,

se utilizeaza:

a) mediana;

b) abaterea standard:

c) distributia de frecventa;

d) grupul modal.

1320. in caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei ordinale,

se utilizeaza:

a) mediana;

b) abaterea standard;

c) distributia de frecventa;

d) modulul.

1321. Transformarile de tipul f(x)= ax+b sunt posibile numai in cazul scalelor:

a) nominale si ordinale;

b) ordinale si interval;

c) nominale si proportionale;

d) interval si proportionale.

Page 285: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 285/322

 

1322. in caracterizarea tendintei centrale, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei

proportionale, se utilizeaza:

a) mediana;

b) abaterea;

c) modulul;

d) media geometrica.

1323. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la scala nominala nu este adevarata:

a) permite clasificarea subiectilor cercetati in doua mari grupe;

b) clasificarea realizata trebuie sa cuprinda toate grupele posibile;

c) grupele constituite nu trebuie sa se excluda reciproc din punct de vedere al proprietatii scalate;d) este o scala foarte utilizata, mai ales in cazul variabilelor ce nu pot fi conceptualizate decat in forma

categoriala.

1324. in cadrul unui sondaj, persoana de la care se culeg datele este denumita:

a) esantion;

b) unitatea de cercetare;

c) unitatea de sondaj;

d) baza de esantionare.

1325. in cazul unui sondaj, unitatea de cercetare este:

a) respondentul;

b) persoana de la care se culeg datele;

c) echivalenta cu unitatea de sondaj;

d) persoana, grupul de persoane sau organizatia despre care se culeg informatiile.

1326. Sondajul asistat de calculator este un tip de sondaj ce poate fi definit de urmatorul criteriu:

a) cunoasterea scopului cercetarii de respondent;

b) modul de comunicare cu respondentii;

c) gradul de structurare;

d) criteriul temporal.

Page 286: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 286/322

 

1327. in functie de modul de comunicare cu respondentii, putem include in categoria sondajelor

clasice si:

a) sondajele personale, sondajele telefonice;

b) sondajele prin posta, sondajele asistate de calculator;

c) sondajele online pe Internet;

d) sondajele telefonice activate de o voce computerizata, sondaje prin posta.

1328. Printre avantajele oferite de sondajele personale regasim:

a) feedback-ul operatorului;

b) caracterul anonim al cercetarii;

c) absenta erorilor sistematice datorate operatorului;d) cost, comparativ cu alte tipuri de sondaje cum sunt cele telefonice, postale sau online.

1329. Un dezavantaj major al sondajului la domiciliu, putem considera;

a) desfasurarea intr-un mediu familiar respondentului, nu operatorului de interviu;

b) durata mare;

c) apelarea la esantionarea probalilistica;

d) recontactarile.

1330. Sondajele prin interceptare se pot desfasura:

a) telefonic;

b) in spatii comerciale;

c) la domiciliu;

d) pe Internet.

1331. Un avantaj important al sondajului efectuat in randul organizatiilor este legat de:

a) costurile cercetarii;

b) obtinerea de informatii specializate, direct de la universul tinta care este vizat de scopul cercetarii;

c) durata sondajului;

d) abilitatile operatorului de interviu.

Page 287: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 287/322

1332. Sondajul postal are urmatoarea caracteristica:

a) flexibilitate geografica mica;

b) lipsa posibilitatilor de contactare a respondentilor inaccesibili prin alte metode;

c) comoditate pentru respondenti;

d) gama restransa de informatii obtenabile.

1333. Printre avantajele sondajului asistat de calculator regasim:

a) usurinta inregistrarii raspunsurilor;

b) esantionare neprobabilista;

c) gradul mic de structurare;

d) existenta posibilitatilor de clasificare si detaliere prin implicarea operatorului.

1334. In cazul sondajului telefonic asistat de calculator, se pot obtine rapoarte:

a) numai la finalul cercetarii;

b) numai cu frecventa saptamanala;

c) zilnice, referitoare la culegerea datelor sau la rezultate;

d) referitoare numai la rezultate.

1335. Analiza comparativa a tipurilor de sondaje se poate face pe baza unor criterii cum sunt:

a) natura procesului de culegere a datelor;

b) controlul procesului de cercetare;

c) volumul de informatii obtenabile;

d) toate cele de mai sus.

1336. Cea mai mare flexibilitate a culegerii datelor este specifica urmatoarelor tipuri de sondaje:

a) sondajul personal la domiciliu;

b) sondajul postal ad hoc;

c) sondajul telefonic;

d) sondajul postal bazat pe panel.

1337. Cea mai mica diversitate de intrebari si scale este specifica urmatorului tip de sondaj:

a) sondajul prin interceptare in zone publice;

Page 288: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 288/322

b) sondajul postal ad hoc;

c) sondajul personal la domiciliu;

d) sondajul telefonic asistat de calculator.

1338. Cercetatorul nu are posibilitatea sa controleze mediul de culegere a datelor, in cazul sondajului:

a) personal prin interceptare in zone publice;

b) personal asistat de calculator;

c) postal;

d) telefonic asistat de calculator.

1339. Sub aspectul cantitatii de informatii ce pot fi obtinute, cel mai putin favorabil tip de sondaj este:

a) sondajul telefonic asistat de calculator;b) sondajul la domiciliu;

c) sondajul postal;

d) sondajul postal prin interceptare in zone publice.

1340. in privinta costurilor pe care le genereaza, cercetatorii prefera sondajul:

a) postal ad hoc;

b) telefonic;

c) personal la domiciliu;

d) personal prin interceptarea in zone publice.

1341. Cel care a afirmat ca „o ancheta nu poate fi mai buna decat chestionarul sau” se numeste:

a) S.L. Pazne:

b) I.V. Margineanu;

c) C.A.Moser;

d) I. Catoiu.

1342. O a doua etapa in elaborarea unui chestionar intr-o cercetare de marketing este reprezentati

de:

a) elaborarea intrebarilor;

b) specificarea informatiei dorite si a obiectivelor cercetarii;

Page 289: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 289/322

c) proiectarea caracteristicilor fizice;

d) stabilirea metodei de culegere a datelor.

1343. intrebarile inchise sunt denumite de unii autori:

a) intrebari filtru;

b) intrebari nestructurate;

c) intrebari structurate;

d) intrebari de „spart gheata”. 

1344. Efectul de pozitie poate sa apara in cazul intrebarilor:

a) dihotomice;

b) multihotomice;c) deschise;

d) mixte.

1345. Principiul care impune respondentului ca intrebarile necesitand un efort mental mai mare

pentru a raspunde sa fie amplasate in „miezul” chestionarului poarta denumirea de:

a) principiul „palnie”; 

b) principiu] „palniei rasturnate”; 

c) principiul sarcinii respondentului;

d) principiul sectionarii chestionarii.

1346. Asigurarea data respondentului ca, desi identitatea sa este cunoscuta de cercetator, ea nu va fi

divulgata unei a treia parti, cum ar fi clientul este cunoscuta sub numele de:

a) anonimitate;

b) confidentialitate;

c) credibilitate;

d) incredere.

1347. In cazul esantionarii probabiliste, probabilitatea fiecarui element al populatiei de a fi selectat

este:

a) cunoscuta;

Page 290: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 290/322

b) necunoscuta;

c) egala cu zero;

d) 0,5.

1348. Dimensiunea esantionului care urmeaza sa fie folosit in cercetarea frecventei de vizitare a unei

unitati comerciale, in conditiile unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95%

(z=1,96), a unei marje de eroare de ±5% si pentru o abatere standard de 0,30, va fi de:

a) 139;

b) 385;

c) 1068;

d) 451

1349. Dimensiunea unui esantion care urmeaza sa fie folosit in cercetarea preferintelor

consumatorilor pentru amenajarea interioara a unei unitati comerciale, in conditiile unei probabilitati

de garantare a rezultatelor cercetarii de 95% (t=l ,96) si a unei marje de eroare de ±5%, va fi de:

a) 191;

b) 196;

c) 201;

d) 385.

1350. Dimensiunea unui esantion ce urmeaza sa fie folosit in cercetarea preferintelor consumatorilor

pentru sortimentele de produs care vor fi comercializate in cadrul unei unitati comerciale, in conditiile

unei probabilitati de garantare a rezultatelor cercetarii de 95% (t=1,96), a unei marje de eroare de ±5%

si a unei ponderi specifice de 74% a celor care intentioneaza sa viziteze unitatea comerciala in primele

doua luni de la lansare, va fi de:

a) 196;

b) 296;

c) 385;

d) 1068.

1351. Conceperea unui mesaj presupune luarea unor decizii cu privire ia:

a) continutul, forma si destinatarul mesajului;

Page 291: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 291/322

b) continutul, forma si structura mesajului;

c) codificarea, destinatarul si structura mesajului;

d) forma, codificarea si structura mesajului.

1352. Modul de organizare in cadrul mesajului a diferitelor elemente componente, se refera la:

a) structura mesajului;

b) codificarea mesajului;

c) forma mesajului;

d) continutul mesajului.

1353. Ansamblul reactiilor receptorului dupa expunerea la mesaj reprezinta:

a) decodificarea;b) conexiunea inversa;

c) feedback-ul;

d) raspunsul.

1354. Atractivitatea unei surse de comunicare depinde de:

a) prestigiul pe care i-l confera pozitia detinuta intr-o ierarhie sociala;

b) modul in care receptorul o percepe din punct de vedere al caracteristicilor de natura obiectiva si

subiectiva;

c) relatia de autoritate care exista intre partile implicate in procesul de comunicare;

d) modul in care receptorul percepe sursa sub aspectul unui set de caracteristici.

1355. Modalitatea in care emitatorul isi prezinta ideea din punct de vedere simbolic se refera la:

a) procesul de decodificare;

b) forma mesajului;

c) continutul mesajului;

d) conexiunea inversa.

1356. Aparitia unui nou tip de discurs comercial, bazat pe argumente de natura emotionala

corespunde:

a) erei corporative;

Page 292: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 292/322

b) erei industriale;

c) erei de marketing;

d) erei premarketing.

1357. Puterea de influentare, caracterul public si impersonal fi expresivitatea sporita reprezinta 

caracteristici specifice:

a) promovarii vanzarilor;

b) marcii;

c) fortei de vanzare;

d) publicitatii.

1358. Rolul de a determina cresterea numarului de clienti sau de a spori indicele de utilizare/consum aprodusului de catre clientii actuali revine:

a) marcii;

b) relatiilor publice;

c) publicitatii;

d) marketingului direct.

1359. in functie de natura obiectivelor urmarite, publicitatea poate avea urmatoarele forme:

a) publicitate comerciala, corporativa si social-umanitara;

b) publicitate de informare, de convingere si de reamintire;

c) publicitate de tip rational si emotional;

d) publicitate corporativa, comparativa si comerciala.

1360. in functie de tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi:

a) publicitate de informare, de convingere si de reamintire;

b) publicitate de tip rational si emotional;

c) publicitate comerciala, corporativa si social-umanitara;

d) publicitate comparativa, de informare si de reamintire.

1361. Cerinta potrivit careia mesajele publicitare nu trebuie sa contina afirmatii sau reprezentari

vizuale care incalca principiile morale ale societatii se refera la:

Page 293: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 293/322

a) veridicitatea campaniei publicitare;

b) loialitatea campaniei publicitare;

c) decenta campaniei publicitare;

d) credibilitatea campaniei publicitare.

1362. Standardizarea publicitatii poate fi considerata oportuna in situatiile in care, publicitatea este

utilizata ca tehnica de comunicare in marketingul firmelor care actioneaza pe:

a) pietele bunurilor de larg consum;

b) pietele de afaceri;

c) pietele nationale;

d) toate pietele.

1363. In abordarea comerciala a promovarii vanzarilor, rolul cel mal important revine:

a) producatorului;

b) consumatorului;

c) distribuitorului;

d) fortei de vanzare.

1364. Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor presupune utilizarea acelor mijloace

care au rolul de a stimula, pe termen scurt, cererea pentru un produs si de a asigura crearea de trafic

in punctul de vanzare corespunde:

a) abordarii comerciale;

b) abordarii tehnice;

c) abordarii comunicationale;

d) abordarii de marketing.

1365. Punctul de vedere conform caruia tehnicile de promovare a vanzarilor au o arie de aplicabilitate

vasta, ce depaseste cu mult sfera strict comerciala corespunde:

a) abordarii de marketing;

b) abordarii tehnice;

c) abordarii comunicationale;

Page 294: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 294/322

d) abordarii comerciale.

1366. Reducerile de preturi, primele si cadourile promotionale, jocurile si concursurile promotionale si

operatiunile ce permit incercarea gratuita, fac parte din categoria:

a) tehnicilor de punere in valoare a produselor la locul vanzarii;

b) tehnicilor de merchandising;

c) tehnicilor al caror suport il constituie marca ce face obiectul promovarii;

d) tehnicilor de publicitate la locul vanzarii.

1367. Reducerea directa a pretului de vanzare catre consumator, realizata pe o perioada de timp

determinata si care presupune comercializarea produsului la un pret inferior celui practicat in mod

obisnuit, fara a se preciza insa nivelul reducerii, reprezinta:a) oferta gratuita;

b) reducerea imediata;

c) pretul de incercare;

d) oferta speciala.

1368. Scaderea directi a pretului de vanzare catre consumator, practicata la initiativa producatorului,

care indica pe ambalaj nivelul reducerii, reprezinta:

a) oferta gratuita;

b) reducerea imediata;

c) formatul special;

d) pretul de incercare.

1369. Comercializarea grupata a doua, trei sau mai multor produse diferite ale aceluiasi fabricant, la

un pret promotional, reprezinta:

a) lotul cu prima;

b) lotul mixt;

c) formatul de incercare;

d) seria speciala.

Page 295: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 295/322

1370. Tehnica prin care consumatorului i se ofera posibilitatea de a achizitiona, concomitent sau dupa

cumpararea produsului promovat, un alt produs sau serviciu, la un pret foarte avantajos, reprezinta:

a) prima ulterioara;

b) bonul de reducere de pret incrucisat;

c) prima directa;

d) prima autoplatitoare.

1371. Demonstratiile prin care se urmareste explicarea si prezentarea modului in care produsul

functioneaza, sau poate fi utilizat, fac parte din categoria:

a) preluarea produselor vechi;

b) tehnicilor de punere in valoare a produselor la locul vanzarii;

c) operatiunilor vizand incercarea gratuita a produselor;d) tehnicilor de publicitate la locul vanzarii.

1372. Lungimea totala a suprafetei ocupata de o marca, un produs sau o categorie de produse ce

beneficiaza de o amplasare pe mai multe niveluri ale mobilierului de expunere, reprezinta:

a) liniarul dezvoltat;

b) liniarul la sol;

c) gondola;

d) capatul de gondola.

1373. Ansamblul mijloacelor folosite de catre Institutii si Intreprinderi pentru a crea un climat de

incredere si simpatie in randul propriului personal, precum si in randul publicului, reprezinta din punct

de vedere conceptual:

a) forta de vanzare;

b) marca;

c) relatiile publice;

d) comunicarea prin eveniment.

1374. Instrumentele specifice operatiunilor de relatii publice orientate prioritar in directia publicului

extern, sunt urmatoarele:

a) seminarii de informare, de motivare sau de pregatire cu privire la un produs nou;

Page 296: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 296/322

b) conferinta de presa, utilizata atunci cand se doreste comunicarea unor stiri de importanta maxima;

c) calatorii de studiu, vizand schimbul de experienta cu specialisti din tara sau strainatate;

d) crearea unui jurnal intim.

1375. Operatiunea promotionala bazata in exclusivitate pe hazard este:

a) jocul-concurs;

b) cadoul promotional;

c) concursul promotional;

d) loteria.

1376. Tipul de prezentare a produselor in rafturi, care in functie de nivelul de expunere, permite doua

sau trei contacte vizuale cu produsul reprezinta:a) prezentarea de tip „fereastra”; 

b) prezentarea in „W”; 

c) prezentarea pe verticala;

d) prezentarea pe orizontala.

1377. Daca intre activitatea unei organizatii si domeniul in care aceasta investeste in calitate de

sponsor exista o legatura directa, atunci obiectivul comunicational vizeaza:

a) evidentierea superioritatii tehnologice si a performantelor tehnice inregistrate de organizatie;

b) cresterea notorietatii organizatiei;

c) sporirea reputatiei organizatiei;

d) stimularea coeziunii interne.

1378. Daca intre obiectul de activitate al unei organizatii si domeniul in care aceasta investeste in

calitate de sponsor nu exista neaparat o legatura directa, atunci sponsorizarea poate fi o tehnica de

comunicare ce favorizeaza:

a) punerea in valoare a produselor organizatiei;

b) stimularea coeziunii interne;

c) evidentierea superioritatii tehnologice si a performantelor tehnice;

d) obtinerea unor efecte publicitare pe termen lung.

Page 297: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 297/322

1379. O actiune de mecenat poate fi utila anuntatorului care si-a propus realizarea unuia dintre

urmatoarele obiective:

a) cresterea notorietatii organizatiei;

b) promovarea in randul publicului, a culturii organizatiei;

c) punerea in valoare a produselor organizatiei;

d) obtinerea unor efecte publicitare pe termen scurt.

1380. Sistemul interactiv de marketing care utilizeaza unul sau mai multe medii publicitare pentru a

determina intr-un anumit loc un raspuns masurabil, defineste:

a) sponsorizarea;

b) mecenatul;

c) forta de vanzare;d) marketingul direct.

1381. Marketingul direct se realizeaza cu ajutorul a numeroase mijloace de comunicare, printre care

nu se regaseste:

a) posta;

b) telefonul;

c) presa;

d) radioul.

1382. Rolul marcii pentru producator poate fi exprimat prin intermediul a trei functii, printre care nu

se regaseste:

a) functia de semn de proprietate si de diferentiere;

b) functia de garantare a calitatii;

c) functia de autentificare;

d) functia de comunicare.

1383. Rolul de a asocia fiecarui produs un nume distinct si o pozitionare specifica revine:

a) marcii garantie;

b) marcii umbrela;

c) marcii-produs;

Page 298: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 298/322

d) marcii gama.

1384. Rolul de a asigura consumatorul in legatura cu calitatea si fiabilitatea produsului, de a-l informa

despre originea marfii, revine:

a) marcii garantie;

b) marcii umbrela;

c) marcii produs;

d) marcii gama.

1385. Atunci cand in cadrul unei game exista linii coerente de produse, fiecare linie beneficiind de o

pozitionare specifica, se poate utiliza:

a) marca umbrela;b) marca produs;

c) marca linie;

d) marca gama.

1386. Marca aplicata in domeniul creatiei manuale, al unicatelor poarta denumirea de:

a) marca de lux;

b) grifa;

c) marca garantie;

d) marca-produs.

1387. Printre functiile generale pe care le indeplineste ambalajul nu se regaseste:

a) protejarea continutului in timpul depozitarii, transportului si utilizarii iar in anumite situatii chiar

protejarea utilizatorului de continut;

b) asigurarea usurintei in utilizare, depozitare sau stivuire;

c) informarea utilizatorului cu privire Ia compozitia produsului, Ia eventualele cerinte ce trebuie

respectate;

d) transmiterea de mesaje catre consumatori.

Page 299: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 299/322

1388. Printre functiile secundare ale ambalajului se poate enumera:

a) protejarea continutului in timpul depozitarii, transportului si utilizarii iar in anumite situatii chiar

protejarea utilizatorului de continut;

b) asigurarea usurintei in utilizare, depozitare sau stivuire;

c) transmiterea de mesaje catre consumatori;

d) construirea personalitatii marcii si consolidarea legaturilor dintre marca si consumator.

1389. Ansamblul actiunilor organizate sub forma unor programe iau campanii si finantate prin bugete

distincte, prevazute In planurile comunicationale, defineste:

a) comunicarea formala;

b) comunicarea informata;

c) publicitatea;d) promovarea vanzarilor.

1390. Credibilitatea unei surse de comunicare depinde de:

a) modul in care receptorul o percepe din punct de vedere al caracteristicilor de natura obiectiva si

subiectiva;

b) onestitatea si integritatea de care da dovada;

c) puterea de a administra recompense si penalitati;

d) modalitatea prin care ideile sunt transformate in mesaje.

1391. „Un cuvant, un gest sau orice obiect caruia indivizii dintr-o comunitate de limba ii atribuie o

semnificatie interna, in concordanta cu reguli bine intelese si impartasite” defineste:

a) publicitatea;

b) marca;

c) simbolul;

d) mesajul.

1392. Ansamblul coerent de semne al caror rol este de a prezenta receptorului ideea pe care

emitatorul a dorit sa i-o comunice formeaza:

a) publicitatea;

b) marca;

Page 300: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 300/322

c) simbolul;

d) mesajul.

1393. Atunci cand receptorul manifesta un grad scazut de interes cu privire la continutul mesajului,

este indicat ca:

a) cele mai interesante argumente sa fie prezentate la inceputul mesajului;

b) cele mai interesante argumente sa fie prezentate la jumatatea mesajului;

c) cele mai interesante argumente sa fie prezentate la sfarsitul mesajului;

d) sa se renunte la mesaj.

1394. In cazul comunicatiilor de marketing, canalele formate din specialisti independenti, care pot

face aprecieri favorabile sau nefavorabile cu privire la producator si la produsele sale, poartadenumirea de:

a) canale mediatoare;

b) canale expert;

c) canale nepersonale;

d) canale sociale.

1395. in cazul comunicatiilor de marketing, canalele formate din agentii de vanzari ce intra in contact

cu clientii poarta denumirea de:

a) canale mediatoare;

b) canale expert;

c) canale nepersonale;

d) canale sociale.

1396. Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor reprezinta o modalitate de actiune ce

permite realizarea unor obiective de marketing stabilite cu precizie pe termen scurt, mediu si lung

corespunde:

a) abordarii comerciale;

b) abordarii tehnice;

c) abordarii de marketing;

d) abordarii comunicationale.

Page 301: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 301/322

 

1397. Tehnica prin care se propune consumatorului un produs intr-un format de dimensiuni reduse, la

un pret scazut, corespunde:

a) formatului special;

b) formatului de incercare;

c) pretului de incercare;

d) seriei speciale.

1398. Bonul de reducere obtinut de consumator prin intermediul unui produs diferit de cel care face

obiectul promovarii poarta denumirea de:

a) bon de reducere gratuit;

b) bon de reducere pentru o cumparare viitoare;c) oferta de rambursare;

d) bon de reducere de pret incrucisata.

1399. Operatiunile caracterizate prin implicarea personala a participantilor intr-o competitie, pe

parcursul careia trebuie sa-si dovedeasca inteligenta, indemanarea, spiritul de observatie,

creativitatea sau subtilitatea, corespund:

a) concursurilor promotionale;

b) loteriilor;

c) jocurilor concurs;

d) loteriilor cu pretragere.

1400. Tehnicile de comunicare care implica utilizarea unor elemente relativ stabile, care confera

constanta continutului mesajului corespund:

a) publicitatii;

b) relatiilor publice;

c) tehnicilor de comunicare de natura continua;

d) marcii.

1401. Comunicare nu este legat de;

a) un proces comunicational;

Page 302: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 302/322

b) rezultatul procesului comunicational;

c) o singura teorie;

d) unele fenomene specifice.

1402. Identificati afirmatia falsa:

a) orice comportament are o valoare comunicativa majora;

b) comunicarea reprezinta totalitatea proceselor prin care o minte poate sa o influenteze pe alta;

c) comunicarea presupune o punere in comun, impartasire si transmitere a unor proprietati unui numar

de lucruri;

d) comunicare este definita in literatura de specialitate prin metoda senzitiva.

1403. Care dintre urmatoarele nu este functie a comunicarii:a) functia emotiva;

b) functia demonstrativa;

c) functia de coordonare a actiunilor;

d) functia metalingvistica.

1404. Care dintre urmatoarele nu este axioma a comunicarii:

a) comunicarea este inevitabila sau non-comunicarea este imposibila;

b) comunicarea este un proces continuu ce nu poate fi abordat in termeni de cauza-efect sau stimul-

raspuns;

c) comunicarea se dezvolta doar pe planul relatiei;

d) comunicarea este ireversibila.

1405. Identificati afirmatia adevarata:

a) cultura organizationala nu este abordata si dezvoltata din perspectiva mai multor discipline;

b) nu exista o definitie unanim acceptata nici pentru comunicare, nici pentru cultura organizationala;

c) termenul de comunicare nu este legat de un proces comunicational, ci de rezultatul acestui proces;

d) comunicarea nu prezinta caracter sistemic.

1406. Identificati afirmatia falsa:

a) comunicarea si cultura organizationala sunt invatate si partial mostenite;

Page 303: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 303/322

b) termenul de comunicare este legat de un proces comunicational, de rezultatul acestui proces si de

unele fenomene specifice;

c) oamenii nu modeleaza cultural societatea;

d) comunicarea este determinata cultural.

1407. Asociatiile profesionale genereaza o configuratie sociala unica pentru o profesiune, respectiv:

a) cultura manageriala;

b) cultura economica;

c) cultura profesionala;

d) cultura afacerilor.

1408. Identificati afirmatia adevarata:a) profesionistul nu are autoritate recunoscuta data de cunostintele superioare;

b) comunicarea firmei atat in interiorul, cat si in exteriorul ei necesita adaptari culturale;

c) comunicare nu reprezinta un proces important in cresterea eficientizarii activitatilor ei;

d) comunicarea in cadrul firmelor nu este incarcata de semnificatie.

1409. Comunicarea dintre doua firme avand culturi diferite poate fi realizata in trei etape. Care dintre

urmatoarele nu se incadreaza in aceasta categorie?

a) recunoasterea existentei cadrului mintal specific unei anumite culturi;

b) achizitionarea unei informatii pertinente cu privire la cultura firmei vizate;

c) constientizare si cunoasterea culturii respective, bazata pe experienta si practica in domeniu;

d) punerea la dispozitia angajatilor a ceea ce are firma.

1410. Printre cele mai eficiente mijloace de comunicare in cadrul firme a carei cultura permite si

sustine astfel de manifestari nu se inscrie:

a) sondajele de opinie printre angajati (atitudinile si opiniile lor despre firma si practicile acesteia);

b) sistemele de propuneri (programe destinate sa intensifice comunicarea de jos in sus, prin solicitarea

unor idei ale angajatilor In legaturi cu imbunatatirea muncii);

c) programe de instruire a partenerilor;

d) evaluarea performantelor angajatilor (evaluari facute de sefi, subordonati, colegi, clienti, beneficiari sl

cumparatori).

Page 304: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 304/322

 

1411. in functie de frecventa, comunicare este:

a) verbala, scrisa si nonverbala;

b) directa si indirecta;

c) permanenta, periodica si ocazionala;

d) oficiala si neoficiala.

1412. Comunicarea se clasifica in comunicare interna si externa dupa:

a) teritoriu;

b) frecventa;

c) spatiul personal;

d) relatiile cu exteriorul.

1413. Identificati afirmatia adevarata:

a) limbajul verbal inseamna ceea ce se comunica prin voce si prin manifestari verbale fara continut

verbal;

b) limbajul paraverbal inseamna ceea ce se comunica prin rostirea si descifrarea intelesului simbolic al

cuvintelor;

c) comunicarea verbala reprezinta o componenta a comunicarii orale;

d) comunicarea verbala are o importanta majora in cadrul comunicarii umane.

1414. Conversatia nu este:

a) comunicare verbala in intregime;

b) un proces ce se deruleaza pe masura ce participantii fac schimb de enunturi verbale sau nonverbale;

c) una dintre formele fundamentale de organizare sociala;

d) forma de comunicare scrisa.

1415. in vederea cresterii stocului relational, in orice conversatie, trebuie sa se evite intrebarile:

a) negative;

b) deschise;

c) pozitive;

d) de parafrazare si complimentare a interlocutorului.

Page 305: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 305/322

 

1416. Metalimbajul se refera la:

a) ansamblul cuvintelor si expresiilor care nu pot releva adevaratele atitudini ale unei persoane;

b) un limbaj vizibil;

c) un limbaj care codifica altfel ideile decat limbajul natural;

d) zona suficient studiata a comunicarii interpersonale.

1417. Identificati afirmatia falsa:

a) conferinta de presa reprezinta o formula oficiala, protocolara, scumpa si riscanta, dar interactiva si

deschisa de comunicare cu mass-media;

b) in cadrul unei conferinte de presa, discursul reprezentantului este piesa de rezistenta;

c) orice conferinta de presa care se doreste a fi eficienta trebuie realizata pana in cele mai mici detalii, in5 etape:

d) conferinta de presa este o forma de comunicare verbala.

1418. Care dintre urmatoarele nu este considerata etapa in realizarea unei conferinte de presa

eficienta?

a) pregatirea conferintei;

b) desfasurarea propriu-zisa a conferintei;

c) evaluarea conferintei;

d) redactarea proceselor verbale.

1419. Desfasurarea propriu-zisa a conferintei se refera la:

a) alegerea momentului, locului, invitatiilor, purtatorului de cuvant, persoanei care redacteaza discursul

si documentatiei necesare;

b) primirea ziaristilor, deschiderea conferintei, sustinerea discursului reprezentantului firmei, dialogul cu

presa, inchiderea conferintei si cocktail-ul (inclusiv dialogul informai);

c) consemnarea in fisierul de presa a jurnalistilor prezenti, a tipului de intrebari si interpelari la care au

recurs acestia;

d) completarea fisierului de presa cu noi nume de ziaristi, opinii si atitudini fata de firma.

Page 306: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 306/322

1420. Lobby-ul reprezinta:

a) in esenta, eforturile facute de cineva in directia influentarii unei decizii prezidentiale,

guvernamentale, legislative sau administrative prin diverse mijloace de persuasiune sau presiune;

b) forma de comunicare (publica si sociala) scrisa;

c) modalitate ilegala de influentare a organelor de decizie (trafic de influenta);

d) actiune care este urmarita si controlata de public doar prin inregistrarea surselor de venit.

1421. Identificati afirmatia falsa:

a) limbajul corpului este comunicarea nonverbala care se transmite prin miscari ale corpului si expresii

faciale ale emitatorului, precum si prin pozitionarea fizica a acestuia fata de receptor;

b) postura trupului se refera la tinuta si pozitia corpului in raport de interlocutor;

c) comunicarea nonverbala se realizeaza prin intermediul limbajului nonverbal si reprezinta transmitereamesajelor printr-un alt mijloc decat scrisul si/sau vorbitul;

d) omul comunica nonverbal doar prin limbajul corpului.

1422. in functie de destinatar si de nivelul la care se realizeaza, comunicarea scrisa in cadrul firmei nu

poate fi:

a) comunicare comerciala;

b) comunicare interna;

c) comunicare mixta;

d) comunicare financiara.

1423. Literatura de specialitate gestioneaza doua categorii de comunicate de presa:

a) comunicatul de informare si comunicatul persuasiv;

b) comunicatul institutional si comunicatul intern;

c) comunicatul persuasiv si comunicatul tip invitatie;

d) comunicatul de opinie si comunicatul persuasiv.

1424. Comunicarea institutionala reprezinta:

a) totalitatea actiunilor intreprinse de companie in vederea stimularii, motivarii si crearii fidelitatii

salariatilor fata de obiectivele si aspiratiile firmei;

Page 307: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 307/322

b) totalitatea actiunilor intreprinse de firma in scopul informarii opiniei publice, a autoritatilor, a

grupurilor de interese, a societatii civile, a liderilor de opinie si a mass-mediei cu privire la produsele si

serviciile oferite pietei, dar si la responsabilitatile sociale asumate;

c) totalitatea actiunilor intreprinse de companie in scopul cresterii notorietatii si credibilitatii firmei si in

vederea atragerii investitorilor;

d) totalitatea actiunilor intreprinse de companie in scopul comercializarea produselor si serviciilor firmei.

1425. Identificati afirmatia falsa:

a) comunicarea comerciala are drept scop comercializarea produselor si serviciilor firmei si se adreseaza

clientilor, consumatorilor, utilizatorilor, prescriptorilor, cumparatorilor;

b) comunicarea scrisa inseamna, dupa unii autori, comunicare verbala in expresie grafica, transmisa si

perceputa pe canalul senzorial vizual;c) prin intermediul comunicatului persuasiv se fac anunturi, se transmit invitatii sau se comunica date

statistice simple, fara comentarii;

d) dosarul de presa reuneste o serie de documente si materiale informative destinate difuzarii la scara

mare, prin intermediul ziaristilor.

1426. Dificultatile in comunicare pot fi generate de:

a) receptarea deteriorata a mesajului transmis (interpretarea gresita a cuvintelor continute de un

mesaj);

b) utilizarea corecta a canalelor de comunicare;

c) folosirea adecvata a cuvintelor, in formularea intrebarilor;

d) receptarea adecvata a persoanei interlocutorului.

1427. Printre principalele obstacole in gandirea si comunicarea verbala nu se regaseste:

a) ambiguitatea;

b) generalizarea;

c) logoreea;

d) coerenta.

1428. Care dintre urmatoarele este considerat obstacol in gandirea si comunicarea verbala?

a) divagarea;

Page 308: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 308/322

b) coerenta;

c) toleranta;

d) claritatea.

1429. Printre barierele in comunicare datorate unor expresii si formule verbale consacrate nu se

regasesc:

a) comenzile, indicatiile, imperativul;

b) promisiunile;

c) invataturile, pildele;

d) criticile dure.

1430. Ambiguitatea mesajelor verbale este o consecinta a:a) generalizarii situatiilor, faptelor, evenimentelor, intamplarilor pornind de la fragmente de cunostinte,

informatii sau fapte;

b) ingustarii campului posibilitatilor de exprimare a indivizilor;

c) confuziei intre denotatie si conotatie, dar si a utilizarii neadecvate a sinonimelor, omonimelor si

polisemiei cuvintelor;

d) debitului verbal al oamenilor.

1431. Divagarea presupune:

a) confuzia intre denotatie si conotatie;

b) generalizarea situatiilor, faptelor, evenimentelor;

c) tendinta oamenilor de a construi realitate si a o descrie in mod dual;

d) deplasarea de la subiectul unei discutii.

1432. Identificati afirmatia adevarata:

a) polarizarea largeste campul posibilitatilor de exprimare a indivizilor;

b) divagarea presupune tendinta oamenilor de a construi realitate si a o

descrie in mod dual;

c) logoreea este determinata de confuzia intre denotatie si conotatie;

d) erorile de perceptie a mesajelor sunt datorate erorilor de traducere intre analogic si digital.

Page 309: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 309/322

1433. Printre cauzele care stau la baza receptarii eronate a persoanei comunicatorului, dar si a

interlocutorului acestuia nu se numara:

a) prima impresie;

b) limbajul specific;

c) cliseele;

d) aspectul exterior.

1434. Identificati afirmatia falsa:

a) conceptul de strategie isi are originea in limba greaca;

b) strategia unei firme este definita ca reprezentand ansamblul misiunilor si obiectivelor principale ale

firmei, precum si mijloacele, politicile si planurile esentiale pentru indeplinirea acestora;

c) comunicarea strategica aduce in prim plan rolul comunicarii asociate unui management strategic incadrul firmei;

d) in actualul context economico-social global, comunicarea strategica nu este necesara.

1435. Comunicarea strategica este necesara, deoarece:

a) succesul realizarii produselor/serviciilor si a procesului de afaceri este un rezultat direct al

persoanelor implicate: angajati, furnizori, clienti, finantatori, intermediari, consilieri etc.;

b) profitabilitatea firmei rezulta din optimizare;

c) avantajul competitiv durabil nu deriva din capacitatea excelenta a firmei de a realiza produse si

servicii de calitate;

d) succesul realizarii produselor/serviciilor este un rezultat direct al implicarii active a statului.

1436. Sistemul comunicarii strategice nu poate fi utilizat ca motor pentru crearea, conducerea si

diseminarea unei excelente organizationale in;

a) realizarea produselor;

b) procesul de afaceri;

c) gestionarea capitalului fizic;

d) gestionarea capitalului uman.

1437. Comunicarea strategica se refera la:

a) modalitatea de realizare a obiectivelor firmei;

Page 310: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 310/322

b) modalitatea de integrare a comunicarii in sfera problemelor de afaceri;

c) existenta unei relatii de cauzalitate intre activitatile de comunicare si indeplinirea obiectivelor firmei;

d) efectul realizarii obiectivelor firmei.

1438. Identificati afirmatia adevarata:

a) comunicare reprezinta atat o cauza a realizarii obiectivelor firmei, cat si un efect al acestora;

b) comunicarea strategica nu presupune existenta unei relatii cauza-efect intre activitatile de

comunicare si indeplinirea obiectivelor firmei;

c) obiectivele comunicarii nu reprezinta incercari de a modifica sau de a dezvolta nivelul de cunoastere

al audientei;

d) in contextul actual o organizatie de succes trebuie sa fie o entitate reactiva.

1439. In general, obiectivele comunicarii (interne si externe) sunt de doua feluri:

a) obiective de notorietate/informare asupra firmei/produsului sau serviciului si obiective de motivare a

unor atitudini si comportamente;

b) obiective de informare asupra produsului si obiective de informare asupra firmei;

c) obiective interne si obiective de motivare a unor atitudini;

d) obiective de informare asupra produsului si obiective externe de motivare a unor atitudini.

1440. Identificati afirmatia falsa:

a) strategia de comunicare reprezinta o parte componenta a strategiei globale a firmei;

b) o organizatie trebuie sa comunice la toate nivelurile, in plan intern - pe verticala si orizontala - si in

plan extern;

c) strategia de comunicare interna poate fi doar orizontala;

d) o organizatie trebuie sa comunice utilizand retele de comunicare interne si externe.

1441. in contextul actual o organizatie de succes trebuie sa fie o entitate:

a) inchisa;

b) inadaptiva;

c) reactiva;

d) cu o structura si o strategie de comunicare.

Page 311: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 311/322

1442. In functie de relatiile cu exteriorul strategiile de comunicare in afaceri sunt:

a) strategii de comunicare interna si strategii de comunicare de grup;

b) strategii de comunicare interna si strategii de comunicare externa;

c) strategii de comunicare de masa si strategii de comunicare interna;

d) strategii interpersonale si strategii de grup.

1443. Negocierea nu este:

a) metoda de generare a tensiunii intre indivizi;

b) orice forma de intalniri, discutii, consultari sau alte legaturi directe sau indirecte;

c) o actiune prin care se trateaza cu cineva incheierea unei conventii economice, politice, culturale;

d) forma de comunicare umana.

1444. Conceptul de negocierea in afaceri prezinta anumite elemente specifice. Care dintre

urmatoarele nu este considerat element specific?

a) timpul de negociere;

b) pozitia de negociere;

c) spatiul de negociere;

d) puterea de negociere.

1445. Negocierea comerciala nu este:

a) negocierea in afaceri;

b) negocierea purtata intre un vanzator si un cumparator cu scopul de a incheia un acord: act de

vanzare-cumparare, conventie, contract, comanda, parteneriat etc..

c) o actiune prin care se trateaza cu cineva incheierea unei conventii politice;

d) forma particulara a negocierii, centrata pe existenta unui produs si a unei nevoi de satisfacut prin

acesta.

1446. Negocierea comerciala nu prezinta urmatoarea particularitate:

a) este un proces de comunicare doar a unor date economice (pret, termene, posibilitati de finantare

etc.);

Page 312: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 312/322

b) este un proces organizat, concretizat intr-un ansamblu de initiative, schimburi de mesaje, contracte si

confruntari, care au loc intre partenerii de afaceri, cu respectarea unor reguli si uzante statornicite intr-

un mediu determinat;

c) este un proces orientat catre obtinerea unui produs cu diverse atribute: pret, calitate, termene,

conditii de plata, garantii etc., in conditii avantajoase;

d) este un proces de interactiune, ajustare si armonizare a intereselor distincte ale partilor (aflate in

raport de interdependenta generat de mediul economic in care partenerii actioneaza), astfel incat,

dincolo de caracterul competitiv al raporturilor dintre parti, acordul de vointa sa devina reciproc

avantajos.

1447. Care dintre urmatoarele nu este functie a negocierii:

a) functia de derutare;b) functia poetica;

c) functia de coordonare a actiunilor;

d) functia de adoptare a deciziilor.

1448. Negocierea obiectului contractului nu consta in identificarea sau definirea produsului prin:

a) determinarea cantitatii;

b) precizarea pretului;

c) precizarea calitatii si a marcii;

d) garantia calitatii marcii.

1449. Prin prisma comportamentului uman si a tipului de interese, negocierile sunt:

a) negocieri personale si negocieri colective;

b) negocieri interne si negocieri externe;

c) negocieri nationale, negocieri internationale si negocieri europene;

d) negocieri oficiale si negocieri neoficiale.

1450. Dupa numarul persoanelor implicate in procesul de negociere, negocierile sunt:

a) negocieri personale si negocieri colective;

b) negocieri interpersonale, negocieri intrapersonale si negocieri colective;

c) negocieri nationale, negocieri internationale si negocieri europene;

Page 313: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 313/322

d) negocieri interne si negocieri externe.

1451. Negocierea integrativa presupune:

a) rezolvarea problemelor prin gasirea de solutii reciproc acceptabile;

b) abordarea negocierii ca pe o competitie;

c) modificarea atitudinilor de baza ale partilor adverse;

d) identificarea unui avantaj reciproc acolo unde exista interese convergente.

1452. Negocierea distributiva este:

a) amiabila;

b) blanda;

c) dura;d) cooperanta.

1453. Prin negocierea structurala se urmareste:

a) castigarea pe seama celeilalte parti;

b) modificarea atitudinilor de baza ale partilor adverse, deoarece niciuna nu-si poate atinge obiectivul

fara cooperarea celeilalte;

c) rezolvarea problemelor prin gasirea de solutii reciproc acceptabile;

d) identificarea unui avantaj reciproc acolo unde exista interese divergente.

1454. Identificati afirmatia falsa:

a) se poate vorbi despre negociere in masura in care interesele partenerilor coincid;

b) negocierea nu este un moment sau o actiune de sine statatoare;

c) negocierea este teritoriul afirmarii calitatilor, cunostintelor si abilitatilor unui negociator;

d) negocierea inseamna tot ceea ce se intampla pana se ajunge la acordul final.

1455. Care dintre urmatoarele nu este caracteristica principala a procesului de negociere?

a) caracterul comun si convergent al activitatii;

b) caracterul unitar si, in acelasi timp, eterogen, din punctul de vedere al obiectivelor, al procesului de

negociere;

c) prezenta a nu mai putin de doua parti, fiecare avand interese, obiective si intentii proprii;

Page 314: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 314/322

d) suprapunerea partiala si deosebirea partiala a intereselor partilor.

1456. Procesul de negociere nu presupune urmatoarea faza sau stadiu intermediar:

a) pregatirea negocierii;

b) stabilirea pozitiilor si declararea acestora;

c) derularea negocierii;

d) structurarea negocierii.

1457. Pregatirea organizatorica a negocierii nu se refera la:

a) alcatuirea programului de primire a partenerilor;

b) stabilirea pozitiilor de negociere si declararea lor;

c) corelarea agendei de lucru si consultarea unor terte parti, persoane sau organizatii care pot fiimplicate in incheierea negocierii respective;

d) alegerea echipei de negociatori sau a negociatorului.

1458. Care dintre urmatoarele nu este considerat document-suport elaborat in faza de pregatire a

negocierii?

a) planul de negociere;

b) dosarele de negociere pe domenii de competenta;

c) dosarul privind informatii despre situatia economico-financiara a concurentilor;

d) proiectul de contract/comanda.

1459. Printre calitatile unui negociator nu se regaseste:

a) adaptabilitatea si flexibilitatea;

b) comportamentul negativ;

c) cunostintele temeinice in ceea ce priveste arta negocierilor;

d) spiritul liber, deschis, capabil de autocontrol.

1460. Specialistii sunt de parere ca un negociator pozitiv nu este:

a) optimist;

b) influentabil;

c) zambitor;

Page 315: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 315/322

d) inventiv.

1461. In vederea pregatirii pentru negociere pot fi utilizate anumite metode de pregatire. Care dintre

urmatoarele nu se inscrie in aceasta categorie?

a) metoda sedintelor grupului de lucru;

b) metoda simularii;

c) metoda scenariilor;

d) metoda celor mai mici patrate.

1462. Pozitia de deschidere a negocierii reprezinta:

a) punctul de plecare in negociere si ia forma primei propuneri (oferta) facuta de catre unul din cei doi

parteneri de negociere;b) raspunsul partenerului la declararea pozitiei de deschidere a negociatorului;

c) acel nivel al ofertei sub care unul din negociatori nu mai este interesat sa discute;

d) interesele si nevoile comune ale partenerilor.

1463. Pozitia de ruptura a negocierii reprezinta:

a) punctul de plecare in negociere si ia forma primei propuneri (oferta) facuta de catre unul din cei doi

parteneri de negociere;

b) acel nivel al ofertei sub care unul din negociatori nu mai este interesat sa discute;

c) interesul real al negociatorului;

d) interesele si nevoile comune ale partenerilor.

1464. Pozitia obiectiv reprezinta:

a) raspunsul partenerului la declararea pozitiei de deschidere a negociatorului;

b) acel nivel al ofertei sub care unul din negociatori nu mai este interesat sa discute

c) interesul real al negociatorului;

d) interesele si nevoile comune ale partenerilor.

1465. Pentru intarirea argumentelor si cresterea fortei de convingere se folosesc tactici de

persuasiune pozitive si negative. Care dintre urmatoarele nu este tactica de persuasiune pozitiva ?

a) promisiunile;

Page 316: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 316/322

b) recomandarile;

c) recompensele;

d) avertismentul.

1466. Identificati afirmatia falsa:

a) pregatirea corecta, adecvata a negocierii duce la pierderea unui partener viabil si profitabil pe termen

lung;

b) derularea procesului de negociere propriu-zisa consta intr-o succesiune de contacte si runde de

discutii de afaceri, tatonari, pledoarii, schimburi de informatii, concesii, observatii si obiectii etc., care

conduc la realizarea sau nu a acordului de vointa al partilor;

c) pozitia de consens reprezinta interesele si nevoile comune ale partenerilor;

d) crearea documentelor-suport pentru negociere se refera la elaborarea si strangerea unor documentenecesare sustinerii argumentatiei si demonstratiei in procesul de negociere.

1467. in general, mesele de negociere sunt dreptunghiulare, patrate sau rotunde. in cazul in care masa

de negociere este dreptunghiulara, urmatoarea pozitie de asezare nu poate fi luata in considerare:

a) pozitia de colt;

b) pozitia de fuga;

c) pozitia de cooperare;

d) pozitia independenta.

1468. in literatura de specialitate sunt prezentate o serie de metode de neutralizare a observatiilor,

printre care si metoda apararii. Aceasta presupune:

a) realizarea de analogii referitoare la experienta interlocutorului sau cea proprie;

b) repetarea observatiei interlocutorului sub o forma convenabila vorbitorului;

c) construirea discursului vorbitorului astfel incat interlocutorul sa nu poata face nicio observatie sau

obiectie cu privire la cele expuse de partener;

d) includerea observatiei in expunerea vorbitorului.

1469. O intrebare formulata pertinent nu favorizeaza;

a) clarificarea pozitiilor si punctelor de vedere;

b) stabilirea obiectivelor;

Page 317: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 317/322

c) dirijarea sensului discutiei;

d) adoptarea solutiei dorite.

1470. Care dintre urmatoarele nu este considerat principiu al comunicarii eficiente:

a) principiul ascultarii active;

b) principiul congruentei;

c) principiul empatiei;

d) principiul divergentei.

1471. Principiul empatie presupune:

a) acceptarea interlocutorului ca pe o individualitate, care are dreptul sa aiba sentimente si perceptii ce

pot fi diferite sau asemanatoare de ale vorbitorului;b) ascultarea activa a interlocutorului;

c) concentrarea pe problema si nu pe persoana interlocutorului;

d) sinceritate din partea interlocutorului.

1472. Identificati afirmatia falsa:

a) discutia de afaceri reprezinta o conversatie bazata pe un sistem de idei si cuvinte alese in functie de

un anumit obiectiv initial delimitat de catre vorbitori, in vederea generarii unei situatii sau relatii de

afaceri;

b) prin intermediul discutiei de afaceri, interlocutorul nu poate fi convins de oportunitatea unei afaceri

sau de necesitatea redimensionarii stocului relational;

c) discutia de afaceri este ireversibila, continua si genereaza efecte pozitive sau negative pentru

partenerii de discutie;

d) abordarea discutiei de afaceri se realizeaza si din punct de vedere psihologic.

1473. Identificati afirmatia adevarati:

a) o intrebare formulata pertinent nu favorizeaza clarificarea pozitiilor si punctelor de vedere;

b) ascultarea activa nu presupune concentrarea asupra sentimentelor exprimate de interlocutor si/sau

asupra continutului mesajului transmis de acesta;

c) ascultarea activa este eficienta in cazul unei discutii de afaceri doar cand vorbitorul nu a inteles ce

vrea sa spuna interlocutorul;

Page 318: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 318/322

d) ascultarea empatica presupune interrelationarea cu o persoana aflata in dificultate, in imposibilitatea

de a rezolva o problema.

1474. In formularea criticilor nu este folosita tehnica:

a) fondului emotional;

b) dedublarii personalitatii interlocutorului;

c) aprobarii faptei interlocutorului;

d) behaviorista.

1475. Tehnicile de tratare a elementelor de negociere sunt:

a) tehnici de extindere a obiectului negocierii prin adaugarea unor noi elemente ale negocierii si tehnici

de transformarea obiectului negocierii;b) tehnici de abordare globala a elementelor si tehnici de abordare in faze sau etape a negocierii;

c) tehnici de abordare de tip lider si tehnici de abordare de tip „propunere-contrapropunere”; 

d) tehnici de acrosaj sentimental si tehnici de invocare a unei urgente.

1476. Tehnica personalizarii negocierii se refera la:

a) faptul ca fiecare negociator trebuie sa-si adapteze mesajul, argumentatia si demonstratia la tipul de

partener;

b) abordarea negocierii din perspectiva cifrelor;

c) intoxicarea partenerului cu informatii;

d) faptul ca negociatorul, cautand sa-si atinga prioritatea maxima, cedeaza la prioritatea maxima a

partenerului sau, ajungandu-se astfel la un acord sau impreuna dezvolta o noua solutie la nevoile lor,

dincolo de propunerile initiale.

1477. Tehnica solutiilor integratoare este o tehnica constructiva utilizata in afaceri atunci cand:

a) partenerul este intr-o dispozitie proasta, este indispus, este plictisit;

b) ambii parteneri sunt dispusi sa castige impreuna;

c) partenerul nu este stresat si presat de timp;

d) partenerul este stresat, grabit si nu are capacitatea de a lua decizii corecte in conditii de stres.

Page 319: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 319/322

1478. Transformarea observatiilor si obiectiilor interlocutorului ) in argumente se realizeaza folosindu-

se tehnica:

a) „celor trei pasi”; 

b) intrebarilor;

c) ascultarii;

d) empatiei.

1479. Printre metodele recunoscute de argumentare, prezentate in literatura de specialitate, ce pot fi

utilizate in abordarea eficienta a negocierii, nu se numara:

a) metoda clasica;

b) metoda intrebarilor;

c) metoda lui Socrate;d) metoda bumerangului.

1480. Metoda bumerangului presupune:

a) argumentarea directa catre partener;

b) adaptarea argumentatiei la comportamentul interlocutorului;

c) folosirea celor spuse de interlocutor impotriva Iui insusi;

d) argumentarea foarte exacta, care, pas cu pas, prin intermediul concluziilor partiale, conduce spre

concluzia finala, dorita de negociator.

1481. Metoda „schimbarii la timp a macazului", ca metoda de argumentare, presupune:

a) adaptarea argumentatiei la comportamentul interlocutorului;

b) folosirea argumentelor interlocutorului impotriva lui insusi;

c) argumentarea directa catre partener;

d) accentuarea unor argumente.

1482. Printre capcanele sau trucurile, specifice argumentarii, ce pot fi utilizate de negociator, nu se

incadreaza:

a) devierea de la scopul dorit;

b) extragerea unei fraze din context;

c) inducerea in eroare a interlocutorului;

Page 320: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 320/322

d) argumentarea directa.

1483. Inducerea in eroare a interlocutorului se realizeaza prin:

a) formularea de argumente pe jumatate adevarate, bazate pe informatii eronate, utilizandu-se termeni

neclari si omitand esentialul;

b) ne luarea in seama a nevoilor interlocutorului;

c) folosirea unor glume;

d) argumente care vizeaza trasaturi ale personalitatii interlocutorului.

1484. Stilul agresiv de negociere este specific persoanelor:

a) competitive, dominatoare si care au o constanta comportamentala agresiva;

b) mai concesive si mai dispuse sa cedeze din obiective pentru a pastra relatia;c) care cedeaza;

d) care cedeaza intotdeauna indiferent de situatie, de relatia stabilita cu partenerul si de miza negocierii.

1485. Stilul de compromis presupune:

a) faptul ca negociatorul incearca sa rezolve problemele atat prin impunerea interesului propriu, daca

este posibil, cat si prin cooperarea cu partenerii;

b) evitarea conflictelor prin intelegerea si sustinerea intereselor partenerilor;

c) faptul ca negociatorul doreste rezolvarea conflictului astfel incat partenerii sa castige sau sa nu piarda

nimic;

d) faptul ca negociatorul doreste mai mult decat rezolvarea conflictelor; el vrea ca ambele parti sa

castige din situatia respectiva.

1486. Ocolirea sau evitarea situatiilor conflictuale reprezinta un stil specific persoanelor care:

a) schimba subiectul in situatia in care intra in conflict cu partenerul, evita persoana generatoare de

conflict sau chiar lasa balta afacerea;

b) utilizeaza manipularea prin logica argumentelor sau diferite modalitati de a inspira mila;

c) accepta, in situatii conflictuale, un compromis rezonabil;

d) sugereaza solutii in care ambii parteneri castiga.

Page 321: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 321/322

1487. Stilul concesiv reprezinta un stil personal de negociere de cedare in situatiile conflictuale,

specific persoanelor care:

a) amana discutarea subiectului conflictual sau o dau pe gluma;

b) aproba dictonul „cel mai intelept cedeaza”; 

c) renunta la unele aspecte ale discutiei de afaceri in scopul de a castiga timp pentru aplanarea

conflictului;

d) renunta la anumite pretentii din partea interlocutorului, daca si acesta face la fel.

1488. Compromisul este un stil personal de negociere caracteristic persoanelor care:

a) solicita un arbitru pentru rezolvarea conflictului;

b) aproba dictonul „scopul scuza mijloacele” in atingerea obiectivelor; 

c) cauta o cale de mijloc in procesul negocierii;d) incearca sa se puna in locul partenerului si sa-i inteleaga motivele.

1489. Negociatorul de tip violet este cel care porneste in abordarea negocierii de pe pozitia de:

a) dominator;

b) dominator, dar, in procesul negocierii, comportamentul acestuia se schimba, facand concesii pentru a

se ajunge la o intelegere sau invers;

c) arbitru;

d) supus.

1490. Stilul personal de negociere nu variaza in functie de:

a) cultura nationala si cultura organizatiei din care face parte;

b) genul negociatorului;

c) calitatile sale de negociator;

d) cantitatea si calitatea muncii depuse.

1491. Identificati afirmatia adevarata:

a) stilul pierdere/pierdere se manifesta cand managerii (indivizii) cu mentalitate de tip castig/pierdere se

intalnesc;

b) stilul de negociere pierdere/castig se manifesta la acei negociatori care sunt considerati a fi „baieti

rai”; 

Page 322: Grile Licenta MTC UCDC

7/15/2019 Grile Licenta MTC UCDC

http://slidepdf.com/reader/full/grile-licenta-mtc-ucdc 322/322

c) ambele stiluri de negociere castig/pierdere si pierdere/castig sunt generate de sentimentul securitatii

interioare al indivizilor si firmelor;

d) stilul pierdere/castig se dovedeste, din primul moment de aplicare, a fi de succes, iar pe termen lung

se traduce intr-un stil de negociere de tip pierdere/pierdere.

1492. Negocierea bazata pe principii nu este abordata la nivel:

a) personal;

b) global;

c) managerial;

d) organizational.

1493. Strategia de negociere poate fi definita ca fiind:a) o strategie detaliata;

b) linia directoare de conduita si atitudine a negociatorului in vederea atingerii obiectivelor fixate,

utilizand informatii si relatii interumane;

c) maniera dinamica si adaptabila in care negociatorul actioneaza:

d) partea stiintelor comerciale care priveste conducerea generali a activitatii firmei.

1494. Identificati afirmatia adevarata:

a) in domeniul comercial, strategia nu este partea stiintelor comerciale care priveste conducerea

generala a negocierilor;

b) strategia de negociere este o linie de gandire care se poate dovedi valabila in orice situatie in care se

afla un negociator;

c) strategia de negociere reprezinta maniera dinamica si adaptabila in care negociatorul isi imagineaza

negocierea ca proces;

d) exista o strategie universal valabila in toate situatiile.

1495. Reactiile spontane ale negociatorilor reprezinta:

a) manifestari impulsive, instinctuale, necontrolate ale partenerilor de discutii;

b) manifestari controlate ale interlocutorului;

c) trucuri folosite de negociator;

d) jocuri de negociere.