1. Acalazia cardiei se defineste prin:a. Prezenta unei stenoze la nivelul cardieib. Prezenta herniei hiatalec. Insuficienta relaxare a sfincterului esofagian inferior in

timpul deglutitiei.d. Prezenta neoplasmului eso-gastric

(R: c)2. Din tabloul clinic al acalaziei fac parte urmatoarele, cu exceptia:

a. Disfagiab. Hematemezac. Durerea presternalad. Regurgitatia alimentelor

(R: b)3. Disfagia este un simptom prezent frecvent in urmatoarele

afectiuni, cu exceptia:a. Acalazia cardieib. Cancerul esofagianc. Boala de reflux gastro-esofagiand. Ulcerul duodenal

(R: d)4. In acalazia cardiei, una dintre metodele de investigatie de mai

jos are si rol terapeutic:a. Endoscopie digestiva superioarab. Manometrie esofagianac. Radiografie esofagiana cu bariud. Scintigrafie esofagiana

(R: a)5. Optiunile terapeutice in acalazia cardiei pot fi oricare de mai jos,

cu o exceptie:a. Terapie medicamentoasab. Terapie endoscopicac. Terapie chirurgicalad. Terapie citostatica

(R: d)6. Refluxul gastroesofagian si esofagita de reflux apar mai frecvent

in:a. Hernia hiatala prin alunecare (axiala)b. Hernia hiatala prin rulare (rostogolire)c. Apare in ambele tipuri de herniid. Nu apare in nici un tip de hernie

(R: a)7. O actiune mecanica asupra cordului si plamanilor este posibila

in:a. Hernia hiatala prin alunecare (axiala)b. Hernia hiatala prin rulare (rostogolire)c. In ambele tipuri de herniid. Nu apare in nici un tip de hernie

(R: c)8. La aparitia herniei hiatale contribuie toate de mai jos, cu o

exceptie:a. Obezitateab. Disfagiac. Constipatiad. Sarcina

(R: b)9. Din tabloul clinic al herniei hiatale pot face parte toate de mai

jos, cu o exceptie:a. Regurgitatiileb. Anemia megaloblasticac. Durerile toraciced. Tusea cronica

(R: b)10. Pentru diagnosticul herniei hiatale, cele mai utilizate metode

sunt:a. Ex. radiologic si manometria esofagiana

b. Tomografia computerizata si radiografia cu bariuc. Rezonanta magnetica nucleara si endoscopia digestivad. Ex. radiologic si endoscopia digestiva

(R: d)11. Notati ce este fals din urmatoarea afirmatie: “In boala de reflux

gastro-esofagian, pirozisul nu este”:a. Accentuat de pozitia culcatab. Ameliorat de aplecarea inaintec. Accentuat de ridicarea de greutatid. Un simptom comun

(R: b)12. Asocierea urmatoarelor simptome – pirozis, regurgitatii acide,

sialoree – la o pacienta insarcinata, sugereaza diagnosticul de:a. Colecistita acuta b. Ulcer gastrodudoenalc. Boala de reflux gastro-esofagiand. Pancreatita acuta

(R: c)13. Testul perfuziei cu HCl in lumenul esofagului (testul Bernstein)

se foloseste pentru diagnosticul de:a. Boala de reflux gastro-esofagianb. Acalazia cardieic. Hernie hiatalad. Neoplasm esofagian

(R: a)14. Pentru tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian sunt utile

urmatoarele medicamente:a. Scobutilb. Imodiumc. Omeprazold. Ampicilina

(R: c)15. Printre factorii de risc ai cancerului esofagian nu se numara:

a. Cafeauab. Alcoolulc. Tutunuld. Radiatiile ionizante

(R: a)16. Fistula eso-bronsica poate apare in:

a. Esofagita de refluxb. Cancerul esofagianc. Hernia hiatalad. Acalazia cardiei

(R: b)17. Simptome ce apar ca urmare a invaziei unui cancer esofagian in

structurile adiacente sunt toate cele de mai jos, cu o exceptie:a. Vocea bitonalab. Sughitulc. Fistula eso-bronsicad. Disfagia

(R: d)18. Pentru diagnosticul de cancer esofagian este nevoie de o biopsie

care se poate realiza in timpul:a. Tomografiei computerizateb. Radiografiei baritatec. Endoscopiei digestived. Rezonantei magnetice nucleare

(R: c)19. In stadiile initiale ale cancerului esofagian neinvaziv, fara

metastaze, cele mai bune rezultate terapeutice se obtin prin:a. Tratament chirurgicalb. Protezare endoscopicac. Chimioterapied. Radioterapie

(R: a)20. Helicobacter pylori este implicat in patogenia:

a. Cancerului gastric

1

b. Ulcerului gastricc. Ulcerului duodenald. Toate de mai sus

(R: d)21. In cancerul gastric pot fi intalnite urmatoarele semne si

simptome, cu o exceptie:a. Adenopatie supraclaviculara stangab. Carotenodermiec. Diaree cronicad. Anorexie

(R: b)22. Bilantul extinderii tumorale in cancerul gastric se face cu

mijloacele de mai jos, cu o exceptie:a. Dozarea markerilor tumoralib. Ecografie abdominalac. Tomografie computerizatad. Radiografie pulmonara

(R: a)23. Una din urmatoarele forme de gastrita acuta si cronica nu este

reala:a. Gastrite asociate cu Helicobacter pylorib. Gastrite asociate cu antiinflamatoriic. Gastrite traumaticed. Gastrite infectioase

(R: c)24. Una din urmatoarele nu poate fi cauza de gastrita acuta

hemoragica:a. Efortul fizicb. Aspirinac. Alcooluld. Stress-ul

(R: a25. Helicobacter pylori nu a fost implicat in aparitia:

a. Ulcerului duodenalb. Gastritei cronicec. Cancerului gastricd. Rectocolitei ulcero-hemoragice

(R: d)26. Factorii de aparare ai mucoasei gastrice sunt reprezentati de toti,

cu o exceptie:a. Mucusul gastricb. Bicarbonatulc. Amoniaculd. Vascularizatia mucoasei

(R: c)27. Despre Helicobacter pylori, una dintre afirmatii nu este

adevarata:a. Este bacil gram negativb. Colonizeaza toata mucoasa digestivac. Are transmitere fecal-oralad. Este adaptat la mediul acid

(R: b)28. Una din afirmatiile de mai jos nu caracterizeaza durerea din

boala ulceroasa:a. Varsatura agraveaza durereab. Durerea poate apare noapteac. Durerea este calmata de ingestia de alimented. Durerea este ameliorata de antiacide

(R: a)29. Printre investigatiile utile in ulcerul gastric nu se numara si:

a. Endoscopia digestivab. Ecografia abdominalac. Examenul radiologicd. Diagnosticul infectiei cu Helicobacter pylori

(R: b)30. Diferentierea dintre o nisa gastrica maligna si una benigna se

poate face prin:

a. Endoscopie cu biopsieb. Ecografia abdominalac. Tomografie computerizata cu contrastd. Rezonanta magnetica nucleara

(R: a)31. Printre complicatiile ulcerului duodenal nu se numara:

a. Hemoragia digestiva superioarab. Perforatiac. Stenoza piloro-duodenalad. Malignizarea

(R: d)32. Din medicatia prescrisa pentru ulcerul duodenal nu face parte:

a. Omeprazolulb. Salazopirinac. Ranitidinad. Sucralfatul

(R: b)33. Tratamentul de eradicare a infectiei cu Helicobacter pylori este:

a. Ranitidina, Norfloxacin, Tetraciclinab. Ranitidina, Eritromicina, Nitrofurantoinc. Omeprazol, Amoxicilina, Claritromicinad. Omeprazol, Penicilina, Gentamicina

(R: c)34. Diareea cronica se defineste prin toate de mai jos, cu o exceptie:

a. Eliminarea de > 1 scaun / zib. Scaune cu continut mai mare de apac. Pe o perioada > 3 saptamanid. Se asociaza cu discomfort sau crampe abdominale

(R: a)

35. Aparitia diareei la mai multi membrii ai unei colectivitati sugereaza:

a. diaree prin deficit de dizaharidazeb. diaree prin abuz de laxativec. diareea prin boala Crohnd. diaree de tip infectios

(R: d)36. Urmatoarele pot fi cauza de diaree cronica, cu o exceptie:

a. Colecistectomiab. Infectia HIVc. Infectia cu Helicobacter pylorid. Boala Crohn

(R: c)37. Prezenta durerii asociate cu diareea cronica:

a. Sugereaza cu mare probabilitate un neoplasm colonicb. Sugereaza cu mare probabilitate boala Crohnc. Sugereaza cu mare probabilitate o afectiune organiacad. Are relevanta diagnostica mica

(R: d)38. Exoftalmia asociata cu diaree cronica sugereaza:

a. Boala Crohnb. Hipertiroidiec. Neoplasm colonicd. Sindrom de intestin iritabil

(R: b)39. Febra asociata cu sindrom diarec cronic poate fi intalnita in toate

de mai jos, cu o exceptie:a. Neoplasm de colonb. Diaree infectioasac. Sindrom de intestin iritabild. Boala Crohn

(R: c)40. Daca in timpul unei colonoscopii se deceleaza aspectul de

“melanosis coli”, se presupune existenta:a. Abuzului de laxativeb. Infectiei HIVc. Infectiei cu Escherichia coli

2

d. Este un aspect normal la o parte din populatie(R: a)41. Pentru tratamentul diareii ar putea fi utile toate de mai jos, cu o

exceptie:a. Smectab. Loperamidc. Metoclopramidd. Norfloxacin

(R: c)42. Steatoreea este un semn de:

a. Malabsorbtieb. Ulcer duodenalc. Ciroza hepaticad. Pancreatita acuta

(R: a)

43. Ce nu face parte dintre caracteristicile bolii Crohn:a. Inflamatia intestinala este transmuralab. Inflamatia intereseaza exclusiv colonulc. Mucoasa este afectata in mod discontinuud. Este mai frecventa la fumatori

(R: b)44. Ce nu face parte dintre caracteristicile rectocolitei ulcero-

hemoragice:a. Inflamatia intestinala este limitata la mucoasab. Intereseaza exclusiv colonulc. Inflamatia debuteaza la nivelul valvei ileo-cecaled. Este mai frecventa la nefumatori

(R: c)45. Unul din cele de mai jos nu este simptom principal in boala

Crohn:a. Diareea cronicab. Durerea abdominalac. Scaderea ponderalad. Rectoragiile

(R: d)46. Una din situatiile de mai jos nu se intalneste in boala Crohn:

a. Alternanta diaree - constipatieb. Fistule analec. Stenoze coloniced. Abcese intraabdominale

(R: a)47. Unul din urmatoarele semne nu face parte din tabloul bolii

Crohn:a. scadere ponderalab. fistule perianalec. adenopatie supraclaviculara stangad. diaree cronica

(R: c)48. In rectocolita ulcero-hemoragica nu exista:

a. Diareeb. Rectoragiic. Tenesmed. Masa tumorala epigastrica

(R: d)49. O manifestare extraintestinala comuna bolilor inflamatorii ale

colonului (boala Crohn si rectocolita ulcero-hemoragica) este:a. Artritab. Pericarditac. Pleureziad. Ascita

(R: a)50. Complicatiile extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale

pot fi toate, cu o exceptie:a. Colangita sclerozanta primitivab. Eritem nodosc. Litiaza renala

d. Emfizem pulmonar(R: d)51. Una din urmatoarele nu este o complicatie a rectocolitei ulcero-

hemoragice:a. Megacolon toxicb. Fistula recto-vezicalec. Perforatie colonicad. Hemoragia digestiva inferioara

(R: b)52. Una din urmatoarele nu este o complicatie a bolii Crohn:

a. Abces perianalb. Stenoza colonicac. Diverticuloza colonicad. Cancer colo-rectal

(R: c)53. Pentru tratamentul bolii Crohn este utila:

a. Amoxiprinab. Aspirinac. Salazopirinad. Sulfadiazina

(R: c)54. In tratamentul bolilor inflamatorii intestinale se folosesc toate de

mai jos, cu o exceptie:a. Derivati ai acidului salicilicb. Corticosteroizic. Antibioticed. Radioterapie

(R: d)55. Ce nu este adevarat despre constipatia cronica:

a. se defineste printr-un numar redus de scaune (< 2 / saptamana)

b. prevalenta ei scade cu varstac. este mai frecventa la femei decat la barbatid. apare cand se produce o diminuare a miscarilor

peristaltice(R: b)56. Dintre metodele care exploreaza permeabilitatea colonului si

sunt utile in constipatie nu face parte:a. Irigografiab. Rectosigmoidoscopiac. Colonoscopiad. Tomografia computerizata

(R: d)57. Una din afirmatiile de mai jos este incorecta: “Constipatia

cronica idiopatica la persoanele varstnice se asociaza cu”:a. Diminuarea ingestiei de alimente bogate in fibre

dieteticeb. Scaderea ingestiei de lichidec. Lipsa activitatii fiziced. Prezenta obstructiei mecanice

(R: d)58. Constipatia cronica se poate complica cu cele de mai jos, cu o

exceptie:a. Cancer rectalb. Diverticuloza colonicac. Hemoroizid. Prolapsul rectal

(R: a)59. Dintre complicatiile extracolonice ale constipatiei cronice nu

face parte:a. Infectia de cai urinareb. Hernia inghinalac. Diverticulul duodenald. Hernia hiatala

(R: c)

3

60. Constipatia nu se trateaza cu:a. Sennab. Silimarinac. Lactulozad. Fibre vegetale

(R: b)61. Constipatia se poate trata cu:

a. Smectab. Imodiumc. Saruri de magneziud. Saruri de calciu

(R: c)62. Sindromul de intestin iritabil este caracterizat de toate de mai

jos, cu exceptia:a. Dureri abdominaleb. Tulburari de tranzit intestinalc. Balonarid. Anomalii structurale si biochimice ale intestinului

(R: d)63. Unul dintre urmatoarele semne clinice nu poate face parte din sd.

de intestin iritabil?a. Durerea abdominalab. Diareea cronicac. Rectoragiad. Constipatia cronica

(R: c)64. La un pacient cu sd. de intestin iritabil unul dintre urmatoarele

semne nu poate fi intalnit:a. Scaderea ponderalab. Diareea cronicac. Anxietatea si depresiad. Durerile abdominale

(R: a)65. Un pacient cu sd. de intestin iritabil cu predominanta diareei

trebuie sa evite:a. Grasimileb. Lactatelec. Dulciurile concentrated. Taratele de grau

(R: d)66. Factori predispozanti pentru cancerul colo-rectal sunt toti, cu o

exceptie:a. Aspirinab. Consumul crescut de grasimile animalec. Consumul scazut de fibre vegetaled. Fumatul

(R: a)67. Existenta polipilor adenomatosi de colon predispune la:

a. Boala Crohnb. Rectocolita ulcero-hemoragicac. Cancer colorectald. Hemoroizi

(R: c)68. Un cancer de colon stang se depisteaza cel mai bine la:

a. Tuseu rectalb. Irigografiec. Colonoscopied. Tomografie computerizata

(R: c)69. Tenesmele insotite de scaune cu aspect creionat sunt

caracteristice pentru:a. Cancerul rectalb. Cancerul de colon stangc. Cancerul de colon dreptd. Toate de mai sus

(R: a)

70. In cancerul colorectal, colonoscopia este utila:a. Preoperatorb. Postoperatorc. In ambele situatiid. In nici una dintre situatii

(R: c)71. Urmatorii factori etiologici pot fi implicati in aparitia litiazei

biliare, cu o exceptie:a. Obezitateab. Gastrita cronicac. Dislipidemiad. Sarcina

(R: b)72. In timpul colicii biliare, durerea nu iradiaza spre:

a. Dreaptab. Umarul dreptc. In spated. Stanga

(R: d)73. Durerea din colica biliara se caracterizeaza prin toate de mai jos,

cu exceptia:a. Debut dupa consum de alcoolb. Localizare in hipocondrul dreptc. Asociaza greata, varsaturid. Dureaza intre ½ h si 3-4 ore

(R: a)74. Manevra Murphy reprezinta:

a. palparea epigastrului in timpul unei crize de ulcerb. palparea fundului VB in inspir profundc. percutarea zonelor lombare in timpul colicii renaled. realizarea unui tuseu rectal pentru hemoroizi

(R: b)75. Manevra Murphy pozitiva se intalneste in:

a. Pancreatita acutab. Colica renalac. Criza de ulcer gastricd. Colica biliara

(R: d)76. Manevra cea mai larg utilizata pentru depistarea litiazei biliare

este:a. Radiografia bdominala simplab. Ecografia abdominalac. Colecistografia oralad. Tomografia computerizata

(R: b)77. In colica biliara pot creste urmatoarele analize, cu o exceptie:

a. Transaminazeleb. Amilazelec. Glicemiad. Testele de colestaza

(R: c)78. Complicatiile litiazei biliare veziculare pot fi toate, cu exceptia:

a. Ulcer duodenalb. Pancreatita acutac. Hidrops veziculard. Cancerul vezicii biliare

(R: a)79. Complicatiile litiazei coledociene pot fi toate, cu exceptia:

a. Pancreatita acutab. Angiocolita acutac. Ciroza biliara secundarad. Hernie hiatala

(R: d)80. Pentru dizolvarea orala a calculilor biliari se poate folosi:

a. Acidul hialuronicb. Acidul folicc. Acidul ursodezoxicholic

4

d. Anhidraza carbonica(R: c)81. Principala cauza de pancreatita acuta la femei este:

a. Litiaza biliarab. Alcoolulc. Ereditatead. Hipercalcemia

(R: a)

82. Principala cauza de pancreatita acuta la barbati este reprezentata de:

a. Traumatismeb. Tumori pancreaticec. Medicamented. Alcool

(R: d)83. Durerea din pancreatita acuta se caracterizeaza prin:

a. Debut acut, localizare in hipocondrul drept, iradiere posterioara

b. Debut insidios, localizare epigastrica, iradiere posterioara

c. Debut acut, localizare epigastrica, iradiere posterioarad. Debut insidios, localizare epigastrica, iradiere “in bara”

(R: c)84. Durerea din pancreatita acuta este ameliorata de:

a. Alimentatieb. Flexia trunchiuluic. Vomad. Toate de mai sus

(R: b)85. Un semn care nu se intalneste in pancreatita acuta este:

a. Zgomote intestinale diminuate sau absente b. Subicter scleralc. Echimoze în flancurid. Stelute vasculare pe torace

(R: d)

86. Un semn care nu se intalneste in pancreatita acuta este:a. Diareeab. Rigiditate si aparare muscularac. Pleurezied. Semne de hipocalcemie

(R: a)87. Diagnosticul paraclinic al pancreatitei acute se bazeaza pe

nivelul:a. Transaminazelorb. Amilazelorc. Fosfatazei alcalined. Lactic dehidrogenazei

(R: b)88. Nivelul lipazelor serice se utilizeaza pentru diagnosticul:

a. Dislipidemieib. Colecistitei acutec. Pancreatitei acuted. Tumorilor hepatice

(R: c)89. Cea mai buna metoda pentru vizualizarea pancreasului este:

a. Radiografia abdominala pe golb. Ecografia abdominalăc. Computer tomografiad. Scintigrafia

(R: c)90. Pancreatita acuta poate determina urmatoarele complicatii

locale, in afara de una:a. Hemoragieb. Pseudochistc. Abces

d. Cancer(R: d)91. Dintre principiile de tratament ale pancreatitei acuta usoare nu

face parte:a. Punerea in repaus a pancreasuluib. Perfuziile de rehidratarec. Tratamentul antialgicd. Tratamentul chirurgical

(R: d)92. Principala cauza de pancreatita cronica este:

a. Alimentatia deficitarab. Hipercolesterolemiac. Alcooluld. Litiaza biliara

(R: c)93. Ce semn nu apare in pancreatita cronica:

a. Ascitab. Durerea epigastricac. Steatoreed. Scadere ponderala

(R: a)94. Durerea din pancreatita cronica se caracterizeaza prin toate de

mai jos, cu o exceptie:a. Este accentuata de ingestia de grasimib. Este calmata de ingestia de lapte c. Este accentuata de alcoold. Este ameliorata de flexia trunchiului

(R: b)95. Complicatiile pancreatitei cronice sunt toate de mai jos, in afara

de una:a. Pseudochistb. Obstructie biliarac. Hemoragie gastrointestinalad. Anemie autoimuna

(R: d)96. Pentru diagnosticul de pancreatita cronica de obicei nu este

indicata:a. Ecografia abdominalab. Radiografia abdominala simplac. Irigografiad. Tomografia computerizata

(R: c)97. In tratamentul durerii din pancreatita cronica se utilizeaza toate

masurile de mai jos, cu o exceptie:a. Regimul alimentarb. Repausul la patc. Terapia cu enzime pancreaticed. Antialgicele

(R: b)98. Un antialgic folosit in tratamentul durerii din pancreatita cronica

este:a. Silimarinab. Ampicilinac. Gentamicinad. Paracetamolul

(R: d)99. In pancreatita cronica, pentru tratamentul malabsorbtiei si a

simptomelor asociate cu steatoreea se foloseste:a. Terapia cu enzime pancreaticeb. Terapie antisecretorie gastricac. Tratamentul diabetului zaharat asociatd. Terapia chirurgicala

(R: a)100.Cea mai frecventa localizare a cancerului de pancreas este:

a. Cefalicab. Corporealac. Caudala

5

d. Nu exista o localizare preferentiala(R: a)101.Factorii de risc pentru cancerul de pancreas sunt toti, cu o

exceptie:a. Fumatulb. Pancreatita cronicac. Helicobacter pylorid. Alcoolul

(R: c)102.Cancerul de cap de pancreas se se poate complica cu:

a. Anemie hemoliticab. Icter mecanicc. Sindrom hepatorenald. Hipersplenism hematologic

(R: b)

103.Semne intalnite in cancerul de pancreas sunt toate, cu o exceptie:a. Ascitab. Hepatomegaliec. Diabet zaharatd. Glob vezical

(R: d)104.Semne intalnite in cancerul de pancreas sunt toate, cu o exceptie:

a. Icterb. Durere abdominalac. Fecale hipercromed. Prurit

(R: c)105.Nu este utila in diagnosticul cancerului de pancreas:

a. Radiografia abdominalab. Ecografiac. Ecoendoscopiad. Rezonanta magnetica nucleara

(R: a)106.Terapia care poate prelungi semnificativ viata in cancerul de

pancreas este:a. Terapia simptomaticab. Rezectia chirurgicalac. Chimioterapiad. Radioterapia

(R: b)107.Icterul hemolitic se caracterizeaza prin:

a. Este un icter intensb. Se asociaza cu anemiec. Fecalele sunt hipocromed. Urinile sunt hipocrome

(R: b)108.Cresterea numarului de reticulocite se intalneste in icterul:

a. Hemoliticb. Colestaticc. Constitutionald. Din ciroza hepatica

(R: a)109.Testul de colestaza care se efectueaza pentru confirmarea

icterului este:a. TGP / ALTb. TGO / ASTc. Electroforezad. Bilirubina

(R: d)110.Teste de colestaza sunt toate de mai jos, cu o exceptie:

a. Bilirubinab. Fosfataza alcalinac. Alfa-fetoproteinad. GGT

(R: c)

111.Procedeul initial de investigatie imagistica pentru un pacient icteric este:

a. Radiografiab. Ecografiac. Scintigrafiad. Tomografia computerizata

(R: b)112.Hepatitele cronice pot fi determinate de toate de mai jos, cu o

exceptie:a. Medicamenteb. Virusuric. Autoimunitated. Stress

(R: d)113.Manifestarile clinice in hepatitele cronice nu includ:

a. Sd. asteno-adinamicb. Sd. de malabsorbtiec. Sd. dispepticd. Hepatalgii

(R: b)114.Investigatia paraclinica neimportanta pentu diagnosticul de

hepatita cronica este:a. Creatininab. TGPc. Fosfataza alcalinad. Bilirubina

(R: a)115.Markerul hepatitei B care este prezent atat in infectia acuta cat si

incea cronica este:a. AgHBeb. Ac. antiHBec. AgHBsd. Ac. antiHBs

(R: c)116.Relativ la infectia cu virusul hepatitei B, prezenta imunitatii anti-

VHB este indicata de:a. Ac. anti-HBcb. Ac. anti-HBec. Ac. anti-HBsd. Ac. anti-HCV

(R: c)117.Modul de transmitere a infectiei cu virusul hepatic B nu

cuprinde:a. Transfuzia sanguinab. Calea fecal-oralac. Contactul sexuald. Drogurile intravenoase

(R: b)118.Interferonul nu este folosit la tratamentul:

a. Hepatitei Bb. Hepatitei B+Dc. Hepatitei Cd. Hepatitei autoimune

(R: d)119.Interferonul este folosit la tratamentul hepatitei cronice:

a. Viraleb. Medicamentoasec. Criptogeneticed. Autoimune

(R: a)120.Pentru tratamentul hepatitei cronice virale C se folosesc:

a. Corticosteroizib. Gamaglobulinec. Peg-Interferond. Toate de mai sus

(R: c)121.Care dintre situatiile de mai jos nu se asociaza cu infectia VHB?

6

a. Purtator sanatosb. Hepatita autoimunac. Ciroza hepaticad. Cancerul hepatic

(R: b)122.Referitor la hepatita cronica VHC, care dintre afirmatii este

adevarata?a. Urmeaza dupa o hepatita Bb. Nu poate produce cancer hepaticc. Multe cazuri sunt asimptomaticed. Transaminazele sunt intotdeauna crescute

(R: c)123.Referitor la hepatita autoimuna, care dintre afirmatii nu este

adevarata:a. Este de etiologie viralab. Predomina la femeic. Se trateaza cu corticosteroizid. Se trateaza cu imunosupresoare

(R: a)124.Hepatita autoimuna nu se trateaza cu:

a. Prednisonb. Azathioprinac. Interferond. Transplant hepatic

(R: c)125.Caracteristici morfologice ale cirozei hepatice sunt toate de mai

jos, cu o exceptie:a. prezenta nodulilor de regenerareb. fibroza extinsac. dezorganizarea arhitecturii parenchimuluid. prezenta pseudochisturilor

(R: d)126.Una din manifestarile de mai jos nu face parte dintre semnele de

insuficienta hepato-celulara:a. Icterulb. Ascitac. Asteniad. Sindromul hemoragipar

(R: b)127.In ciroza hepatica, manifestarea legata de prezenta sindromului

de hipertensiune portala este:a. Ascitab. Atrofia muscularac. Stelutele vasculared. Scaderea pilozitatii

(R: a)128.Care dintre urmatoarele semne nu fac parte din tabloul clinic al

cirozei hepatice:a. Eritroza palmarab. Pruritulc. Disfagiad. Splenomegalia

(R: c)129.Hipersplenismul se refera la:

a. Dilatatia venelor din hilul splenicb. Tromboza venelor din hilul splineic. Durerea legata de marimea splineid. Anemie, leucopenie, trombocitopenie

(R: d)

130.Sindromul de citoliza hepatica se refera la:a. Albumineb. Gamaglobulinec. Transaminazed. Colestaza

(R: c)

131.Varicele esofagiene se intalnesc in:a. Achalazia cardieib. Hernia hiatalac. Hepatita cronicad. Ciroza hepatica

(R: d)132.Contraindicatia unei punctii biopsii hepatice este data de:

a. Hemoglobina < 10 g/dLb. Trombocitele < 50,000 / mm3c. Leucocite < 5000 / mm3d. Bilirubina > 3 g/dL

(R: b)133.Cauza principala a hemoragiei digestive superioare din ciroza

hepatica este:a. Gastrita erozivab. Ulcerul gastricc. Gastropatia portal hipertensivad. Varicele esofagiene

(R: d)134.Tratamentul ascitei din ciroza hepatica se face cu:

a. Prednisonb. Spironolactonac. Cefalosporined. Acid ursodezoxicolic

(R: b)135.Alfa-fetoproteina este markerul tumoral pentru:

a. Cancerul gastricb. Cancerul pancreaticc. Cancerul de colond. Cancerul hepatic

(R: d)136.In cancerul hepatic rareori se intalneste:

a. Steatoreeb. Colestazac. Ascitad. Sd. inflamator

(R: a)137.Pentru un barbat, anemia se defineste daca Hb scade sub:

a. 14 g/dLb. 13 g/dLc. 12 g/dLd. 11 g/dL

(R: b)138.2. Pentru o femeie, anemia se defineste daca Hb scade sub:

a. 14 g/dLb. 13 g/dLc. 12 g/dLd. 11 g/dL

(R: c)139.Se considera ca anemia este severa daca Hb scade sub:

a. 7 g/dLb. 8 g/dLc. 9 g/dLd. 10 g/dL

(R: a)140.O anemie se poate manifesta prin toate semnele si simptomele de

mai jos, cu o exceptie:a. dispneeb. vertijc. poliuried. tahicardie

(R: c)141.Una dintre analizele de mai jos nu se refera direct la explorarea

unei anemii:a. electroforeza proteinelor sericeb. sideremiac. determinarea nivelului de vit. B12

7

d. numarul de reticulocite(R: a)142. Anemie feripriva pot face toti din lista de mai jos, cu o

exceptie:a. donatorii de sangeb. cei cu deficit de vit. B12c. femeile insarcinated. cei cu regim vegetarian

(R: b)143. Anemia feripriva este o anemie:

a. megaloblasticab. macrocitarac. normocitarad. microcitara

(R: d)144. Carenta de vit. B12 si acid folic nu determina modificari la

nivelul:a. celulelor sanguineb. mucoasei digestivec. sistemului nervosd. sistemului urogenital

(R: d)145. Anemie megaloblastica pot face toti din lista de mai jos, cu

o exceptie:a. cei cu regim vegetarianb. cei cu operatii pe colonc. cei cu gastrectomied. cei cu rezectii de ileon

(R: b)146. Vitamina B12 se absoarbe la nivelul:

a. stomaculuib. jejunuluic. ileonuluid. colonului

(R: c)147. Vitamina B12 este depozitata in:

a. tesutul gras subcutanatb. splinac. maduva osoasad. ficat

(R: d)148. Carenta de vit. B12 si acid folic determina o anemie:

a. hipocroma si microcitarab. normocroma si normocitarac. megaloblasticad. sideroblastica

(R: c)149. Asocierea unei anemii cronice cu un sindrom digestiv si un

sindrom neurologic sugereaza:a. anemia feriprivab. anemia megaloblasticac. anemia hemoliticad. anemia posttransfuzionala

(R: b)

150. Aspectul de “maduva albastra” se intalneste in:a. anemia feriprivab. anemia megaloblasticac. anemia hemoliticad. anemia posttransfuzionala

(R: b)

151. In tratamentul anemiei Biermer, vitamina B12 se administreaza:

a. 3 lunib. 6 lunic. 1 an

d. toata viata(R: d)152. Anemia hemolitica prin imunizare fetomaterna poate apare

in cazul:a. mama Rh (-), tata Rh (-)b. mama Rh (+), tata Rh (-)c. mama Rh (-), tata Rh (+)d. mama Rh (+), tata Rh (+)

(R: c)153. Anemia posttransfuzionala apare prin:

a. hemoliza extravascularab. hemoliza intravascularac. hemoragie cutaneo-mucoasad. inhibitia maduvei osoase

(R: b)

154. Cromozomul Philadelfia se poate identifica in:a. Policitemia verab. Leucemia acutac. Metaplazia mieloida cu mielosclerozad. Leucemia granulocitara cronica

(R: d)155. In leucemia granulocitara cronica se pot intalni toate de mai

jos, cu o exceptie:a. Eozinofilieb. Leucocitozac. Splenomegalied. Dureri osoase

(R: a)156. Policitemia vera se refera la cresterea numarului de:

a. Trombociteb. Eritrocitec. Limfocited. Granulocite

(R: b)157. Eritroza fetei si a mucoaselor se intalneste in:

a. Metaplazia mieloida cu mielosclerozab. Leucemia granulocitara cronicac. Policitemia verad. Trombocitemia esentiala

(R: c)158. O valoare a hemoglobinei de peste 17 g% se intalneste in:

a. Metaplazia mieloida cu mielosclerozab. Leucemia granulocitara cronicac. Policitemia verad. Trombocitemia esentiala

(R: c)159. Flebotomia este un tratament pentru:

a. Metaplazia mieloida cu mielosclerozab. Leucemia granulocitara cronicac. Policitemia verad. Trombocitemia esentiala

(R: c)160. O punctie sternala frecvent “alba” se intalneste in:

a. Metaplazia mieloida cu mielosclerozab. Leucemia granulocitara cronicac. Policitemia verad. Trombocitemia esentiala

(R: a)161. In leucemia limfatica cronica nu se intalneste:

a. Splenomegalieb. Adenopatiic. Limfocitozad. Bazofilie

(R: d)162. Unul dintre semnele de mai jos nu apartine leucemiilor:

a. Adenopatie

8

b. Splenomegaliec. Cardiomegalied. Hepatomegalie

(R: c)163. In leucemiile acute se intalnesc sindroamele de mai jos, cu

exceptia unuia:a. Sindrom anemicb. Sindrom infectiosc. Sindrom hemoragipard. Sindrom de malabsorbtie

(R: d)164. In tratamentul leucemiilor, pentru scaderea acidului uric se

foloseste:a. Prednisonb. Allopurinolc. Acid folicd. Hidroxiuree

(R: b)165. Factori favorizanti ai pielonefritei acute sunt considerati toti,

cu o exceptie:a. Consumul excesiv de sareb. Obstructiile urinarec. Manevrele instrumentaled. Malformatiile renale

(R: a)166. Manevra Giordano din pielonefrita acuta se refera la:

a. Punctele ureterale dureroaseb. Cresterea de volum a rinichilorc. Lombe sensibile la percutied. Hipocondrul drept sensibil in inspir profund

(R: c)167. Intr-o pielonefrita acuta, urocultura se considera pozitiva

cand exista:a. Peste 1 000 germeni/mLb. Peste 10 000 germeni/mLc. Peste 100 000 germeni/mLd. Peste 1 000 000 germeni/mL

(R: c)168. Unul dintre urmatoarele antibiotice nu este folosit pentru

infectiile urinare (pielonefrita acuta):a. Negramb. Tetraciclinac. Ampicilinad. Norfloxacin

(R: b)169. In pielonefrita cronica, acidifierea urinii se poate obtine cu

toate de mai jos, cu o exceptie:a. Carneb. Branzac. Ouad. Fructe si legume

(R: d)170. Care dintre situatiile de mai jos poate produce o insuficienta

renala acuta prerenala?a. Glomerulonefrita cronicab. Intoxicatii cu metale grelec. Diaree acutad. Neoplasmul de vezica urinara

(R: c)

171. Care dintre situatiile de mai jos poate produce o insuficienta renala acuta prerenala?

a. Glomerulonefrita acutab. Litiaza ureteralac. Pielonefrita acutad. Arsurile extinse

(R: d)

172. Care dintre situatiile de mai jos poate produce o insuficienta renala acuta prerenala?

a. Varsaturile repetateb. Toxice medicamentoasec. Necroza tubulara acutad. Rupturile vezicale

(R: a)173. Intr-o insuficienta renala acuta, potasiul are tendinta sa:

a. Scadab. Creascac. Ramane constantd. Orice variatie este posibila cu sanse egale

(R: b)174. Notati raspunsul gresit: “Dieta din insuficienta renala

cronica presupune reducerea aportului de”:a. Sareb. Apac. Proteined. Calorii

(R: d)175. Substituirea functiei renale se poate face prin toate metodele

de mai jos, cu o exceptie:a. Hemodializab. Dializa peritonealac. Plasmaferezad. Transplant renal

(R: c)1) Care din urmatoarele nu reprezinta o caracteristica tipica a durerii anginoase?

a) localizarea retrosternala si precordialab) apare la efortc) se calmeaza la repaus d) iradiere pe membrul inferior stange) se calmeaza cu nitroglicerina sublingual

R: d2) Care dintre urmatoarele clase de medicamente au efect antianginos?

a) anticoagulanteleb)antiagregantelec)diureticeled)beta-blocantelee)bronhodilatatoarele

R: d3) Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta privind by-pass-ul aorto-coronarian?

a) constă in dilatarea aortei cu ajutorul unui balonas introdus prin cateterism

b) constă în injectarea unei substanțe radio-opace în aortă și arterele coronare

c) constă în injectarea intravenoasă a unei substanțe radioactive cu vizualizarea aortei și arterelor coronare

d) constă în plasarea unei grefe venoase între aortă și artera coronară ocluzată

e) constă în efectuarea unei ecocardiografii cu transductorul introdus în aortă și arterele coronareR: d

4) Care din urmatoarele masuri nu este indicata in edemul pulmonar acut?

a) pozitia in decubit cu membrele inferioare ridicateb) administrarea de nitroglicerina in perfuziec) administrarea de furosemid intravenosd) oxigenoterapiae) administrarea de morfina sau mialgin

R: a5) Care din urmatoarele reprezinta medicamentul de electie in tratamentul socului anafilactic?

a) atropina

9

b) metoprololulc) heparinad) adrenalinae) fibrinoliticele

R: d6) Care din urmatoarele nu este o medicatie utila in sindromul coronarian acut?

a) Anticoagulantele (de ex heparina)b) Betablocantele (de ex metoprolol)c) Aspirinad) Nitratii (de ex nitroglicerina)e) Antibioticele

R: e7) Care din urmatoarele reprezinta un semn de gravitate in tulburarile rapide de ritm?

a) palpitatiileb) frecventa cardiaca intre 100 si 130 pe minutc) edemul pulmonar acutd) pulsul neregulate) complexul QRS ingust

R: c8) Care dintre tulburarile de ritm de mai jos poate produce cel mai scazut ritm cardiac?

a) tahicardie regulata cu QRS larg (tahicardie ventriculara)b) tahicardie regulată cu QRS ingust (tahicardie paroxistica

supraventriculara)c) tahicardie sinusala d) bloc atrioventricular total (grad III)e) fibrilatie atriala cu raspuns ventricular rapid

R: d9) Care este medicatia cea mai utila in embolia pulmonara?

a) Nitratii (de ex nitroglicerina)b) Bronhodilatatoarele (de ex salbutamolul)c) Betablocantele (de ex metoprololul)d) Anticoagulantele (de ex heparina)e) Antibioticelle

R: d10) Care din urmatoarele masuri este utila in manifestarea vaso-vagala (lipotimie, lesin) ?

a) administrarea de betablocante (de ex metoprolol)b) administrarea de morfinac) plasarea pacientului in decubit cu membrele inferioare usor elevated) administrarea de antibioticee) pozitia semisezand cu gambele atarnate

R: c11) Urmatoarele situatii induc tahicardie sinusala, cu excepția

a) Insuficienta cardiaca b) Efortulc) Emoțiad) Blocul atrio-ventriculare) Sarcina

R: d12) In tratamentul tahicardiei paroxistice supraventriculare (TPSV) sunt utile următoarele, cu excepția:

a) Manevrele vagale, cum este manevra Valsalvab) Administarea intravenoasa de adenozina sau fosfobionc) Socul electric sincrond) Atropinae) Tratamentul medicamentos de preventie a recurentelor, daca

atacurile sunt frecvente R: d

13) Care din urmatoarele afirmatii sunt false in ce priveste tahicardia ventriculara?

a) Apare cel mai frecvent pe cord patologicb) Pacientul necesita monitorizare electrocardiograficac) Electrocardiograma arată tahicardie cu QRS larg

d) Daca nu raspunde la medicatie, se aplică șoc electric externe) Tabloul clinic tipic este de stop cardiorespirator

R: e14) Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in ceea ce priveste fibrilatia atriala?

a) Supraviețuirea fără tratament este posibilă doar câteva minute

b) Socul electric trebuie aplicat obligatoriu la cât mai scurt timp după diagnostic

c) Administrarea de anticoagulante este utilad) Electrocardiograma arată bradicardie cu QRS large) Frecventa cardiaca este regulata

R: c15) Care din urmatoarele situatii poate asocia bradicardie sinusala fiziologica?

a) Varsta copilariei micib) Tineri atletic) Efortul fizicd) Febrae) Anemia

R: b16) Care din urmatoarele masuri este cea mai utilă în blocul atrioventricular de grad III (total) simptomatic?

a) Administrarea de anticoagulanteb) Aplicarea de urgență a unui șoc electric externc) Cardiostimularead) Administrarea de beta-blocantee) Administrarea de nitroglicerină

R: c17) La un pacient cu dispnee acuta severa, urmatoarele pledeaza pentru edem pulmonar acut cardiogen, cu excepția:

a) Antecedente de boala cardiacă cronicăb) Prezenta ortopneei si a ralurilor crepitante pe ambele arii

pulmonare, urcand de la baze spre varfc) Cord mare radiologicd) Prezenta modificarilor de infarct miocardic acut pe

electrocardiogramae) Febra si expectoratia purulenta

R: e18) La un pacient cu dispnee acuta, urmatoarele pledeza pentru embolie pulmonara, cu excepția:

a) Asocierea de junghi toracic si hemoptizieb) Pacient cu cancer imobilizat prelungit la patc) Utilizarea contraceptivelor orale sau prezenta sarciniid) Antecedente de astm bronsice) Semne de tromboza venoasa profunda la membrele

inferioareR: e

19) Un pacient care primeste tratament anticoagulant oral trebuie atentionat privind următoarele, cu excepția:

a) Necesitatea verificarii periodice a coagulariib) Evitarea administrarii de injectii intramusculare, preferand

calea intravenoasăc) Nevoia de a anunta medicul chirurg inainte de o eventuala

interventied) Posibilitatea unor interactiuni medicamentoase cu alte

tratamente administrate in paralele) Riscul de a dezvolta edeme gambiere

R: e20) Urmatoarele sunt cauze de durere toracica, cu excepția

a) Angina pectoralab) Infarctul miocardic acutc) Regurgitarea mitralăd) Disectia de aortae) Pericardita

R: c21) Care din urmatoarele reprezinta caractere ale durerii anginoase?

10

a) Modificarea cu pozitiab) Agravarea la tusec) Reproducerea la palparea zonei dureroased) Iradierea în fosa iliacă stângăe) Calmarea prin nitroglicerina

R: e22) Urmatoarele pot reprezenta simptome de acompaniere a durerii în infarctul miocardic acut, cu excepția

a) Febra inalta si tusea cu expectoratie purulentab) Greata, varsaturi, sughit, diareec) Oboseala brusc instalata, transpiratii profuzed) Sincopae) Insuficienta cardiaca acuta

R: a23) Care din urmatoarele nu sunt manifestări tipice in infarctul miocardic acut?

a) Cresterea creatinineib) Cresterea troponineic) Creșterea creatinkinazeid) Modificarile electrocardiograficee) Durerea anginoasă prelungită

R: a24) Care din urmatoarele nu reprezinta masuri utile in tratamentul infarctului miocardic acut?

a) Internarea urgentă în unitate de terapie coronarianăb) Monitorizarea electrocardiograficac) Tratamentul tromboliticd) Adrenalina pentru a reduce tensiunea arterialae) Angioplastia coronariana

R: d25) Urmatoarele reprezinta semnale de alarma la un pacient cu ascensiune tensionala marcata, cu excepția

a) Dispneeab) Tusea cu expectorație purulentăc) Angina pectoralăd) Cefalee, greata, varsaturi, letargiee) Redoarea cefei sau deficit motor recent instalat

R: b26) Care dintre următoarele clase de medicamente nu are efect hipotensor?

a) Beta-blocantele (de ex. Metoprolol)b) Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (de ex

Captopril)c) Diureticele (de ex hidroclorotiazida – Nefrix)d) Beta - 2 simpatomimeticele ( de ex salbutamolul – Ventolin)e) Inhibitorii calciului (de ex amlodipina)

R: d27) Care dintre urmatoarele afirmații privind măsurarea tensiunii artteriale este falsă?

a) Pacientul stă în sezând, cu brațul sprijinit, la nivelul cordului

b) Dacă există diferență la măsurare între cele două brațe, se ia în considerare valoarea cea mai mică

c) Pacientul trebuie lăsat în repaus câteva minute înaintea masurării tensiunii arteriale

d) În condiții de zgomot se poate determina tensiunea arterială sistolică folosind, în loc de stetoscop, palparea arterei radiale

e) Valorile normale sunt situate sub 140/90 mmHgR: b

28) Următoarele pot fi cauze de hipertensiune arterială secundară, cu excepția:

a) Stenoza arterei renaleb) Glomerulonefrita cronicăc) Utilizarea contraceptivelor oraled) Sarcina după 20 de săptămânie) Utilizarea diureticelor

R: e29) Următoarele măsuri generale sunt utile la pacienții cu hipertensiune arterială esențială, cu excepția:

a) Moderarea consumului de alcoolb) Renunțarea la fumatc) Reducerea consumului de sared) Cresterea aportului de fructe și legumee) Preferarea decubitului lateral drept în cursul nopții

R: e30) Următoarele sunt valabile în ce privește tratamentul hipertensiunii arteriale, cu excepția:

a) Beneficiile principale ale tratamentului antihipertensiv se datoreaza scaderii in sine a tensiunii arteriale (TA)

b) Toate grupele de hipotensoare au eficacitate comparabilac) Se prefera medicamentele care asigura reducerea TA timp

24 ore cu o singura administrared) Medicamentele sunt echivalente din punct de vedere al

reactiilor adversee) Tratamentul se poate initia cu un medicament sau o

combinatieR: d

31) Care dintre următoarele afirmații este falsă în ce privește palpitațiile?

a) Reprezintă perceperea neplăcută a bătăilor corduluib) Pot apare și în absența unei tulburări de ritmc) Nu reprezintă un semn de severitate într-o tulburare de ritmd) Constituie un simptom subiective) Dacă sunt severe, aplicarea șocului electric extern se poate

face chiar fără obiectivarea ritmului cardiacR: e

32) Care din următoarele afirmații privind bolile valvulare este falsă?a) Stenoza mitrală este cel mai frecvent de cauză reumatismalăb) Regurgitarea mitrală constă în deschiderea incompletă a

valvei mitralec) Stenoza aortică poate fi cauză de angină pectoralăd) Prolapsul valvei mitrale este o cauză de regurgitare mitralăe) Bolile valvei mitrale se pot complica în evoluție cu fibrilație

atrialăR: b

33) Care dintre următoarele măsuri este necesară în cazul pacienților purtători de proteze valvulare mecanice?

a) Evitarea călătoriilor cu avionulb) Evitarea efortului fizicc) Tratament cronic cu digoxind) Tratament cronic anticoagulante) Tratament cronic antibiotic

R: d34) Care dintre următoarele nu reprezintă factor de risc pentru ateroscleroză?

a) Fumatulb) Consumul de alimente bogate în vitamina Kc) Diabetul zaharatd) Dislipidemiae) Hipertensiunea arterială

R: b35) Care este cea mai frecventă cauză de boală coronariană ischemică?

a) Ateroscleroza aortei descendenteb) Ateroscleroza arterelor coronarec) Embolia coronarianăd) Spasmul coronariane) Anevrismul arterelor coronare

R: b36) Care dintre următoarele este utilă în diagnosticul bolii coronariene ischemice?

a) Test electrocardiografic de provocare a ischemiei (de efort)b) Tomografia computerizată a arterelor pulmonare

11

c) Ecografia arterelor iliaced) Scintigrafia pulmonarăe) Aortografia

R: a37) Care din următoarele afirmații este adevărată în ce privește coronarografia?

a) Constă în injectarea unei substanțe de contrast în arterele coronare

b) Necesită incizia mediană a toraceluic) Constă în explorarea ecografică a arterelor coronared) Folosește o substanță radioactivăe) Nu se poate aplica la pacienții cu boală coronariană avansată

R: a38) Un stent introdus în artera coronară reprezintă:

a) Un segment venos între aortă și artera coronarăb) Un mic tub din rețea metalicăc) Un dispozitiv pentru tratarea tulburărilor de ritmd) Un dispozitiv pentru închiderea unei comunicări anormalee) O substanță de contrast pentru explorarea prin rezonanță

magneticăR: b

39) Angioplastia coronariană reprezintă:a) Dilatarea coronarei cu un balonaș introdus intracoronarian,

prin cateterismb) Explorarea arterei coronare prin computer tomografiec) Explorarea arterei coronare prin ecografie intravascularăd) Secționarea arterei coronare pe cord deschise) Injectarea nitroglicerinei intra-coronarian

R: a40) Ce semnificație are noțiunea de ”sindrom coronarian acut”?

a) Sinonim cu edem pulmonar acutb) Angină pectorală stabilă cu modificări ale

electrocardiogramei în timpul dureriic) Insuficiență cardiacă de cauză ischemicăd) Încadrare temporară a unui episod de agravare a anginei,

până la aflarea rezultatelor probelor de necroză miocardicăe) Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST

R: d41) Ce reprezintă cardiomiopatiile?

a) Boli ale valvelor cardiaceb) Boli ale mușchiului cardiacc) Boli ale arterelor coronared) Afectări ale mușchilor scheletici în cadrul unor boli cardiacee) Boli ale pericardului

R: b42) Care este cauza îngroșării patologice a miocardului din cardiomiopatia hipertrofică ?

a) Hipertensiunea arterialăb) Boala coronariană ischemicăc) Insuficiența aorticăd) Determinism genetice) Oricare din cele de mai sus

R: d43) Care dintre următoarele nu reprezintă manifestări de insuficiență cardiacă?

a) Dispneea de efortb) Edemele gambierec) Hepatomegaliad) Turgescența jugularelore) Claudicația intermitentă

R: e44) Creșterea în sânge a cărui produs sugerează insuficiență cardiacă?

a) D-dimerb) Troponinac) Peptidele natriureticed) Glucoza

e) CreatininaR: c

45) Care dintre următoarele este diuretic?a) Metoprololb) Captoprilc) Heparinad) Furosemide) Adrenalina

R: d46) Care dintre următoarele modificări de laborator este cea mai caracteristică pentru artrita reumatoidă?

a) Prezența anticorpilor antinuclearib) Prezența factorului reumatoidc) Creșterea vitezei de sedimentare a hematiilord) Creșterea proteinei C reactivee) Prezența HLA B27

R: b47) În prezența unei poliartrite inflamatorii acompaniată de fotosensibilitate la o pacientă tânără, care dintre următoarele este cea mai plauzibilă?

a) Artrita reumatoidăb) Lupusul eritematos sistemicc) Gutad) Artrita septicăe) Spondilita anchilozantă

R: b48) Care dintre următoarele este cel mai folosit medicament modificator de boală (remitiv) în artrita reumatoidă

a) Diclofenacul (antiinflamator nesteroidian)b) Prednisonulc) Metotrexatuld) Tramadolul (antialgic potent)e) Paracetamolul

R: c49) Care este semnificația noțiunii de redoare articulară matinală?

a) Durere articulară în cursul diminețiib) Tumefacție articulară în cursul diminețiic) Roșeața tegumentelor care acoperă articulația, în cursul

diminețiid) Limitarea mobilității articulare în cursul diminațiie) Hipermobilitatea articulară în cursul dimineții

R: d50) Ce se înțelege prin artrită reumatoidă seropozitivă?

a) Coexistența infecției cu virusul HIVb) Coexistența infecției cu virus hepatitic B sau Cc) Prezența factorului reumatoidd) Prezența proteinei C reactivee) Oricare din cele de mai sus

R: c1. Bronsita cronica, emfizemul, BPOC1)* Factorii care contribuie la patogeneza bronsitei cronice si emfizemului sunt :

a) infectiile respiratorii acuteb) fumatulc) poluarea aeriana sau profesionalad) nivelul seric al α1 AT sub 0,5 g/le) toate de mai sus.

(R: e - pag 1602)2)* Care dintre indivizii de mai jos au predispozitie genetica pentru emfizem panacinar sever:

a) indivizii homozigoti ZZ sau SS care au frecvent nivelul seric al α 1 AT sub 0,5 g/l

b) indivizii homozigoti MM care au nivelul seric al α 1 AT peste 2,5 g/l

c) indivizii care au un parinte diagnosticat cu emfizem sau BPOC

12

d) niciunul de mai suse) toti de mai sus

(R: a - pag 1602)3)* Care din urmatorii factori pot fi considerati factori precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu BPOC :

a) cresterea volumului, vascozitatii si/sau purulentei sputeib) pneumotoraxulc) administrarea de sedative sau narcoticed) pneumonia, trombembolismul si insuficienta

ventriculara stanga e) toate de mai sus

(R: e – pag. 1608) 4)* Factorii care contribuie la patogeneza bronsitei cronice si emfizemului sunt:

a) infectiile respiratorii acuteb) fumatulc) poluarea aeriana sau profesionalad) nivelul seric al α1 AT sub 0,5 g/le) toate de mai sus.

(R: e – pag.1602) 5)* Examenul radiologic in BPCO asociat cu hipertensiune pulmonara releva:

a) diafragme coborite si aplatizateb) accentuarea desenului bronhovascularc) marirea siluetei corduluid) largirea trunchiului arterei pulmonaree) toate cele de mai sus

6)* La pacientii cu BPCO oxigenoterapia este indicata:a) cind hipoxia arteriala este persistenta si severab) cind asociaza semne de cord pulmonarc) in caz de poliglobulied) cind prezinta semne de insuficienta cardiaca dreaptae) toate cele de mai sus

(R: e – pag. 1608)

2. Pneumoniile si infectiile pulmonare necrozante 7)* Agentii etiologici cei mai frecventi ai pneumoniilor sunt:

a) diverse specii bacteriene b) chlamidiic) rickettsiid) fungi si parazitie) virusuri

(R: a)8)* Sindromul de pneumonia „tipica” se caracterizeaza prin:

a) febra cu debut bruscb) tuse productiva cu sputa purulentac) durere toracica de tip pleurel,uneorid) sindrom clinic de condensare pulmonarae) toate de mai sus

(R: e)9)* Sindromul pneumonic „atipic” se caracterizeaza prin:

a) prezenta simptomelor extrapulmonare (cefalee, mialgii, oboseala, dureri in gat, greata, varsaturi, diaree)

b) arterita periferica cu debut bruscc) tuse productiva cu sputa purulentad) sindrom clinic de condensare pulmonarae) aspect clinic de „blue bloater”

(R: a - pag 1587)10)* In diagnosticul diferential al pneumoniilor nosocomiale intra:

a) insuficienta cardiaca congestivab) sindromul de detresa respiratorie acutac) atelectazia si leziuni produse de oxigen sau medicamented) afectiuni pulmonare preexistente

e) toate cele de mai sus(R: e - pag 1588)

11)* Printre criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie se numara toate de mai jos cu o exceptie:

a) varsta sub 50 anib) prezenta de boli asociate: renale, cardiace, diabet zaharat,

neoplasm, imunosupresiec) suspiciunea de pneumonie cu Staphylococus aureus, bacili

gram-negativisau anaerobid) complicatii supurative ca empiem, artrita, meningita,

endocarditae) incapacitatea administrarii orale a tratamentului

(R: a)12)* Pacientii cu pneumonie cu Staphilococcus aureus pot avea urmatoarele caracteriostici :

a) pot avea numai febra si dispneeb) sunt de obicei in stare gravac) pot avea semne de endocardita sau alte atingeri

extrapulmonared) aspect radiologic bronhopneumonis cu pneumatocelee) toate cele de mai sus

(R: e)13)*. Examenul sputei

a) reprezinta cheia in evaluarea pacientului cu pneumonie bacteriana

b) poate identifica agentul patogen in mai putin de jumatate din cazuri

c) in pneumoniile cu anaerobi sint necesare culturi din secretiile pulmonare necontaminate cu secretii orofaringiene

d) existenta florei mixte pe frotiul Gram din sputa necontaminata sugereaza o infectie anaeroba

e) toate cele de mai sus (R: e)

14)*. Pacientii spitalizati cu pneumonie comunitara, forma severa- care este afirmatia adevarata?

a) necesita frotiuri Gram din sputa si testarea sensibilitatii microbiene

b) necesita tratament antimicrobian parenteralc) pot necesita metode invazive de decelare a agentului

patogend) penicilina sau ampicilina ramin drogurile de electie pt

pneumonia pneumococicae) toate cele de mai sus

(R: e)15)*. In cazul pneumoniilor,calea de patrundere ale agentilor microbieni cea mai frecventa este:

a) aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringeleb) inhalarerea aerosolilor infectiosic) diseminarea hematogenad) inoculare directa si diseminare contiguae) toate cele de mai sus

(R: a)16)*. Tratamentul de elecţie al pneumoniei cu Legionella pneumophila este:

a) penicilinab) cefalosporinelec) gentamicinad) macrolidelee) chinolonele

(R: d)17)*. Sindromul pneumonic "tipic" (debut brusc, tuse productiva cu sputa purulenta, durere toracica de tip pleural, semne de condensare pulmonara) este de obicei cauzat de:

a) Streptoccocus pneumoniaeb) Mycoplasma pneumoniaec) Pneumocystis carinii

13

d) Coxiella burnettie) Chlamydia psittaci

(R-a)

3. Cancerul bronhopulmonar (1, pag.602-612) (Dr. Tofolean Doina)

18)*. Cel mai frecvent factor etiologic al cancerului bronho-pulmonar este:

a) fumatulb) poluantii industrialic) factorii geneticid) poluantii de mediue) radonul din surse naturale terestre

(R: a)19)*. Sindromul de secretie inadecvata de ADH apare in:

a. carcinomul cu celule marib. adenocarcinomc. carcinomul cu celule micid. carcinomul scuamose. carcinoid

(R: c)20)*. Prezenta metastazelor la distanta determina includerea cancerului bronhopulmonar in stadiul:

a) IIAb) IIBc) IIIAd) IIIBe) IV

(R: e – pag. 606)21)*. Care metoda terapeutica nu este indicata de rutina in carcinomul cu celule mici:

a) Rezectia chirurgicalab) Radioterapiac) Chimioterapiad) Radio si chimioterapiae) Radioterapia profilactica a SNC

(R: a)

4. Afectiunile pleurei, mediastinului si diafragmului22)* Cele mai frecvente conditii care duc la aparitia pleureziilor la pacientii SIDA sunt reprezentate de:

a) Sarcomul Kaposib) Pneumoniilec) Tuberculozad) Limfoamelee) toate

(R: e)23)* Pneumotoraxul poate avea drept cauze:

a) traumatisme toraciceb) biopsii transtoracicec) ventilatie mecanicad) ruptura de blepsuri subpleuralee) toate de mai sus

(R: e)24)* Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) stoparea fumatului opreste evolutia sindroamelor obstructive cornice

b) inlocuitorii de nicotina ajuta pacientul sa intrerupa fumatulc) sub tratament cu inlocuitori de nicotina rata de abstinenta in

urmatorul an de la oprirea fumatului este de 20-25%d) exercitiile fizice duc la cresterea tolerantei la efort la

pacientii cu BPOC

e) toate de mai sus(R: e)

25)* Care afirmatie despre teofilina nu e adevarata:a) se poate administra oral sau parenteralb) nu are efect aritmogenc) nivelul sanghin therapeutic trebuie mentinut la 10-15 mg/ld) poate determina insomnie si nervozitatee) greata, varsaturile si convulsiile apar la un nivel sanghin de

peste 20mg/l(R: b)

26)* Pentru revarsatele pleurale tip transsudat nu eate necesara :a) descrierea aspectuluib) dozarea glucozei in lichidc) dozarea LDH-ului in lichidd) examenul microbiologic al lichiduluie) dozarea priteinelor in lichid

(R: d)27)* Mezotelioamele :

a) sunt tumori primare pleuraleb) deriva din celulele mezoteliale care tapeteaza cavitatea

pleuralac) sunt legate de expunerea la pulberi de azbestd) asociaza durere toracica si dispneee) toate cele de mai sus

(R: e)28)* Chilotoraxul :

a) apare cind ductul torcic este blocatb) reprezinta acumularea limfei in spatiul pleuralc) cauza cea mai frecventa este traumatismuld) toracenteza releva lichid cu aspect laptose) toate cele de mai sus

(R: e)29)* Pneumotoraxul este definit prin:

a) Prezenta aerului in spatiul pleuralb) Prezenta de lichid in cavitatea pleuralac) Scaderea presiunii partiale a oxigenului din singele arteriald) Cresterea concentratiei bioxidului de carbon din singele

arteriale) Scaderea pH-ului singelui arterial

R: a30)* Tratamentul initial al pneumotoraxului spontan primar este:

a) Administrarea unui antibioticb) Tratament tonicardiacc) Aspiratia simplad) Administrarea unui bronhodilatatore) Corticoterapie sistemica

R-c

Bronhopneumonia Cronicǎ Obstructivǎ 30)* Simptomul principal în emfizemul pulmonar este:

a) Dispneea de efortb) Tusea frecventac) Expectoraţia crescuta cantitativd) Junghiul toracice) Wheezing

(R: a)31)* Exacerbarile bronsite cronice sunt determinate mai frecvent de:

a) Rinovirusurib) Mycoplasmec) Bacterii Gram pozitived) Bacterii Gram negativee) Bacilul Koch

(R: a)32)* Care dintre factorii etiologici implicati în patogenia bronsitei cronice este considerat a fi cel mai important:

a) Predispozitia genetica

14

b) Poluarea aeruluic) Fumatuld) Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxicee) Factorii infectiosi

(R-c) 33)* În bronsita cronica indicele Reid reprezinta raportul dintre:

a) grosimea peretului bronsic si grosimea musculaturii netedeb) grosimea musculaturii netede si grosimea peretului bronsicc) grosimea peretului bronsic si grosimea glandelor

submucoased) grosimea glandelor submucoase si grosimea peretului

bronsice) grosimea glandelor submucoase si grosimea musculaturii

netede(R-d)

34)* Emfizemul pulmonar poate fi diagnosticat cu precizie prin:a) rezonanta magnetica nuclearab) radiografie toracicac) computer tomografie de înalta rezolutied) examen de sputae) radioscopie pulmonara

(R-c)

5. Astmul bronsic35)* Cea mai preferata cale de administrare a simpaticomimeticelor in astmul bronsic este:

a) inhalatorieb) nebulizarec) intravenoasad) oralae) subcutanata

(R: a)36)* Examenul clinic al aparatului respirator în criza de astm bronşic evidenţiază următoarele modificări, exceptând una:

a) ampliaţii respiratorii normaleb) expir prelungitc) hiperinflatie pulmonarad) wheezinge) folosirea musculaturii accesorii (în crizele severe sau

prelungite)(R : a)

37)* Corticosteroizii inhalatori au urmatoarele efecte adverse, cu o excepţie:

a) candidoza oralab) disfoniec) accentueaza cresterea la copild) cataractae) purpura

(R: c)38)* Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita efectului (efectelor):

a) De inhibare a degranularii mastocitelorb) Bronhodilatatorc) Antiinfectiosd) Expectorante) Mucolitic

(R-a)39)* In astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electie este reprezentat de:

a) administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoieb) adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatoriic) administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatoried) administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi

si agenti stabilizatori ai mastocitelore) administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala

(R-a)

40)* Principalele mecanisme ale hipoxemiei din insuficienta respiratorie sunt, cu o exceptie:

a) scaderea PO2 inspiratb) hipoventilatiac) suntuld) hiperventilatiae) dereglarea raportului V/Q

(R-d)41)* Care sunt varstele la care este atinsa incidenta de varf a neoplasmului pulmonar ?

a) 45 - 55b) 55 - 65c) 65 - 75d) 35 - 45e) peste 75 ani

(R-b)42)* Bronhopneumopatia cronica obstructiva(BPOC) eprezinta o boala obstructiva care cupride:

a) bronsita cronica si emfizemul pulmonarb) bronsita cronica si astmul bronsicc) emfizemul pulmonar si astmul bronsicd) bronsita cronica si bronsiectaziae) emfizemul pulmonar si bronsiectazia

(R- a)43)* Astmul bronsic extrinsec se caracterizeaza prin:

a) are la baza o reactie imunologica de tip 1b) debuteaza, de obicei, in copilarie sau la adultul tânarc) are teste cutanate pozitive la extractele antigene d) se asociaza cu antecedente personale sau familiale de rinita

alergica, urticarie si eczemee) toate la un loc

(R-e)44)* Criza de astm bronsic are urmatoarele caracteristici, cu o exceptie:

a) apare mai ales in timpul zileib) debutul este brusc, uneori fiind precedat de prodroamec) durata crizei este variabila de la 10-15 minute la 2-3 ored) criza consta in dispnee, tuse, wheezinge) tusea este constanta, initial uscata, apoi devine productiva

cu sputa albicioasa, gelatinoasa, putin abundenta (sputa "perlata")(R-a)

45)* Tipurile histologice principale ale cancerului bronhopulmonar sunt urmatoarele, cu o exceptie:

a) carcinom cu celule micib) carcinom cu celule maric) adenocarcinom d) carcinoide) carcinom epidermoid

(R-d)46)* Dintre tipurile histologice, prognosticul cel mai sever il are:

a) carcinom cu celule micib) carcinom cu celule maric) adenocarcinom d) carcinoide) carcinom epidermoid

(R-a)47)* Sindromul mediastinal posterior cuprinde urmatoarele modificari, cu o exceptie:

a) compresiune pe vena cava superioarab) compresiune esofagc) compresiune vena azygosd) compresiune pe lantul nervos simpatice) compresiune canal toracic

(R- a)48)* Principalul diagnostic diferential al astmului bronsic se face cu:

a) tromboembolismul pulmonar

15

b) BPOCc) insuficienta ventriculara stangad) corp strain la nivelul cailor aeriena superioaree) bronsiectazia

(R- b)49)* Corticoterapia este indicata in traheobronsita acuta:

a) viralab) bacterianac) alergicad) secundara factorilor fizico-chimicie) in toate formele mentionate

(R- c)50)* Pleurezia din tromboembolismul pulmonar se caracterizeaza prin urmatoarele, cu o exceptie:

a) pleurezie mica sau medieb) rapid progresiva c) unilaterala de obicei d) cu lichid serohemoragice) citologie nespecifica

(R-b)6. Tuberculoza pulmonara (1, pag.1109-1121)

1) Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la vaccinarea BCG nu e adevarata?

a) BCG a fost produs dintr-o tulpina atenuata de M.bovisb) Frecvent provoaca complicatii gravec) Induce reactivitate la PPDd) La copiii mici, induce protectie eficace fata de formele

severe de tuberculozae) E recomandat ca vaccinare de rutina in tarile cu prevalenta

crescuta a tuberculozei(Raspuns: b pg.1120)

2) Care dintre urmatoarele reactii adverse nu poate fi atribuita administrarii izoniazidei?

a) Hepatotoxicitateab) Neuropatia perifericac) Sindromul pseudolupicd) Atrofia opticae) Insuficienta renala acuta

(Raspuns: e – pg.1102)3) Care dintre urmatoarele reactii adverse nu poate fi atribuita administrarii rifampicinei?

a) Tulburarile gastro-intestinaleb) Anemia hemoliticac) Trombocitopeniad) Atrofia opticae) Imunosupresia

(Raspuns: d – pg.1104)4) In ce consta mecanismul de actiune a rifampicinei asupra micobacteriilor tuberculoase?

a) Actiune bactericida la nivel intracelularb) Actiune bactericida la nivel intra si extracelularc) Actiune bacteriostatica asupra micobacteriilor dormanted) Actiune bacteriostatica asupra micobacteriilor cu crestere

rapida si lentae) Inhiba sinteza de ADN viral

(Raspuns: b – pg.1103)5) Care sunt citokinele secretate de macrofagele alveolare dupa infectarea cu bacilli tuberculosi?

a) Interleukina 1, interleukina 6, Factorul de necroza tumorala alpha

b) Interleukina 10c) Interleukina 2d) Gama interferonule) Toate

(Raspuns: a – pg.1111)6) Care sunt particularitatile tuberculozei primare?

a) Dupa infectie, leziunile care iau nastere la nivel pulmonar sunt de obicei periferice fiind localizate frecvent in campurile pulmonare superioare

b) Dupa infectie, leziunile care iau nastere la nivel pulmonar sunt de obicei periferice fiind localizate frecvent in campurile pulmonare mijlocii si inferioare si se asociaza cu limfadenopatie traheo-bronsica

c) Leziunile pulmonare nu se asociaza frecvent cu limfadenopatie hilara sau traheala

d) Frecvent nu se vindeca spontane) Frecvent se produc leziuni cavitare

(Raspuns: b – pg.1111)7) Care sunt particularitatile tuberculozei la infectatii HIV?

a) Apare in orice stadiu al infectiei HIV dar manifestarile sunt aceleasi indiferent de stadiu

b) Tuberculoza extrapulmonara este frecventac) IDR la tuberculina (PPD) este frecvent pozitivad) Frotiurile din sputa sunt frecvent positivee) Aspectul radiologic al tuberculozei pulmonare nu difera in

functie stadiul imunodepresiei(Raspuns: b – pg.1115)

8) In ce consta monitorizarea bacteriologica a raspunsului la tratamentul antituberculos?

a) Evaluarea bacteriologica se face lunar pana la negativarea culturilor bk

b) Evaluarea bacteriologica se face anual pana la negativarea culturilor bk

c) Evaluarea se face trimestrial timp de 3 anid) Evaluarea bacteriologica poate fi utila numai la incheierea

tratamentuluie) Monitorizarea nu este de rutina

(Raspuns: a – pg.1118)9) Cum poate fi prevenita tuberculoza chimiorezistenta?

a) Asigurarea aderentei la principiile unui tratament corectb) Includerea in schema terapeutica a cel mult 2 medicamente

bactericidec) Prelungirea duratei tramentului de la 6 luni la 9 lunid) Prelungirea duratei tramentului de la 6 luni la 12 lunie) Includerea tiacetazonei in schema terapeutica

(Raspuns: a – pg.1119)

7. Bronsita cronica, emfizemul si obstructia cailor respiratorii (1, pag.1600-1610)

1) Factorii care contribuie la patogeneza bronsitei cronice si emfizemului sunt:

a) infectiile respiratorii acuteb) fumatulc) poluarea aeriana sau profesionalad) nivelul seric al α1 AT sub 0,5 g/le) toate de mai sus.

(R: e - pag 1602)2) Care dintre indivizii de mai jos au predispozitie genetica pentru emfizem panacinar sever:

a) indivizii homozigoti ZZ sau SS care au frecvent nivelul seric al α 1 AT sub 0,5 g/l

b) indivizii homozigoti MM care au nivelul seric al α 1 AT peste 2,5 g/l

c) indivizii care au un parinte diagnosticat cu emfizem sau BPOC

d) niciunul de mai suse) toti de mai sus

(R: a - pag 1602)3) Care din urmatorii factori pot fi considerati factori precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu bronsita cronica , emfizem si obstructie de cai aeriene :

a) cresterea volumului, vascozitatii si/sau purulentei sputeib) cresterea obstructiei si inflamatiei cailor respiratorii

16

c) administrarea de sedative sau narcoticed) pneumonia, trombembolismul si insuficienta ventriculara

stanga si pneumotoraxule) toate de mai sus

(R: e – pag. 1608) 4) Factorii care contribuie la patogeneza bronsitei cronice si emfizemului sunt:

a) infectiile respiratorii acuteb) fumatulc) poluarea aeriana sau profesionalad) nivelul seric al α1 AT sub 0,5 g/le) toate de mai sus.

(R: e – pag.1602)5) Examenul radiologic in BPCO asociat cu hipertensiune pulmonara releva:

a) diafragme coborite si aplatizateb) accentuarea desenului bronhovascularc) marirea siluetei corduluid) largirea trunchiului arterei pulmonaree) toate cele de mai sus

(R: e – pag. 1605)6) La pacientii cu BPCO oxigenoterapia este indicata

a) cand hipoxia arteriala este persistenta si severab) cand asociaza semne de cord pulmonarc) in caz de eritrocitozad) cand prezinta semne de insuficienta cardiaca dreaptae) toate cele de mai sus

(R: e – pag. 1608)8. Pneumoniile si infectiile pulmonare necrozante (1, pag.1585-

1594) 1) Agentii etiologici ai pneumoniilor pot fi:

a) diverse specii bacteriene sau viraleb) chlamidiic) rickettsiid) fungi si parazitie) toate speciile mentionate mai sus

(R: e - pag 1585)2) Sindromul de pneumonia „tipica” se caracterizeaza prin:

a) febra cu debut bruscb) tuse productiva cu sputa purulentac) durere toracica de tip pleurel,uneorid) sindrom de condensare pulmonara (matitate, egofonie,

raluri)e) toate de mai sus

(R: e - pag 1587)3) Sindromul pneumonic „atipic” se caracterizeaza prin:

a) prezenta simptomelor extrapulmonare (cefalee, mialgii, oboseala, dureri in gat, greata, varsaturi, diaree)

b) arterita periferica cu debut bruscc) tuse productiva cu vomica purulentad) sindrom de condensare pleuralae) aspect clinic de „blue bloater”

(R: a - pag 1587)4) In diagnosticul diferential al pneumoniilor nosocomiale intra:

a) insuficienta cardiaca congestivab) sindromul de detresa respiratorie acutac) atelectazia si leziuni produse de oxigen sau medicamented) afectiuni pulmonare preexistentee) toate cele de mai sus

(R: e - pag 1588)5) Care sunt criteriile de spitalizare a pacientilor cu pneumonie:

a) prezenta de boli asociate: renale, cardiace, diabet zaharat, neoplasm, imunosupresie

b) suspiciunea de pneumonie cu Staphylococus aureus, bacili gram-negativisau anaerobi

c) complicatii supurative ca empiem, artrita, meningita, endocardita

d) incapacitatea administrarii orale a tratamentuluie) toate cele de mai sus

(R: e - pag 1589)6) Pacientii cu pneumonie cu Staphilococcus aureus pot prezenta :

a) pot avea numai febra si dispneeb) sunt de obicei in stare gravac) pot avea semne de endocarditad) semnele de condensare pulmonara apar numai cind infectia

se extinde la bronhiie) toate cele de mai sus

(R: e – pag. 1587)7) In ce consta valoarea examenului bacteriologic al sputei

a) reprezinta cheia in evaluarea pacientului cu pneumonie bacteriana

b) poate identifica agentul patogen in mai putin de jumatate din cazuri

c) in pneumoniile cu anaerobi sunt necesare culturi din secretiile pulmonare necontaminate cu secretii orofaringiene

d) existenta florei mixte pe frotiul Gram din sputa necontaminata sugereaza o infectie anaeroba

e) toate cele de mai sus (R: e – pag. 1589)

8) Pacientii spitalizati cu pneumonie acuta comunitara, forma severaa) necesita frotiuri Gram din sputa si testarea sensibilitatii

microbieneb) necesita tratament antimicrobian parenteralc) pot necesita metode invazive de decelare a agentului

patogend) penicilina sau ampicilina ramin drogurile de electie pt

pneumonia pneumococicae) toate cele de mai sus

(R: e – pag.1592)9) In cazul pneumoniilor,caile de patrundere ale agentilor microbieni pot fi:

a) aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringeleb) inhalarerea aerosolilor infectiosic) diseminarea hematogenad) inoculare directa si diseminare contiguae) toate cele de mai sus

(R: e – pag.1586)10) Sindromul pneumonic tipic se caracterizeaza prin:

a) febra cu debut bruscb) tuse productiva cu sputa purulentac) durere toracica de tip pleurald) semne de condensare pulmonarae) toate cele de mai sus

(R: e – pag. 1587)

9. Astmul bronsic (1, pag.1566-1573)1) Care este cea mai frecventa cale de administrare a bronhodilatatoarelor beta2 adrenergice de scurta durata la pacientul cu astm bronsic:

a) inhalatorieb) nebulizarec) intravenoasad) oralae) subcutanata

(R: a – pag. 1571)

10. Cancerul bronhopulmonar (1, pag.602-612)1) Cel mai frecvent factor etiologic al cancerului bronho-pulmonar este:

a) fumatulb) poluantii industrialic) factorii genetici

17

d) poluantii de mediue) radonul din surse naturale terestre

(R: a – pag. 602)2) Sindromul paraneoplazic de secretie inadecvata de hormon antidiuretic (ADH) apare in:

a) carcinomul cu celule marib) adenocarcinomc) carcinomul cu celule micid) carcinomul scuamose) carcinoid

(R: c – pag. 608)3) Prezenta metastazelor la distanta determina includerea cancerului bronhopulmonar in stadiul:

a) IIAb) IIBc) IIIAd) IIIBe) IV

(R: e – pag. 606)4) Care metoda terapeutica nu este indicata de rutina in carcinomul cu celule mici:

a) Rezectia chirurgicalab) Radioterapiac) Chimioterapiad) Radio si chimioterapiae) Radioterapia profilactica a SNC

(R: a – pag. 611)11. Afectiunile pleurei, mediastinului si diafragmului (1,

pag.1624-1628) 1) Cele mai frecvente conditii care duc la aparitia pleureziilor la pacientii SIDA sunt reprezentate de:

a) Sarcomul Kaposib) Pneumoniilec) Tuberculozad) Limfoamelee) toate

(R: e - pag 1626)2) Pneumotoraxul poate avea drept cauze:

a) traumatisme toraciceb) biopsii pleuralec) ventilatie mecanicad) ruptura de blepsuri subpleuralee) toate de mai sus

(R: e – pag.1627)3) Pneumomediastinul poate avea drept cauze:

a) ruptura esofaguluib) ruptura traheeic) patrunderea aerului in mediastin dinspre abdomend) ruptura alveolarae) toate de mai sus

(R: e – pag.1627)4) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) stoparea fumatului opreste evolutia sindroamelor obstructive cornice

b) inlocuitorii de nicotina ajuta pacientul sa intrerupa fumatulc) sub tratament cu inlocuitori de nicotina rata de abstinenta in

urmatorul an de la oprirea fumatului este de 20-25%d) exercitiile fizice duc la cresterea tolerantei la efort la

pacientii cu BPOCe) toate de mai sus

(R: e – pag. 1605)5) Care afirmatie despre teofilina nu e adevarata:

a) se poate administra oral sau parenteralb) are efect tonicardiacc) nivelul sanghin therapeutic trebuie mentinut la 10-15 mg/ld) poate determina insomnie si nervozitate

e) greata, varsaturile si convulsiile apar la un nivel sanghin de peste 20mg/l(R: b – pag.1605)

6) Pentru revarsatele pleurale tip transsudat-exudat sunt necesare :a) descrierea aspectului macroscopic al lichidului pleuralb) dozarea glucozei si amilazelor in lichidul pleuralc) examenul microbiologic al lichidului pleural d) citologia lichidului pleurale) toate cele de mai sus

(R: e - pag.1624)7) Mezotelioamele :

a) sunt tumori primare pleuraleb) deriva din celulele mezoteliale care tapeteaza cavitatea

pleuralac) sunt legate de expunerea la pulberi de azbestd) asociaza durere toracica si dispneee) toate cele de mai sus

(R: e – pag.1625)8) Chilotoraxul :

a) apare cind ductul toracic este blocatb) reprezinta acumularea limfei in spatiul pleuralc) cauza cea mai frecventa este traumatismuld) toracenteza releva lichid cu aspect laptose) toate cele de mai sus

(R: e – pag.1626)

18