tulburările anxioase

Download Tulburările Anxioase

Post on 26-Sep-2015

241 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

note curs

TRANSCRIPT

Tulburrile Anxioase

In aceast seciune sunt coninute urmtoarele tulburri: panica fr agorafobie, panica cu agorafobie, agorafobia fr istoric de panic, fobia specific, fobia social, tulburarea obsesivo -compulsiv, stresul posttraumatic, stresul acut, anxietatea generalizat , tulburarea anxioas datorat unei condiii medicale generale, tulburarea anxioas indus de o substan si tulburarea anxioas fr alt specificaie Deoarece atacurile de panic si agorafobia survin n contextul multora dintre aceste tulburri, setunle de criterii pentru atacul de panic si pentru agorafobie sunt menionate separat, la nceputul acestei seciuni Un atac de panic este o perioad discret n care exist debutul brusc al unei aprehensiuni, frici sau terori intense, asociate adesea cu senza ia de moarte iminent n cursul acestor atacuri sunt prezente simptome, cum ar fi scurtarea respiraiei, palpitaiile, durerea sau disconfortul precordial, senzaiile de sufocare sau de strangulare si frica de a nu nebuni" sau de a nu pierde controlul Agorafobia este anxietatea referitoare la, sau e \itaiea de locuri &au situaii din care scparea poate fi dificil (sau jenant) sau n (.are ajutorul poate s nu fie accesibil, n eventualitatea unui atac de panic sau de simptome similare panicii Panica fr agorafobie se caracterizeaz prin atacuri de panic recurente, inopinate, n legtur cu care exist o preocupare persistent Panica cu agorafobie se caracterizeaz att prin atacuri de panic recurente inopinate, ct i prin agorafobie Agorafobia fr istoric de panic se caracterizeaz prin prezena agorafobiei si a simptomelor similare panicii, fr un istoric de atacuri de panic inopinate Fobia specific se caracterizeaz prmtr -o anxietate semnificativ clinic provocat de expunerea la un anumit ob iect sau sirua'ie temut, ducnd adesea la un comportament de evitare Fobia social se caracterizeaz prmtr-o anxietate semnificativ clinic provocat de expunerea la anumite tipuri de situaii sociale sau de performan, ducnd adesea la un comportament d e evitare

Tulburarea obsesivo-compulsiv se caracterizeaz prin obsesii (care cauzeaz o anxietate sau detres marcat) si/sau prin compulsn (care servesc la neutralizarea anxietii) Stresul posttraumatic se caracterizeaz prin reexpenentarea unui eveniment traumatic extrem, acompaniat de simptome de excitaie crescut si de evitare a stimulilor asociai cu trauma. Stresul acut se caracterizeaz prin simptome similare celor ale stresului posttraumatic care apar imediat, ca urmare a unui eveniment traumatic extreme Anxietatea generalizat se caracterizeaz prin cel puin 6 luni de anxietate si preocupare excesiv si persistent Tulburarea anxioas datorat unei condiii medicale generale se caracterizeaz prin simptome proeminente de anxietate, considerate a fi consecina fiziologic direct a unei condiii medicale generale. Tulburarea anxioas indus de o substan se caracterizeaz prin simptome proeminente de anxietate, considerate a fi consecina fiziologic direct a unui dro g de abuz, a unui medicament sau expunerii la un toxic. Tulburarea anxioas, fr alt specificaie este inclus pentru codificarea tulburrilor cu anxietate sau evitare fobic marcat care nu satisfac criteriile pentru nici una dintre tulburrile anxioase specifice definite n aceast seciune (sau simptomele anxioase n legtur cu care exist informaii inadecvate sau contradictorii).

Deoarece anxietatea de separare (caracterizat prin anxietate n legtur cu separarea de figurile parentale) apare de re gul n copilrie, aceasta este inclus n seciunea Tulburrile diagnosticate de regul pentru prima dat n perioada de sugar, n copilrie sau adolescen" (vezi pag. 121). Evitarea fobic limitat la contactul sexual genital cu un partener sexual este clasificat ca aversiune sexuala si este inclus n seciunea Tulburrile sexuale si de identitate sexual" (vezi pag. 541).

Atacul de Panic - Elemente

Deoarece atacurile de panic survin n contextul oricrei tulburri anxioase ca si al altor tulburri mentale (de ex., tulburrile afective, tulburrile n legtur cu o substan ) si al unor condiii medicale generale (de ex., cardiace, respiratorii, vestibulare, gastrointestinale), textul si serul de criterii pentru atacul de panic sunt prezentate separat n aceast seciune. Caracteristica esenial a unui atac de panic o constituie o perioad distinct de fric sau de disconfort intens, acompaniat de cel puin 4 dintre 13 simptome somatice sau cognitive. Simptomele pot fi somatice sau de natur cogni tiv si includ palpitaiile, transpiraia, tremorul sau trepidaia, senzaia de scurtare a respiraiei sau de strangulare, senzaia de sufocare, durere sau discomfort precordial, grea sau detres abdominal, ameeal sau vertij, derealizare sau depersonalizare, frica de a nu-si pierde controlul sau de a nu nebuni", frica de moarte, parestezii, frisoane sau valuri de cldur. Atacul debuteaz brusc si escaladeaz rapid pn la intensitatea sa maxim (de regul n 10 minute sau mai puin) si este adesea acompaniat de sentimentul de pericol sau de moarte iminent si de dorina de a scpa. Anxietatea caracteristic atacului de panic poate fi difereniat de anxietatea generalizat prin natura sa aproape paroxistic, distinct si severitatea sa de regul mai mare. Atacurile care satisfac toate celelalte criterii, dar care au mai puin de 4 simptome somatice sau cognitive sunt denumite atacuri cu simptome limitate. Exist trei tipuri caracteristice de atacuri de panic: inopinate (nesemnalizate), circumscrise situaional (semnalizate) si predispuse situaional. Fiecare tip de atac de panic este definit printr-un set diferit de relaii ntre debutul atacului si prezena sau absena declanatorilor situaionali care pot include semnale fie externe (de ex., un individ cu claustrofobie are un atac n timp ce se afl ntr un ascensor oprit ntre etaje) sau interni (de ex., cogniii catastrofice referitoare la consecinele palpitaiilor cardiace). Atacurile inopinate (nesemnalizate) de panic sunt definite ca fiind acelea pentru care individul nu asociaz debutul cu un declanator situaional intern sau extern (adic, atacul este perceput ca survenind spontan, din senin". Atacurile de panic circumscrise (semnalizate) situaional sunt definite ca fiind acelea n care survin aproape invariabil la expunerea, sau la anticiparea expunerii la un semnal sau declanator situaional (de ex., o persoan cu fobie social are un atac de panic la participarea sau la ideea c va trebui s vorbeasc la o ntrunire public ). Atacurile de panic predispuse situaional sunt similare cu atacurile de panic circumscrise situaional, dar nu sunt associate invariabil cu semnale i nu survin necesarmente imediat dup expunere (de ex., atacurile este foarte posibil s apar n timp ce conduce, dar exist dai cnd individul conduce si nu are atac de panic sau dai cnd atacul de panic survine dup ce a condus o jumtate de or . Indivizii care solicit asisten medical pentru atacurile de panic vor descrie de regul frica drept intens si relateaz c ei se gndesc c sunt pe punctul de a muri, de a-i pierde controlul, de a avea un atac de cord sau un ictus, ori de a nnebuni". De regul, ei relateaz, de asemenea, dorina imperioas de a fugi oriunde din locul n care a survenit atacul. Atacurile recurente de panic inopinate devin cu timpul circumscrise sau predispuse situaional, dei atacuri inopinate pot persista. Apariia de atacuri de panic inopinate este cerut pentru diagnosticul de panic (cu sau fr agorafobie). Atacurile circumscrise si atacurile predispose situaional sunt frecvente n panic, dar pot surveni si n contextul altor tulburri anxioase si n cel al altor tulburri mentale. De exemplu, atacurile de panic circumscrise situaional sunt experientate de majoritatea indivizilor cu fobie social (de ex., persoana experienteaz un atac de panic de fiecare dat cnd trebuie s vorbeasc n public) si cu fobii specifice (de ex., o persoan cu fobie de cini, experienteaz un atac de panic ori de cte ori ntlnete un cine care latr ) pe cnd atacurile de panic predispuse situaional survin de regul n anxietatea generalizat (de ex., dup ce a vzut la televizor programe noi care anun un declin economic, persoana devine extrem de preocup at de finanele sale i intr ntr-un atac de panic) si stresul post traumatic (de ex., victima unui viol experienteaz uneori atacuri de panic atunci cnd este confruntat cu amintirile evenimentului traumatic, cum ar fi vederea unui brbat care -i amintete de atacatorul su). n precizarea semnificaiei diagnostice difereniale a unui atac de panic, este important s se ia n consideraie contextul n care apar atacurile de panic. Distincia intre atacurile inopinate i atacurile de panic circumscri se situaional i predispuse situaional este esenial, deoarece atacurile de panic inopinate recurente sunt cerute pentru diagnosticul de panic (vezi pag. 433). A stabili dac un istoric de atacuri de panic justific diagnosticul de panic este ns c omplicat de faptul c nu totdeauna exist o relaie exclusiv ntre tipul de atac de panic i diagnostic. De exemplu, dei diagnosticul de panic necesit, prin definiie, ca cel puin unele dintre atacurile de panic s fie inopinate, indivizii cu panic relateaz frecvent c au atacuri circumscrise situaional sau predispuse situaional. Ca atare, considerarea atent a focarului anxietii asociate cu atacurile de panic, este, de asemenea, important n efectuarea diagnosticului diferenial. Spre ilustr are, s consider m cazul unei femei care un atac de panic nainte de a vorbi la o ntrunire public. Dac aceast femeie afirm c focarul anxietii sale este faptul c ea poate muri printr-un atac iminent de cord, i dac sunt satisfcute i alte crite rii de diagnostic, ea poate avea panic. Dac, pe de alt parte, aceast femeie afirm c focarul anxietii sale nu este atacul de panic n sine, ci teama de a nu fi pus in dificultate sau umilit, arunci este posibil ca acea st femeie s aib fobie social. Problemele de diagnostic controversate, referitoare la cazurile de limit, sunt discutate n seciunile de Diagnostic diferenial" ale textelor pentru tulburrile n ca