tulburĂrile afective

48
TULBURĂRILE TULBURĂRILE AFECTIVE AFECTIVE

Upload: sergiu1992

Post on 18-Jan-2016

133 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

Tulburari afective

TRANSCRIPT

Page 1: TULBURĂRILE AFECTIVE

TULBURĂRILTULBURĂRILE AFECTIVEE AFECTIVE

Page 2: TULBURĂRILE AFECTIVE

• OOmul trece de-a lungul vieţii prin dualismul mul trece de-a lungul vieţii prin dualismul cogniţiilor, emoţiilor, senzaţiilor, etc., atât cogniţiilor, emoţiilor, senzaţiilor, etc., atât psihologice cât şi sociale, dualism care psihologice cât şi sociale, dualism care duce de multe ori la conflicte (patologice duce de multe ori la conflicte (patologice sau nonpatologice), ce afectează mai mult sau nonpatologice), ce afectează mai mult sau mai puţin viaţa individuluisau mai puţin viaţa individului. .

• Această dualitate care pleacă de la Această dualitate care pleacă de la sistemul nervos îşi pune amprenta pe sistemul nervos îşi pune amprenta pe fiecare aspect al vieţii psihice, indiferent că fiecare aspect al vieţii psihice, indiferent că este vorba de procese psihice simple sau este vorba de procese psihice simple sau complexe.complexe.

Page 3: TULBURĂRILE AFECTIVE

• Atâta timp cât cele două emisfere lucrează în Atâta timp cât cele două emisfere lucrează în consonanţă, viaţa psihică este echilibrată. consonanţă, viaţa psihică este echilibrată.

• Dar ce se întâmplă dacă această comunicare este Dar ce se întâmplă dacă această comunicare este deficientă. Ce se întâmplă când unitatea deficientă. Ce se întâmplă când unitatea sistemului nervos (centrul de comandă al fiinţei sistemului nervos (centrul de comandă al fiinţei umane) este împărţită, disociată, disonantăumane) este împărţită, disociată, disonantă ? ?

• Dacă una dintre aceste două părţi ale Dacă una dintre aceste două părţi ale aceluiaşi întreg devine prea puternică în aceluiaşi întreg devine prea puternică în comparaţie cu cealaltă, rezultă un comparaţie cu cealaltă, rezultă un dezechilibru psihologic care, printre altele, dezechilibru psihologic care, printre altele, va angrena gradat diverse maladii va angrena gradat diverse maladii psihosomatice şi o stare generală proastă.psihosomatice şi o stare generală proastă.

• FFuncţionarea defectuoasă a legăturilor dintre cele uncţionarea defectuoasă a legăturilor dintre cele două emisfere duce evident la discordanţă, la două emisfere duce evident la discordanţă, la conflict iar fiinţa umană trece printr-o adevărată conflict iar fiinţa umană trece printr-o adevărată dramă.dramă.

Page 4: TULBURĂRILE AFECTIVE

• În psihologia consonantistă, disonanţa se exprimă În psihologia consonantistă, disonanţa se exprimă prin dezorganizare, diferenţieri, oscilaţii şi variaţii, prin dezorganizare, diferenţieri, oscilaţii şi variaţii, discordanţă, efecte entropice.discordanţă, efecte entropice.

• În concepţia lui Leon Festinger, cel care elaborat În concepţia lui Leon Festinger, cel care elaborat Teoria disonanţei cognitive, încă din 1957, la Teoria disonanţei cognitive, încă din 1957, la origineorigineaa disonanţei se află un conflict care duce la disonanţei se află un conflict care duce la schimbare.schimbare.

• Drama psihologiei despre care Vasile Pavelcu a Drama psihologiei despre care Vasile Pavelcu a vorbit atât de convingător, este de fapt drama vorbit atât de convingător, este de fapt drama fiinţei umane, care luptă permanent pentru fiinţei umane, care luptă permanent pentru echilibru, armonie, unitate între cognitiv şi afectiv, echilibru, armonie, unitate între cognitiv şi afectiv, unitate între conştient şi inconştient, unitate între unitate între conştient şi inconştient, unitate între corp, suflet şi spirit.corp, suflet şi spirit.

Page 5: TULBURĂRILE AFECTIVE

Tuburări afective în psihologie şi Tuburări afective în psihologie şi

psihopatologie.psihopatologie. • Funcţia esenţială a afectivităţii în raport cu Funcţia esenţială a afectivităţii în raport cu

întreaga viaţă psihică este aceea de întreaga viaţă psihică este aceea de susţinere susţinere şi potenţare energetică.şi potenţare energetică. Prin afectivitate, Prin afectivitate, omul se manifestă ca o fiinţă capabilă să omul se manifestă ca o fiinţă capabilă să vibreze, să empatizeze, să se transpună şi să vibreze, să empatizeze, să se transpună şi să trăiască în plan intern raporturile sale cu trăiască în plan intern raporturile sale cu lumea.lumea.

• Între stimulii interni şi realitatea înconjurătoare Între stimulii interni şi realitatea înconjurătoare au loc confruntări şi ciocniri ale căror efecte au loc confruntări şi ciocniri ale căror efecte sunt tocmai procesele afective. Aprobarea sau sunt tocmai procesele afective. Aprobarea sau satisfacerea cerinţelor interne generează satisfacerea cerinţelor interne generează plăcere, mulţumire, entuziasm, pe când plăcere, mulţumire, entuziasm, pe când nesatisfacerea acestor cerinţe generează stări nesatisfacerea acestor cerinţe generează stări de neplăcere, nemulţumire, frustrare, tristeţe. de neplăcere, nemulţumire, frustrare, tristeţe.

Page 6: TULBURĂRILE AFECTIVE

• Procesele afective, indiferent de forma în Procesele afective, indiferent de forma în care se structurează, pun în evidenţă care se structurează, pun în evidenţă câteva trăsături comune, şi anume: câteva trăsături comune, şi anume: polaritatea, intensitatea, durata, polaritatea, intensitatea, durata, convertibilitatea şi ambivalenţa.convertibilitatea şi ambivalenţa.

• Afectele au tendinţa de polaritate Afectele au tendinţa de polaritate . . Vasile Pavelcu vorbea de sensul “timic”. Vasile Pavelcu vorbea de sensul “timic”. Ele sunt fie pozitive, fie negative.Ele sunt fie pozitive, fie negative. Accentuarea acestei polarităţii poate duce Accentuarea acestei polarităţii poate duce la o serie de tulburări care alterează la o serie de tulburări care alterează starea de echilibrul psihic al fiinţei umane.starea de echilibrul psihic al fiinţei umane.

Page 7: TULBURĂRILE AFECTIVE

Definiţia tulburărilor afectiveDefiniţia tulburărilor afective

• Literatura de specialitate, defineşte Literatura de specialitate, defineşte noţiunea de ,,tulburare afectivă,, noţiunea de ,,tulburare afectivă,, (affective disorder) de origine anglo-(affective disorder) de origine anglo-saxonă, ca fiind saxonă, ca fiind un grup de modificări, un grup de modificări, de tip depresiv sau maniacal, ale de tip depresiv sau maniacal, ale afectivităţii, a căror simptomatologie afectivităţii, a căror simptomatologie este dominantă şi determinată pe este dominantă şi determinată pe parcursul desfăşurării lorparcursul desfăşurării lor, ceea ce , ceea ce demonstrează că este mai degraba o demonstrează că este mai degraba o noţiune nosologică decât una descriptiv-noţiune nosologică decât una descriptiv-psihopatologică. psihopatologică.

Page 8: TULBURĂRILE AFECTIVE

• În SUA noţiunea de tulburare afectivă a fost În SUA noţiunea de tulburare afectivă a fost folosită pentru prima data în anii 1960 de folosită pentru prima data în anii 1960 de Winokur pentru caracterizarea bolilor maniaco-Winokur pentru caracterizarea bolilor maniaco-depresive, incluzând şi depresiile nevrotico–depresive, incluzând şi depresiile nevrotico–reactive, iar mai târziu prin criteriile Feighner reactive, iar mai târziu prin criteriile Feighner (1972) şi RDC (1978); (1972) şi RDC (1978);

• Termenul într-o dimensiune mai restrânsă a Termenul într-o dimensiune mai restrânsă a intrat în DSM-III (1980), DSM-III-R (1987), DSM-intrat în DSM-III (1980), DSM-III-R (1987), DSM-IV (1994) (,,MOOD DISORDERS,,), având o IV (1994) (,,MOOD DISORDERS,,), având o influenţă importantă asupra concepţiilor influenţă importantă asupra concepţiilor nosologice ale psihiatrilor americani. nosologice ale psihiatrilor americani.

• În termenul de tulburări de dispoziţie sunt În termenul de tulburări de dispoziţie sunt cuprinse toate stările depresive, maniacale şi cuprinse toate stările depresive, maniacale şi hipomaniacale, având în vedere modificările hipomaniacale, având în vedere modificările afectivităţii în totalitatea ei.afectivităţii în totalitatea ei.

Page 9: TULBURĂRILE AFECTIVE

CLASIFICAREA TULBURĂRILOR AFECTIVECLASIFICAREA TULBURĂRILOR AFECTIVESecţiunea tulburărilor afective este organizată după cum urmează:Secţiunea tulburărilor afective este organizată după cum urmează:

• Episoadele afectiveEpisoadele afective• Episodul depresiv majorEpisodul depresiv major• Episodul maniaEpisodul maniacalcal• Episodul mixtEpisodul mixt• Episodul hipomaniacalEpisodul hipomaniacal• Tulburările depresiveTulburările depresive• Tulburarea depresivă majorăTulburarea depresivă majoră• Tulburarea distimicăTulburarea distimică• Tulburarea depresivă fără altă specificaţieTulburarea depresivă fără altă specificaţie• Tulburarea de adaptare:Tulburarea de adaptare:

– Cu dispoziţie depresivăCu dispoziţie depresivă– Cu anxietateCu anxietate– Cu dispoziţie mixtă anxioasă şi depresivăCu dispoziţie mixtă anxioasă şi depresivă– Cu perturbare de conduităCu perturbare de conduită– Cu perturbarea mixtă a emoţiilor şi conduiteiCu perturbarea mixtă a emoţiilor şi conduitei– nespecificatnespecificat

• Tulburările bipolareTulburările bipolare• Tulburarea bipolară ITulburarea bipolară I• Tulburarea bipolară IITulburarea bipolară II• Tulburarea ciclotimicăTulburarea ciclotimică• Tulburarea bipolară fără alte specificaţiiTulburarea bipolară fără alte specificaţii• Alte tulburări afectiveAlte tulburări afective• Tulburarea afectivă datorata (se indică condiţia medicală generală)Tulburarea afectivă datorata (se indică condiţia medicală generală)• Tulburarea afectivă indusă de o substanţăTulburarea afectivă indusă de o substanţă• Tulburarea afectivă fără altă specificaţieTulburarea afectivă fără altă specificaţie

Page 10: TULBURĂRILE AFECTIVE

Cauzele Cauzele şi mecanismele şi mecanismele patogenice implicate în apariţia patogenice implicate în apariţia

tulburărilor afectivetulburărilor afective

• A. Factorii biochimiciA. Factorii biochimici • B. Reglarea neuroendocrinăB. Reglarea neuroendocrină • C. Tulburări cronobiologice.C. Tulburări cronobiologice.• D. Factori geneticiD. Factori genetici• E. Teorii psihologiceE. Teorii psihologice • F. Determinări sociologiceF. Determinări sociologice• G. Depresii somatogeneG. Depresii somatogene• H. Tulburări afective endogeneH. Tulburări afective endogene• I. Depresii psihogeneI. Depresii psihogene

Page 11: TULBURĂRILE AFECTIVE

Sindroame importante în Sindroame importante în patologia afectivăpatologia afectivă

• Sindromul depresivSindromul depresiv

• Sindromul maniacalSindromul maniacal

Page 12: TULBURĂRILE AFECTIVE

• Sindromul depresivSindromul depresiv

În general sindromul depresiv, se caracterizează printr-un În general sindromul depresiv, se caracterizează printr-un bogat polimorfism simptomatic pe care KIELHOLZ îl divide :bogat polimorfism simptomatic pe care KIELHOLZ îl divide :

• A. Simptome cardinaleA. Simptome cardinale• B. Simptome accesoriiB. Simptome accesorii

• A. Din grupa A. Din grupa SIMPTOMELOR CARDINALESIMPTOMELOR CARDINALE fac parte: fac parte: dispoziţia trist dureroasă care poate merge până dispoziţia trist dureroasă care poate merge până la ,,anestezia psihică,, sau la aşa zisa ,,tristeţe vitală,, la ,,anestezia psihică,, sau la aşa zisa ,,tristeţe vitală,, dominată de pesimism, disconfort intern, anxietate, dominată de pesimism, disconfort intern, anxietate, descurajare, insatisfacţie, sentimente dureroase de descurajare, insatisfacţie, sentimente dureroase de monotonie şi indiferenţa afectivă tradusă printr-o monotonie şi indiferenţa afectivă tradusă printr-o hipercoştientizare penibilă de a nu putea resimţi bucuria hipercoştientizare penibilă de a nu putea resimţi bucuria situaţiilor sau activităţilor care anterior erau foarte situaţiilor sau activităţilor care anterior erau foarte agreabile şi plăcute. Alteori depresivul trăieşte un agreabile şi plăcute. Alteori depresivul trăieşte un sentiment penibil al incapacităţii de a resimţi dragostea, sentiment penibil al incapacităţii de a resimţi dragostea, ura sau teama ceea ce îi dau impresia lipsei de ura sau teama ceea ce îi dau impresia lipsei de sensibilitate şi de modulare afectivă adecvată situaţiilor sensibilitate şi de modulare afectivă adecvată situaţiilor conjuncturale. conjuncturale.

Page 13: TULBURĂRILE AFECTIVE

B. Din categoria B. Din categoria SIMPTOMELOR ACCESORIISIMPTOMELOR ACCESORII fac parte: fac parte:• 1. 1. Ideile delirante holotimice Ideile delirante holotimice • delirul de devalorizaredelirul de devalorizare• delirul de insatisfacţie pesimistădelirul de insatisfacţie pesimistă• delirul de culpabilitatedelirul de culpabilitate• delirul de idelirul de insuficienţă şi dezinteresnsuficienţă şi dezinteres• delirul de autoumiliredelirul de autoumilire• delirul cenestopatic şi hipocondriac delirul cenestopatic şi hipocondriac • delirul nihilistdelirul nihilist• delirul de ruinădelirul de ruină• sindromul lui Cotard - delirul de negaţiesindromul lui Cotard - delirul de negaţie• delirul de enormitdelirul de enormit• delirul de imortalitatedelirul de imortalitate• 2. Simptomele somato-vegetative-perturbarea ritmului 2. Simptomele somato-vegetative-perturbarea ritmului

nictemeralnictemeral• tulburările de somn (insomnie, hipersomnie)tulburările de somn (insomnie, hipersomnie)• tulburările digestive (inapetenţa, constipaţii, scădere ponderală, stare tulburările digestive (inapetenţa, constipaţii, scădere ponderală, stare

saburală a căilor digestive, bulimie dureri abdominale)saburală a căilor digestive, bulimie dureri abdominale)• dereglări cardiovasculare (hipotensiune, diminuarea sau creşterea dereglări cardiovasculare (hipotensiune, diminuarea sau creşterea

pulsului, extrasistolia, palpitaţii, constricţii precardiace şi crize pulsului, extrasistolia, palpitaţii, constricţii precardiace şi crize pseudoanginoase)pseudoanginoase)

• dereglări respiratorii (respiraţie superficială, bradipnee, constricţie dereglări respiratorii (respiraţie superficială, bradipnee, constricţie faringiană, senzaţie de sufocare, mucoase uscate)faringiană, senzaţie de sufocare, mucoase uscate)

• dereglări urogenitale (oligurie, polakiurie, amenoree, frigiditate, dereglări urogenitale (oligurie, polakiurie, amenoree, frigiditate, impotenţă).impotenţă).

Page 14: TULBURĂRILE AFECTIVE

Simptomatologia depresivă în funcţie de gravitatea Simptomatologia depresivă în funcţie de gravitatea eiei1. Episodul depresiv uşor1. Episodul depresiv uşorSunt prezente încă două simptome pe lîngă Sunt prezente încă două simptome pe lîngă simptomele critice (dispoziţie depresivă, indiferenţă, simptomele critice (dispoziţie depresivă, indiferenţă, fatigabilitate). Simptomele duc doar la o deteriorare fatigabilitate). Simptomele duc doar la o deteriorare minoră a activităţilor sociale, profesionale, etc. DSM-minoră a activităţilor sociale, profesionale, etc. DSM-IV foloseşte expresia de depresie minoră.IV foloseşte expresia de depresie minoră.2. Episod depresiv moderat2. Episod depresiv moderatEpisoadele moderate au o severitate intermediară Episoadele moderate au o severitate intermediară între uşoară şi severă.între uşoară şi severă.3. Episod depresiv sever3. Episod depresiv severÎn DSM-IV acestă formă este descrisă ca depresie În DSM-IV acestă formă este descrisă ca depresie majoră. Simptomele caracteristice acestei forme majoră. Simptomele caracteristice acestei forme sunt prezente în formă accentuată. Bolnavul trebuie sunt prezente în formă accentuată. Bolnavul trebuie să depună eforturi deosebite pentru a îndeplini rolul să depună eforturi deosebite pentru a îndeplini rolul social, activitatea la locul de muncă, etc.social, activitatea la locul de muncă, etc.

Page 15: TULBURĂRILE AFECTIVE

CRITERII DE DIAGNOSTIC PENTRU EPISODUL DEPRESIV CRITERII DE DIAGNOSTIC PENTRU EPISODUL DEPRESIV MAJORMAJOR

După DSM-IV:După DSM-IV:• prezenţa a cel puţin cinci din elementele esenţiale ale prezenţa a cel puţin cinci din elementele esenţiale ale

dispoziţiei depresive (enumerate mai jos) pe o perioadă dispoziţiei depresive (enumerate mai jos) pe o perioadă de două săptămânide două săptămâni

• reprezintă o schimbare faţă de funcţionarea anterioarăreprezintă o schimbare faţă de funcţionarea anterioară• cel puţin unul din simptome este:cel puţin unul din simptome este:

– dispoziţia depresivădispoziţia depresivă– pierderea interesului sau plăceriipierderea interesului sau plăcerii

• simptomele nu îndeplinesc criteriile pentru episodul mixtsimptomele nu îndeplinesc criteriile pentru episodul mixt• simptomele produc tulburări semnificative clinice, sociale, simptomele produc tulburări semnificative clinice, sociale,

ocupaţionaleocupaţionale• nu sunt efecte directe psihologice ale consumului de nu sunt efecte directe psihologice ale consumului de

substanţesubstanţe• simptomele nu se accentuează în cazul unor pierderi mari simptomele nu se accentuează în cazul unor pierderi mari

(mama, tatat, iubită), dar nu mai mult de două luni(mama, tatat, iubită), dar nu mai mult de două luni

Page 16: TULBURĂRILE AFECTIVE

EPISODUL MANIACALEPISODUL MANIACAL

• Mania este definită ca o stare de exaltare psihomotorie şi Mania este definită ca o stare de exaltare psihomotorie şi dezinhibiţie a pdezinhibiţie a pulsiunilor instinctiv afective. ulsiunilor instinctiv afective. Aspectul general: Aspectul general: ţinuta este neglijentă, extravagantă, iar mimica foarte mobilă, ţinuta este neglijentă, extravagantă, iar mimica foarte mobilă, expresivă.expresivă.

• Pe plan perceptual pot apare iluzii, false recunoaşteri, chiar Pe plan perceptual pot apare iluzii, false recunoaşteri, chiar halucinaţii.halucinaţii.

• Atenţia se caracterizează printr-o hipoprosexie voluntară (de Atenţia se caracterizează printr-o hipoprosexie voluntară (de concentrare)concentrare)

• Memoria este de tipul hipermneziei selective.Memoria este de tipul hipermneziei selective.• Orientarea este corectă în toate planurile.Orientarea este corectă în toate planurile.• Gândirea de aspect tahipsihic (logoree, fuga de idei), iar Gândirea de aspect tahipsihic (logoree, fuga de idei), iar

conţinutul traduce starea de satisfacţie cu idei delirante de conţinutul traduce starea de satisfacţie cu idei delirante de grandoare, de îmbogăţire, erotice, etc.grandoare, de îmbogăţire, erotice, etc.

• În sfera activităţii stare hipertimică de la euforie până la furoul În sfera activităţii stare hipertimică de la euforie până la furoul maniacal.maniacal.

• Limbajul vorbit şi scris, fluxul ideativ accelerat, logoree, Limbajul vorbit şi scris, fluxul ideativ accelerat, logoree, graforee.graforee.

• Pe planul instinctualităţii sexuale se constată o dezinhibiţie.Pe planul instinctualităţii sexuale se constată o dezinhibiţie.• Activitatea se caracterizează prin hiperactivitate, de multe ori Activitatea se caracterizează prin hiperactivitate, de multe ori

polipragmatică sau poate culmina prin mare agitaţie (furia polipragmatică sau poate culmina prin mare agitaţie (furia maniacală) care astăzi este mare.maniacală) care astăzi este mare.

Page 17: TULBURĂRILE AFECTIVE

Criteriile de diagnostic ale episodului maniacalCriteriile de diagnostic ale episodului maniacal

A.A. O perioadă distinctă de dispoziţie expansivă sau iritabilă, O perioadă distinctă de dispoziţie expansivă sau iritabilă, anormal de ridicată şi persistentă de cel puţin 1 săptămână. anormal de ridicată şi persistentă de cel puţin 1 săptămână. B.B. În timpul perioadei de tulburare a dispoziţiei, cel puţin 3 din În timpul perioadei de tulburare a dispoziţiei, cel puţin 3 din următoarele simptome au persistat (4 dacă dispoziţia este numai următoarele simptome au persistat (4 dacă dispoziţia este numai iritabilă) şi au fost prezente într-un grad semnificativ:iritabilă) şi au fost prezente într-un grad semnificativ:

1. Stimă de sine exagerată sau grandoare1. Stimă de sine exagerată sau grandoare 2. Scăderea necesităţii de somn (se reface după 3 ore)2. Scăderea necesităţii de somn (se reface după 3 ore)

3. Logoree, constrângerea de a vorbi continuu3. Logoree, constrângerea de a vorbi continuu 4. Fuga de idei, accelerarea gândirii4. Fuga de idei, accelerarea gândirii 5. Distrctibilitate, atenţia uşor de distras de stimuli externi 5. Distrctibilitate, atenţia uşor de distras de stimuli externi nesemnificativinesemnificativi 6. Creşterea activităţii orientată spre un scop sau agitaţie 6. Creşterea activităţii orientată spre un scop sau agitaţie psihomotoriepsihomotorie 7. Implicarea excesivă în activităţi7. Implicarea excesivă în activităţiC.C. Simptomele nu întrunesc criteriile pentru episodul mixt. Simptomele nu întrunesc criteriile pentru episodul mixt.D.D. Perturbarea este suficient de severă pentru a cauza o Perturbarea este suficient de severă pentru a cauza o deteriorare marcată în activitatea profesională sau socială, în deteriorare marcată în activitatea profesională sau socială, în relaţiile cu alţii, sau necesită spitalizare pentru prevenirea relaţiile cu alţii, sau necesită spitalizare pentru prevenirea vătămarii personale sau a altora.vătămarii personale sau a altora.E.E. Simptomele nu sunt efectele directe psihologice produse de Simptomele nu sunt efectele directe psihologice produse de substanţe sau de condiţii medicale generale (hipertiroidism).substanţe sau de condiţii medicale generale (hipertiroidism).

Page 18: TULBURĂRILE AFECTIVE

Tulburări afective bipolare în Tulburări afective bipolare în psihopatologie şi psihiatriepsihopatologie şi psihiatrie

• Tulburarea depresivă bipolară se poate Tulburarea depresivă bipolară se poate rezuma după DSM-III-R la rezuma după DSM-III-R la prezenţa prezenţa necesară a unuia sau mai multor necesară a unuia sau mai multor episoade maniacale acompaniate de episoade maniacale acompaniate de unul sau mai multe episoade unul sau mai multe episoade depresivedepresive. . Prezenţa acestor episoade Prezenţa acestor episoade constituie elementul esenţial al constituie elementul esenţial al diagnosticului de tulburare bipolară ce se diagnosticului de tulburare bipolară ce se poate subclasifica în tulburare bipolară poate subclasifica în tulburare bipolară mixtă, tulburare bipolară maniacală, şi mixtă, tulburare bipolară maniacală, şi tulburare bipolara depresivă.tulburare bipolara depresivă.

Page 19: TULBURĂRILE AFECTIVE

Tulburarea bipolara de tip ITulburarea bipolara de tip I• Tulburarea bipolară de tip I se Tulburarea bipolară de tip I se

caracterizează printr-o caracterizează printr-o evoluţie evoluţie alternativă de episoade depresive şi alternativă de episoade depresive şi maniacalemaniacale, separate prin intervale libere. , separate prin intervale libere. Se descriu 2 tipuri:Se descriu 2 tipuri:

• A.A. Cicluri depresie-manie cu intervale Cicluri depresie-manie cu intervale libere libere (depresia constituie o faza severă a (depresia constituie o faza severă a tulburării cu predominanţa a simptomelor tulburării cu predominanţa a simptomelor anxioase, iar trecerea la episodul maniacal anxioase, iar trecerea la episodul maniacal se face brusc).se face brusc).

• B.B. Cicluri manie-depresie cu intervale Cicluri manie-depresie cu intervale libere libere (episoadele maniacale sunt severe, (episoadele maniacale sunt severe, iar trecerea spre depresie se face lent, cu iar trecerea spre depresie se face lent, cu o intensitate moderată.o intensitate moderată.

Page 20: TULBURĂRILE AFECTIVE

Tulburarea bipolară de tip IITulburarea bipolară de tip II

• Se caracterizează prin:Se caracterizează prin:

• Depresia ciclică manifestată prin Depresia ciclică manifestată prin pierderea energieipierderea energiei, consumul abuziv de , consumul abuziv de alcool sau alte substanţe, modificări ale alcool sau alte substanţe, modificări ale personalităţii.personalităţii.

• Hipertimia pozitivă se manifestă perioade Hipertimia pozitivă se manifestă perioade de hipomanie. de hipomanie. Stările hipomaniacale la Stările hipomaniacale la persoanele creative pot să producă un persoanele creative pot să producă un bilanţ pozitiv al realizărilor pe plan bilanţ pozitiv al realizărilor pe plan individual. individual.

• Poate evolua spre episoade maniacale Poate evolua spre episoade maniacale severe, transferând acest tip II în cadrul severe, transferând acest tip II în cadrul tipuli I.tipuli I.

Page 21: TULBURĂRILE AFECTIVE

Tulburarea afectivă bipolară de tip IIITulburarea afectivă bipolară de tip III

• Tulburarea bipolară de tip III, se referă, mai Tulburarea bipolară de tip III, se referă, mai ales la pacienţi cu depresii recurente, proveniţi ales la pacienţi cu depresii recurente, proveniţi din familii cu antecedente bipolare.din familii cu antecedente bipolare.

• După criteriile de diagnostic ale tulburării După criteriile de diagnostic ale tulburării afective bipolare prevăzute de ICD-10 (1992) se afective bipolare prevăzute de ICD-10 (1992) se poate concluziona că această tulburare poate concluziona că această tulburare se se caracterizează prin două sau mai multe caracterizează prin două sau mai multe episoade pe parcursul cărora atât episoade pe parcursul cărora atât dispoziţia cât şi nivelele de activitate ale dispoziţia cât şi nivelele de activitate ale pacientului respectiv sunt profund pacientului respectiv sunt profund perturbateperturbate; tulburarea constând, când dintr-o ; tulburarea constând, când dintr-o elevare a dispoziţiei cu o augmentare a energiei elevare a dispoziţiei cu o augmentare a energiei şi activităţii (hipomanie sau manie) când în şi activităţii (hipomanie sau manie) când în sensul accentuării indispoziţiei şi al diminuării sensul accentuării indispoziţiei şi al diminuării energiei şi activităţii. În cadrul acestei tulburări energiei şi activităţii. În cadrul acestei tulburări este cuprinsă boala sau psihoza maniaco-este cuprinsă boala sau psihoza maniaco-depresivă.depresivă.

Page 22: TULBURĂRILE AFECTIVE

CiclotimiaCiclotimia

• Termenul ciclotimie provine din greaca veche, Termenul ciclotimie provine din greaca veche, rezultând din alăturarea sintagmelor kyklos rezultând din alăturarea sintagmelor kyklos (ciclu) şi thymos (spirit). Noţiunea ca atare (ciclu) şi thymos (spirit). Noţiunea ca atare desemnează alternarea stărilor de dispoziţie desemnează alternarea stărilor de dispoziţie afectivă ale subiectului, care trece rapid de la afectivă ale subiectului, care trece rapid de la tristeţe la euforie şi invers, cu o frecvenţă tristeţe la euforie şi invers, cu o frecvenţă semnificativă, evoluţia acestei alternante având semnificativă, evoluţia acestei alternante având o relevanţă categoric ciclo-fazică.o relevanţă categoric ciclo-fazică.

• Ciclotimia este Ciclotimia este o formă a tulburării bipolare, o formă a tulburării bipolare, în care intensitatea simptomastologiei este în care intensitatea simptomastologiei este mică, deseori chiar subclinică.mică, deseori chiar subclinică. Fluctuaţia Fluctuaţia periodică a dispoziţiei pare a fi o trăsătură stabilă periodică a dispoziţiei pare a fi o trăsătură stabilă a personalităţii. Astfel, se consideră ciclotimia ca a personalităţii. Astfel, se consideră ciclotimia ca fiind o tulburare de personalitate. Aproximativ fiind o tulburare de personalitate. Aproximativ 1% din populaţia generală suferă de ciclotimie, 1% din populaţia generală suferă de ciclotimie, iar la femei este de 1,5 ori mai frecvent decât la iar la femei este de 1,5 ori mai frecvent decât la bărbaţi.bărbaţi.

Page 23: TULBURĂRILE AFECTIVE

Tulburări afective bipolare specialeTulburări afective bipolare speciale

• A. Tulburarea afectivă cu cicluri rapide – A. Tulburarea afectivă cu cicluri rapide – episoadele sunt scurte şi prezintă o succesiune episoadele sunt scurte şi prezintă o succesiune într-un ritm mai rapid. (în timpul unui an mai mult într-un ritm mai rapid. (în timpul unui an mai mult de patru episoade depresive şi/de patru episoade depresive şi/sau maniacalesau maniacale).).

• B. Tulburarea afectivă sezonieră – episoadele B. Tulburarea afectivă sezonieră – episoadele depresive sau maniacale / depresive sau maniacale / hipomaniacale se hipomaniacale se asociază unei perioade constante a anului. Cea asociază unei perioade constante a anului. Cea mai frecventă este varianta în care toamna-iarna mai frecventă este varianta în care toamna-iarna este prezent constant episodul depresiv.este prezent constant episodul depresiv.

• C. Tulburarea afectivă fără remisiuni C. Tulburarea afectivă fără remisiuni complete – după rezoluţia fazei depresive există complete – după rezoluţia fazei depresive există posibilitatea ca pacientul să ,,păstreze,, anumite posibilitatea ca pacientul să ,,păstreze,, anumite simptome caracteristice stării depresive.simptome caracteristice stării depresive.

Page 24: TULBURĂRILE AFECTIVE

Tulburări afective bipolare la nivel Tulburări afective bipolare la nivel naţional şi internaţionalnaţional şi internaţional

• Marea Britanie, Germania şi Italia indică o Marea Britanie, Germania şi Italia indică o prevalenţă a TAB aproximativ de 1 %;prevalenţă a TAB aproximativ de 1 %;

• În Spania rata de nediagnosticare a TAB În Spania rata de nediagnosticare a TAB este de 70 %este de 70 %

• 75 % din pacienţi au avut cel puţin o 75 % din pacienţi au avut cel puţin o comorbiditate DSM IV, de obicei tulburări comorbiditate DSM IV, de obicei tulburări de anxietate şi abuz de substanţe/alcool;de anxietate şi abuz de substanţe/alcool;

• Rata tentativelor de suicid la persoanele cu Rata tentativelor de suicid la persoanele cu TAB variază între 21 – 54 %;TAB variază între 21 – 54 %;

• În Marea Britanie rata estimată a În Marea Britanie rata estimată a mortalităţii premature a pacienţilor cu TAB mortalităţii premature a pacienţilor cu TAB este de 18 %;este de 18 %;

Page 25: TULBURĂRILE AFECTIVE

Implicaţii socio-economiceImplicaţii socio-economice

• În Germania 70 % din pacienţi sunt şomeriÎn Germania 70 % din pacienţi sunt şomeri• În Italia 63-67 % din pacienţi sunt şomeri;În Italia 63-67 % din pacienţi sunt şomeri;• În Marea Britanie avem următoarea situaţie:În Marea Britanie avem următoarea situaţie:

– şomajul a fost estimat la 1.510 milioane de lire pe an;şomajul a fost estimat la 1.510 milioane de lire pe an;– suicidului 179 milioane de lire sterline pe an;suicidului 179 milioane de lire sterline pe an;– spitalizării episoadelor acute 4,59 miliarde de lire spitalizării episoadelor acute 4,59 miliarde de lire

sterline pe an;sterline pe an;• În Franţa (1999) durata medie de spitalizare a fost În Franţa (1999) durata medie de spitalizare a fost

de 65 de zile comparativ cu 36 de zile pentru de 65 de zile comparativ cu 36 de zile pentru pacienţii depresivi, iar costurile de spitalizare pacienţii depresivi, iar costurile de spitalizare pentru pacienţii maniacali au fost estimate la 2,75 pentru pacienţii maniacali au fost estimate la 2,75 miliarde de euro. miliarde de euro.

• Costurile directe de lungă durată + intervenţii Costurile directe de lungă durată + intervenţii nemedicale de lungă durată + îngrijiri de zi sunt nemedicale de lungă durată + îngrijiri de zi sunt mult mai mari decât costurile medicamentelor (46 mult mai mari decât costurile medicamentelor (46 % din total costuri).% din total costuri).

Page 26: TULBURĂRILE AFECTIVE

Cazul 1.Cazul 1.

Am examinat pacienta V.V. în vârsta de 65 de ani, care s-a prezentat la Am examinat pacienta V.V. în vârsta de 65 de ani, care s-a prezentat la cabinetul medicului de familie pentru: -scăderea necesităţii de somncabinetul medicului de familie pentru: -scăderea necesităţii de somn

- logoree- logoree - fuga de idei (tahipsihie)- fuga de idei (tahipsihie) - agitaţie psihomotorie- agitaţie psihomotorie

Istoric personalIstoric personal• Provine dintr-o familie organizată, condiţii materiale modeste, al 4 lea Provine dintr-o familie organizată, condiţii materiale modeste, al 4 lea

copil dintr-o frăţie de 6, având 3 surori şi 2 fraţi. A absolvit şcoala copil dintr-o frăţie de 6, având 3 surori şi 2 fraţi. A absolvit şcoala generală, a făcut 2 clase de liceu (regretă că nu a terminat liceul având în generală, a făcut 2 clase de liceu (regretă că nu a terminat liceul având în vedere că performanţele şcolare erau satisfăcătoare).vedere că performanţele şcolare erau satisfăcătoare).

• A avut o copilărie ,,frumoasă,, reuşind să-şi facă multe prietene de vârsta A avut o copilărie ,,frumoasă,, reuşind să-şi facă multe prietene de vârsta ei. Se întelege bine cu fraţii şi surorile sale, fiind mereu gata ,,să lase de ei. Se întelege bine cu fraţii şi surorile sale, fiind mereu gata ,,să lase de la sine,, pentru a rezolva situaţiile conflictuale. Relatia cu părinţii o la sine,, pentru a rezolva situaţiile conflictuale. Relatia cu părinţii o descrie ca fiind una ,,normală,, şi ţine să menţioneze că parinţii săi ,,au descrie ca fiind una ,,normală,, şi ţine să menţioneze că parinţii săi ,,au făcut totul pentru copii, au muncit ca nişte robi,,.făcut totul pentru copii, au muncit ca nişte robi,,.

• La 18 ani îl cunoaşte pe viitorul său soţ, mai mare decât ea cu 5 ani. Se La 18 ani îl cunoaşte pe viitorul său soţ, mai mare decât ea cu 5 ani. Se căsătoreste cu el 2 ani mai târziu şi se angajează la Serviciul Poştal din căsătoreste cu el 2 ani mai târziu şi se angajează la Serviciul Poştal din comunitate pe post de telefonistă. Din căsnicie rezultă 3 copii, 2 băieţi şi 1 comunitate pe post de telefonistă. Din căsnicie rezultă 3 copii, 2 băieţi şi 1 fată. Se pensionează din acelaşi loc de muncă 32 de ani mai târziu. fată. Se pensionează din acelaşi loc de muncă 32 de ani mai târziu. Descrie relaţia cu soţul său ca fiind una dificilă (din cauza consumului de Descrie relaţia cu soţul său ca fiind una dificilă (din cauza consumului de alcool şi a agresivităţii fizice şi verbale). După 35 de ani de căsnicie soţul alcool şi a agresivităţii fizice şi verbale). După 35 de ani de căsnicie soţul decedează în urma abuzurilor repetate de alcool.decedează în urma abuzurilor repetate de alcool.

• V.V. suportă ,,pierderea,, cu multă tristeţe, sentimente de V.V. suportă ,,pierderea,, cu multă tristeţe, sentimente de autoînvinovăţire (,,că poate nu am făcut destul,,).autoînvinovăţire (,,că poate nu am făcut destul,,).

• În prezent, este pensionară şi locuieşte singură, soţul fiind decedat de 5 În prezent, este pensionară şi locuieşte singură, soţul fiind decedat de 5 ani, iar copiii sunt plecaţi (căsătoriţi şi mutaţi din localitate). De ani, iar copiii sunt plecaţi (căsătoriţi şi mutaţi din localitate). De menţionat că o îngrijeste pe mama ei în vârsta de 85 de ani care locuieşte menţionat că o îngrijeste pe mama ei în vârsta de 85 de ani care locuieşte în vecinătate, iar în vacanţe este vizitată de cei 4 nepoţi ai săi. Abilităţi în vecinătate, iar în vacanţe este vizitată de cei 4 nepoţi ai săi. Abilităţi psiho-sociale păstrate. Prestează voluntariat în cadrul bisericii locale, cu psiho-sociale păstrate. Prestează voluntariat în cadrul bisericii locale, cu ocazia slujbelor religioase, cântă la strană, se oferă să ajute ocazia slujbelor religioase, cântă la strană, se oferă să ajute

Page 27: TULBURĂRILE AFECTIVE

• Antecedente heredocolateraleAntecedente heredocolateraleTatăl - decedat la 84 de ani, aparent sTatăl - decedat la 84 de ani, aparent săănătosnătosMama - 85 de ani, hipertensivă, ateroscleroză cerebralăMama - 85 de ani, hipertensivă, ateroscleroză cerebralăFraţii - aparent sănătoşi – fără afecţiuni importante din punct de vedere Fraţii - aparent sănătoşi – fără afecţiuni importante din punct de vedere psihopatologic.psihopatologic.

• Antecedente personale patologiceAntecedente personale patologice2007- hipertensiune arterială, cardiopatie ischemica cronică2007- hipertensiune arterială, cardiopatie ischemica cronică008 - tulburare bipolară008 - tulburare bipolară

• Istoricul boliiIstoricul boliiEvoluţia pacientului a fost către relaţionare socială excesivă, cu implicare Evoluţia pacientului a fost către relaţionare socială excesivă, cu implicare deosebită în procurarea şi studierea cărţilor de religie. deosebită în procurarea şi studierea cărţilor de religie. În 2005 survine În 2005 survine primul episod maniacal dominat de o stare de exaltare psihomotorie şi primul episod maniacal dominat de o stare de exaltare psihomotorie şi dezinhibiţie a pulsiunilor instinctive-afective. Se instalează euforia, dezinhibiţie a pulsiunilor instinctive-afective. Se instalează euforia, tulburările de somn, mimica foarte expresivă, logoree, idei delirante de tulburările de somn, mimica foarte expresivă, logoree, idei delirante de influenţă mistico-religioasă, agitatie psiho-motorie. Este dirijată imediat de influenţă mistico-religioasă, agitatie psiho-motorie. Este dirijată imediat de către medicul de familie către serviciul de psihiatrie. către medicul de familie către serviciul de psihiatrie.

• În urma spitalizării, şi a tratamentului cu antipsihotice, pacienta intră în În urma spitalizării, şi a tratamentului cu antipsihotice, pacienta intră în remisie parţială. De menţionat colaborarea bună dintre pacient, familie şi remisie parţială. De menţionat colaborarea bună dintre pacient, familie şi medicul psihiatru. Ulterior în ambulator nu a existat continuitate medicul psihiatru. Ulterior în ambulator nu a existat continuitate terapeutică.terapeutică.

• Evoluţia afecţiunii a fost către o deteriorare lentă a personalităţii, cu Evoluţia afecţiunii a fost către o deteriorare lentă a personalităţii, cu alterarea, funcţionării sociale a pacientului, tabloul clinic completându-se alterarea, funcţionării sociale a pacientului, tabloul clinic completându-se cu simptome psihice (tristeţe profundă, anxietate, disconfort intern) şi cu cu simptome psihice (tristeţe profundă, anxietate, disconfort intern) şi cu simptome psiho-somatice (ameţeli, tulburări de ritm cardiac, inapetenţă, simptome psiho-somatice (ameţeli, tulburări de ritm cardiac, inapetenţă, cefalee, parestezii, oboseală diurnă, tulburări de somn). Refuză adresarea cefalee, parestezii, oboseală diurnă, tulburări de somn). Refuză adresarea către medical psihiatru (pe motiv că se confruntă cu probleme materiale) către medical psihiatru (pe motiv că se confruntă cu probleme materiale) dar acceptă consultaţia în ambulatoriu la cabinetul medicului de familie.dar acceptă consultaţia în ambulatoriu la cabinetul medicului de familie.

• În prezent se află internată în clinica de psihiatrie (unde s-a prezentat în În prezent se află internată în clinica de psihiatrie (unde s-a prezentat în mod voluntar) unde se confirmă episodul mixt.mod voluntar) unde se confirmă episodul mixt.

Page 28: TULBURĂRILE AFECTIVE

• Examen somaticExamen somaticStare generală bună.Stare generală bună.Examenul clinic pe aparate şi sisteme în limite normale.Examenul clinic pe aparate şi sisteme în limite normale.

• Evaluarea psihologicăEvaluarea psihologicăŢinută vestimentară îngrijită, constituţie hiperstenică, normosom (concordanţă între Ţinută vestimentară îngrijită, constituţie hiperstenică, normosom (concordanţă între vârsta cronologică şi dezvoltarea generala), igiena corporală întreţinută, mimica vârsta cronologică şi dezvoltarea generala), igiena corporală întreţinută, mimica hipermobilă, gestica amplă care exprimă neliniştea. Contactul psihoverbal se hipermobilă, gestica amplă care exprimă neliniştea. Contactul psihoverbal se realizează uşor cu participare crescută din partea pacientului.realizează uşor cu participare crescută din partea pacientului.Gândirea bolnavei este accelerată. Fluxul ideativ este bogat, apărând idei Gândirea bolnavei este accelerată. Fluxul ideativ este bogat, apărând idei numeroase, concurente, care se derulează rapid, pacienta trecând de la o temă la numeroase, concurente, care se derulează rapid, pacienta trecând de la o temă la alta, fără a o fi elucidat pe precedenta. Această fugă de idei are o intensitate alta, fără a o fi elucidat pe precedenta. Această fugă de idei are o intensitate diferită, de la o accelerare uşoară până la incoerenţa ideoverbală, cu perturbarea diferită, de la o accelerare uşoară până la incoerenţa ideoverbală, cu perturbarea comunicării. Apar idei de grandoare, de autovalorizare, uneori delirante, potrivite cu comunicării. Apar idei de grandoare, de autovalorizare, uneori delirante, potrivite cu dispoziţia. Rareori apar idei delirante incongruente cu dispoziţia, de persecuţie sau dispoziţia. Rareori apar idei delirante incongruente cu dispoziţia, de persecuţie sau de gelozie. de gelozie. Limbajul este amplu perturbat. Bolnavul se exprimă cu voce tare, sigură, Limbajul este amplu perturbat. Bolnavul se exprimă cu voce tare, sigură, încrezătoare. Discursul maniacal este perturbat uşor de stimuli nesemnificativi din încrezătoare. Discursul maniacal este perturbat uşor de stimuli nesemnificativi din mediu, dar greu de întrerupt de interlocutor. mediu, dar greu de întrerupt de interlocutor. Este hiperactivă, are o senzaţie de energie inepuizabilă, nu simte oboseala, scade Este hiperactivă, are o senzaţie de energie inepuizabilă, nu simte oboseala, scade nevoia de somn. Se implică în multe activităţi pe care nu le finalizează. Activitatea nevoia de somn. Se implică în multe activităţi pe care nu le finalizează. Activitatea dezorganizată sever, ajungând la agitaţie psihomotorie sau furor maniacal. dezorganizată sever, ajungând la agitaţie psihomotorie sau furor maniacal. Conştiinţa bolii nu este prezentăConştiinţa bolii nu este prezentă

• PercepţiePercepţieAnamnestic şi în momentul exăminării, în sfera percepţiilor senzoriale se regăsesc Anamnestic şi în momentul exăminării, în sfera percepţiilor senzoriale se regăsesc următoarele fenomene productive:următoarele fenomene productive: - iluzii- iluzii

- false recunoaşteri- false recunoaşteri - halucinaţii- halucinaţii

• ProsexiaProsexiaAtenţie centrată selectiv asupra trăirilor cu caracter religios Atenţie centrată selectiv asupra trăirilor cu caracter religios

Page 29: TULBURĂRILE AFECTIVE

• MneziaMneziaMemoria este de tipul hipermneziei selective.Memoria este de tipul hipermneziei selective.Orientarea este corectă în toate planurile.Orientarea este corectă în toate planurile.

• Gândire şi limbajGândire şi limbajGândirea de aspect tahipsihic-logoree, fuga de idei, voce cu tonalitate înaltă, flux Gândirea de aspect tahipsihic-logoree, fuga de idei, voce cu tonalitate înaltă, flux ideativ crescut, răspunsuri adecvate la întrebări.ideativ crescut, răspunsuri adecvate la întrebări.Conţinutul gândirii: - idei delirante de persecuţie şi prejudiciuConţinutul gândirii: - idei delirante de persecuţie şi prejudiciu - idei delirante de interpretare- idei delirante de interpretare - idei delirante mistico-religioase- idei delirante mistico-religioase - idei delirante de autoacuzare- idei delirante de autoacuzare - idei delirante de grandoare- idei delirante de grandoare

• Afectivitate şi instincteAfectivitate şi instincteDispoziţie euforicăDispoziţie euforicăSentimente de vinovăţie, autoacuzare, nemulţumireSentimente de vinovăţie, autoacuzare, nemulţumireManifestări emoţionale exagerate, mimica foarte mobilă Manifestări emoţionale exagerate, mimica foarte mobilă Dezinhibiţie a pulsiunilor instinctive - afectiveDezinhibiţie a pulsiunilor instinctive - afectiveDezinhibiţie sexualăDezinhibiţie sexuală

• PsihomotricitatePsihomotricitateAgitaţie psihomotorieAgitaţie psihomotorieImplicare maximă în activităţile gospodăreştiImplicare maximă în activităţile gospodăreştiHiperactivitate de multe ori polipragmaticăHiperactivitate de multe ori polipragmaticăScăderea necesităţii de somnScăderea necesităţii de somn

• PersonalitatePersonalitateEuforică, jovială, exaltată, fiind diferită de cea uzuală a persoanei respective. Euforică, jovială, exaltată, fiind diferită de cea uzuală a persoanei respective. Bolnavul prezintă entuziasm pentru interacţiunile interpersonale şi activităţile Bolnavul prezintă entuziasm pentru interacţiunile interpersonale şi activităţile sociale sau profesionale. Uneori pot exista alternanţe între euforie şi iritabilitate.sociale sau profesionale. Uneori pot exista alternanţe între euforie şi iritabilitate.

Page 30: TULBURĂRILE AFECTIVE

• Examen neurologic:Examen neurologic:Examen clinic normal, fără deficite motoriiExamen clinic normal, fără deficite motorii

• Examen CT:Examen CT:Fără modificări de densitate în favoarea unor leziuni focale evolutive, fără edem Fără modificări de densitate în favoarea unor leziuni focale evolutive, fără edem local sau efect de masă. Sistem ventricular pe linia mediană, normodimensionat, local sau efect de masă. Sistem ventricular pe linia mediană, normodimensionat, calcificări de glandă pineală şi plexuri coroide.calcificări de glandă pineală şi plexuri coroide.

• Examene paracliniceExamene paracliniceÎn limite normaleÎn limite normale

• Diagnostic pozitiv conform criteriilor DSM IV = tulburare bipolară I cu Diagnostic pozitiv conform criteriilor DSM IV = tulburare bipolară I cu episod mixt recentepisod mixt recentA. Recent cu episod mixt: bună dispoziţie, creşterea activităţii, tulburări de somn, A. Recent cu episod mixt: bună dispoziţie, creşterea activităţii, tulburări de somn, logoree, fuga de idei, tristeţe, iritabilitate, dereglarea apetitului.logoree, fuga de idei, tristeţe, iritabilitate, dereglarea apetitului.B. Anterior a fost cel puţin un episod maniacal: agitaţie psihomotorie, tahipsihie, B. Anterior a fost cel puţin un episod maniacal: agitaţie psihomotorie, tahipsihie, hipoprexie voluntară, hipermnezie selectivă, hiperactivitate, tulburări de somn.hipoprexie voluntară, hipermnezie selectivă, hiperactivitate, tulburări de somn.C. Se exclude tulburarea schizoafectivă şi tulburarea afectivă cu simptome C. Se exclude tulburarea schizoafectivă şi tulburarea afectivă cu simptome psihotice.psihotice.

• Diagnostic diferenţialDiagnostic diferenţial1. Tulburări psihotice cauzate de o condiţie medicală generală:1. Tulburări psihotice cauzate de o condiţie medicală generală:-condiţii neurologice - epilepsie temporală, (fără istoric de crize comiţiale) tumori, -condiţii neurologice - epilepsie temporală, (fără istoric de crize comiţiale) tumori, traumatisme (absenţa semnelor neurologice de focar - CT, EEG, ex obiectiv) infecţii traumatisme (absenţa semnelor neurologice de focar - CT, EEG, ex obiectiv) infecţii SNC-HIV, lues, prin probe biologice.SNC-HIV, lues, prin probe biologice.-condiţii endocrinologice-hipertiroidie, boala Cushing-condiţii endocrinologice-hipertiroidie, boala Cushing - substanţe - amfetamine, cannabis, alcool (teste - substanţe - amfetamine, cannabis, alcool (teste specifice)specifice)2. Tulburare afectivă cu simptome psihotice - nu sunt întrunite criteriile pentru 2. Tulburare afectivă cu simptome psihotice - nu sunt întrunite criteriile pentru episod depresiv major iar simptomele psihotice survin în acelaşi timp cu cele episod depresiv major iar simptomele psihotice survin în acelaşi timp cu cele afective.afective.3. Tulburare schizoafectivă - în care există cel puţin 2 săptămâni de idei delirante şi 3. Tulburare schizoafectivă - în care există cel puţin 2 săptămâni de idei delirante şi halucinaţii în afara simptomelor afective proeminente.halucinaţii în afara simptomelor afective proeminente.4. Tulburare delirantă tip paranoid şi de grandoare4. Tulburare delirantă tip paranoid şi de grandoare

Page 31: TULBURĂRILE AFECTIVE

5. Tulburare schizofreniformă - durata cel puţin 1 5. Tulburare schizofreniformă - durata cel puţin 1 lună dar mai puţin de 6 luni.lună dar mai puţin de 6 luni.6. Tulburare psihotică scurtă - durata cel putin 1 zi 6. Tulburare psihotică scurtă - durata cel putin 1 zi dar mai puţin de 1 lunădar mai puţin de 1 lună7. Tulburare de personalitate Cluster A - 7. Tulburare de personalitate Cluster A - decompensările sunt de scurtă durată.decompensările sunt de scurtă durată.

Evoluţie şi prognosticEvoluţie şi prognosticPrognosticul este favorabil pentru Prognosticul este favorabil pentru

momentele de criză, dar rezervat pentru întreaga momentele de criză, dar rezervat pentru întreaga existenţă a bolnavului, datorită psihopatizării.existenţă a bolnavului, datorită psihopatizării.

Complicaţiile boliiComplicaţiile boliiRisc suicidarRisc suicidarDeteriorare marcată a vieţii profesionale şi socialeDeteriorare marcată a vieţii profesionale şi socialeAgresivitate crescutăAgresivitate crescutăComorbidităţi somatice-excesul de alcool, tutun, Comorbidităţi somatice-excesul de alcool, tutun, cafea.cafea.

Page 32: TULBURĂRILE AFECTIVE

Cazul 2Cazul 2

• Am examinat pacientul D. O. în vârstă de 44 de ani, care se prezintă Am examinat pacientul D. O. în vârstă de 44 de ani, care se prezintă periodic în triajul clinicii de psihiatrie pentru: - insomnie periodic în triajul clinicii de psihiatrie pentru: - insomnie - agitatie psiho-motorie- agitatie psiho-motorie - apatie- apatie - idei suicidare- idei suicidare - consum excesiv de alcool - consum excesiv de alcool

• Istoric personal Istoric personal Provine dintr-o familie dezorganizată, (părinţi divorţaţi încă din copilărie) Provine dintr-o familie dezorganizată, (părinţi divorţaţi încă din copilărie) condiţii materiale modeste, unicul copil.condiţii materiale modeste, unicul copil. A absolvit şcoala generală, liceul şi A absolvit şcoala generală, liceul şi facultatea de medicină veterinară. Se descrie pe sine ca pe un mare iubitor facultatea de medicină veterinară. Se descrie pe sine ca pe un mare iubitor de animale, considerand totodată că este mai uşor să se înţeleagă cu de animale, considerand totodată că este mai uşor să se înţeleagă cu animalele decât cu oamenii.animalele decât cu oamenii.

• A avut o copilărie marcată de absenţa tatălui (pe care l-a cunoscut abia la A avut o copilărie marcată de absenţa tatălui (pe care l-a cunoscut abia la maturitate). Se căsătoreşte la 33 de ani, şi divorţează după un an, pe motiv maturitate). Se căsătoreşte la 33 de ani, şi divorţează după un an, pe motiv de incompatibilitate. În tot acest timp îşi desfăşoară activitatea de medic de incompatibilitate. În tot acest timp îşi desfăşoară activitatea de medic veterinar în mai multe locuri (schimbă până în prezent 7 locuri de muncă). veterinar în mai multe locuri (schimbă până în prezent 7 locuri de muncă). Se recăsătoreşte la 42 de ani şi devine tatăl unei fetiţe după un an.Se recăsătoreşte la 42 de ani şi devine tatăl unei fetiţe după un an.Nu socializează, nu întreţine relaţii de prietenie, preferă singuratatea, Nu socializează, nu întreţine relaţii de prietenie, preferă singuratatea, apropierea de natură şi îşi asumă corect rolul de tată . apropierea de natură şi îşi asumă corect rolul de tată . În prezent se ocupă de o afacere proprie (cabinet de medicină veterinară).În prezent se ocupă de o afacere proprie (cabinet de medicină veterinară).

Consumator de alcool cronic, fumător (2 pachete de ţigarete pe zi). Consumator de alcool cronic, fumător (2 pachete de ţigarete pe zi).

Page 33: TULBURĂRILE AFECTIVE

• Antecedente heredocolateraleAntecedente heredocolaterale

Tatăl - decedat la 69 de ani , dupa un accident vascular cerebral.Tatăl - decedat la 69 de ani , dupa un accident vascular cerebral.Mama - 75 de ani aparent sănătoasă.Mama - 75 de ani aparent sănătoasă.

• Antecedente personale patologiceAntecedente personale patologice1995 - primul episod depresiv 1995 - primul episod depresiv 2009 - tulburare bipolară2009 - tulburare bipolară

• Istoricul boliiIstoricul boliiDin anamneză reiese că primul episod depresiv a survenit în 1995 Din anamneză reiese că primul episod depresiv a survenit în 1995 cu consum accentuat de alcool, insomnie, agitaţie psiho-motorie cu consum accentuat de alcool, insomnie, agitaţie psiho-motorie (în urma unei situaţii conflictuale la locul de muncă). Este (în urma unei situaţii conflictuale la locul de muncă). Este diagnosticat cu tulburare depresivă şi urmează o cură de diagnosticat cu tulburare depresivă şi urmează o cură de dezalcoolizare. De menţionat că urmează 8 internări în clinica de dezalcoolizare. De menţionat că urmează 8 internări în clinica de psihiatrie, de fiecare dată episoadele depresive sunt însoţite de psihiatrie, de fiecare dată episoadele depresive sunt însoţite de consum exagerat de alcool. Din discuţiile cu rudele sale de gradul consum exagerat de alcool. Din discuţiile cu rudele sale de gradul întâi, reiese faptul că în evoluţia bolii episoadele depresive au întâi, reiese faptul că în evoluţia bolii episoadele depresive au alternat cu episoade maniacale (dispoziţie expansivă, scăderea alternat cu episoade maniacale (dispoziţie expansivă, scăderea necesităţii de somn, cumpărături necontrolote, agitaţie necesităţii de somn, cumpărături necontrolote, agitaţie psihomotorie, logoree). Precizăm că numai episoadele depresive psihomotorie, logoree). Precizăm că numai episoadele depresive au dus la spitalizări, pentru faptul că se asociază de fiecare dată cu au dus la spitalizări, pentru faptul că se asociază de fiecare dată cu conumul de alcool. conumul de alcool.

• Examen somaticExamen somatic

Stare generala relativ bună.Stare generala relativ bună.Examenul clinic pe aparate şi sisteme în limite normaleExamenul clinic pe aparate şi sisteme în limite normale

Page 34: TULBURĂRILE AFECTIVE

• Evaluare psihologicăEvaluare psihologicăConstituţie de tip picnic, hipersom (pacientul pare mai mare decât Constituţie de tip picnic, hipersom (pacientul pare mai mare decât vârsta cronologică), evită privirea. Scăderea interesului pentru vârsta cronologică), evită privirea. Scăderea interesului pentru activităţile zilnice, facies trist activităţile zilnice, facies trist hipomobil (anestezie psihică dureroasă), abulic, gestica redusă care hipomobil (anestezie psihică dureroasă), abulic, gestica redusă care exprimă neliniştea. exprimă neliniştea. Dispoziţia este tristă asociată cu anxietate Dispoziţia este tristă asociată cu anxietate accentuate în special dimineaţa. Contactul psihoverbal se realizează accentuate în special dimineaţa. Contactul psihoverbal se realizează cu dificultate cu participare scăzuta din partea cu dificultate cu participare scăzuta din partea pacientului (vorbeşte în şoaptă, monosilabic). Are o stimă de sine pacientului (vorbeşte în şoaptă, monosilabic). Are o stimă de sine scăzută, tendinţă de devalorizare, aprecieri negative a calităţilor fizice scăzută, tendinţă de devalorizare, aprecieri negative a calităţilor fizice şi psihice. şi psihice. Acuză diverse dureri somatice care nu sunt de cauza organică Acuză diverse dureri somatice care nu sunt de cauza organică ( palpitaţii , dureri de inimă ). Idei autolitice – de suicid , idei de ( palpitaţii , dureri de inimă ). Idei autolitice – de suicid , idei de culpabilitate.culpabilitate.Uneori este neliniştit, se plimbă agitat de la un capăt la celălalt al Uneori este neliniştit, se plimbă agitat de la un capăt la celălalt al cabinetului, îşi frânge mâinile. Alteori stă pe marginea patului, cu cabinetului, îşi frânge mâinile. Alteori stă pe marginea patului, cu capul plecat pe piept, cu mâinile încrucişate, cu mimica exprimând o capul plecat pe piept, cu mâinile încrucişate, cu mimica exprimând o adânca durere morală.adânca durere morală.Comunicarea este foarte dificilă, vorbeşte puţin. Câteodată povesteşte Comunicarea este foarte dificilă, vorbeşte puţin. Câteodată povesteşte vise cu coşmaruri. Alcoolul, după cum spune, îl face să se simtă mai vise cu coşmaruri. Alcoolul, după cum spune, îl face să se simtă mai bine şi de aceea adeseori abuzează de consumul de alcool. Se bine şi de aceea adeseori abuzează de consumul de alcool. Se învinovăţeşte mereu pentru suferinţele pe care le trăieşte familia învinovăţeşte mereu pentru suferinţele pe care le trăieşte familia alături de el. alături de el. Ar vrea ca acest coşmar prin care trece să ia sfârşit chiar Ar vrea ca acest coşmar prin care trece să ia sfârşit chiar dacă ar fi să-şi ia viaţa.dacă ar fi să-şi ia viaţa.

• ProsexiaProsexiaDificultăţi de concentrare, de a lua decizii.Dificultăţi de concentrare, de a lua decizii.AtenAtenţţia voluntară a fost investigată prin metoda Kreplin, pacientul se ia voluntară a fost investigată prin metoda Kreplin, pacientul se concentrează mai greu, reuşind să facă 4 operaţii corecte.concentrează mai greu, reuşind să facă 4 operaţii corecte.

Page 35: TULBURĂRILE AFECTIVE

• MneziaMneziaMemoria este de tipul hipomneziei.Memoria este de tipul hipomneziei.Orientarea este corectă în toate planurile.Orientarea este corectă în toate planurile.

• Gândire şi limbajGândire şi limbajConţinutul gândirii: - idei recurente de moarteConţinutul gândirii: - idei recurente de moarte

- idei de vinovăţie, de culpabilitate - idei de vinovăţie, de culpabilitate marcată de neajutoraremarcată de neajutorare

- idei delirante cu conţinut depresiv- idei delirante cu conţinut depresiv• Afectivitate si instincteAfectivitate si instincte

Dispoziţie euforicăDispoziţie euforicăSentimente de vinovăţie, autoacuzare, nemulţumireSentimente de vinovăţie, autoacuzare, nemulţumireManifestări emoţionale exagerate, mimica foarte mobilă Manifestări emoţionale exagerate, mimica foarte mobilă Dezinhibiţie a pulsiunilor instinctive-afectiveDezinhibiţie a pulsiunilor instinctive-afectiveDezinhibiţie sexualăDezinhibiţie sexuală

• PsihomotricitatePsihomotricitateFatigabilitate şi scăderea randamentului util.Fatigabilitate şi scăderea randamentului util.Implicare minimă în activităţile gospodăreştiImplicare minimă în activităţile gospodăreştiInhibiţie motorie, este abătut, trist, abulic, adică nu are initiaţiva şi Inhibiţie motorie, este abătut, trist, abulic, adică nu are initiaţiva şi nici plăcerea de a fi activ.nici plăcerea de a fi activ.Scăderea necesităţii de somnScăderea necesităţii de somn

Page 36: TULBURĂRILE AFECTIVE

• PersonalitatePersonalitateScăderea stimei de sine, tendinţa de devalorizare, aprecieri Scăderea stimei de sine, tendinţa de devalorizare, aprecieri negative a calităţilor fizice şi psihicenegative a calităţilor fizice şi psihice

• Examen neurologic:Examen neurologic:Examen clinic normal, fără deficite motoriiExamen clinic normal, fără deficite motorii

• Examen CT:Examen CT:Fără modificări de densitate în favoarea unor leziuni focale Fără modificări de densitate în favoarea unor leziuni focale evolutive, fără edem local sau efect de masă. evolutive, fără edem local sau efect de masă. Sistem ventricular Sistem ventricular pe linia mediană, normodimensionat. Calcificări de glandă pineală pe linia mediană, normodimensionat. Calcificări de glandă pineală şi plexuri coroide.şi plexuri coroide.

• Examene paracliniceExamene paracliniceÎn limite normaleÎn limite normale

• Diagnostic pozitiv conform criteriilor DSM IV=tulburare Diagnostic pozitiv conform criteriilor DSM IV=tulburare bipolara I cu episod depresiv recentbipolara I cu episod depresiv recentA. Recent cu episod depresiv major: bună dispoziţie, creşterea A. Recent cu episod depresiv major: bună dispoziţie, creşterea activităţii, tulburări de somn, logoree, fuga de idei, tristeţe, activităţii, tulburări de somn, logoree, fuga de idei, tristeţe, iritabilitate, dereglarea apetitului.iritabilitate, dereglarea apetitului.B. Anterior a fost cel puţin un episod maniacal: agitaţie B. Anterior a fost cel puţin un episod maniacal: agitaţie psihomotorie, tahipsihie, hipoprexie voluntară, hipermnezie psihomotorie, tahipsihie, hipoprexie voluntară, hipermnezie selectivă, hiperactivitate, tulburări de somn.selectivă, hiperactivitate, tulburări de somn.C. Se exclude tulburarea schizoafectivă, schizofrenia, tulburările C. Se exclude tulburarea schizoafectivă, schizofrenia, tulburările schizofreniforme, tulburările delirante, psihotice sau nespecificate schizofreniforme, tulburările delirante, psihotice sau nespecificate altfel.altfel.

Page 37: TULBURĂRILE AFECTIVE

• Diagnostic diferenţialDiagnostic diferenţial

1. Tulburări psihotice cauzate de o condiţie medicală generală:1. Tulburări psihotice cauzate de o condiţie medicală generală:- conditii neurologice-epilepsie temporală, (fără istoric de crize - conditii neurologice-epilepsie temporală, (fără istoric de crize comiţiale) tumori, traumatisme (absenţa semnelor neurologice de comiţiale) tumori, traumatisme (absenţa semnelor neurologice de focar-CT, EEG, ex obiectiv) infecţii SNC-HIV, lues, prin probe focar-CT, EEG, ex obiectiv) infecţii SNC-HIV, lues, prin probe biologice.biologice.- condiţii endocrinologice-hipertiroidie, boala Cushing- condiţii endocrinologice-hipertiroidie, boala Cushing - substanţe-amfetamine, cannabis, alcool (teste - substanţe-amfetamine, cannabis, alcool (teste specifice)specifice)2. Tulburare afectivă cu simptome psihotice2. Tulburare afectivă cu simptome psihotice-nu sunt întrunite criteriile pentru episoade depresive majore iar -nu sunt întrunite criteriile pentru episoade depresive majore iar simptomele psihotice survin în acelaşi timp cu cele afective.simptomele psihotice survin în acelaşi timp cu cele afective.3. Tulburare schizoafectivă3. Tulburare schizoafectivă- în care există cel puţin 2 săptămâni de idei delirante şi halucinaţii - în care există cel puţin 2 săptămâni de idei delirante şi halucinaţii în afara simptomelor afective proeminente.în afara simptomelor afective proeminente.4. Tulburare delirantă de tip paranoid şi de grandoare4. Tulburare delirantă de tip paranoid şi de grandoare5. Tulburare schizofreniformă5. Tulburare schizofreniformă- durata cel puţin 1 lună dar mai puţin de 6 luni.- durata cel puţin 1 lună dar mai puţin de 6 luni.6. Tulburare psihotică scurtă6. Tulburare psihotică scurtă- durata cel puţin 1 zi dar mai puţin de 1 lună- durata cel puţin 1 zi dar mai puţin de 1 lună7. Tulburare de personalitate Cluster A7. Tulburare de personalitate Cluster A- decompensările sunt de scurtă durată. - decompensările sunt de scurtă durată.

Page 38: TULBURĂRILE AFECTIVE

Evolutie şi prognosticEvolutie şi prognostic

• Factori de risc ce favorizează suicidulFactori de risc ce favorizează suicidul

• Boala este incapacitantă profesional şi familialBoala este incapacitantă profesional şi familial

• Tulburarea bipolară este recurentă, fapt pentru Tulburarea bipolară este recurentă, fapt pentru care, după remisiunea episodului depresiv, care, după remisiunea episodului depresiv, tratamentul de întreţinere va fi menţinut pe tratamentul de întreţinere va fi menţinut pe termen lung.termen lung.

Complicaţiile bolii Complicaţiile bolii

• Risc suicidarRisc suicidar

• Deteriorare marcată a vieţii profesionale şi Deteriorare marcată a vieţii profesionale şi socialesociale

• Agresivitate crescutăAgresivitate crescută

• Comorbidităţi somatice-excesul de alcool, tutun, Comorbidităţi somatice-excesul de alcool, tutun, cafea.cafea.

Page 39: TULBURĂRILE AFECTIVE

Modalităţi de intervenţie Modalităţi de intervenţie terapeuticăterapeutică

Page 40: TULBURĂRILE AFECTIVE

Tratamentul sindroamelorTratamentul sindroamelorare ca obiectiv tratamentul simptomelor depresive sau are ca obiectiv tratamentul simptomelor depresive sau maniacalemaniacalemetodele terapeutice se aleg în funcţie de tabloul metodele terapeutice se aleg în funcţie de tabloul clinic, de severitatea simptomelor şi de fondul clinic, de severitatea simptomelor şi de fondul etiopatogeneticetiopatogeneticîn cazul tulburărilor de etiologie organică sau a celor în cazul tulburărilor de etiologie organică sau a celor asociate adicţiilor, se tratează boala de bază, fiind asociate adicţiilor, se tratează boala de bază, fiind necesară uneori asocierea şi a medicaţiei antidepresivenecesară uneori asocierea şi a medicaţiei antidepresiveîn cazul tulburărilor endogene metodele biologice si în cazul tulburărilor endogene metodele biologice si psihologice se combinăpsihologice se combinăîn cazurile mai severe se folosesc numai metode în cazurile mai severe se folosesc numai metode biologicebiologiceîn cazurile mai uşoare se foloseste psihoterapia în cazurile mai uşoare se foloseste psihoterapia asociată cu medicaţie antidepresivă adjuvantăasociată cu medicaţie antidepresivă adjuvantăpsihoterapia este esenţială în cazul tulburărilor afective psihoterapia este esenţială în cazul tulburărilor afective la o personalitate dizarmonic de tip dependent.la o personalitate dizarmonic de tip dependent. Terapii psihologiceTerapii psihologice a) terapie cognitiv-comportamentală;a) terapie cognitiv-comportamentală; b) terapie interpersonală;b) terapie interpersonală;

Page 41: TULBURĂRILE AFECTIVE

a)a) Terapia cognitiv comportamentală este o intervenţie care Terapia cognitiv comportamentală este o intervenţie care promovează modificări emoţionale şi de conduită prin învăţarea promovează modificări emoţionale şi de conduită prin învăţarea pacienţilor cum să abordeze şi cum să se descurce cu problemele, pacienţilor cum să abordeze şi cum să se descurce cu problemele, cum să înveţe noi stiluri de coping. cum să înveţe noi stiluri de coping.

Obiectivele care vor fi vizate în cazul celor diagnosticaţi cu Obiectivele care vor fi vizate în cazul celor diagnosticaţi cu tulburări afective sunt următoarele:tulburări afective sunt următoarele: - distorsiunile cognitive;- distorsiunile cognitive; - mecanismele de atribuire a vinovăţiei;- mecanismele de atribuire a vinovăţiei; - imaginea de sine modificată;- imaginea de sine modificată; - diminuarea atitudinii punitive (auto şi hetero-punitivă);- diminuarea atitudinii punitive (auto şi hetero-punitivă); - autoînvinovăţirea;- autoînvinovăţirea; - stilul negativ de atribuire;- stilul negativ de atribuire;

Toate aceste aspecte duc la "victimizarea" pacientului şi la Toate aceste aspecte duc la "victimizarea" pacientului şi la afectarea performanţelor ocupaţionale şi sociale. De aceea, terapia afectarea performanţelor ocupaţionale şi sociale. De aceea, terapia cognitiv comportamentală va viza: cognitiv comportamentală va viza: - interpretările maladaptive ce trebuie modificate;- interpretările maladaptive ce trebuie modificate;- creşterea abilităţilor de rezolvare a problemelor;- creşterea abilităţilor de rezolvare a problemelor;- creşterea competenţelor sociale;- creşterea competenţelor sociale;- dobîndirea unui sens în activităţile sociale;- dobîndirea unui sens în activităţile sociale;

Page 42: TULBURĂRILE AFECTIVE

Un program pentru identificarea şi clasificarea problemelor în Un program pentru identificarea şi clasificarea problemelor în familie, cu înţelegerea rolurilor şi responsabilităţilor, va avea familie, cu înţelegerea rolurilor şi responsabilităţilor, va avea efecte foarte benefice. Deasemeni terapia de grup este adesea efecte foarte benefice. Deasemeni terapia de grup este adesea benefică şi înlocuieşte tehnicile interpersonale. Este axată pe benefică şi înlocuieşte tehnicile interpersonale. Este axată pe îmbunătăţirea abilităţilor sociale şi învăţarea acestora pentru îmbunătăţirea abilităţilor sociale şi învăţarea acestora pentru diminuarea simptomelor depresive.diminuarea simptomelor depresive.

• Modalităţi asociate terapiei cognitive comportamentale şi care dau Modalităţi asociate terapiei cognitive comportamentale şi care dau rezultate extraordinar de bune pot fi:rezultate extraordinar de bune pot fi:- tehnicile de relaxare;- tehnicile de relaxare;- psihoterapia suportivă;- psihoterapia suportivă;- tehnici de autocontrol;- tehnici de autocontrol;- tehnici de automodelare;- tehnici de automodelare;

- meloterapia - meloterapia

• Pentru evaluarea efectelor tratamentului pot fi utilizate Pentru evaluarea efectelor tratamentului pot fi utilizate următoarele scale, care pot fi administrate înainte şi după terapie:următoarele scale, care pot fi administrate înainte şi după terapie:- inventarul BECK pentru depresie- inventarul BECK pentru depresie- scale REYNOLDS pentru depresie la adolescent;- scale REYNOLDS pentru depresie la adolescent;- inventarul pentru depresie la copil;- inventarul pentru depresie la copil;- scale de depresie pentru copil;- scale de depresie pentru copil;- scala Centrului Epidemiologic pentru studiul depresiv;- scala Centrului Epidemiologic pentru studiul depresiv;- chestionarul pentru dispoţiţie şi sentimente;- chestionarul pentru dispoţiţie şi sentimente;

Page 43: TULBURĂRILE AFECTIVE

b) Terapia interpersonală este o tehnică de b) Terapia interpersonală este o tehnică de intervenţie scurtă, care este axată pe abilităţile de intervenţie scurtă, care este axată pe abilităţile de relaţionare ale pacientului, pe capacităţile sale de relaţionare ale pacientului, pe capacităţile sale de a iniţia şi continua relaţionarea socială. Are ca a iniţia şi continua relaţionarea socială. Are ca obiective:obiective:

- scăderea simptomelor depresive, îmbunătăţind - scăderea simptomelor depresive, îmbunătăţind funcţionarea interpersonală;funcţionarea interpersonală;

- îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare - îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare interpersonală interpersonală

Prima etapă vizează observarea patternului Prima etapă vizează observarea patternului interpersonal, care determină gândirea depresivă, interpersonal, care determină gândirea depresivă, iar cea de-a 2-a etapă vizează învăţarea şi iar cea de-a 2-a etapă vizează învăţarea şi dezvoltarea altor strategii de comunicare;dezvoltarea altor strategii de comunicare;

- de asemenea, asigurarea unor relaţii - de asemenea, asigurarea unor relaţii interpersonale de calitate previne recidivele interpersonale de calitate previne recidivele depresivedepresive

Page 44: TULBURĂRILE AFECTIVE

• Terapia electroconvulsivantăTerapia electroconvulsivantăÎn ultimii ani a fost reconsiderată terapia electroconvulsivantă la În ultimii ani a fost reconsiderată terapia electroconvulsivantă la pacienţii cu forme severe de depresie, caracterizată prin catatonie pacienţii cu forme severe de depresie, caracterizată prin catatonie şi inhibiţie psihomotorie. Un studiu recent australian raportează o şi inhibiţie psihomotorie. Un studiu recent australian raportează o îmbunătăţire în jur de 51% din cazuri după administrarea acestei îmbunătăţire în jur de 51% din cazuri după administrarea acestei terapii unilateral sau bilateral.terapii unilateral sau bilateral.Se consideră că la adolescenţii cu Tulburări de dispoziţie Se consideră că la adolescenţii cu Tulburări de dispoziţie caracterizate prin inhibiţie psihomotorie, trăsături psihotice, caracterizate prin inhibiţie psihomotorie, trăsături psihotice, catatonie şi severă afectare cognitivă, ES poate fi benefică, cu catatonie şi severă afectare cognitivă, ES poate fi benefică, cu răspuns rapid şi relativ în siguranţă în aceste situaţii.răspuns rapid şi relativ în siguranţă în aceste situaţii.

• Terapia cu luminăTerapia cu lumină A fost considerată eficace şi s-a încercat administrarea ei la copii. A fost considerată eficace şi s-a încercat administrarea ei la copii.

UnUnstudiu recent dublu-orb placebo, efectuat pe 28 de copii şi studiu recent dublu-orb placebo, efectuat pe 28 de copii şi adolescenţi a arătat că există o îmbunătăţire a simptomatologiei adolescenţi a arătat că există o îmbunătăţire a simptomatologiei (la 71% dintre copii s-a raportat o îmbunătăţire de 50% a (la 71% dintre copii s-a raportat o îmbunătăţire de 50% a simptomatologiei). Tratamentul electroconvulsivant este simptomatologiei). Tratamentul electroconvulsivant este necesar doar în stările schizoafective de tip maniacal sau în cazul necesar doar în stările schizoafective de tip maniacal sau în cazul unor stări acute cu risc şi pericol vital.unor stări acute cu risc şi pericol vital.

Page 45: TULBURĂRILE AFECTIVE

ConcluziiConcluzii

• Tulburările afective bipolare fac parte din cele Tulburările afective bipolare fac parte din cele mai răspândite maladii de pe glob. Această mai răspândite maladii de pe glob. Această maladie are o prevalenţă crescută şi are un maladie are o prevalenţă crescută şi are un impact negativ major, atât asupra individului cât impact negativ major, atât asupra individului cât şi asupra societăţii. şi asupra societăţii.

• Diminuarea potenţialităţii individului, Diminuarea potenţialităţii individului, incapacitarea profesională, socială, familială, etc., incapacitarea profesională, socială, familială, etc., creează adevărate drame şi de aceea cercetătorii creează adevărate drame şi de aceea cercetătorii au luat în obiectiv acest fenomen. Impactul au luat în obiectiv acest fenomen. Impactul economic este deosebit, cheltuindu-se anual economic este deosebit, cheltuindu-se anual miliarde de euro.miliarde de euro.

Page 46: TULBURĂRILE AFECTIVE

• Schimbarea dominanţei emisferice, atât Schimbarea dominanţei emisferice, atât în starea de veghe, cât şi în starea de în starea de veghe, cât şi în starea de somn presupune o alternanţă haologică şi somn presupune o alternanţă haologică şi o oarecare interferenţă informaţională o oarecare interferenţă informaţională între cognitiv – afectiv, logic - infralogic, între cognitiv – afectiv, logic - infralogic, gândirea divergentă - gândirea gândirea divergentă - gândirea convergentă, conştient - inconştient, convergentă, conştient - inconştient, receptiv - emisiv, masculin – feminin, receptiv - emisiv, masculin – feminin, etc., etc., pe baza principiului alternanţei etc., etc., pe baza principiului alternanţei dinamicii cerebrale, ale celor două dinamicii cerebrale, ale celor două emisfere. Această alternanţă - dominanţă emisfere. Această alternanţă - dominanţă emisferică cerebrală, duce la o emisferică cerebrală, duce la o dihotomizare a stărilor de conştiinţă: dihotomizare a stărilor de conştiinţă: ordinară (obişnuită) şi neordinară.ordinară (obişnuită) şi neordinară.

Page 47: TULBURĂRILE AFECTIVE

• Bipolaritatea psihică îşi pune amprenta Bipolaritatea psihică îşi pune amprenta asupra tuturor stărilor de conştiinţă. Aşa asupra tuturor stărilor de conştiinţă. Aşa cum consideră o parte din oamenii de cum consideră o parte din oamenii de ştiinţă, bipolaritatea psihică este un ştiinţă, bipolaritatea psihică este un aspect foarte important şi poate că aspect foarte important şi poate că aceasta ar trebui să constituie un nou aceasta ar trebui să constituie un nou punct de plecare în viitor pentru ştiinţă, punct de plecare în viitor pentru ştiinţă, deoarece trebuie să recunoaştem că deoarece trebuie să recunoaştem că despre aspectele minţii umane despre aspectele minţii umane cunoaştem destul de puţin şi din acest cunoaştem destul de puţin şi din acest punct de vedere ştiinţa se află într-un punct de vedere ştiinţa se află într-un impas.impas.

Page 48: TULBURĂRILE AFECTIVE

• O descoperire crucială privind schizofrenia şi depresia maniacală au O descoperire crucială privind schizofrenia şi depresia maniacală au realizat-o oamenii de ştiinţă care au descoperit o similitudine realizat-o oamenii de ştiinţă care au descoperit o similitudine remarcabilă între erorile genetice care stau atît la baza schizofreniei, remarcabilă între erorile genetice care stau atît la baza schizofreniei, cît şi a depresiei maniacale, o descoperire crucială de la care se cît şi a depresiei maniacale, o descoperire crucială de la care se aşteaptă să deschidă calea spre noi tratamente pentru două dintre aşteaptă să deschidă calea spre noi tratamente pentru două dintre cele mai întîlnite maladii mintale ce afectează milioane de oameni.cele mai întîlnite maladii mintale ce afectează milioane de oameni.

• Medicii au susţinut pînă acum că aceste maladii sînt separate din Medicii au susţinut pînă acum că aceste maladii sînt separate din punct de vedere clinic, dar cercetări noi arată pentru prima dată că punct de vedere clinic, dar cercetări noi arată pentru prima dată că ambele au aceeaşi bază genetică, ce face ca unele persoane să o ambele au aceeaşi bază genetică, ce face ca unele persoane să o dezvolte pe una, iar alţii pe cealaltă.dezvolte pe una, iar alţii pe cealaltă.

• Trei studii internaţionale diferite, publicate în revista Nature, au Trei studii internaţionale diferite, publicate în revista Nature, au cercetat baza genetică a schizofreniei pe aproximativ 15.000 de cercetat baza genetică a schizofreniei pe aproximativ 15.000 de pacienţi şi circa 50.000 de subiecţi sănătoşi, constatînd că mii de pacienţi şi circa 50.000 de subiecţi sănătoşi, constatînd că mii de mici mutaţii genetice - cunoscute drept polimorfismele unui singur mici mutaţii genetice - cunoscute drept polimorfismele unui singur nucleotid (SNP) - acţionează crescând riscul dezvoltării bolii.nucleotid (SNP) - acţionează crescând riscul dezvoltării bolii.

• "Dacă unele riscuri genetice stau la baza schizofreniei şi tulburării "Dacă unele riscuri genetice stau la baza schizofreniei şi tulburării bipolare, este posibil ca aceste tulburări să-şi aibă originea într-o bipolare, este posibil ca aceste tulburări să-şi aibă originea într-o vulnerabilitate comună în dezvoltarea creierului", a declarat Thomas vulnerabilitate comună în dezvoltarea creierului", a declarat Thomas Insel, directorul Naţional Institute for Mental Health din Bethesda, Insel, directorul Naţional Institute for Mental Health din Bethesda, Maryland, SUA, care a finanţat parţial cercetările. "Marea întrebare Maryland, SUA, care a finanţat parţial cercetările. "Marea întrebare este cum de unele persoane dezvoltă schizofrenia, iar altele este cum de unele persoane dezvoltă schizofrenia, iar altele tulburarea bipolară?", precizează el.tulburarea bipolară?", precizează el.