nou nascut

1.MASURI DE INGRIJIRE IN SALA DE NASTERE

Cadrele medii care asista la nastere se vor spala pe maini cu apa calda si perie,timp de 15-20 de minute si apoi se vor badijona cu tincture de iod.

Se vor pregati scutece sterile.Fatul expulzat este asezat pe un camp steril.

Ingrijirile immediate,care incep in momentul nasterii sunturmatoarele:

*Aspirarea secretiilor din nas gat si din gura se face cu o sonda Nelaton moale; se observa instalarea primei respiratii.

*Legarea,sectionarea si pansarea cordonului ombilical.

Legatura cordonului ombilical

se face dupa incetarea pulsatiilor

acestuia;la copiii care necesita

reanimare de urgenta si la cei cu

izoimunizare se indica legarea

cordonului imediat dupa expulsie.

Se va lucra in conditii de asepsie.

Sectionarea cordonului ombilical se

Face intre doua pense hemostatice

Aplicate la 10-15 cm de insertia lui abdominala.Legarea se face cu un fir rezistent de in,canepa sau matase,fiert si tinut in alcool mai multa vreme;legarea se face mai intai circular,la 2 cm deasupra insertiei abdominale a cordonului,incrucisandu-se firele de doua ori.Apoi,cu un foarfece steril,protejand copilul cu o mana,se taie cordonul la 1 cm deasupra ligaturii.Daca bontul nu sangereaza cele doua capete de fir ramase se inoada tot de doua ori si peste suprafata bontului,facandu-se un al doilea nod de siguranta;firele ramase libere se sectioneaza.Se aplica o picatura de tincture de iod pe bontul ombilical.

In ultimul timp, in unele parti , in loc de ligaturare se penseaza ombilicul cu o pensa obisnuita.Unii fac ligature cu bentita de bumbac lata de 0,5 cm; se face un nod si apoi o funda pentru a strange eventual nodul mai tarziu.In jurul cordonului se aplica o compresa sterile din tifon,crestata pe una din laturi pana la jumatate.Unii recomanda pudrarea cu praf de praf de sulfamida sau chiar cu dermatal.Se aplica un pansament format din 3-4 comprese sterile,stropite cu alcool de 70%.Se va evita vata in strat gros ,deoarece impiedica mimificarea cordonului ombilical.In caz de secretii abundente nu se folosesc pulberi,ci numai pansament uscat,deoarece pulberile lipsesc marginile bontului ombilical si inpiedica scurgerea secretiilor din plaga ombilicala.Peste pansamentul ombilical astfel aplicat se trage o fasa.

Pansamentul ombilical este supraveghiat in primele 24 de ore dupa nastere,pentru a descoperi o eventuala hemoragie.

*Aprecierea starii fatului la nastere se face prin indicele A.P.GA.R

care decide daca este necesara reanimarea.

*Profilaxia oftalmiei.Imediat dupa nastere, inainte de sectionarea cordonului,se sterg ochii cu un tampon de vata sterila muiat in apa fiarta si racita.

Se instileaza apoi in sacul conjunctival, pleoapele fiind larg deschise,cate 1-2 picaturi de nitrat de argint 0,75-1 % sau protagol

1 % sau colargol 1 % sau penicilina 2000-5000 u/ ml in solutie cloruro-

Sodica izotonica .La fetite se aplica si la nivelul regiunii vulvovaginale.

*Examinarea sumara se face imediat dupa nastere, observandu-se aspectul si comportamentul nou nascutului.Eventualele malformatii trebuie semnalate medicului deoarece unele dintre ele necesita un tratament de urgenta.

*Stabilirea sexului.

*Masurarea cu pediametrul si cantarirea.

*Stabilirea identitatii.

*Uscarea tegumentelor prin tamponare intr-un scutec cald, dupa care se face infasarea.Daca tegumentele sunt impregnate cu lichid amniotic infectat,cu sange sau cu mecaniu,se face baie in conditii de asepsie.Nu se indeparteaza vernix caseosa,deoarece reprezinta un invelis protector impotriva infectiilor si a pierderii de caldura

*Infasarea se face in scutece sterile,incalzite dupa care se transporta in salonul de nou-nascuti.

2.MASURI IN SALONUL DE NOU-NASCUTI

Dupa examenul medical,nou-nascutul este infasat si supraveghiat de asistenta pediatra.

In patul in prealabil incalzit,este culcat in decubit lateral,cu capul mai in jos,timp de 48 ore,pentru drenarea cailor respiratorii.

Pozitia de decubit dorsal favorizeaza patrunderea lichidului de varsatura in caile respiratorii,cu riscul branhopneumoniei de aspiratie.

De indata ce intervine o pauza respiratory mai lunga si apare cianoza fetei,asistenta anunta medical si incearca sa restabileasca circulatia:o mica miscare a patului,o usoara frictiune cutanata,ridicarea trunchiului cu o mana intoarsa sub spatele copilului.

In zilele urmatoare se supravegheaza cu atentie functiile vitale,modul cum primeste alimentatia,mictiunile si eliminarea de mecaniu.

Rezistenta organismului fata de infectii se instaleaza treptat.Afectiuni usoare pot pune in pericol viata noului nascut.Personalul mediu din sectiile de nou nascuti trebuie sa lucreze respectand toate regulile de asepsie sis a vegheze ca din anturajul nou nascutului sa se elimine orice sursa de infectie.

In priviinta ingrijirilor care se aplica in continuare,se acorda o atentie deosebita pielii,mucoaselor,plagii ombilicale,regimului de viata si profilaxiei infectiilor.

Ingrijirea pielii

Prima baie a nou nacutului se face la 2-3 zile dupa caderea cordonului ombilical;se va tine seama de faptul ca ombilicul este inca o plaga sin u o cicatrice.Pana la prima baie se face toaleta zilnica prin baie partiala;spalarea se face cu apa calda si sapun fin folosind o manausa din panza moale.Se evita regiunea ombilicala si se insista asupra regiunii fesiere,genitale,a plicilor inghinale si fesiere.Dupa uscarea pielii,aceasta se pudreaza sau protejeaza cu un unguent indicat mai ales pentru regiunea fesiera,deoarece pudra face creste si irita.

Daca pielea prezinta descuamari massive,in primele saptamani se recomanda ungerea cu ulei fin steril.

Baia generala se face zilnic si la aceeasi ora,de preferat seara,inainte de supt.Temperatura camerei pentru baie este de 22 - 24 grade;se foloseste o cada numai in acest scop.,care se curate sau se opareste sau se dezinfecteaza inainte de .Temperatura apei va fi de 37 - 37 grade,controlata cu termometrul de baie sau in lispa cu cotul.Se spala mai intai capul,apoi membrele superioare,trunchiul,membrele inferioare,fesele si regiunea perinala,folosind manusa sapunita,apoi se intoarce copilul cu fata in jos si se spala pe spate..Urmeaza curatirea urmelor de sapun,dupa care copilul este scos din baie si invelit intr-un cearceaf.Se usuca pielea prin tamponare.Se acorda atentie plicilor tegumentelor de la gat,fese,axiale,iar la fetite regiunii organelor genitale externe,care se curate totdeauna dinainte-inapoi.

Se panseaza ombilicul si se trage fasa.Urmeaza inbracarea corpului cu camasuta si pieptarasul,infasarea si toaleta fetei.Nu se spala sin u se sterge cavitatea bucala.Unghiile se taie scurt.Daca copilul prezinta eritern fesier se poate face baie de sezut cu o solutie Bromocet sau Romalulan,dupa care se pudreaq cu pudra de Sulfamida sau de Saprosan si eventual se aplica un unguent.la copii agitati,pot apareaeritem sau eroziuni la nivelul calcaielor datorita frecarii acestora,pentru care se fac pansamente locale sau se asigura protejarea tegumentelor prin confectionarea unu mic colac de vata sau de tif

on de dimensiunile calcaiului

Igrijirea mucoaselor (bucala,nazala,conjunctivala)

Nu este necesara folosirea dezinfectantelor pentru ingrijirea mucoaselor.Daca copilul prezinta secretie conjunctivala,plaga ombilicala infectata,muguent,foliculita sau orice alta infectie,se izoleaza; medical va indica prelevarea si examinarea acestor produse patologice pentru a se identifica germenii cauzali si va prescrie tratamentul corespunzator.

INGRIJIREA PLAGII OMBILICALE urmareste sa asigure o evolutie normala a cicatrizarii sis a evite orice infectie; plaga ombilicala poate fi poarta de intrare pentru germeni patogeni ( stafilococ,streptococ,colibacil

Bacil titanic, etc.) care pot determina aparitia unor infectii grave,septicemice.Pansamentul ombilical se controleaza zilnic si la nevoie

se schimba prima compresa aplicata dupa nastere;nu se indeparteaza daca se

pastreaza uscata si fara miros.Nu se exercita nici o tractiune pe bont,nu se atinge cu mana sau instrumente nesterile.Pansamentul ombilical trebuie protejat de umezire cu ocazia baii zilnice a copilului.

Dupa cicatrizarea ombilicului nu mai este necesara pansarea acestuia.In cazul cand evolutia normala a plagii ombilicale spre cicatrizare este intrerupta de aparitia unor secretii mai abundente,care eventual au un character purulent,sau de aparitia unui granulom,se aplica tratamentul prescris de medic.

ALIMENTATIA nou nascutului la termen si sanatos va fi naturala;nici un alt preparat de lapte animal nu poate inlocui perfect laptele matern.Nou-nascutul hranit la san este un copil eutrofic; morbiditatea acestuia este de 100 de ori mai redusa decat a celui hranit artificial.In primele 24 de ore dupa nastere,nu se pune copilul la san; in acest interval I se pot da,dupa 12 ore,cateva lingurite de apa fiarta si racita sau ceai ( de musetel chimen anason),nezaharat.A doua zi ,copilul este pus la san de 4 ori,din 4 in 4 ore, cate 5 minute la fiecare san ,pentru a simula secretia lactate.In ziua a 3-a se micsoreaza intervalul intre supturi la 3 ore si jumatate ( I se da sa suga de 6-7 ori cate 5-10 minute la fiecare san cu o pauza de 5-6 ore pe noapte).In zilele urmatoare ,se creste durata suptului,treptat ,cu cate 2-3 minute,pana cand ajunge la durata de 15-20 minute,dandu-se un singur san la o masa pentru golirea completa a glandei.

Daca secretia lactate este redusa,se va pune copilul la ambii sani,avandu-se grija ca la fiecare supt sa se inceapa cu alt san.In continuare,in prima luna din viata,se dau zilnic 6 supturi la intervale de 3 - 3 ore jumatate,cu o pauza de 6 ore peste noapte.Este obligatoriu sa se faca controlul calitatii laptelui supt,urmarindu-se cresterea ponderala a copilului.Pentru proba suptului,copilul este cantarit infasat,inainte si dupa fiecare supt,pentru a constata cresterea ponderala,copilul este cantarit zilnic,diminetata,gol inainte de primul supt.

In timpul alaptarii,mama trebuie sa respecte masuri de igiena riguroasa:ea imbraca un halat inainte de a pune copilul la san,se spala pe maini cu apa si sapun,stoarce cateva picaturi de lapte din san,pentru a curati canalele galactofare,si dezinfecteaza mameleonul cu o solutie de acid boric 3% sau ceai de musetel.Este preferabil,ca in timpul alaptarii,mama sa poarte si o masca confectionata din 5 - 6 straturi de tifon.In primele zile,lauza va da copilului sa suga stand in pat,fie in pozitie sezand si tinand copilul in brate,fie stand in decubit lateral drept sau stang,pe partea sanului pe care-l ofera copilului.Copilul este asezat paralrl cu mama,cu fata intoarsa spre san si capul sprijinit in antebratul acesteia;mama va fi atenta ca sanul san u astupe nasul copilului.

Dupa trecerea primelor zile,mama alapteaza stand in fund pe un scaun cu spatar si sprijinid pe scaunel piciorul din dreptul sanului pe care-l ofera copilului.Dupa supt,mama va dezinfecta din nou mameloanele,pentru a evita fermentarea resturilor de lapte sau aparitia mugetului la copil.Odata cu laptele,copilul inghite si aer,care favorizeaza regurgitatiile.Pentru a evita stationarea aerului in stomac,dupa supt,copilul este ridicat in sus si batut usor pe spate pana ce are eructatii.Dupa supt,copilul este culcat in pat i10 - 20 minute in decubit lateral stang,apoi cat mai mult pe dreapta.Trebuie evitata asezarea copilului pe spate sau in decubit ventral.

Somnul nou-nascutului

Respectarea orelor fixe de alimentare si a perioadelor de somn chiar si in primele zile constrituie elemente importante pentru dezvoltarea si educarea copilului.In primele 3 saptamani,nou nascutul suge normal de 7 ori pe zi,la interval de 3 ore,si doarme neintrerupt de la ora 24 la ora 6.Dupa varsta de 3 - 4 saptamani,cand se raresc mesele la 6 si intervalul dintre supturi la 3 ore si jumatate,comnul de noapte dureaza de la ora 23 la ora 6 dimineata.

Profilaxia infectiilor la nou-nascuti

Perioada neonatala se caracterizeaza printr-o reactivitate cu totul deosebita a copilului fata de agresiunile infectioase.

Profilaxia generala consta din urmatoarele masuri:depistarea si tratamentului sustinut al infvetiilor gravidei;profilaxia infectiilor respiratorii prin aspiratia secretiilor din rinofaringe la nastere;aplicarea masurilor de asepsie si igiena in sala de nasteri,in salonul de nou nascuti si la domiciliu;depistarea purtatorilor de germeni la personalul maternitatii,la mama si membrii familiei,cu aplicarea masurilor de izolare si tratament;depistarea infectiei incipiente la nou- nascut si aplicarea tratamentului corespunzator;interzicerea rizilarii nou-nascutului la maternitate si la domiciliu.

Sectia de nou-nascuti trebuie sa aibe boxe,cu mese si cu un numar mic de paturi,cu posibilitatea de grupare a nou-nascutilor sanatosi,celor suspecti si celor bolnavi.

Curatenia incaperilor,aerisirea,dezinfectia si dezinsectia trebuie aplicate sistematic.

Asistenta de pediatrie vegheaza la aplicarea si respectarea acestor reguli.La preluarea serviciului,ea are urmatoarele obligatii: sa imbrace halat curat;sa-si spele mainile cu peria pana la cot;sa-si curete sis a-si taie unghile;sa-si adune parul si sa-l acopere complet cu boneta;sa poarte masca curata , cu care acopera nasul si gura inainte si dupa manipularea fiecarui copil.

Profilaxia infectiei tuberculoase.Infectia cu bacil Koch se poate face intra

partum ,de obicei prin aspiratie de secretii infectate intr-o tiberculoza genitala a mamei.

Infectia tuberculoasa se face mai ales dupa nastere.

Pprofilaxia infectiei tuberculoase se face prin vaccinarea B.C.G.,aplicata in timpul cat copilul se gaseste in maternitate sau in primele 30 de zile de la nastere.Vaccinarea se face pe cale percutanata sau perorala.Se vaccineaza percutanat, in preziua plecarii din maternitate sau de casa de nastere toti copii , cu exceptia prematurilor.

TEHNICA VACCINARII B.C.G.

Se face in regiunea deltoidiana sau pe fata externa a coapsei ,dup ace pielea a fost in prealabil dezinfectata cu alcool.Vaccinarea B.C.G. pe cale orala se face la nou-nascut a 6-a zi de viata prin administrarea unei singure doze de vaccine B.C.G.

V. EDUCATIE PENTRU SANATATE

Copilul a carui nastere este un eveniment deosebit in viata familiei, devine din prima clipa a existentei sale o preocupare centrala a parintilor sin in special a mamei.Sanatatea noului nascut si chiar a copilului mai mare isi ingrijeste propria sanatate in timpul graviditatii.Trebuie sa se prezinte la dispensarul territorial de la primele semen de sarcina.Va reveni cel putin o data pe luna la control.Va respecta normele de igiena a sarcinei, se va imbraca adecvat, comod, nu va lua nici un medicament fara prescriptia medicului,va evita eforturile fizice, se va feri de infectie, va respecta orarul de odihna (va dormi cel putin 8 ore pe noapte); de asemenea se va ocupa cu atentie de curatenia pielii si a intregului corp pentru a o feri de infectie, va pregati sanii in vederea alaptarii facand zilnic un masaj al mameloanelor cu o panza aspra si unse apoi cu alcool si glicerina.De o mare importanta este si alimentatia.Gravida va trebui sa se fereasca de excese deoarece supraalimentarea este tot atat de daunatoare ca si subalimentarea.Se recomanda mese nu prea abundente si dese.In timpul sarcinii nu va lua in greutate mai mult de 8 kg, maxim12 kg.

Va consuma lapte,unt, branza, iaurt, carne, oua, legume si fructe mai ales crude.Orice fel de bautura alcoolica si fumatul sunt adevarate otravuri pentru copil atat in perioada sarcinii cat si perioada alaptarii,influentandu-I nefavorabil dezvoltarea fizica si mintala.

Aceste sfaturi le va primi de la personalul medical al dispensarului,la lectii de "scoala mamei" pe parcursul sarcinii, cat si ulterior cand va primi sfaturi pentru ingrijirea nou-nascutului.

Nou nascutul va fi primit acasa in conditii de igiena si curatenie.Se va asigura conditii optime pentru cresterea si dezvoltarea lui normala.

Se va asigura camera proprie, luminoasa, care va fi aerisita zilnic.Regimul termic va fi corespunzator anotimpului, dar nu exagerat de cald.

Hainele si scutecele vor fi spalate si calcite.Cea mai indicate este folosirea scutecelor de unica folosinta.

Se vor respecta normele de igiena printr-o curatenie riguroasa care confera cea mai buna protectie impotriva imbolnavirilor.Se vor respecta normele corecte de alimentatie si in special igiene nou-nascutului.

Se va efectua baie generala zilnic si baie partiala de cate ori este nevoie.

Nou nascutul va fi ferit de contactul cu personae din afara si chiar din familie.

Sugarul trebuie sa traiasca intr-un mediu corespunzator, avand nevoie sa creasca sis a se dezvolte normal si viguros nu numai fizic ci si psihointelectual; are nevoie de ingrijire si curatenie, alimentatie corespunzatoare; trebuie calit prin factori naturali, ferit de imbolnaviri si accidente,are nevoie pentru toate acestea de ocrotirea si dragostea familiei.

VII. INGRIJIRI ALE NUO-NASCUTULUI LA

TERMEN IMEDIAT DUPA NASTERE

1. ELEMENTE GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING

Filosofia moderna a procesului de nursing se bazeaza pe ingrijirile individuale ale pacientului, pe baza unui plan systematic pentru a asigura ingrijirea specifica, menita sa raspunda cerintelor fiecarui pacient.

Inainte de a implementa orice strategie de nursing este necesar sa stabilim ce anume este bine, bun pentru acea persoana si in ce mod se poate raspunde optim nevoilor sale.

Modelul medical de ingrijire acuta informatii despre semen, simptome si rezultate ale investigatiei referitoare la boala, incearca o diagnosticare instituind apoi un tratament corespunzator starii respective.Acest model este o abordare din perspective bolii.

Modelul nursing tine seama de conditiile materiale, se concentreaza asupra functionarii sistemului nervos central.

Rolul nursei: ajuta pacientul sa se vindece si sa-si recapete nivelul maxim de independenta.

Medicul diagnosticheaza boala si prescrie tratamentul, in timp ce nursa va urmari in ce masura boala ii afecteaza pacientului capacitatea de a respire, a manca, a dormi, etc.

Aceasta abordare orientata spre probleme se concentreaza pe dificultatile prin care trece pacientul ca urmare a bolii si examineaza modul in care acestea pot fi usurate prin actul de nursing.Sunt mai multe metode teoretice de ingrijire de nursing,unul din cele mai complicate se bazeaza pe 12 activitati curente.Trebuie luate in consideratie, in incercarea de a identifica nevoile pacientului si de a planifica un program de ingrijire prin nursing.

Modelul de nursing de baza se refera la : mentinerea unui mediu de siguranta; comunicarea cu familia; respiratia; mancatul si bautul; eliminarea materiei reziduale; curatenia si imbracamintea personala; controlul temperaturii corporale; mobilizarea; munca si jocul ; exprimarea sexualitatii (aspectul corpului);dormitul; moartea.

Folosind o abordare holistica a pacientului,nursa ia in consideratie toti factorii care-l constituie pe pacient intr-o individualitate unica.Ea considera ca aspectele fizice, emotionale , intelectuale, sociale si spirituale care afecteaza procesul bolii atat in privinta bolilor cat si a rezultatului sunt deosebit de importante.

Procesul de nursing este un cadru theoretic pentru ingrijirea planului de ingrijire a bolnavului.Ca instrument de baza pentru a gandi un program se va adopta un plan de ingrijire individualizat pentru fiecare pacient .Aacesta are la baza abordarea din punct de vedere a principiului rezolvarii problemei si va functiona

in 5 etape succesive : culegerea de date,identificarea problemei de ingrijire, planificarea ingrijirilor cu : fixarea scopurilor si obiectivelor + determinarea interventiilor si ingrijirilor; aplicarea in practica a planului de ingrijire, evaluarea rezultatelor.

Planul nu este o conduita statica, el necesita revizuire, obiectivul nefiind intodeauna rezultat favorabil, fapt ce se face ca evaluarea sa ceara o revenire asupra interventiei sau obiectivului.Evaluarea este vitala pentru stabilirea eficientei interventiei de nursing.

"A ajuta individual bolnav sau sanatos in indeplinirea acelor activitati ce contribuie la respectarea, pastrarea sau recastigarea sanatatii, activitatii pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut puterea necesara, vointa sau cunostintele.Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel incat sa ajute bolnavul sa-si recapete independenta cat mai rapid posibil."

(VIRGINIA HENDERSON)

Fara sa poata fi considerati adulti in miniature, copii sunt personae cu individualitate umica, entitati biopsihosociale cu nevoi fundamentale si manifestari specifice.

Ei trebuie ingrijiti cu acelasi professionalism ca si persoanele adulte, poate chiar cu mai multa atentie si afectivitate.

STUDII DE CAZ

CAZUL NR. 1

Culegere de date:

Numele si prenumele: Voicu Cornelia Adina

Data nasterii : 11 februarie 2004, ora 11-30

Sexul : feminine

Nationalitatea: romana

Tatal : O.P.

Varsta : 25 ani

Ocupatia : inginer

Cetatenia : romana

Grupa sanguina : B III,Rh (-)

Neaga stari patologice

Mama : O.M

Varsta : 23 ani

Ocupatia : inginera

Cetatenia : romana

Stare civila : casatorita

Grupa sanguina : A II, Rh(-)

Evolutia sarcinii:

- prezentatia craniana;

- membrane integer la internare.

Scurt istoric al nasterii:

Nasterea asistata, fat in prezentatia craniana O.I.S.A.,sex F, semen de suferinta fetala-circulara stransa de cordon ombilica.

Este nascut in data de 11 februarie 2004.

Tipat slab, aspirarea secretiilor buco-faringiene inaintea instalarii primei respiratii.

Se penseaza, sectioneaza si ligatureaza cordonil ombilical.

Apgar: 8

Se face profilaxia oftalmiei genococice.

Se stabileste identitatea, se cantareste;G=3300g.

Se infasa in scutece incalzite si se transporta in sectia de nou-nascuti.

Manifestari de dependenta:

-dificultate in respiratie

-ochi infectati

-tegumente umede

-alimentatie naturala

-echilibrat hidroelectrolitic

Nevoi prioritare:

- nevoia de respire

- nevoia de manca

- nevoia de a fi curat

- nevoia de a elimina

Problemele nou-nascutului:

- adaptarea la conditiile de mediu

- adaptarea si mentinerea echilibrului biologic in

conditiile vietii extrauterine

-risc crescut de infectii tegumentare, respiratorii si digestive

-plaga ombilicala

-febra de deshidratare.

PROBLEMA 1

Adaptarea la conditiile de mediu

Obiective

Asigurarea conditiilor de mediu in scopul:

-prevenirii infectiilor

-prevenirii complicatiilor

-stimularii cresterii si dezvoltarii.

Interventii:

-nou-nascutul este transportat in sectia de nou-nascut, respectandu-se normele de profilaxie a infectiilor intraspitalicesti;

-se asigura conditii optime de microclimat, temperature, umiditate, luminozitate, aerisire;

-nou-nascutul este culcat in decubit lateral ce se schimba la interval de 2-3 ore.

Evaluare:11 februarie 2004

Nou-nascutul este supravegheat continuu.Semnele de suferinta la nastere dispar treptat.

Evaluare: 12 februarie 2004

Supravegheat in continuare, copilul tipa si respire normal.


Supravegherea se face in continuare.Semnele de suferinta la nastere au disparut.

PROBLEMA 2

Adaptarea si mentinerea echilibrului biologic in conditiile vietii extrauterine.

Obietive:

-observarea clinica generala

-nou-nascutul va avea o respiratie normala asigurata prin eliberarea

Cailor respiratorii

-nou-nascutul va avea o curba ponderala fiziologica

-nou-nascutul va avea o alimentatie corespunzatoare.

Inerventii autonome si delegate:

-se urmaresc functiile vitale, coloratia tegumentelor, existenta reflexelor si tonusul muscular;

-este asezat in pozitia decliva,pe campuri sterile si incalzite

-se administreaza O2;

-se urmareste ritmul , frecventa respiratiilor si pulsul;

-se cantareste nou-nascutul;

-se urmaresc pierderile fiziologice;

-se pregateste nou-nascutul si mama in vederea alaptarii.

Evaluare:11 februarie 2004

-usor hipoton,hiporeflexiv

-R=30 respiratii/min.

-P=130/min.

-G= 3200g

-reflexele de supt sunt normale

-este pus la san in prima zi 5 minute cu intervale de 3 ore intre supturi.


-tonus si reflexe mai bune

-respiratii= 30/min

-G= 3300g

-evolutie buna

-a doua zi este pus la san 10 minute


-tonus bun

-R= 30 respiratii/min

-zgomote cardiace normale

-G= 3500g

-este pus la san 15 minute

-primeste 6 mese/zi la interval de 3 ore

PROBLEMA 3

Risc crescut de infectii tegumentare, respiratorii si digestive

Obiective:

-nou-nascutul trebuie ferit de orice sursa de infectii

Interventii: autonome si delegate:

-lenjeria de corp se schimba ori de cate ori se murdareste;

-se asigura o igiena riguroasa a tegumentelor prin curatarea cu comprese de tifon sterile si apoi ungerea lor;

-se face toaleta partiala zilnica, evitandu-se zona ombilicala;

-se ingrijeste correct plaga ombilicala.


-tegumente si mucoase curate, usor palide


-stare generala apparent buna, tegumente lezate,curate


-stare generala buna, nu sunt semen de infectii cutanate.

PROBLEMA 4

Plaga ombilicala

Obiective:-nou-nascutul va avea plaga obilicala ingrijita corespunzator,asigurandu-se o evolutie normala.

Interventii:autonome si delegate:

-se panseaza,sectioneaza si legatureaza bontul ombilical.Se atinge cu alcool iodat.

-pansarea se face cu materiale sterile in conditii stricte din aseptie.Se aplica o compresa stropita cu alcool 70 grade apoi un strat subtire de vata si se fixeaza cu ture de fasa circulara.

-se controleaza aspectul pansamentului de mai multe ori pe zi.

Evaluare : 11 februarie 2004

-bontul ombilcal evolueaza normal.

-nu sunt secretii sau alte semen patologice locale.

Evaluare : 12 februarie 2004 - 13 februarie 2004

-bontul ombilicului se detaseaza

-cicatrica ombilicala fara probleme

PROBLEMA 5

Febra de deshidratare.

Obiective:

-nou nascutul trebuie sa fie echilibrat hidroelectronic.


-se face o alimentatie corespunzatoare din punct de vedere calitativ si cantitativ.

-se administreaza glucoza 5% complementar.

-se asigura o ambianta corespunzatoare din punct de vedere al temepraturii si uniditatii mediului,care sa limiteze pierderile de lichide prin transpiratie si perspiratie.


-febra usor crescuta 37,2 grade C care se corecteaza prin administrarea de glucoza 5%

Ecaluare: 12 februarie 2004

-temperatura 37 grade C.

-nou nascutul este hidratat corespunzator.

Evaluare : 13 februarie 2004

-stare generala buna 6 mictiuni/zi.

-s-a efectuat vaccinarea B.C.G.


-nou nascutul este externat in stare generala buna,sanatos cu G=3400g.

-a prezentat icter fiziologic pe care l-a suportat bine.

-I s-a efectuat profilaxia rahitismului prin administrare de vitamina D3 - 200.000 u.i.

CAZUL NR. 2

Culegere de date:

Numele si prenumele:Radulescu Viorela Anca

Data nasterii: 22 aprilie 2004,ora8=30

Sex: feminine


Tatal: P.I.

Varsta: 28 ani

Ocupatia: professor

Cetatenia:romana

Grupa sanguina: OI,Rh(-)


Mama: P.C.

Varsta: 26 ani

Ocupatia: asistenta medicala

Cetatenia: romana

Starea civila: casatorita

Grupa sanguina: AII,Rh(+)

Evolutia sarcinii:

-prezentatia craniana;

-membrane integer la internare


*Nasterea asistata,copilul s-a nascut dupa o gestatie de 9 luni, in prezentatie craniana O.I.S.A.,sex F.

*Este nascuta in data de 22 aprilie 2004, ora 8=30.

*Tipat slab,semen de hipoxie G=3700g.

*Se penseaza, sectioneaza si ligatureaza cordonul ombilical,se administreaza O2, Ca gluconic si hidrocortizon hemisuccinat.

*Stare generala alterata.

*Apgar = 6

*Se face profilaxia oftalmiei gonococice.

*Se infasa in scutece incalzite si se transporta de urgenta in sectia de terapie intensiva nou-nascuti.


-ochi infectati

-hipertonie

-tegumente cu extremitati violacee;

-febra de deshidratare

-alimentatie naturala

Nevoi prioritare:

-nevoia de a respire ;

-nevoia de a manca;

-nevoia de a fi curat;

-nevoia de a elimina.


Adaptare deficitara la conditiile de mediu

Alterari ale echilibrului biologic

Risc crescut de infectii tegumentare, respiratorii si digestive

Usoara acidoza metabolica

Febra de deshidratare

PROBLEMA 1


Obiective


-prevenirii infectiilor;

-prevenirii complicatiilor.


*Nou-nascutul este transportat in sectia terapia intensive nou-nascut pentru urmarirea si ingrijiri speciale, respectandu-se normele de profilaxie a infectiilor intraspitalicesti.

*Se asigura conditii optime de temperatura si aerisire.

Evaluare: 22 aprilie 2004

-copilul este sub supravegherea medicilor si a asistentei medicale specialista in neo-natologie;


-semnele de suferinta la nastere dispar treptat.


-semnele de suferinta la nastere au disparut iar nou-nascutul este supravegheat in continuare.

PROBLEMA 2

Adaptarea si mentinerea echilibrului biologic

Obiective:

-observarea clinica generala;

-nou-nascutul va avea o respiratie normala si va avea un puls stabil

-nou-nascutul va avea o curba ponderala fiziologica.

Interventii autonome si delegate:

*Se urmaresc cu atentie functiile vitale, coloratia tegumentelor, existenta reflexelor si tonusul muscular.

*Se administreaza O2 prin sonda endonazala.

*Se efectueaza cantarirea nou-nascutului.


-usor hipoton, hiporeflexiv


-tonus si reflexe mai bune;

-se administreaza Fenobarbital 0,2 ml i.m.

-echilibrat respirator R=30 respiratii/min.

-scade in greutate pana la 3400g.


-tonus bun


-G=3500g,evolutie buna

PROBLEMA 3

Risc crescut de infectii tegumentare, respiratorii si digestive.

Obiective:

-nou-nascutul trebuie ferit de orice sursa de infectii


*Lenjeria de corp se schimba ori de cate ori se murdareste.

*Se asigura o igiena riguroasa a tegumentelor prin curatarea cu comprese de tifon sterile si apoi ungerea lor.

*Se face toaleta partiala zilnica:

-se face baie generala zilnica la 2-3 zile de la caderea bontului ombilical;

-infasarea se face cu scutece sterile;

-se respecta strict regulile de igiena alimentare.


-tegumente si mucoase curate, usor palide;

-este alimentat la san;

-reflexele de supt sunt normale.


-satre generala apparent buna;

-tegumente razate, curate;

-nu sunt semen de infectii cutanate.

PROBLEMA 4

Usoare acidoza metabolica

Obiective:

-nou-nascutul trebuie sa fie echilibrat acido basic.


*Se administreaza calciu gluconic 10% 5 ml/per os.


-nou-nascutul este echilibrat acido bazic.

PROBLEMA 5

Febra de deshidratare

Obiective:

-nou-nascutul trebuie sa fie echilibrat hidroelectrolitic.

Interventii : autonome si delegate:

*Se face o alimentatie corespunzatoare, din punct de vedere calitativ si cantitativ.

*Se administreaza glucoza 5% complrmrntar.

*Se verifica aportul de lichide.

*Se asigura o ambianta corespunzatoare, din punct de vedere al temperaturii si umiditatii mediului.


-se administreaza glucoza 5% deoarece febra este usor crescuta 37,2grade C;

-satre generala imbunatatita.

Evaluare: 23 aprilir 2004

-temperatura 37 grade C

-stare generala buna


-nou-nascutul este hidratat corespunzator


-nou-nascutul este externat .In urma tratamentului de reanimare este echilibrat cardio-respirator cu evolutie buna si raspuns pozitiv;

-tonus si reflexe normale,stare generala buna;

-se indica supravegherea atenta in continuare.

CAZUL NR. 3

Culegere de date

Numele si prenumele: PARASCHIV OVIDIU

Data nasterii: 5 mai 2004

Sex : masculine


Tatal: S.M.

Varsta: 30 ani

Ocupatia: mechanic auto

Cetatenia: roman

Grupa sanguina: BIII,Rh(-)


Mama: S.V.

Varsta: 29 ani

Ocupatia: casnica

Starea civila: casatorita

Cetatenia: romana

Grupa sanguina: BIII,Rh(-)

Evolutia sarcinii:

- prezentatia craniana;

- membrane integer la internare.


Nasterea asistata, copilul s-a nascut dupa o gestatie de 9 luni,in prezentatie craniana O.I.S.A.,sex M.

Este nascut in data de 5 mai 2004,ora 10,45.

Se cantareste; G=3600g

Se penseaza, sectioneaza si ligatureaza cordonul ombilical.

Apgar=10

Se face profilaxia oftalmiei bonococice.

Se infasa in scutece incalzite; se muta in sectia de nou-nascuti.


-tegumente cu extremitati violacee;

-plaga ombilicala;

-febra de deshidratare;

-risc crescut de infectii tegumentare.

Nevoi prioritare:

-nevoia de respire

-nevoia de a manca

-nevoia de a fi curat

-nevoia de a elimina


-Adaptarea la conditiile de mediu

-Adaptarea si mentinerea echilibrului biologic in conditiile vietii extrauterine

-Risc crescut de infectii trgumentare, respiratorii si digestive

-Plaga ombilicala

PROBLEMA 1


Obiective


-prevenirii infectiilor

-prevenirii complicatiilor

-stimularii cresterii si dezvoltarii.

Interventii:

*Respectarea normelor de profilaxie a infectiilor intraspitalicesti

*Asigurarea conditiilor optime de microclimat

*Nou-nascutul este culcat in decubit lateral ce se schimba la interval de 2-3 ore.

Evaluare: 5 mai 2004

-nou-nascutul este supravegheat contunuu.Nu exista risc de infectii intraspitalicesti


-stare generala a nou-nascutului este buna;

-se schimba pozitia la 2-3 ore.


-nu exista risc de infectii intraspitalicesti;

-nou-nascutul este sanatos.

PROBLEMA 2

Adaptarea si mentinerea echilibrului biologic in conditiile vietii extrauterine.

Obiective:

-observarea clinica generala

-nou-nascutul va avea o respiratie normala, cu puls stabil, temperature in limite normale si va avea o alimentatie corespunzatoare

Interventii autonome si delegate:

*Se urmaresc functiile vitale

*Se efectueaza cantarirea nou-nascutului

*Este mentinuta temperature mediului ambient 22 grade C.

*Se pregatesc nou-nascutul si mama in vederea alaptarii.


-tonus si reflexe bune

-R=30respiratii/min

-scade in greutate G=3500g

-evolutie favorabila


-tonus si reflexe mai bune


-este alimentat la san

-reflexele de supt sunt normale


-primeste 6 mese/zi la interval de 3 ore

-nimarul mictiunilor 7/zi

-G=3600g

PROBLEMA 3

Risc crescut de infectii tegumentare, respiratorii si gigestive.

Obiective:

-nou-nascutul trebuie ferit de orice sursa de infectie


*Lenjeria de corp se schimba ori de cate ori se murdareste.

*Se asigura o igiena riguroasa a tegumentelor prin curatarea cu comprese de tifon sterile si apoi ungerea lor si o igiena riguroasa a ochilor cu comprese sterile inmuiate in ser fiziologic.

*Se face toaleta partiala zilnica si baie generala la 2-3 zile de la caderea bontului ombilical.

*Se vor respecta strict regulile de igiena alimentara.


-tegumente si mucoase curate,ochi igienizati


-stare generala buna,tegumente lezate curate

Evaluare :7 mai 2004

-stare generala buna,nu sunt semen de infectii cutanate.

PROBLEMA 4

Plaga ombilicala

Obiective:

-nou nascutul va avea plaga ombilicala ingrijita corespunzator.


- se panseaza.sectioneaza si legatureaza bontul ombilical.

- Pansarea se face cu materiale sterile in conditii stricte de aseptie.Se aplica o compresa stropita cu alcool 70 grade apoi un strta subtire de vata si se fixeaza cu ture de fasa circulara.

- Se controleaza aspectul pansamentului de mai mult ori pe zi/ora.

- Se urmareste evolutia bontului precum si starea generala a nou nascutului.


-bontul ombilical evolueaza normal

-nu sunt secretii sau alte semen patologice locale


-bontul ombilical se detaseaza

-cicatricea ombilicala fara probleme.


-starea generala a nou nascutului este buna


-nou nascutul este externat,prezinta evolutie buna

-G=3700 g, L=52 cm,bontul ombilical este detasat,plaga curate,este alimentat natural.

CONCLUZII

Au fost ingrijiti 3 nou nascuti,doi de sex F,si unu de sex M.

Nou nascutii au prezentat urmatoarele semen:

-dificultate in respiratie

-ochii infectati

-tegumente de exterminatii violacee

-febra de deshidratare

-risc crescut de infectii tegumentare

-ingrijirea plagii ombilicale

Obiectivele principale ale planului de ingrijire s-au bazat pe prevenirea infectiilor,prevenirea complicatiilor,eliberarea cailor respiratorii si prevenirea infectiilor intraspitalicesti.

Nou nascutii au prezentat Scorul Apgar 10,8 si respective 6,cu o greutate de 3300g,3700g si respective 3600g.

Noul nascut P.O,cu suferinta la nastere-circulara stransa de cordon ombilical,in urma tratamentului de reanimare-este echilibrat cardio-respirator,cu evolutie buna si raspuns pozitiv.

Nou nascutii sunt externati cu stare generala buna,tonus si reflexe normale.

Se indica supravegherea atenta la domiciliu.

ANEXE

Efectuarea vaccinarii B.C.G.

Materiale necesare:

-instrumentar si alte materiale:seringi 0.5 - 1 ml ;seringi 5 ml.ace pentru infectii (3-4 mm )intradermice,ace lungi tip intramuscular,pense anatomice mici,casoleta mica,tampoane de vata,comprese sterile,alcool sanitary sau alcool eter 2/1,camp de material plastic sau tifon.

-material biologic de vaccinat:fiole de vaccine B.C.G. si fiole de solvent SAUTON diluat.

Se pastreaza foita de material plastic din ambalaj.

Etape de executie:

-pregatirea materialului pentru efectuarea vaccinarii.

-se pregatesc pe un camp de tifon sau material plastic instrumentarul,materialul biologic,celelalte materiale necesare.

-se spala mainile executantului.

Tehnica vaccinarii B.C.G.

-prepararea solutiei de vaccinat.Se observa fiola de vaccine B.C.G. si se aprecieaza calitatea vaccinului (sa fie pulbere galbuie)

-daca adera la peretele acestuia nu se injecteaza.Se inveleste fiola cu cu foita de material plastic gasita in ambalaj.

-se rupe gatul fiolei,deschizand cu atentie,astfek ca aerul sa inlocuiasca treptat vidul din interiorul acestuia.Patrunderea brusca a aerului in fiola poate imprastia pulberea de vaccine in exterior.Se aseaza fiola pentru scurt timp pe campul pregatit.

-se verifica valabilitatea lichidului de suspensie(SAUTON) si cu o seringa cu ac lung se aspira 2 ml lichid si se trec in fiola cu vaccin.

-inspectarea solutiei vaccinate:suspensia este incolora,omogena si osor opalescenta.

-se verifica dataele personale ale subiectilor cu cele din catografie sau fisa nou nascutului.

-se pregateste psihic subiectul sau apartinatorii acestuia.

-se dezbraca bratul stang.

-se repereaza correct treimea medie,fata postero externa a bratului.

-se dezinfecteaza tegumentul si se aspira solutia de vaccine B.C.G

-se injecteaza strict I.D. 0.1 ml suspensie vaccinate,pana la formarea unei papule de 6-7 mm.

-se extrage acul si se preseaza locul cu tamponul dezinfectat.

Interpretarea reactiilo post-vacinale

Papula formata in timpul vaccinarii dispare in aproximativ 30 minute,in inele cazuri dupa 24-48 ore,in jurul punctului de inoculare apare un eritem care dureaza 2-3 zile si care nu are nici un fel de semnificatie.

Intre a 7-a si a 14-a zi dupa vaccinare,se formeaza la locul inocularii un nodul mic care continua sa creasca in dimensiuni timp de 1-2 saptamani.

Baza nodului este usor indurata iar pielea care il acopera devine rosie si lucioasa.In majoritatea cazurilor partea periferica a nodului devine roz pal,partea centrala - rosie inchisa,apoi violacee iar pielea la acest nivel se subtiaza pana la formarea unui orificiu prin care se elimina continutul nodului si se formeaza o crusta centrala inconjurata de o zona rosie.Crusta se elimina dupa cateca saptamani iar la locul vaccinarii ramane o cicatrice mai depigmentata.

In timpul prepararii suspensiei de vaccine se va lucra cu grija pentru a nu se pierde nimic din lichidul de suspensie.

Suspensia trebuie ferita de lumina.Vaccinul se utilizeaza in maximum 1 ora de la deschiderea fiolei.

Tehnica baii

Baia generala se efectueaza numai dup ace plaga ombilicala s-a cicatrizat complet.Ea se va face zilnic.

Se recomanda baia sa fie executata zilnic la aceeasi ora.Ea poate fii facuta dimineata inainte de cel de-al doilea supt,respective inainte de orele 9 si 10 sau seara inainte de penultimul supt intre orele 18 - 20

Pregatirea baii si a obiectelor necesare:

Vom verifica in primul rand temperature camerei care va fi de 22-24 grade C.

Pentru baie avem nevoie de :

-o cadita de plastic care se poate intretine usor.

-termometru de baie.

-un prosop mic si moale pentru fata.

-un prospo mare pentru restul corpului.

-2 manusi din material de prosop.

-sapun pentru copii.

-lenjeria incalzita cu care va fii invelit

-o cutie cu pudra,vaselina,lotiune speciala pentru copii sau ulei fiert.

-comprese sterile,tampoane de vata pentru nas si urechi.

-o forfecuta pentru unghii,pieptene,o para de cauciuc pentru aspirat secretiile nazale.

-un vas pentru tampoanele folositemun vas pentru scutecele murdare.

Cadita se va aseza pe un obiect cu mare stabilitate in asa fel incat mama sau persoana care spala copilul sa stea intr-o pozitie comoda.

Se va pune apa rece apoi apa calda.Temperatura apei va fi 37 grade C.Ea se va masura cu termometrul sau se poate aprecia cu cotul persoanei care efectueaza baia.

Pentru baia propriu-zisa se pot folosi 2 tehnici:prima cu sapunirea copilului in afara cazii,iar cealalta cu sapunirea in cada.

Tehnica baii:

Copilul va fi asezat pe masa de infasat dezbracat,invelit intr-un scutec cald.Se ca incepe sapunirea de la urechea dreapta,crestet,urechea stanga,gat,fara sa se atinga ochii.Sugarul este intors pe partea dreapta si I se vor sapuni spatele,fata laterala a corpului,subsoara,bratul si mana dreapta.

Se va acoperii copilul in partea superioara a corpului cu scutecul si se va inceoe sapunirea in partea inferioara a corpului,membrele inferioare.

Organele genitale la fete se vor sterge dinainte apoi cu comprese sterile inmuiate in apa si musetel.Regiunea fesiera si anala se sterg inainte de baie cu o carpa umeda care nu se mai foloseste la baie.Dupa sapunire sugarul va fi introdus incet in cada,cu mana stanga va fi cuprins de axial stanga,iar cu degetul mare pe umarul stang;capul si ceafa sugarului se sprijina pe antebratele mamei.Cu mana dreapta se sustine regiunea fesiera sau se cuprind cu degetul mare si mediusul picioarele copilului in dreptul glezelor,aratatorul asezandu-se intre cele doua maleole interne.Se va inlatura sapunul de pe intreaga suprafata a corpului,prin miscari delicate.

In cea de-a 2-a tehnica:sugarul va fi dezbracat,sters in regiunea anala si fesiera cu o carpa umeda,apoi va fi introdus in cada.

Sapunirea se va face cu o manusa sau direct cu mana mamei,darn u direct cu sapun.Aceasta se va efectua cu miscari circulare,fine incepand cu capul,din regiunea frontala spre regiunea occipitala,cu membrele superioare,toracele,abdomenul,membrele inferioare.Aceste regiuni se clatesc cu apa,apoi sugarul este intors cu fata in jos,cu gatul si barbia sprijinit de anterbratul stang al mamei si sprijinit pe spate,organelle genitale si regiunea fesiera,apoi clatit.

La baieti,se vat rage cu atentie preputul inapoi pentru a se descoperi glandul,care se va spala rapid cu apa,dupa care preputul se readuce imediat in pozitia sa initiala.Pana la 3-4 luni se va spala la 2-3 zile.Durata baii va fi intre 5-7 minute la sugarul mic si 10-15 minute la cel mare.

Sugarul nu va fi lasat niciodata singur in cada si nici pe masa de infasat.

Stersul va fi efectuat prin tamponare.Sugarul invelir intr-un prosop mare va fi sters intai pe pielea capului,apoi tamponat cu blandete si atentie la toate pliurile entanate,stiind ca umezeala favorizeaza aparitia intrigo-ului.

Sugarul poate fi pudrat in strat foarte fin,iar la nivelul pliurilor entanate va fi aplicat in prealabil cu ulei fiert sau unguent de tip cutaden.

Dupa baie sugarul va fi imbracat cu lenjeria potrivita,pregatita,incalzita.

Fata va fi stearsa cu o alta manusa speciala sau cu comprese sterile.Nu se va folosi sapun.Ochii se sterg cu comprese sterile,inmuiata in apa calduta.

Se incepe din unghiul extern spre cel intern.Pentru fiecare ochi se foloseste o compresa separate.Nasul va di curatat cu tampoane pregatite in prealabil pentru rasucirea unor bucati mici de vata sterile.Prin aceasta metoda insa pare ca pot ramane resturi de vata ceea ce recomanda dolosirea unei pere de cauciuc pentru aspirarea vatei.Urechile vor fi sterse cu tampoane de vata rasucite care patrund in conductul auditiv prin mascari de rotatie.Cu cealalta mana vom trafe unos in sus si inapoi pavilionul urechii.

Unghiile vor fi taiate daca sunt prea mari,usor rotunjite la maini,drepte la picioare.

Aceasta se face de obicei dupa baie sau cand doarme.Pielea capului va fi ingrijita prin periaj zilnic cu o perie cu peri moi si fini usor de intretinut.Periajul se face cu miscari blande in directia orientarii parului.Daca se formeaza cruste la nivelul pielii,inmuiata cu vaselina 0.5 - 1 %.

Infasatul

Defectia si mictiunea fiint involuntare la sugar scutecele protejeaza restul lenjeriei patului,pe langa aceasta ele au si rol in mentinerea temperaturii constante a corpului in primele saptamani de viata.

Pentru infasat com folosi 3 scutece : unul mare,dreptunghiular,unul mic patrat si unul triunghiular.Scutecul patrat se aseaza cu 10 cmmai jos decat cel dreptunghiular,iar cel triunghiular cu 5 cm mai jos decat cel patrat si cu varful in jos.

Pentru imbracarea camasutei se face o manseta la maneca,se introduce 2 degete cu care se apuca pumnul sugarului care se trage afara apoi camasuta se incheie prin legarea sireturilor la umar.

Sugarul va fi asezat pe scutece pentru infasat,cu regiunea fesiera in mijlocul scutecului triunghiular si cu marginea scutecului mare la nivelul axilelor.Se trage in sus coltul din dreapta peste abdomen,spre stanga,apoi cel din stanga spre dreapta.Cele doua parti ale scutecului patrat se trec una peste alta,marginea inferioara a lui ramananad libera.La scutecul mare se trece partea dreapta spre stanga,se intend genuchii sugarului,se indoaie marginea inferioara a scutecului,cam cu o latime de palma sub varful picioarelor,se trece partea stanga spre dreapta cat mai spre spate.Scutecul mare poate fi fixat si cu ace de siguranta speciale.Dupa baie se efectueaza aceeasi tehnica de infasare cu deosebire ca se prefera si infasarea mainilor,intinse dealulgul corpului.

Nu exista o regula fixa in ritmul de schimbare a scutecelor.

Majoritatea sugarilor, nu sunt incomodati de scutecele ude.Daca sugarul este sufficient de invelit, umiditatea scutecelor nu este o sursa de frig pentru el, dar cand scutecele ude sunt in contact cu aerul, evaporarea le raceste ,creeaza discomfort acestuia.Dupa emisia scaunului, sugarul va fi schimbat imediat.Pentru aceasta, va fi intai sters si apoi spalat partial in regiunea anala si fesiera.

Sugarii mici care au tendinta mai mare la regurgitatii, vor fi schimbati inainte de alimentatie ,cei mai mari pot fi schimbati si dupa alimentatie.

MASURAREA FUNCTIILOR VITALE

Urmarirea functiilor vitale ale organismului este obligatory avand in vedere ca modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului si evolutia bolii de care sufera.

Toate observatiile asupra functiilor vitale se consemneaza in foaia de temperature ce face parte integranta din F.O. a bolnavului, fiind un document medical, stiintific si medico-juridic.

Ea este completate de A.M. si raspunde in fata superiorilor.

TEMPERATURA

Masurarea temperaturii este de o deosebita insemnatate si se face de regula de doua ori pe zi : dimineata intre orele 6-8 si seara intre orele 17-19.

La sugari si la copiii mici, termometrul se introduce intrarectal si se citeste dupa 5 minute.Si inainte si dupa folosire, termometrul trebuie sters bine,in primul caz de solutia antiseptica in care este tinut si in al doilea caz de materiile care au aderat la el,folosindu-se pentru aceasta o bucata de vata sau tifon inmuiat in solutie antiseptica.Dupa fiecare intrebuintare, termometrul

va fi bine scuturat penrtu ca mercurul sa coboare sub 36 grade C apoi va fi pus in borcanul cu solutie antiseptica ( cloramina 1% sau bromocet).La copiii mari, temperature se ia axiar timp de 10 minute, respectandu-se aceleasi reguli de igiena.Este preferabil ca termometrul sa fie individual,marcate cu etucheta.

Temperatura normala trebuie sa fie in copilarie sub 37 gradeC ca la adult, cea intrarectala putand ajunge- in special seara - pana la 37,3 grade C, fara semnificatie patologica.

Pana la 38 grade C se numeste stare subfebrila, de la 38 grade C in sus este febra.Peste 39 grade C se mai spune hiperpirexie.

Tipuri de febra:

-febra intermitenta(septicemia, osteomielita)

-febra remitenta (boli virotice,boli eruptive)

-febra de platou (febra tifoida, diseminari tuberculare)

-febra terta(malaria)

La copilul mare, ascensiunile febrile bruste si importante pot fi insotite de frison si cefalee, uneori si de varsaturi; la copilul mic, nu exista frison, dar varsaturile sunt mai frecvente si pot aparea convulsii febrile sau stare de colaps.

Exista febra de natura infectioasa, care este mai frecventa, dar si febra de cauza neinfectioasa, ca spre exemplu: febra de sete (deshidratare) a copilului mic, febra din bolile canceroase si leucemii, febra din unele boli ale S.N.,febra de resorbtie, febra medicamentoasa, febra din bolile de colagen.

PULSUL

Are o semnificatie de diagnostic si de urmarire a evolutiei unei boli.se face tot graficul de temperature dar cu alta culoare.In mod normal,pulsul la sugar este de 120-130/minut, la copilul de 4 ani in jur de 100/minut, la scolarul mijlociu de 70-80/minut.

Accelerarea pulsului se numeste tahicardie si se intalneste in febra, stari emotionale sau de agitatie, insuficienta circulatory periferica, anemii importante, miocardite, unele tulburari de ritm cardiac.

Rarirea pulsului se nimeste bradicardie si de observa in tumorile cerebrale, tulburari de conducere ale cordului, intoxicatia cu digitala.

Pulsul trebuie luat nu numai la artera radiala ci si la una din arterele membrului inferior, cel mai bine la artera femurala, la care se simte foarte clar.

Pentru artera radiala, se palpeaza cu aratatorul si mediusul (deci nu cu policele) la cca.1/2-1 cm medical si proximal fata de apofiza stiloida radiala; pentru artera femurala se palpeaza la jumatatea arcadei inghunale.

RESPIRATIA

Se face in conditii de repaus a pacientului.

Numarul de respiratii pe minut este la nou-nascut de cca. 40-45, la sugari de 30-35, la 4 ani de cca. 25, la scolarul mijlociu de 18-20 respiratii.Se noteaza tot pe graficul de temperatura dar cu alte culori decat febra si pulsul

Accelerarea respiratiei (polipnee) se intalneste in febra, stari emotionale, plans, boli ale pulmonului, insuficienta cardiaca.Rarirea respiratiei se produce in somn, in tumori cerebrale, menungite, stari de coma.Respiratia rara si profunda, cu pause intre ciclurile respiratorii este respiratia KUSSMAUL, intalnita in coma diabetica, coma uremica si acidoze in general.

TENSIUNEA ARTERIALA

Se face in mod classic cu aparatul cu manseta si cu stetoscopul.

Copilul trebuie sa fie in repaus, in clinostatism(pozitie culcata).Se monteaza manseta aparatului pe bratul complet dezgolit si care nu trebuie sa fie strans de maneca rasucita.Manseta sa fie adaptata etans,fara a jena circulatia la brat.Se palpeaza artera radiala in plica cotului, unde este situate medical fata de tendonul

bicepsului.Degetele examinatorului trebuie sa simta bine pulsatiile arterei.Se umfla progresiv manseta cu para de cauciuc si se aplica stetoscopul pe zona unde s-a palpate artera.Se desumfla treptat manseta prin deschiderea surubului de langa para de cauciuc.Cand se percepe in stetoscop primele batai, chiar slabe, ale arterei radiale, se citeste valoarea marcata pe cadranul manimetrului in mm sau cmHg.Aceasta est tensiunea arteriala maxima sau sistolica.Continuand desumflarea mansetei, cand bataile dispar brusc sau scad brusc ca intensitate, valoarea citita pe cadran exprima tensiunea arteriala minima sau diastolica.

Cresterea tensiunii arteriale se consta la copii in:glomerunonefrita difuza acuta si cronica, insuficienta aortica, tumori cerebrale, sindromul nefrotic impur.Cresterea tensiunii este semnalata prin cefalee cu sau fara varsaturi iar hipotensiunea ortostatica prin ameteli si senzatie de "negru inaintea ochilor" la schimbarea brusca de pozitie.

DETERMINAREA GREUTATII CORPORALE

Este o operatiune de mare importanta pentru aprecierea dezvoltarii sale si a starii de sanatate.

La sugarii internati in spitale si alte unitati de copii ea se face zilnic.La copiii mari cel putin o data la internare si apoi periodic in functie si de afectiunea de care sufera.In cazul bolilor cu edeme, a bolilor cu tulburari ale diurezei, la cardiaci si renali, cantarirea este uneori necesara zilnic sau cel putin la 2-3 zile odata.

Exista scaderi in greutate cu semnificatie patologica:scaderile bruste de peste 10% intr-o zi in toxicoza sugarului, scaderile mai lente dar persistente din bolile maligne, deficitele ponderale distrofii.Exista si cresteri ingreutate patologice: in edemele din sindromul nefrotic, insuficienta cardiaca, infiltrarile postcortizonice.Greutatea excedentara persistenta se constata la copiii"pastosi",hraniti cu glucide in exces,la obezi, in sindromul adipozo-genital.

DETERMINAREA TALIEI

Da indicatii asupra dezvoltarii lor staturale.

La sugari se face cu pediometrul, care este o scindura de lemn gradate pe care aluneca un cursor.

Deficitul statural se intalneste in nanismul de diferite etiologii si in distrofiile severe.

DIUREZA( cantitatea de urina eliminate in 24 ore )

Se face pe 24 ore.Incenpand de la varsta prescolara pana la scolarul mijlociu diureza normala este de 30-40 mi/kg corp/24 ore.Strangerea se face in borcane de mari, care de preferinta sa fie si gradate, daca nu,se aprecieaza cel putin cu aproximatie cat mai apropiat de situatia reala.

Scaderea diurezei (oligurie) are loc in caz de temperatura ambianta foarte ridicata, in stari de deshidratare, in insuficienta renala acuta, in glomerunonefrita acuta difuza si in sindromul nefrotic, in insuficienta cardiaca.Cresterea diurezei (poliurie ) se produce in diabetul zaharat, diabetul insipid retrohipofizar sic el renal, in insuficienta renala cronica in primul stadiu(de poliutie compensatorie), in urma perfuziilor abundente cu solutii hipertone(glucoza 10%), dupa diuretice.

MASURAREA PERIMETRELOR; CRANIAN, TORACIC

SI ABDOMINAL

Are uneori valoare semiologica.In afara faptului ca pot fi indicatori ai bunei dezvoltari mai au urmatoarea semnificatie:cresterea perimetrului cranian servine in hidrocefalie; perimetrul abdominal creste in ascita si in tumori abdominale voluminoase si poate fi utilizat ca perimetrul de urmarire a evolutiei favorabile sau defavorabile prin fluctuatii pe care le prezinta.

Lungimea la nastere este in medie de 50 cm; la un an 70-73 cm,la 2 ani 80-83 cm;de la 3 ani pana la 10 ani se utilizeaza formula pentru aflarea inaltimii normale medii I=80+5V,in care I=inaltimea in cm iar V=anii de varsta.

Perimetrul cranian este la nastere de cca.34 cm, cu 3 cm mai mare decat al perimetrul thoracic.Pentru perioada de sugar el se calculeaza dupa formula p.c.=I/2+10 in care p.c.=perimetrul cranian in cm iar I=lungimea in cm.

Perimetrul thoracic este la nastere cu 3 cm mai mic decat cel cranian,deci de cca.31 cm.La varsta de 1 an egaleaza perimetrul cranian, ambele avand 45-46 cm.Dupa 1 an perimetrul thoracic va fi cu atatia cm mai mare decat cel cranian cu cati ani are copilul.

DATE DESPRE MEDICAMENTELE

FOLOSITE

Prezentare farmaceutica- fiole a 1 mi si 2 ml, solutie apoasa injectabila continand colecalceferol 200.000 n.i. sau 600.000 n.i. respective 10 mg sau 15 mg(cutie cu 5 buc).

Actiune terapeutica - aceleasi ca pentru vitamina D2; este absorbita si utilizata mai repede.

Indicatii si mod de administrare- in rahitism si fetanie hipocalcemica, profilactic 200.000-400.000 n.i. la fiecare 6 luni,pana la varsta de 5 ani; curative 200.000 n.i. odata pe saptamana, 2 saptamani in osteoporomalacie, cate 200.00 n.i. la fiecare 15 zile, timp de 3 luni.

Reactii adverse si conytaindicatii- aceleasi ca pentru vit.D2.

VITAMINA C

Prezentare farmaceutica- comprimata continand acid ascorbic 200 mg (flacon cu 20 buc.); comprimate efervescente continand acid ascorbic 500 mg (tub cu 20 buc.); fiole a 5 ml solutie apoasa injectabila continand acid ascorbic 500 mg (cutie cu 3 buc,)

Actiune terapeutica - factor vitaminic cu rol in biogeneza substantei intercelulare, intervine in procesele metabolice de oxidoreducere, in metabolismul blucidelor, proteinelor si grasimilor; actioneaza substitutive in starile de deficit de acid ascorbic, corectand tulburarile specifice; grabeste vindecarea plagilor, favorizeaza depunerea calciului in oase si vindecarea fracturilor, creste rezistenta capilarelor, mareste rezistenta la infectii.

Indicatii - boli grave, stari febrile prelungite,infectii, interventii chirurgicale: plagi atone,gingivite,stomatite,fracture,hemoragii.

Mod de administrare - oral,i.m.,sau i.v.,50-100 mg/zi.

Reactii adverse - diaree,ameteli,lipotimie.

Contraindicatii- litiaza renala,stari de supraincarcare cu fier.

CALCIU 200

Prezentare farmaceutica- comprimate efervescente continand gliconolactat de calciu 1,80 g, corespunzator la 200 mg calciu (cutie cu 10 buc.)

Actiune terapeutica- recalcifiant, asigura un bilant calcic pozitiv.

Indicatii- stari de carenta calcica, cronica, deficit de calciu in perioada de crestere, in timpul sarcinii si alaptarii, la batrani, in cursul tratamentului cotrizonic prelungit, in insuficienta paratiroidiana (se administreaza in asociere cu vit.D) in osteoporoza si alte osteopenii cu decalcifiere, in osteomalicie si rahitism(in asociere cu vit.D), fetania cronica.

Mod de administrare - oral, 2-6 corup/zi (fractionat, la mese);comprimatele se desfac in apa.

Reactii adverse-gust neplacut de hipercalcemie si hipercalciurie, in hiperparatiroidism, hipervitaminoza D2; nu se administreaza la bolnavii care primesc glucozide.

ALIMENTATIA NOU-NASCUTULUI

(ARTIFICIALA, NATURALA)

In timp ce sugarul alimentat la san primeste o ratie care inregistreaza in cursul aceleasi zile, si chiar in cursul aceluiasi supt, variatii importante, concordante cu nevoile sale, sugarul alimentat artificial primeste formule calculate mechanic si constante din punct de vedere cantitativ.

Alimentatia la san ofera sugarului alimental specific si este recomandat tuturor sugarilor,pentru ca laptele matern este complet si pentru ca alimentatia la san favorizeaza si interrelatia mamaglalactofore sanii vor fi storsi cu blandete; se va evita purtarea sutienelor; mameloanele mici si ombilicate vor fi tractionate de 10-12 ori/zi, in ultimele 3 luni de sarcina.

Cu cat nou-nascutul va fi "pus" mai precoce la san, cu atat secretia lactate se va instala mai repede.

Cu toate ca unele supturi nu aduc cantitati suficiente pentru hrana, ele sunt esentiale pentru instalarea lactatiei, mai ales daca se practica alimentatia " la cerere".

Cantitatea secretiei lactate este de 300-500 ml/zi, la sfarsitul peimei luni si de 800-1100 ml in luna a-4-a-a-6-a postnatale.

Nu este influentata de paritate, varsta , sezon clima, marimea sanilor sau revenirea cliclui, dar sufera influente negative in caz de stress sau obezitate.

In primele 3-4 zile dupa nastere este secretat colostrul care are o culoare balbuie, un pH de 7,7 si o densitate de 1040-1060.

Compozitia colostrului - este reprezentata de:

-proteine in proportie de 2,7% cu comtinut bogat in aminoacizi liberi(dintre care o importanta deosebita o are triptofanul);

-lipide in proportie de 3 g% cu valori ale colesterolului inferioare celui din laptele matern;

-hidrocarbonate in proportie de 4-5%, reprezentate de lactoza si oligo-zaharide cu rol bifidogene intestinale;

-saruri minerale: calciu si fosfor in concentratii mai mici decat laptele matern;

-imunoglobulina A, care apara nou-nascutul de infectii cu bacilli Gram negative;

-lizozim si lactoferina cu rol antibacterian;

-macrofage activate care transmit lomfocitelor din intestinal sugarului informatia genetica de la mama si au rol in apararea antiinfectioasa(bacteriana) si antivirala.

Dupa 2-3 saptamani de tranzitie laptele se maturizeaza.

Laptele de mama are un pH de 6,8-7,4 densitate de 1030-1032; asmolaritate de 400-500 m Os m/l si o valoare calorica de 670 Kcal/l.

Compozitia laptelui de mama

Proteine:1-1,2g% cu o valoare energetica de 7% din valoarea calorica; desi in cantitate mica,au o valoare biologica deosebita prin continutul crescut in albumine(0,6g%) si continutul scazut in cazeina (0,4g%) fiind deci un lapte albuminos.Continutul in azot neproteic este de 0,05g%, dintre care 0,013g% aminoacizi liberi.

Albiminele sunt alcatuite in mare parte din lactabumina, lactoferina (rol antibacterian), scrumalbimuna, scrumglobuline, lizozim.

Cazeina (complex fosfolipidic) contribuie la coagularea laptelui sub influenta presurei si produce lactofactor bifidus2(rol in dezvoltarea florei bifidogene care are effect trofic asupra mucoasei si impiedica dezvoltarea germenilor).

Aminoacizii esentiali si neesentiali sunt bine reprezentati in laptele matern.

Coeficientul de utilizare a proteinelor din laptele matern este de 100%.

Lipidele- reprezinta 50-60% din valoarea energetica.Sunt in cantitati variabile, crescute de obicei la sfarsitul suptului.Acizii grasi nesaturati(acidul linoleic are rol deosebit in procesul de crestere si asigura 3,5-6% din valoarea calorica totala).

Trigliceridele sunt in proportie de 98% iar colesterolul de 30-40 mg%.

Glucidele - sunt in proportie de 60-70% si dau o valoare energetica de 40%.

Ele sunt reprezentate de lactoza si oligozaharide.

Lactoza prezenta sub forma izomerului beta, contribuie la sinteza galactocerebrozidelor( are rol in celula nervoasa si favorizeaza dezvoltarea florei bifidogene).

Oligozaharidele cuprind: glucoza, galactoza, fructoza,N-acetil-glucozamina si acidul sialic care intra in structura celulei nervoase.

Sarurile minerale - fierul este in cantitate insuficienta (0,05-0,07mg%),sodiul 6-7mEg/l(concentratie ideala), calciu 35mg%, fosforul 15mg%.

Vitaminele - sunt in cantitati suficiente , cu exceptia vitaminei D care este in cantitate de 22-100n/l(fata de un necesar de 400-800n/zi).

Laptele uman are urmatoarele calitati biologice si imunologice:

-prezenta IgA secretorii;

-prezenta Ac transmisi prin lapte care protejeaza nou-nascutul impotriva bolilor cu poarta de intrare digestive (poliomielita, shigeloza, salmoneloza);

-prezenta lactoferinei care fixeaza fierul si impiedica miltiplicarea bacteriana;

-prezenta lizozomului care degradeaza membrane bacteriana;

-prezenta aciditatii prin flora bifidogena.

Avantajele alimentatiei naturale:

-asigura un aport nutritive sufficient atat cantitativ ,cat si calitativ;

-asigura un aport caloric corespunzator varstei;

-este o metoda economica, la indemana,permitand alimentatia "la cerere" si autoreglarea cantitatii;

-contine Ac imunizati si factori biologici cu rol antiinfectios.

Tehnica alaptarii

Inainte de supt mama isi va spala sanii cu apa fiarta si racita.

Daca mama prefera sa stea culcata, se va aseza in asa fel incat sa realizeze "un culcus" pentru copil pe partea sanului din care il alapteaza.Mamelonul va fi adus la marginea buzelor sugarului, care va intoarce capul si va cauta mamelonul.Mama va tine sanul la marginea areolei, intre degetele aratator si medius, si va avea grija san u stanjeneasca respiratia copilului.Cu degetul mare,mama va exercita o compresiune usoara in portiunea superioara a sanului, permitand astfel evacuarea laptelui.Dupa declansarea suptului se va produce reflexul de expulzie (scurgere) a laptelui.Pentru stimularea secretiei lactate este bine ca sanul sa fie golit la fiecare supt.

Cantitativ, in primele 3 saptamani de viata, nou-nascutul suge intre 60 si 90 ml la un supt, iar de la 3 saptamani la 2 luni ajunge la 120-150 ml.

Dupa supt sugarul va fi tinut in brate, ridicat in pozitie verticala si va fi batut usor pe spate pentru a elimina aerului inghitit.

Orarul meselor va fi reglat in functie de necesitatile sugarului, iar pranzul de noapte va fi suprimat imediat ce este posibil.

Incidentele alimentatiei la san

Diareea la san - este un symptom sin u o boala.Se manifesta in primele 3 luni dr viata prin scaune diareice, apoase, explosive, emise in timpul sau imediat dupa supt, simultan cu agitarea membrelor inferioare.Dupa emisia scaunului nou-nascutul se linisteste.Semnul caracteristic este ca,desi emite scaune diareice, nou-nascutul prezinta o curba ponderala ascendenta.

Subalimentatia prin hipogalactie - in general,nou-nascutul este iritabil,plange cu mult timp inaintea mesei, are colici abdominale, prezinta varsaturi de subalimentatie, constipatie sau scaune de culoare verde-inchis cu mucus(scaune de inanitie).

Incapacitatea de a suge - este o eventualitate intalnita la prematurii cu o greutate foarte mica, la cei cu leziuni cerebrale sau in caz de obstructie nazala "rebela".In asemenea situatii se poate recurge la gavaj.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA

Definitie=se considera alimentat artificial sugarul care nu primeste laptele de femeie (in exclusivitate) in rpimele 4 luni de viata.

Acest tip de alimentatie se foloseste numai atunci cand exista contraindicatii pentru alimentatia naturala (care tin de mama sau de nou-nascut) sau in rarele cazuri de agalactie sau hipogalactie.

Tehnica alimentatiei artificiale

Laptele pulbere sau formulele de lapte gata pregatite vor fi diluate in apa fiarta si racita in prealabil pana la 40-60 grade, numai inaintea fiecarei mese.Imediat dupa folosire, biberonul si tetina vor fi spalate si curatate cu o perie speciala.Vor fi lasate in apa.Biberoanele vor fi fierte 15 minute; se arunca imediat apa si intreg materialul pentru 24 ore va fi pastrat uscat, in vas inchis.Biberonul cu lapte va fi incalzit la temperature corpului; temperature va fi incercata prin picurarea catorva picaturi pe dosul mainii mamei sau asistentei.Orificiul tetinei trebuie sa fie atat de mic incat picaturile de lapte sa curga incet.

Durata unei mese variaza intre 5-25 minute.Sugarul nu va fi silit sa depaseasca cantitatea calculata dar nici cea pe care o doreste ; iar laptele ramas va fi aruncat.

Biberonul va fi astfel tinut incat numai laptele, fara aer, sa umple tetina.

La sfarsitul mesei favorizarea eructatiei este obligatorie.

Dezavantajele alimentatiei artificiale sunt:

-supra sau subalimentatia cantitativa sau calitativa;

-diareea enterala infectioasa prin lipsa tehnicii aseptice;

-intoleranta la laptele de vaca.

Compozitia laptelui de vaca:

Proteine in cantitate de 3,4-3,5g% cu predominanta cazeinei(este un lapte cazeinos)

Albuminele sunt reprezentate inproportie mai mare de betalactalbumina cu rol alergizant.

Predomina aminoacizii sulfurati(metionina), limitand utilizarea celorlanti aminoacizi.

Coeficientul de utilizare a proteinelor din laptele de vaca este de 95%.

Grasimi in cantitate de 3,4-3,5g%,cu pondere mai mare a acizilor grasi saturati, ceea ce face sa aiba un coefficient de utilizare a grasimilor mai reduse decat al laptelui uman.

Dintre acizii saturati predomina acidul stearic, facand ca grasimile sa aiba un coefficient de absortie de 75%.

Hidrocarbonate in cantitate de 4,8g(continut scazut de lactoza),ceea ce conduce la o toleranta digestive si o absorbtie intestinala mai mica.

Saruri minerale 0,7g% cu sodiul 25 mEg si raportul Ca/P de 1,3 ceea ce face ca absortia calciului sa scada, favorizand aparitia rahitismului.Datorita continutului crescut in proteine si saruri minerale, osmolaritatea laptelui de vaca este crescuta,fortand bariera renala pentru eliminare.Valoarea sa biologica,imuna , de aparare este practice nula.

Dezavantajele majore ale laptelui de vaca sunt:

-posibilitatea infectiilor digestive;

-tetania neonatala datorata hipocalcemiei prin scaderea raportului Ca/P;

-hiperosmolaritatea cu efecte nedorite pe functia renala, accentuate in conditii de deshidratare cand poate surveni tromboza de vena renala;

-riscul de alergie prin fractiunea beta-lataglobulinei.

Preparatele industriale de lapte- au fost create pentru apropierea compozitiei lor de lapte uman prin diluare, adios de uleiuri vegetale, vitamine si fier, reducerea sau excluderea unor principii nutritive care ar putea, in anumite stari patologice, san u fie tolerate de sugari.Aceste preparate se impart in:

- preparate de inceput - pentrul sugarul de 0-4 luni(lapte adaptat:Pre-Bebe,Pre-Aptamil,Pre-Aleamil,Humana 1,Similac; lapte partial adaptat:Aptamil,Milumil,Humana 2,Humana Baby-Fit,Guigoz,Robebi A,Robebi B);

- preparate de continuare - pentru sugarul de 4-12 luni cu compozitie intermediara intre laptele de vaca si laptele adaptat(Bebe 2);alimentatia artificiala trebuie san nu depaseasca 750-800 ml lapte/24 ore(cu exceptia laptelui umanizat sau adaptat).

Calcularea ratiei alimentare trebuie sa tina seama de principii alimentare, saruri minerale, electroliti, oligoelemente, lichide.

In general, in prima luna de viata sunt recomandate 7 mese, apoi 6 mese pe zi; din luna a4-a, 5-6 mese; de la 5 luni 5 mese.

ADMINISTRAREA O2(Oxigenoterapia)

Scop: terapeutic

Imbogatirea aerului inspirit cu O2 in concentratii diferite , pe cale inhalatorie pentru combaterea starii de hipoxie, in scopul ameliorarii concentratiei de O2 in sange.Trecerea oxigenului de la nivelul pulmonary in sange este conditionata de unii factori a caror alterare determina unule tipuri de hipoxie:

- anemica- datorita lipsei de hemoglobina;

- hipoxica- datorita insuficientei ventilatorie;

- histotonica- datorita blocarii fermentilor respiratori la nivelul celulelor;

- circulatory- datorita tulburarilor de circulatie.La nivelul tesutului, oxigenul este utilizat sub forma dizolvata in plasma, in cantitate de 3 ml oxygen la100 ml sange oxigenoterapia creste aceasta cantitate dizolvata pana la 1,8-2,2 ml O2 la 100 ml sange, prin administrarea O2 la presiunea de o atmosfera.

Indicatii:

Oxigenoterapia se indica in hipoxie circulatory.

Surse de oxygen= statie de O; microstatie; bomba de oxygen de 300-10.000 l oxygen comprimat la o presiune de 150 atm.

Pentru a se putea administra presiunea se regleaza cu reductorul de presiune, debitmetrul care indica volumul de litri de O(min) si se umidifica cu ajutorul barbotorului.

Administrarea O2 se face cu: sonda sau cateter nasal, ochelari, masca fara reinhalarea gazului expirat, cort de oxygen.

Sonda nazala- se introduce in nara pana la faringe.Utilizarea sondei nazale permite evitarea reinhalarii aerului prin expiratia pe gura.

Deoarece expiratia dureaza dublu cat inspiratia,O2 trebuie administrat intr-un debit triplu fata de cel dorit a fi inspirat.Prin sonda se administreaza un debit de 12 l/min.

Cateterul nazal- cateter cu orificii laterale multiple: se introduce in nara la faringe, schimbandu-se de la o nara pe alta; se poate introduce si in pipa laringiana.

Ochelarii pentru oxigenoterapie- se fixeaza dupa urechi si cu doua sonde de plastic care patrund in nari.Se recomanda la copii si bolnavii agitati .

Masca pentru oxigenoterapie (fara reinhalarea gazului expirat),prezinta un system de valve care dirijeaza fluxul de gaze.

Cortul de oxygen nu poate depasi o concentratie a oxigenului, peste50%, realizeaza o circulatie deficitara a aerului, ducand la incalzirea pacientului(se impune racirea cu gheata sau folosirea corturilor cu refrigerator).

Efectuarea oxigenoterapiei cu sonda nazala

Etape:

dezobstruarea cailor aeriene si asigurarea unei ventilatii eficiente; se masoara lungimea sondei pe obraz de la narina la tragus; se introduce cateterul la nazofaringe cu miscari blande, paralel cu palatal osos si perpendicular pe buza superioara; se fixeaza sonda cu leucoplast; se fixeaza debitul de 4-6 l/min se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor; O2 se modifica inainte de a ajunge la pacient in barbotoare speciale; neumidificat, oxigenul este irritant pentru mucoasa respiratory; Se va administra gazul cu intermitenta si se va supraveghea debitul;

Efectuarea oxigenoterapiei prin masca

Etape:

se verifica scurgerea de O2 din sursa; se pune masca in mana bolnavului, pentru a-I usura controlul mastii si i se sustine mana.Debitul O2 va fi de 10-12 l/min; se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura; cand bolnavul s-a obijnuit cu masca, se aseaza cureaua de fixare in jurul capului; rezervorul se strange la inspiratie si se umple in expiratie.

Incidente:

patrunderea gazului prin esofag duce la distensie abdominala; infiltrarea gazului la baza gatului produce emfizemul subcutanat, datorita fisurarii mucoasei.

Atentie!

- nu se unge cateterul cu substante grase; este pericol de explozie si de pneumonie;

- bombele de oxygen se aseaza singure, fixate de portbutelie, orizontal pentru a evita loviturile;

- O2 din butelie nu se foloseste fara manometrul de distribuire.

VACCIN ENGERIX B

Prefentare: Flacon 0,5 ml/copii.

Se administrare i.m.

- pana la 3 ani pe fata antero-laterala a coapsei;

- dupa 3 ani in deltoid.

Schema de vaccinare:

0 - 1 - 6 - in IIIdoze

0 - 1 - 2 - in IV doze

Exemplu:

0 - 2 luni -4 luni - 6 luni

I.V.P.O. 2.V.P.O. 2 ENGERIX

I.D.T.P. 2.D.T.P. 3.V.P.O.

n.n

ENGERIX 1 ENGERIX 3.D.T.P.

V.P.O.= vaccine antipolio

D.T.P.=antidiftero-tetano-pertusis.

VACCINAREA ANTIHEPATICA B

CU VACCIN RECOMBIVAX HB - MSD, USA

RECOMBIVAX- HB (vaccin AND recombinant antihepatita B, Merck,Sharp&Dohme, S.U.A), este un vaccine viral subunitar neinfectios, care contine antigel de suprafata al virusului hepatitei B (AgHBs), obtinut prin clonarea genei care codifica acest antigen in culture de Scharromyces cerevisiae.Vaccinul contine hidroxid de aluminiu ca adjuvant si thyomersal ca prezervant.

Farmacologie clinica:

Virusul hepatitei B este unul din cele mai importante virusuri hepatitice din punct de vedere al consecintelor infectiilor, pentru sanatatea publica (problema majora).Caracteristic pentru virusul hepatitei B este frecventa mare a infectiilor subclinice precum si persistenta, intr-o proportie importanta a infectiei virale( statusul de portaj cronic) dupa infectie.Purtatorii cronici de virus reprezinta cel mai important rezervor de virus.Statusul de portaj cronic este asociat cu riscul de deces premature prin ciroza hepatica si hepatocarcinom primar.La copilul in varsta de sub un an , majoritatea infectiilor acute cu virusul hepatitei B sunt urmate de starea de portaj cronic.La acesti copii expunerea la infectie se petrece, fie in timpul nasterii, atunci cand mama este purtatoare de virus (AgHBs pozitiva),fie ulterior prin contactul strans dintre parintii sau fratii purtatori si sugar.

Studiile epidemiologice au aratat ca anticorpi fata de antigenul de suprafata al virusului(antiHBs), protejeaza fata de boala,iar la copilul in varsta de sub 1 an , fata de infectie-portaj.Aceasta observatie sta la baza utilizarii vaccinului antihepatita B in imunizare si s-a observat ca, practice toti subiectii sanatosi vaccinati au raspuns cu titruri protectoare de anticorpi dupa inocularea cu 3 doze de vaccine RECOMBIVAX B.

Prezentare:

Vaccinul RECOMBIVAX HB este repartizat in flacoane continand o doza pediatrica de 0,5 ml.Vaccinul este o solutie apoasa care in repaus formeaza un deposit alb cu un supernatant limpede.

Vaccinul se agita inainte de intrebuintare.

Pastrare:

RECOMBIVAX HB se stocheaza si se transporta la temperature de 4-8 gradeC.NU SE CONGELEAZA! In aceste conditii isi pastreaza valabilitatea pana la data inscrisa pe flacon.

Indicatii:

Incadrul Programului National al Imunizarii,RECOMBIVAX HB SE utilizeaza incepand de la nastere, pentru profilaxia infectiei cu virusul hepatitei B la toti copii in varsta de sub 1 an.Vaccinarea este obligatorie.

Utilizarea vaccinului:

Doza pediatrica de vaccine antihepatita B este de 0,5 ml.Schema de vaccinare impotriva hepatitei B consta in administrarea a trei doze pediatrice de vaccine RECOMBIVAX HB astfel:

- doza I-a la nastere, simultan(in aceeasi sedinta) cu vaccinarea BCG;

- doza II-a la varsta de trei luni, simultan cu I-a de vaccine DTP;

- dozaIII-a la varsta de cinci luni. Simultan cu doza III-a de vaccine DTP.

Vaccinarea cu RECOMBIVAX HB se desfasoara in tot cursul anului; se recomanda ca prima doza de vaccine sa fie administrate la externarea din maternitate, la maxim 7 zile de la nastere, iar dozele consecutive din schema de imunizare, sa fie administrate in microcampanii organizate in dispensare, in ultima saptamana a lunii.

In situatiile obiective si temeinic motivate cand termenele din schema de vaccinare ni pot fi respectate, se va aplica principiul cumularii a trei doze de vaccine pana la varsta de 6 luni, intervalul minim admis intre dozele successive fiind de 4 saptamani.

Modul de administrare:

Vaccinul RECOMBIVAX HB se injecteaza i.m. profound, zona de electie fiind regiunea externa a coapsei in afara liniei mediene.In cazul administrarii simultane a vaccinului DTP cu vaccinul RECOMBIVAX HB, vaccinul DTP va fi administrat intr-o coapsa iar vaccinul RECOMBIVAX HB in coapsa opusa- nu se admite amestecarea celor doua tipuri de vaccine in aceeasi seringa.

Se accepta administrarea simultana (in aceeasi zi ) a vaccinului RECOMBIVAX HB cu urmatoarele vaccinuri: BCG, DTP,DT,VPO, vaccine gripal inactivat.Se permite inocularea cu RECOMBIVAX HB cu minim 15 zile si respective minim 30 zile dupa VOP.In cazurile in care vaccinarea impotriva hepatitei B nu s-a efectuat conform schemei si se suprapune cu vaccinarea antirujeolica, aceasta din urma are prioritate.Vaccinul RECOMBIVAX HB poate fi administrat dupa minim doua saptamani de la inocularea cu vaccine rujeolic

Precautii

Inocularea cu RECOMBIVAX HB se va face respectand tehnica aseptica.Este important sa se utilizeze pentru fiecare copil seringa si ac sterile, in vederea prevenirii transmiterii agentilor patogeni de la o persoana la alta.

Contraindicatii:

Contraindicarea medicala a inocularii cu RECOMBIVAX HB implica responsabilitatea evaluarii cat mai exacte a riscului de infectii asociat acestei decizii.

Administrarea vaccinului RECOMBIVAXHB este contraindicate numai in cazul bolilor febrile severe,bolilor neoplazice si curelor prelungite (peste 7 zile) cu corticosteroizi.Prematuritatea nu reprezinta o contraindicatie pentru administrarea vaccinului.De asemenea, copii nascuti din mame HIV positive,precum si copiii bolnavi de SIDA sau HIV pozitiv nu sunt contraindicate la vaccinarea cu RECOMBIVAX HB.

Reactii adverse:

RECOMBIVAX HB este foarte bine tolerat; in studiile clinice nu s-au raportat reactii adverse serioase atribuabile vaccinului.Dintre reactiile adverse cu frecventa mai mare de 1% s-au raportat:

-reactii locale - in 15 -17 % din cazuri apar eritem, induratie si durere locala la locul inocularii.Aceste fenomene sunt trecatoare sin u necesita masuri terapeutice;

- reactii sistematice- dupa inoculare pot apare reactii febrile blande si de scurta durata care nu necesita tratament.

Inregistrare si raportare

Vaccinarea cu RECOMBIVAX HB va fi inregistrata in documentele medicale existente in uz, in rubrica destinata vaccinarii antivariolice, dupa inocularea abreviatiei A.V. cu abreviatia H.B., precum vaccinul antihepatic B.

Raportarea realizarilor la vaccinarea antihepatica B se face lunar catre CMP Judetean pana la data de 5 ale lunii care urmeaza.

Copilul prematurPrematurul este nou-nascutul cu varsta gestationala mai mica de 37 saptamani, cu greutatea mai mica de 2.500g si talia mai mica de 47cm. Prematurul are greutatea corespunzatoare varstei gestationale.

Gradele de prematuritate.

In functie de greutatea de la nastere, prematurii se clasifica in: • Gradul I: 2.499-2.000 g • Gradul II: 1.999-1.500 g • Gradul III: 1.499-1.000 g • Gradul IV: sub 1.000 g Conform noii Clasificari Internationale a Bolilor (ICD) prematurii se impart in:

Nou nascut Varsta gestationala Greutatea la nastere

prematur(low birth weight = LBW)

VG < 37 sapt.(259 zile) Gn < 2.500g

Prematur mic(very low birth weight = VLBW)

VG < 32 sapt.(154-224 zile) Gn < 1.500g

Prematur foarte mic(extremery low birth weight = ELBW)

VG < 28 sapt.(154-196 zile) Gn < 1.000g

Cauzele prematuritatiiCauzele care duc la o nastere prematura sunt numeroase si foarte variate, care adesea se asociaza, fiind greu de distins contributia fiecareia. Este greu sa se separe cauzele care produc nasterea prematura de cele care intarzie cresterea intrauterina.

Cauzele cunoscute ca generatoare de nasteri premature se pot imparti in: cauze materne, fetale, socio-economice si cu etiologie neprecizata

Cauze materne

• varsta mamei sub 20 ani si peste 40 ani; • talia mica a mamei (< 1,56m) si greutatea mica a mamei (sub 45 kg); • cauze obstetricale: • uterine: uter infantil, malformatii uterine, tumori, endometrita cronica, fibromatoza uterina, incompetenta cervicala;

• placentare: hemoragii retroplacentare, dezlipiri precoce de placenta, placenta praevia; • ruptura prematura a membranelor, avorturi repetate, bazin stramt, multiparitate, oligo/polihidramnios; • boli acute: gripa, pneumonie, hepatita; • boli cronice:- tuberculoza, boli renale sau cardiace; • sindom vasculo-renal; • intoxicatii cronice: tabagism, alcoolism, saturnism; • autointoxicatii: toxemia gravidica; • istoric de infertilitate; • sarcini survenite la un interval prea scurt de timp ; • dezechilibre hormonale;

Cauze fetale

• sarcina gemelara; • boli ereditare ale fatului; • malformatii fetale; • eritroblastoza.

Cauze sociale

• status socio-economic scazut; • nivel redus de educatie; • traumatisme fizice si)sau psihice; • efort excesiv; • nerespectarea regulilor de igiena.

Cauze necunoscute

Acestea reprezinta 30% din nasterile premature.

Cum arata un prematur

Prematurul prezinta niste caractere clinice specifice astfel incat, in situatiile in care nu se cunoaste durata gestatiei, acestea pot fi suficiente pentru diagnostic. • Capul mare, reprezinta 1/3 din talie, suturile sunt dehiscente si fontanelele larg deschise, parul rar. Fata este mica, triunghiulara, cu aspect senil, gura mare, barbia ascutita, gatul subtire.

Pavilioanele urechilor jos implantate, lipite de cap, cu slaba dezvoltare a cartilajelor. • Toracele este mic, slab dezvoltat, contrasteaza cu abdomenul voluminos. Perimetrul toracic variaza intre 25-31 cm. Perimetrul toracic de 23cm reprezinta un prognostic rezervat, iar cand este sub 21 cm, prematurul este considerat neviabil. • Abdomenul este latit pe flancuri, datorita hipotoniei musculare si a volumului mare al ficatului, prezinta frecvent dehiscenta dreptilor abdominali, hernii ombilicale si inghinale. Ombilicul este situat mai aproape de simfiza pubiana. • Membrele sunt scurte si subtiri. • Tegumentele sunt subtiri, de culoare rosie la nastere si devin palide dupa o saptamana. Lanugo este abundent pe fata, membre si partea posterioara a trunchiului, iar vernix caseosa este in cantitate redusa sau lipseste. Descuamatia fiziologica este prelungita, lamelara sau furfuracee. Suprafata cutanata este mare in raport cu volumul corpului, de aceea pielea atarna in pliuri. • Unghiile sunt moi, slab dezvoltate, lipsite de striatiuni longitudinale si nu ating varful degetelor. • Glandele mamare: nodului mamar este palpabil dupa trei saptamani de viata intrauterina, are dimensiunea de 3 mm la VG de 36 saptamani, 4 mm la 37 saptamani si 7 mm la 38 saptamani. • Tesutul celular subcutanat este mult diminuat, bula lui Bichat slab dezvoltata. • Sistemul muscular este redus si hipoton, fara relief, turgorul este flasc. • Sistemul osos este slab mineralizat. Diferitele puncte de osificare sunt intarziate si ne pot indica intr-o oarecare masura varsta prematurului: punctul de osificare calcanean apare la 6 luni de gestatie, cel astragalian la 9 luni, al epifizei distale a femurului (Beclard) apare aproape de nastere. • Organele genitale externe sunt slab dezvoltate. Baietii prezinta o incompleta coborare a testiculilor, iar scrotul este mic, fara pliuri si nepigmentat. Fetele au vulva larg deschisa, cu labiile mari slab dezvoltate, care nu acopera labiile mici si clitorisul. • Prematurii prezinta numeroase deficiente morfofunctionale, care cresc cu gradul de prematuritate si influenteaza viabilitatea lor.

Evolutia prematuruluiEvolutia prematurului depinde de VG (varsta gestationala) si de Gn (greutatea la nastere), dar si de ingrijirile si de morbiditatea ulterioara. Unii se pierd imediat dupa nastere sau dupa cateva zile postnatal prin detresa respiratorie, daca gradul prematuritatii este mare. Altii prezinta dificultati de crestere cu stationari prelungi in G, raman plapanzi sau atrepsici. A treia grupa cresc incet, apoi curba ponderala devine net ascendenta si ajung chiar si neuropsihic pe ceilalti copii de aceeasi varsta cu ei inca in cursul primului an.

Ritmul cresterii ponderale este mai accelerat decat la nou-nascutii la termen, astfel prematurul isi dubleaza greutatea la 2-3 luni, si-o tripleaza la 6 luni, iar la 1 an are de 6 ori Gn. Pe al prematurului il egaleaza pe cel al nou-nascutului la 3 luni. Icterul fiziologic este mai precoce, mai intens si mai prelungit, cu risc de encefalopatie hiperbilirubinemica. Criza genitala lipseste la prematurii mari sau apare tardiv.

Dezvoltarea neuro-psihica poate avea deficiente ca debilitate mintala, imbecilitate, idiotie,

epilepsie, paralizii, maladia Little. Aceste deficiente pot apare la prematuri in proportie de 7,5% fata de 4,1% la nou-nascutii la termen. In linii generale se poate spune ca prematurii pot avea si o dezvoltare normala. Faptul ca unele genii ale omenirii precum Cuvier, Victor Hugo, Newton, Voltaire, Lamartine, J.J. Rousseau, Winston Churchill, Louis Napoleon Bonaparte au fost prematuri, justifica eforturile depuse pentru ingrijirea acestor copii. Prognosticul depinde de gradul prematuritatii, hipoxia la nastere, cauza care a determinat nasterea prematura, ingrijirile si morbiditatea ulterioara. Predispozitia pentru anumite boli a prematurului se datoreaza carentelor cu care se naste: • rahitismul datorat carentei de Ca si P cu care vine pe lume; • anemia, datorita rezervelor de Fe cu care se naste si care sunt pe jumatate ca ale nou-nascutilor la termen; • infectii - datorita posibilitatilor de aparare reduse - prematurii se comporta ca o plaga deschisa; • distrofia - recupereaza deficitul staturo-ponderal in jurul varstei de 2 ani - majoritatea; • fibroplazia retro-lentala - datorita greselilor de administrare a O2. Oxigenul se administreaza in concentratie sub 40% in mod discontinuu.

Ingrijirea prematurului

Combaterea deficitului de termoreglare:

• temperatura de 26°C in sala de nastere; • infasarea in scutece calde dupa nastere; • temperatura din saloane sa fie 26-28°C; • prematurii cu Gn < 1800g vor fi pusi in incubatoare. Reglarea temperaturii incubatorului se va face in functie de greutatea prematurului: • la Gn = l.OOOg temperatura = 34°C; • pentru fiecare 250g in plusase scade, temperatura cu 1°C; • pentru fiecare 250 g in minni.se creste temperatura cu 1 °C In cazul prematurului hipotermic, temperatura va fi cu un grad mai mica decat temperatura corpului. Homeostazia termica este realizata cand oscilatiile temperaturii corpului nu depasesc 1 °C.

Combaterea deficitului respirator

• dezobstruarea cailor respiratorii; • asezarea in decubit lateral cu capul mai ridicat; • aspirarea continutului gastric in staza pentru usurarea miscarilor diafragmului; • oxigenoterapie 40% discontinuu; • stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori pentru reducerea apneei se poate face prin administrare orala de teofilina in doza de 4 mg/kg la interval de 6 ore;

Combaterea acidozei

- administrare de oxigen si solutie de glucoza 5% + bicarbonat de sodiu - la mama, in travaliu, si apoi la prematur, in primele zile in raport cu valorile pHmetriei. Corectarea acidozei se face cand pH-ul este sub 7,20 si dupa ce s-a stabilit o ventilatie adecvata.

Combaterea tendintei la hemoragii

• manevrari blande; • administrare de capilarotrofice (vit.C si E); • administrare de vit. K in primele zile (Fitomenadiona).

Prevenirea infectiilor

• saloane mici cu circuit propriu - accesul persoanelor straine strict interzis; • personalul din sectie va fi verificat periodic clinic si bacteriologic; • lenjeria, vesela, instrumentarul si sondele utilizate se vor steriliza inaintea fiecarei intrebuintari; • dezinfectia ciclica si curenta a saloanelor, paturilor, incubatoarelor; • lichidul din umidificatoare si barbotoarele de oxigen se va schimba zilnic; • aerul din saloane se dezinfecteaza cu raze ultraviolete.

Stimularea dezvoltarii sistemului nervos

Incepe dupa ce s-au corectat deficientele functionale si include stimularea tactila, kinetica, auditiva, vizuala si sociala. • saltelele cu apa stimuleaza receptorii vestibulari; • zgomotul incubatorului stimuleaza analizorii acustici; • claviatura cu degetele, usor pe tegumente stimuleaza simtul tactil; • miscarile de flexie a membrelor, pentru stimularea kinetica;

Alimentatia prematuruluiPrincipiile alimentatiei copilului cu greutate mica la nastere: 1. Nevoi de lichide: 60ml/kg in prima zi (exista tendinta de retentie de Na si apa), se creste treptat pana la 130 ml/kg/zi in prima saptamana apoi 200 ml/kg/zi.

2. Necesitati calorice - mari in contrast cu posibilitatile de digestie si de absorbtie: • I sapt. - 40-90 kcal/kg/zi. • II sapt. - 110-120 kcal/kg/zi - apoi 130 kcal/kg/zi. Prematurul necesita 5 kcal pentru fiecare gram de crestere in greutate 3. Necesarul de principii alimentare maximale: • proteine - 3,5-4 g/kg/zi; • lipide - 2-2,5 g/kg/zi; datorita posibilitatilor reduse de digestie si absorbtie a lipidelor. Acidul linoleic trebuie sa reprezinte 5% din ratia calorica totala. • glucide - 4-6 g/kg/zi in prima saptamana cand prezinta deficit de lactaza apoi 12-18 g/kg/zi (are nevoi mari de glucoza si galactoza pentru creier). 4. Alimentul ideal este laptele uman in primele doua saptamani, apoi va primi 2/3 lapte uman + 1/3 un preparat adaptat de lapte (Humana O, Pre-Aptamil, PreNAN, Similac, etc.) pentru aport suplimentar de proteine. 5. Perioada de tatonare a tolerantei alimentare este de 10-14 zile in functie de greutatea la nastere. 6. Numarul de pranzuri este intre 8-10, cu atat mai multe cu cat greutatea la nastere este mai mica. Nou-nascutul cu o Gn < 2.000 g nu are reflex de deglutitie si va fi alimentat prin gavaj cu sonda nazogastrica care se inlocuieste la 2-3 zile.

nou nascut

Documents