minamata. birtoc maria

7/22/2019 Minamata. Birtoc Maria

1/14

1.INTRODUCERE

Ani de zile locuitorii oraului Minamata din Japonia au observat un comportament ciudat laanimale, mai ales la pisicile de cas. Felinele aveau convulsii brute i cteodat se aruncau n

mare. Oamenii vorbeau despre boala pisicii dansatoare. n 1956, primul om bolnav de ceea

ce a devenit boala Minamata a fost identificat. Simptomele includeau convulsii, vorbire

ngreunat, pierderea funciilor motorii i micri incontrolabile ale membrelor. Dup trei ani,

o investigaie a conchisc boala era rezultatul unei otrviri industriale ale Golfului Minamata

de ctre compania Chisso. Productorul de plastic arunca deeurile n ap, contaminnd-o cu

cantiti importante de mercur i de metale grele, care au intrat n petii consumai de oameni.

Mii de locuitori au fost afectai de aceast boal i au murit.

2.LOCALIZARE

Minamata este un mic orasel de pescari si fermieri n Kumamoto, pe insula Kyushu

din sudul Japoniei


2/14

3.Corporatia Chisso

n 1932, n orasul Minamata exista o singura fabrica mare, aflata n proprietatea unei

companii numite "Corporatia Chisso". n japoneza"chisso" nseamna nitrogen. Corporatia

Chisso era n afaceri cu fertilizatori. Pentru sute de ani, localnicii din Minamata au dus vieti

primitive, traind ca pescari sau fermieri. Au fost foarte bucurosi cnd n 1901, Corporatia

Chisso a construit fabrica. Multi s-au angajat la fabrica. Pna n 1932 fabrica Chisso devenise

foarte mare. Si fiindca Corporatia Chisso nu se ocupa cu producerea de armament, au fost

scutiti de bombardamente n timpul razboiului si nici nu au suferit confiscari dupa sfrsitul

razboiului.

Pna n 1950, Corporatia Chisso devenise una dintre cele mai mari companii din Japonia.Guvernul japonez colabora cu companii de felul Corporatiei Chisso pentru a oferi locuri de

munca unei Japonii post-razboi. Corporatia Chisso devenise att de mare nct s-a extins si n

producerea altor tipuri de chimicale.

Pe de alta parte, pana in anul 1953, ciudata boala afectase mai mult de jumatate din locuitorii

oraselului Minamata. Nu se stia daca este contagioasa, astfel ca cei afectati erau tratati cu

repulsie si prudenta maxima de societate. De-abia dupa ce copiii au inceput sa se nasca cu

malformatii ciudate, Guvernul si Corporatia Chisso au intrat in alerta.

Prima data, cel care a inceput sa investigheze cauzele teribilei epidemii a fost Ministerul

nipon al Agriculturii, prin reprezentantul numit de "Corporatia Chisso", dr. Hajime

Hosokawa. In 1956, acesta descria o "boala necunoscuta a sistemului nervos care a cuprins

Minamata". El indica, drept cauza pentru aceasta boala, deseurile chimice provenite la

Corporatia Chisso. Mare parte din aceste reziduuri era formata din importante cantitati de

mercur.[1]

Raportul n-a fost pe placul Corporatiei Chisso, care l-a "nlaturat" pe Dr. Hosogawa. Si ca sa

nu alarmeze populatia, Corporatia Chisso mpreuna cu Guvernul japonez a musamalizat totul.

Corporatia Chisso si-a continuat afacerile n Golful Minamata. n 1958, musamalizarea era n

toi, n timp ce boala se raspndise si mai mult. Corporatia a ncercat sa ascunda problema

mutndu-si fabrica lnga Rul Minamata. Dar, dupa cteva luni, si cei aflati lnga ru au nceput

sa manifeste simptomele ciudatei boli.


3/14

4.BOALA MINAMATA

4.1 SCURT ISTORIC

La nceput, neputnd ntelege ce li s-a ntmplat, oamenilor le-a fost frica sa vorbeasca

Ctiva dintre locuitori au nceput sa delireze, sa lesine si sa nu-si mai simta minile si

picioarele. Curnd ctiva au orbit complet, n timp ce altii nu mai putea vorbi cum trebuie.

Altii au fost considerati nebuni cnd, nemaiputndu-si controla miscarile, ncepeau sa urle

disperati. Au fost considerati ca fiind posedati de demoni cnd nu si-au mai putut controla

muschii faciali si cnd expresiile lor contorsionate i faceau sa arate ca niste "monstri".

Doctorii locali erau depasiti de epidemie, nestiind ce sa faca. Sinistrele simptome au nceput

sa afecteze si animalele din Minamata. Pisicile si cinii au inceput sa se manifeste ciudat.

Localnicii au spus ca pisicile se "sinucideau". Unele pisici se nvrteau n jurul cozii zile n sir

pna cnd cadeau epuizate. Cinii dispareau zile ntregii si erau gasiti morti. Si mai socant,

pasari au nceput sa cada din cer.

Pna n 1953, ciudata epidemie afectase jumatate din locuitorii micului oras Minamata. Cei

afectati de aceasta boala bizara erau tratati de parca erau leprosi. Si fiindca nu se stia daca

boala era contagioasa, cei afectati erau respinsi de societate. Copii au nceput sa se nasca cudeformitati grotesti si cu masive tumori cerebrale. Pescarii din Minamata au nceput sa prinda

pesti cu doua sau trei capete. Oamenii au intrat n panica.

In 1958, corporatia isi muta fabrica langa raul Minamata, dar, dupa cateva luni, si cei care

locuiau in apropierea raului au inceput sa manifeste simptomele bolii. Guvernul Kumamoto a

hotart sa actioneze. Dar n loc sa stopeze operatiunile Corporatiei Chisso din zona, a hotart

sa interzica pescarilor din Minamata sa vnda pestele prins n apele locale. Guvernul nu le-a

interzis sa prinda peste si sa-l mannce, le-a interzis sa-l vnda pe alte piete. Din cauza acestei

legi, toata economia zonei Minamata a intrat in colaps, oamenii acuzand o grava criza

alimentara.Nemaiavand bani sa-si cumpere alimente, localnicii se hraneau tot cu peste prins in

apele locale. Guvernul nipon recunoaste practic ca problema se afla in curtea "Corporatiei

Chisso": pestele era infestat cu mercur provenit din deversarea reziduurilor toxice ale

companiei mentionate. Apa, de asemenea, continea cantitati impresionante de mercur.[2]

In 1968, zona se confrunta cu o adevarata criza, "Compania Chisso" recurgand la actiuni de

intimidare prin care ii silea pe localnici sa semneze documente care absolveau compania de


4/14

toate pagubele produse. Primitivismul educational al localnicilor si impasul financiar in care

se aflau i-au determinat pe acestia sa accepte banii corporatiei si sa mearga mai departe.

In 1969, un grup de voluntari, constituit intr-o organizatie pentru apararea drepturilor

cetatenilor din Minamata, da in judecata Guvernul japonez si "Compania Chisso", pentru

pagubele incomensurabile produse oamenilor din zona.

Boala Minamata este cunoscuta astazi ca otravire cu mercur. Nu se stie cu certitudine cati

oameni au fost afectati de boala, unele cifre indicand 10.000 de persoane, dar nu se iau in

calcul si copiii nascuti cu malformatii.

Tot mai des, se vorbeste si astazi despre infestarea cu mercur a oceanelor si marilor lumii,

mercur care ajunge in apa dupa ce gazele poluante, provenite de la arderea combustibililor

fosili, sunt asimilate in straturile superioare ale atmosferei. Foarte multi specialisti vorbesc,

chiar daca sunt tratati cu dezinteres, de potentialul toxic al fructelor de mare.


5/14

5. ELEMENTE DE TOXICOLOGICE

Cercetari

Niciun alt metal nu ilustreaza mai bine diversitatea efectelor cauzate de diferitele forme

biochimice. La baza caracteristicilor toxicologice sunt 3 forme ale mercurului: elementala,

anorganica si organica. Sursa majora de mercur provine din degazarea naturala a crustei

pamntului. Mercurul metalic din atmosfera reprezinta principala cale din transportul global

al mercurului.

Toxicocinetica.

Toxicitatea diverselor forme sau saruri ale mercurului este data de mercurul cationic pe cnd

solubilitatea, biotranformarea si distributia n tesuturi sunt influentate de starea de valenta si

de componenta anionica.

Mercurul metalic sau elemental

Volatilizeaza la temperaturi ambientale si majoritatea expunerilor de la oameni se fac prin

inhalare. Vaporii de mercur difuzeaza de-a lungul membranei alveolare si este liposolubil

nct are o afinitate pentru celulele rosii si pentru sistemul nervos central. Mercurul metalic

poate fi inghitit dintr-un termometru spart si este absorbit foarte lent de tractul gastrointestinalsi este deseori considerat a nu avea vreo consecinta toxica.

Sarurile de mercur anorganic pot fi divalente (mercurice) si monovalente (mercuroase).

Absorbtia gastrointestinala a sarurilor de mercur anorganic din hrana reprezinta mai putin

de15% la soareci si aproximativ 7% ntr-un studiu la oameni voluntari pe cnd absorbtia

metilmercurului este de ordinul a 90-95%.

Distributia ntre celulele rosii si plasma difera deasemenea.

Rinichii contin cea mai mare concentratie de mercur ca urmare a expunerii la sarurile

anorganice ale mercurului si mercur vapori, pe cnd mercurul organic are o afinitate deosebita

pentru creier, n special pentru cortexul posterior. Cu toate acestea mercurul sub forma de

vaporiare o mai mare predilectie pentru sistemul nervos central dect are mercurul anorganic

dar mai mica dect mercurul organic.

Excretia mercurului din organism


6/14

Se face prin intermediul urinei sau fecalelor, n functie de specia de mercur, doza si timpul de

expunere. Expunerea la vapori de mercur este urmata de eliminarea unei parti mici prin

expiratie, dar excretia reprezinta partea majora si este predominanta initial dupa expunerea la

mercur anorganic. Excretia renala creste cu timpul.

Aproximativ 90% din metilmercur este excretat dupa expunerea acuta sau cronica si nu se

modifica cu timpul.

Toate formele mercurului traverseaza placenta ajungnd la fat. Preluarea mercurului de

catre fat la sobolani probabil datorita liposolubilitatii este de 10-40 de ori mai mare dect

absorbtia sa dupa expunerea la sarurile anorganice. Concentratia mercurului n fetus, dupa

expunerea la compusii alchil mercurici este de 2 ori mai mare fata de cea gasita n tesutul

matern, iar nivelul de metilmercurului n celulele rosii fetale este cu 30% mai mare dect n

celulele rosii materne. Gradientul fetal-matern pozitiv si concentratia crescuta a mercurului n

celulele rosii ale fatului maresc toxicitatea fetala la mercur n special dupa expunereala alchil

mercur. Cu toate ca laptele matern poate contine doar 5% din concentratia mercurului a

sngelui matern expunerea neonatala la mercur poate fi marita prin alaptare

Transformarea metabolica si excretia

Mercurul elemental este oxidat la mercur divalent dupa absorbtia la tesuturi n organism,

mediat de catalaze. Vaporii de mercur inhalati si absorbiti de celulele rosii sunt transformati nmercur divalent dar o portiune este de asemenea transportata ca mercur metalic la mai multe

tesuturi distale, n mod particular creierul unde se pot produce biotransformari.

Similar o fractiune din mercurul metalic absorbit poate fi transportat prin placenta pna la fat.

Mercurul oxidat divalent este apoi acumulat de aceste tesuturi.

Alchilmercurul este de asemenea supus biotranformarii la compusi mercurici divalenti

n tesuturi prin clivarea legaturii carbon-mercur. Nu este nici o dovada a formarii nici unei

forme organice a mercurului de catre tesuturile mamare. Compusii aromatici sunt convertiti la

mercur anorganic mai rapid dect cel mai scurt lant al compusilor alchil. n situatiile n care

mercurul organic este mai rapid absorbit dect cel anorganic, crescnd rata biotransformarii

va scadea rata de excretie. Fenil si metoxietil mercurul sunt excretate cam cu aceeasi viteza ca

si cel anorganic pe cnd excretia metil mercurului este mai lenta.

Metabolismul celular

n interiorul celulelor, mercurul se poate lega de diferite sisteme enzimatice printre care

si cele ale microzomilor si ale mitocondriei producnd afectarea nespecifica a celulelor sichiar moartea lor. Are o afinitate particulara pentru liganzii ce contin grupari sulfhidril. n


7/14

celulele din ficat metil mercurul formeaza compusi complecsi solubili cu cisteina si

glutationul care sunt secretate n bila si reabsorbite din tractul gastrointestinal.

Vaporii de mercur

Inhalarea vaporilor de mercur poate produce o bronsita acuta si coroziva, iar daca nu

produce moartea poate fi asociata cu simptome ale efectelor asupra sistemului nervos central

cum ar fi tremurul sau excitabilitatea crescuta.

Efectele majore ce apar la expunerea cronica la vaporii de mercur sunt la nivelul

sistemului nervos central. Semnele sunt nonspecifice si au fost denumite sindromul astenic

vegetativ sau micromercurialism. Identificarea sindromului necesita simptome

neuroastenice si trei sau mai multe dintre urmatoarele diagnosticari clinice: tremur, marirea

tiroidei, puls labil,tahicardie, gingivita, schimbari hematologice sau excretia marita amercurului n urina. O data cuexpunerea crescuta, simptomele devin caracteristice ncepnd

cu tremurul intentionat al muschilor care ndeplinesc functiile motorii, cum ar fi degetele,

pleoapele si buze si pot ajunge la un tremur generalizat al ntregului corp si spasme cronice

violente ale extremitatilor. Acestea sunt nsotite de schimbari de personalitate si

comportament, cu pierderi de memorie si chiar delir sau halucinatii. O alta caracteristica a

toxicitatii mercurului este salivarea severa si gingivita.

Triada excitabilitatii crescute, tremurul si gingivita a fost recunoscuta istoric camanifestarea majora a otravirii cu mercur prin inhalarea vaporilor si expunerea la nitratul de

mercur din industria blanurilor si palariilor.

Mercurul mercuric

Clorura mercurica (HgCl2) este cea mai cunoscuta sare a mercurului anorganic si

numele sau sugereaza efectul sau aparent toxicologic la ingerarea n concentratii mai mari de

10%. Efectele ingerarii acestei sari sunt: ulceratii corozive, sngerari si necroza tractului

gastrointestinal. Acestea sunt nsotite de obicei de soc si colapsul circulator.

Daca pacientul supravietuieste daunelor gastrointestinale, blocajul renal apare n 24 de ore

datorita necrozei epiteliului tubular proximal. Regenerarea celulelor de aliniere tubulare poate

fi posibila daca pacientul poate fi mentinut n viata de dializa.Injectarea clorurii mercurice

produce necroza epiteliului rinichiului. Schimbarile celulare includ fragmentarea si

ntreruperea plasmei membranare si anexelor sale, vezicularea si ntreruperea reticulului

endoplasmatic si a altor membrane citoplasmatice, disocierea

polizomilor. Aceste schimbari sunt comune necrozei celulelor renale datorate diverselorcauze.


8/14

Desi expunerea la o doza mare de clorura mercurica este direct toxica pentru celulele

renale tubulare, expunerea cronica la doze scazute la sarurile mercurice pot induce o boala

imunologica glomerulara. Persoanele expuse pot dezvolta o proteinurie care este reversibila

dupa

ce muncitorii sunt ndepartati de locul n care a avut loc expunerea. Studiile experimentale au

aratat ca patogeneza neuropatiei cronice cauzata de mercur are 2 faze: o faza de nceput

caracterizata de o membrana antisubsolica glomerulonefrita urmata de un complex

glomerulonefritic imun superimpus. Nefrita glomerulara de nceput poate progresa la oameni

pna la un complex nefritic interstitial imun.

Compusii mercurosi

Compusii mercurosi ai mercurului sunt mai putin corozivi si mai putin toxici dect

sarurile, probabil din cauza solubilitatii mai scazute. Calomelul (Hg2Cl2), o pudra continnd

clorura mercuroasa, are o istorie lunga de utilizare n medicina. Probabil cea mai notabila

utilizare a fost pudra pentru cresterea dintilor la copii si este cunoscuta a fi responsabila de

acrodinie si boala roz. Aceasta este cel mai probabil un raspuns dehipersensibilitate la

sarurile de mercur, n piele producnd vasodilatatie, hipercheratoza sau hipersecretia

glandelor sudoripare. Copiii dezvolta febra, o urticarie roz, umflarea splinei si hipercheratoza

si umflarea degetelor. Efectele sunt independente de doza si se cred a fi reactii de

hipersensibilitate.

Mercurul organic

Metilmercurul este forma cea mai importanta n termeni de toxicitate, iar efectele din

expunerea din mediul nconjurator si multe efecte produse de lanturile scurte de alchil sunt

unice n termeni de toxicitate a mercurului dar sunt nespecifice n aceea ca pot fi gasite n alte

stari ale bolilor. Majoritatea lucrurilor care sunt cunoscute despre toxicitatea mercuruluimetilic este din studiile epidemiologice ale populatiei expuse.

Doua epidemii majore ale otravirii cu metilmercur s-au petrecut n Japonia n Golful

Minamata si n Niigata. Amndoua au fost cauzate de eliberarea industriala a compusilor

mercurici n Golful Minamata si n rul Agano urmata de acumularea mercurului de pestii

comestibili. Nivelul mediu al mercurului total n pestii prinsi n Golful Minamata n timpul

epidemiei a fost de aproximativ 11 mg/kg greutate proaspata si mai putin de 10 mg/kg n

pestii din rul Agano. Cea mai mare epidemie de otravire cu mercur metilic a fost nregistratan Iraq n iarna anilor 1971-1972 rezultnd n internarea a peste 6000 de pacienti si a peste


9/14

500 de morti n spitale. Expunerea la metilmercur a fost datorata pinii continnd gru

importat mbracat cu fungicide ce contineau metilmercur. Continutul de metilmercur din

probele de faina a fost 0,1mg/kg.

Din studiile acestor epidemii au fost obtinute date n legatura cu manifestarile clinice,

patologia organelor si nivele de expunere. Majoritatea manifestarilor clinice sunt legate de

sistemul nervos constnd n ataxie, dizartrie si surzenie aparnd n aceasta ordine. Principalele

trasaturi patologice ale toxicitatii mercurului metilic includ degenerarea si necroza neuronilor

n arii focale ale cortexului cerebral, n special n ariile vizuale ale cortexului occipital si n

stratul granular al cerebelului. Studiile experimentale ale mercurului organic si a celui

anorganic arata degenerarea a celulelor ganglionare primare senzoriale. Distributia particulara

a leziunilor n sistemul nervos central se crede a reflecta tendinta mercurului de a deteriora

celulele nervoase mici din cerebel si cortexul vizual.

Concluzii

n produsele si subprodusele de origine animala provenite de la animale intoxicate sau

tratate cu compusi ai mercurului, reziduurile presista mult timp, astfel ca sacrificarea

animalelorse recomanda sa se realizeze dupa 9-10 luni de la remisie sau dupa ncetarea

aplicarii tratamentului. n cazul intoxicatiilor, pericol pot prezenta si laptele si ouale, acestea

fiind cai de eliminare pentru mercur.

Deoarece metil mercurul din peste si produse din peste reprezinta pna la 85% din

aportul total de mercur prin ratie, pentru a asigura protectia consumatorilor au fost stabilite

nivele maxime admise pentru mercur n peste. Limita maxima admisa pentru mercur n pestii

nerapitori este de 0,5 mg/kg, n timp ce pestii rapitori pot contine pna la 1 mg/kg. Limita

fixata de Comisia Europeana pentru Furaje este de 0,1 mg/kg pentru toate animalele, cu

exceptia animalelor de companie, n ratia carora se tolereaza pna la 0,4 mg/kg.

Pentru apa de baut, limita maxima este de 1 g/l.Pentru muncitorii expusi profesional, OSHA (Occupational Safety and Health

Administration) a mpus o limita de 1,2 ppb mercur organic n aerul din ncapere (echivalent

cu 0,01 mg/m3) si 6,1 ppb (0,05 mg/m3) pentru mercurul anorganic pentru a proteja

muncitorul pe durata a 8 ore de munca,

Deoarece metilmercurul se gaseste mai ales n tesutul muscular al pestelui legat de

proteine, ndepartarea pielii si a grasimii nu reduce semnificativ concentratia mercurului din

muschi. Gatitul, de asemenea, nu ndeparteaza mercurul din muschi ci, dimpotriva, deoarece


10/14

umiditatea scade dupa gatit, concentratia mercurului ajunge sa fie chiar mai mare dect n

pesteleproaspat.

Pentru a reduce contaminarea mediului, n special a ecosistemelor acvatice, apele

reziduale care se stie ca pot contine mercur se supun unor tratamente speciale pentru a-l

ndeparta. Se utilizeaza materiale absorbante cum sunt carbunele din lemn, carbunele activat

de cocos, chitosam, zgura granulata de la otelarii pentru a ndeparta mercurul ionic si unele

bioreactoare, care sunt eficiente n proportie de 97%. Pentru a scadea toxicitatea apelor

reziduale, n special de la fabricile de soda, au fost utilizate si bacterii rezistente la mercur.

Algele albastre-verzi acumuleaza cantitati substantiale de mercur din mediu, n timp ce

tulpinile rezistente de bacterii volatilizeaza peste 90% din mercur organic si anorganic.

Tulpinile de Streptomyces termofile pot stimula reducerea concentratiei mercurului anorganic

din apa.[3]

5. PRODUSE CE CONTIN MERCUR SI ALTERNATIVELE

ACESTORA:

Produse cu mercur AlternativeSfingomanometre Sfingomanometre electroniceTermostate Termostate electroniceLampi fluorescente ReciclareBaterii ReciclareCeasuri Ceasuri electroniceInalbitor Austin, Clorox Inalbitor R.W. Crown

6. MINIMIZAREA SI RECICLAREA DESEURILOR DE

MERCURCea mai buna metoda de minimizare a deseurilor de mercur este de a inlatura instrumentele

care contin mercur.

Inlocuirea termometrelor si a aparatelor de masurat tensiunea bazate pe mercur cu aparate cu

senzori electronici este justificata pentru ca ele elimina, pe de o parte, riscurile date de

expunerea la mercur si pe de alta parte, costurile pentru curatarea mercurului.

O curatare corecta a scurgerilor - procedurile de curatare si operatiunile de manuire a

mercurului trebuie sa fie monitorizate cu grija, pentru a proteja sanatatea personalului si apacientilor.


11/14

Reciclarea/refolosirea- deseurile de mercur pot fi usor reciclate, depinzand de tipul sau gradul

de contaminare.Mercurul rezidual din rezervoare sau aparate sparte, poate fi filtrat, distilat

pentru a inlatura impuritatile si refolosit, cu ajutorul unei firme specializate

7. JAPONIA AZI - SUPERLATIVE

Japonia a descoperit, de exemplu, o cale ingenioas de a produce energie ecologicprin captarea vibraiilor produse de trectorii din cea mai aglomerat gar i

transformarea acestora n energie.

Panouri care genereaz energie cu ajutorul vibraiilor au fost instalate la uile de acces,prin care circul 80.000 de oameni ntr- zi.

Cercettorii japonezi au creat osete confortabile din fire de pianjen modificatgenetic, o alternativ ecologic la osetele produse din fibre artificiale.


12/14

"Prin modificarea genetic a viermilor de mtase este posibil crearea unui fir bun de

pianjen", a explicat Masao Nakagaki, profesor la Universitatea Shinshu, Japonia, care

a dezvoltat fibra dup 10 ani de cercetare.

"Este mai bine pentru mediu s nlocuim fibrele artificiale, care sunt produse din

petrol, cu fibre naturale reciclabile", a declarat acesta. Nakagaki a reuit s creeze

mtase de pianjen, care conine proteine de pianjen (10%) i mtase (90%), prin

injectarea de gene de pianjen din specia Nephila edulis n viermi de mtase.

Sperana de via n Japonia, constituie aproximativ 82 de ani. Aceasta este cea maimare rat din lume. n parte, datorit tehnologiilor excelente de purificare a apei,

salubrizrii, prevenirii utilizrii pesticidelor chimice i niveluluirelativ sczut de

poluare a aerului.Aproape fiecare casa din marile orase japoneze are instalate aparatede filtrare si purificare a aerului.

n 2010, rata de reciclare a crescut la 77%, de la 73% n 2006 i de la 39% n 1996,potrivit

In Kamikatsu ,locuitorii selecteaza 34 de tipuri de deseuri pe care le duc personal lacentrul de reciclare. Rezultatul pe termen lung: zero waste adica un oras fara deseuri

din cauze economice (nu-si putea permite un incinerator) si ecologice (necesitatea de a

reduce deseurile).stitutului de Management al Plasticului din Japonia

[1]

In mediu mercurul se comporta in functie de conditiile in care se va gasi:

a) conditii anaerobe, cationul de Hg2+

solubil se transforma in HgS insolubila

Hg2+

(aq) + S2-

(aq) HgS(s) sulfura de mercur, stabila si greu solubila

b) conditii aerobe , cationul de Hg2+se metileaza formand cationul de metil mercur

Hg2+

(aq) + CH4 (g) CH3Hg+

(aq) +H+

(aq)


13/14

Deoarece cationul de metil mercur este solubil in apa si greu de eliminat din tesuturi , are

tendinta de a se acumula si este periculos.Metilarea ulterioara produce dimetilmercur, care

este insolubil dar volatil si poate patrunde in lantul trofic prin atmosfera

[2]

[3]

Apele reziduale care contin mercur sunt epurate prin tratarea cu rasini cationice puternic acide

in forma R2Ca

R2Ca + Hg2+

R2Hg + Ca2+

Regenerarea se face cu acid azotic sau clorhidric 10%. Daca rasina utilizata este foarteieftina, atunci ea se arde si rezulta mercur metalic


14/14

Bibliografie

Arena, J. M. (1971) Treatment of mercury poisoning. Mod. Treat., 8, 619-625.

Augustine, J. R. (1956) Mercury bichloride (corrosive sublimate) poisoning. Can. Med.

Assoc. J., 74, 371-372.

Graeme KA, Pollack, C.V. Jr. (1998) Heavy metal toxicity. I: arsen and mercury. J Med

Emerg. 16, 45-56.

Cristina Adriana Dehelean Toxicologie. Nouni generale de toxicologie.Ed. Mirton,

Timioara, recunoscut CNCSIS, ISBN 978-973-52-0505-8, 2008

.

minamata. birtoc maria

Documents