INSTRUMENTE DE PLATAINTRODUCERE

Conceptul de instrument de plată Instrumentele de plată, respectiv cambia, biletul la ordin şi cecul etc., reprezintă efecte de

comerţ fără numerar, utilizate în procesul de plată a furnizorilor de bunuri şi servicii, de imobilizari, precum şi în procesul de desfacere. Aceastea sunt cunoscute şi sub alte denumiri, cum ar fi:

● efecte comerciale;● titluri comerciale;● titluri de credit;● instrumente de credit;● poliţe.Efectele comerciale – denumire generelă atribuită cambiilor, biletelor la ordin, cecurilor

etc., ce sunt folosite în operatiuni comerciale de cumpărare-vânzare, în relaţiile de credit etc. Sub aspect patrimonial, efectul comercial încorporează o creanţă transmisibilă odata cu trecerea acestuia din proprietatea unei persoane în proprietatea alteia.

Instrumentele de plată şi de credit se caracterizează prin următoarele: ● prin intermediul lor se efectuează plăţi la scadenţele indicate în aceste titluri; ● apar prin emiterea şi introducerea lor in circuitul activităţii comerciale şi bancare; ● permit posesorului lor să-şi realizeze, la scadenţă, drepturile; ● se poate aprecia că pot circula ca o monedă, prin încasare, scontare sau cesiune.Instrumentele de plată se deosebesc de moneda prin trăsaturile lor specifice, şi anume: ● sunt titluri negociabile; ● sunt transmisibile cu respectarea normelor prevazute în legislaţiile naţionale şi în

dreptul comercial; ● reprezinta o creanţă (datorie) în numerar, cauzată de un act de comerţ sau prestaţie de

serviciu, care urmează a fi platită la un anumit termen etc. Altfel spus, instrumentele de plată sunt documente sau înscrisuri în lei sau în valută prin

care se reglementează achitarea unor datorii sau lichidarea unor creanţe provenind din operaţiunile de vânzare-cumpărare la intern sau internaţionale, din prestări de servicii interne sau externe etc.

Introducerea în circuitul comercial şi bancar intern a efectelor de comerţ este una din măsurile antiinflaţioniste de reducere a circulaţiei monetare prin intermediul acestor instrumente de plată si de credit.Clasificarea efectelor comerciale:

a) efectul comercial pur - este legat de o operaţiune de livrare de mărfuri şi este tras in momentul livrării; scadenţa sa coincide cu scadenţa creditului constituit de furnizor;suma sa poate fi plătită din resursele obişnuite ale întreprinderii;

b) efectul financiar sau de credit - nu este contrapartida unei operaţiuni cu mărfuri,ci reprezintă doar un credit consimţit temporar de o bancă clientului său;banca cere clientului să semneze un efect la suma descoperirii pe care i-a acordat-o;

1

c) efectul de consum – este tras de un comerciant asupra unui consumator; d) efect de filială – leagă două întreprinderi ale aceluiaşi grup,oferind uneori doar o

iluzorie diviziune a riscurilor Necesitatea, rolul şi importanţa instrumentelor de plată

În cadrul schimburilor comerciale interne si internaţionale, achitarea serviciilor se poate face cu numerar sau prin remiterea unui cec.Plata cu numerar se efectuează atunci când valorile sunt mici sau când plata se realizează in aceeaşi localitate.

De cele mai multe ori ,vânzatorul/exportatorul acordă cumpăratorului/importatorului posibilitatea de a-i plăti peste o lună,două.trei luni, iar, in cazul unor valori mari, chiar şi după o perioada mai îndelungată de timp. În practica comercială, în situaţia existenţei unei operaţiuni pe credit, această modalitate de plată se poate realiza astfel : a) vânzătorul/exportatorul să tragă o cambie asupra cumpărătorului/ importatorului în favoarea lui

b) vânzătorul/exportatorulsă tragă o cambie asupra debitului în favoarea lui; c) vânzătorul/exportatorul să tragă o cambie asupra cumpărătorului/ debitorulu,în favoarea unei firme terţe ,căreia, la rândul său, îi este dator;

d) vânzătorul/exportatorul să tragă două cambii :una pentru bunurile vândute şi cealaltă pentru dobânda aferentă,data plăţii fiind convenită prin contract;

e) să solicite cumpărătorului/ debitorului să emită sau să subscrie un bilet la ordin în favoarea sa şi să îi fie si remis;

f) să pretindă clientului său un cec, de preferinţă, confirmat de banca cumpărătorului; g) să propună ca suma datorată să-i fie achitată, la scandenţă, cu ordin de plată.

În cadrul negocierilor încheiate, vânzătorul/exportatorul trebuie să analizeze toate variantele posibile şi, în funcţie de încredere în solvabilitatea clientului, trebuie să aleagă varianta optimă, pe care a stipulat-o în contractul încheiat la capitolul “Condiţii de plată”. Reglementări internaţionale privind efectele de comerţ Atât pentru a facilita circulaţia efectelor de comerţ prin impunerea pe plan internaţional a încrederii în aceste instrumente de plată şi de credit, al căror număr sporeşte proporţional cu creşterea volumului schimburilor economice internaţionale efectuate pe credit, cât şi pentru a se evita problemele conflictuale decurgând din prevederi specifice anumitor ţări, încă de la sfârşitul secolului trecut, s-a recunoscut, de comun acord, necesitatea unificării unor reglementări în probleme esenţiale din domeniul efectelor de comerţ.

O etapă încurajatoare a constituit-o Conferinţa de la Haga din anul 1910, în urma căreia s-a semnat, în 1912, Convenţia de la Haga.

Ulterior, au intervenit o serie de evenimente – Primul Război Mondial, crize economice – care au făcut ca problema unificării diverselor reglementări referitoare la cambie şi bilet la ordin, pe de o parte, şi cec, pe de altă parte, să rezolve după aproape alţi 20 de ani, prin următoarele convenţii internaţionale:

1) Convenţia de la Havana din anul 1928, cunoscută sub denumirea de „Codul Bustamante”;2) Convenţia privind legea uniformă asupra cambiei şi biletului la ordin, 1930, Geneva;3) Convenţia menită să reglementeze unele conflicte de legi în materie de cambie şi bilet la

ordin, 1930, Geneva;

2

4) Convenţia privind legea uniformă asupra cecului, 1931, Geneva;5) Convenţia menită să reglementeze unele conflicte de legi în materie de cec, 1931, Geneva.

Ţările din sfera dreptului anglo-american nu au aderat la convenţiile de mai sus, invocând, în primul rând, existenţa unor diferenţe din punctul de vedere al codului comercial şi uzanţelor (cutumelor) lor.

La interval de peste trei decenii de la elaborarea, sub auspiciile fostei Societăţi a Naţiunilor, a celor patru convenţii internaţionale de la Geneva, problema unei legi uniforme a cambiei şi a biletului la ordin a fost reluată sub egida Comisiei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru dreptul comercial internaţional.

Grupul de lucru al efectelor de comerţ internaţional, sub egida comisiei mai sus menţionate, urmăreşte ca, prin proiectul de lege uniformă, să se înlăture, cât mai mult posibil din conţinutul principalelor sisteme juridice existente în materie de efecte de comerţ.

CAMBIA SI TRATA

Denumirea şi forma cambieiCambia este un titlu de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură, în procesul

creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlu este creat de trăgător în calitate de creditor, care dă ordin debitorului său, numit tras, să plătească o sumă fixată la o dată determinată în timp, fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din urmă.

Noţiunea de trată este un termen care se foloseşte în mod frecvent în relaţiile de plăţi intenaţionale, deşi la intern se foloseşte noţiunea de cambie.

Standardul Băncii Naţionale a României de conţinut obligatoriu al cambiei este:

3

În temeiul art.1, din Legea nr. 58/1934, modificată prin Legea nr. 83/1994, cambia cuprinde:

denumirea cambiei, trecută în însuşi textul titlului; ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată; numele aceluia care trebuie să plătească (tras); arătarea scadenţei; arătarea locului unde trebuie făcută plata; numele aceluia căruia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata; arătarea datei şi locului emiterii; semnătura celui care emite cambia (trăgător).

4calculul datei

scadenţei;

constatarea capacităţii

legale a semnăturilor

pe titlu;

determinarea drepturilor semnatarilor privind acţiunea cambială

împotriva oblogaţiilor cambiali.

Cambiile vor purta menţiuni clare privind ziua, luna şi anul emiterii, pentru a permite:

Cambia trebuie să fie completată în întregime, cu cerneală sau pix de culoare albastră sau neagră ori prin dactilografiere.

Denumirea de cambie trebuie să figureze în document şi prin formula „Plătiţi în schimbul acestei cambii”.

Cambia fără arătarea scadenţei este socotită plătibilă la vedere.Banca Naţională a Romaniei şi societăţile bancare vor accepta numai cambii care au

semnătura explicată. Semnătura explicată cuprinde integral numele şi prenumele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice, precum şi numele şi prenumele reprezentantului său legal, care se obligă prin cambie.

Vor fi acceptate cambiile care au suma de plată indicată atât in litere , cât şi în cifre.

2.2 Părţile principale ale cambiei

Trăgătorul este persoana fizică sau juridică ce dispune/ordonă plata şi care, în practică comercială internă/externă, poate fi:

1. vânzătorul, prestatorul de servicii, creditorul sau exportatorul faţă de o firmă;2. cumpărătorul, importatorul, debitorul, beneficiarul unor prestaţii încă neachitate faţă de o

terţă firmă(beneficiarul) şi care, prin „tragerea” unei cambii, doreşte să-şi onoreze creanţa sa proprie.Cambia poate fi trasă:

a) la ordinul trăgătorului însuşi (caz în care devine şi beneficiar);b) asupra trăgătorului însuşi (situaţie în care devine tras)c) pentru contul unui terţ (beneficiarul cambiei)

În principiu, trăgătorul este cel care răspunde de acceptarea sau de plata cambiei. Poate să se exonereze de acceptare printr-o clauză făcută, în acest sens , pe cambie , însă nu se poate elibera de responsabilitatea de plată.

Trasul este cel care primeşte ordinul de a plăti şi care are obligaţia fermă de a efectua plata cambiei la scadenţă. Acesta se află în situaţia de cumpărător , importator , beneficiar al unei prestaţii de servicii neachitate sau de debitor al trăgătorului.

Trasul este obligat să plăteasca şi să accepte cambia. În caz contrar , i se încheie acte de protest pentru neacceptare sau plată parţială.

Beneficiarul este cel în favoarea căruia trebuie făcută plata, fiind totodată şi deţinătorul (posesorul) cambiei. Beneficiarul poate fi , la rândul său , vănzator , exportator sau creditor al trăgătorului.

Succesiv , în timp , mai pot deveni beneficiari şi posesori ai cambiei şi alte firme care nu au niciun fel de legătură cu trăgătorul, dar care au obţinut cambia prin girare, scontare, reescontare sau cesiune.

Beneficiarul mai poate fi şi o bancă. Prin încasarea cambiei în contul trăgătorului , acesta îşi recuperează creditul acordat anterior acestuia.

Beneficiarul mai poate fi însuşi trăgătorul în favoarea căruia este dispusă plata la scadenţă.

5

2.3 Exemple privind tehnica emiterii sau „tragerii” unei cambii

1. Să presupunem că , la data de 10 martie, firma „Ambient” SRL din Sibiu livrează bunuri în valoare de 20 milioane lei firmei SC „Victoria” SA din Sibiu în contractul de vânzare-cumpărare (care poate fi şi factura), convenindu-se ca plata să se efectueze la trei luni de la data livrării (10 iunie). În acelaşi timp, SC „Ambient” SRL are de plătit firmei SC „Continental” SA Bucureşti aceeaşi sumă pentru serviciile acordate, sumă pe care SC „Ambient” SRL trebuie să o plătească la 10 iunie .

În această situaţie , SC „Ambient” SRL (trăgătorul) emite („trage”) o cambie în valoare de 20 milioane lei asupra SC „Victoria” SA (trasul) , care urmează să-i plătească firmei SC „Continental” SA (beneficiarul) , la 10 iunie , suma menţionată pe cambie.

Prin achitarea acestei sume , la 10 iunie, către societatea SC „Continental” SA , SC „Victoria” SA îşi achită datoria faţă de furnizorul său , SC „Ambient” SRL , onorându-se , în acelaşi timp , în creanţa faţă de SC „Continental” SA , prin următoarea operaţiune triunghiulară :

2. SC “A” SRL importa marfuri in valoare de 30.000 euro de la o firma B din Germania si, conform contractului incheiat, plata urmeaza sa se faca la 90 de zile de la livrare.Tot SC “A” SRL exporta unui client din Franta (firma C),in conditii de credit pe trei luni (credit pe termen scurt),marfuri in valoare de 30.000 euro. SC „A” SRL din Romania (tragatorul) trage o cambie in valoare de 30.000 euro asupra clientului francez „C” (trasul), care urmeaza sa-i plateasca, peste trei luni , suma mentionata pe cambie firmei germane „B” (beneficiarul)

Francezul C (trasul)

SC „A” SRL Germanul B (tragatorul) (beneficiarul)

6

SC „Victoria” SA (tras)

SC „Continental” SA (beneficiarul)

SC „Ambient” SRL (trăgător)

livrare bunuri sau servicii circuit cambie

2.4. Dobanda cambiei

Pentru ca dobanzile datorate de obligatul principal sa fie determinate si sa nu ramana la discretia posesorului titlului, este obligatorie inscrierea ratei dobanzii in chiar textul cambiei.

Intr-o cambie platibila la vedere sau la un anume timp de la vedere, tragatorul poate stipula ca suma va fi producatoare de dobanda. Cifra dabanzii va trebui sa fie aratata in cambie. Dobanda va curge de la data emiterii cambiei ,in cazul in care nu este indicata alta data.

Mentiunea expresa privind dobanda trebuie sa cuprinda: expresia „suma este purtatoare de dobanda” ; ca nivelul dobanzii este de…..%(rata dobanzii)

2.5. Cambia in albCambia in alb este un titlu care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar, uneori, si o

parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei.Mentiunile care lipsesc vor trebui sa fie completate atunci cand posesorul prezinta cambia

la plata, fiind obligatoriu ca o cambie in alb sa aiba completat numele ultimului posesor in momentul platii.

Primitorul cambiei in alb, ca si oricare din posesorii succesivi ai acesteia,au dreptul de a completa titlul respectiv cu mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cambiei,conform intelegerilor care au avut loc anterior intre semnatarii titlului, fara a mai fi necesara interventia tragatorului, dreptul de completare trecand la posesorii succesivi odata cu predarea titlului.

In acest scop,odata cu predarea titlului, se va adauga si o clauza, care va trebui sa fie astfel facuta, incat sa poata intregi vointa semnatarului titlului. Completarea cambiei in alb va trebui sa se efectueze in termen de trei ani de la data reala a emiterii.Termenul de trei ani nu poate fi prelungit prin conventia partilor.

2.6. Transmiterea prin gir sau prin cesiune de creanţă ordinarăCambiile cuprinzând sau nu menţiunea “la ordin” pot circula prin gir.

Girul este o semnatură depusă pe versoul unei cambii, prin care semnatarul garantează achitarea ei sau prin care proprietarul cambiei o transmite altuia; o formulă legală prin care se transmite proprietatea unui efect comercial ( cambie, bilet la ordin). De aici, se poate trage concluzia că numai instrumentele de credit se pot gira.

Altfel spus, girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transferă altei persoane, numită giratar, printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe un titlu, odată cu predarea acesteia, toate drepturile decurgând din titlul astfel redactat şi completat.

Dacă trăgătorul a înscris pe cambie cuvintele “nu la ordin”, titlul este transmisibil numai în forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţă ordinară.

Cesiunea de creanţă este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor, constând în acordul de voinţă ( contractual ) prin care creditorul (numit cedent) transmite dreptul său de creanţă, în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, unei alte persoane (numită cesionar), care va deveni, astfel, creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor creanţa cedată.

Referitor la gir, mai trebuie menţionate următoarele aspecte:

7

1. poate fi făcut chiar in folosul trasului, indiferent dacă acesta a acceptat sau nu, în folosul trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia.

2. trebuie să fie necondiţionat. Orice condiţionare la care ar putea fi supus se socoteşte nescrisă. Girul parţial este nul. Girul “la purtător” este echivalent cu un gir în alb sau în plin.

3. trebuie să fie scris pe cambie sau pe adaosul acesteia (foaie de prelungire, allonge).4. trebuie să fie semnat de girant.5. este valabil, chiar dacă beneficiarul nu este arătat sau dacă girantul a pus numai semnatura

(gir în alb). În acest caz, pentru a fi valabil, girul trebuie să fie scris pe dosul cambiei sau pe adaos.

Girul transmite toate drepturile izvorâte din cambie.

2.7 AcceptareaAcceptarea este actul prin care trasul, către care s-a adresat trăgătorul pentru plată prin

emiterea titlului, se obligă să platească posesorului legitim al titlului, la scadenţă, suma aratata în cambie.

Posesorul cambiei sau chiar un simplu deţinător pot prezenta trasului, până la scadenţă, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia.

Trăgătorul poate să fixeze sau să nu fixeze un termen obligatoriu pentru prezentarea cambiei la acceptare.

Acceptarea se exprimă prin cuvantul “acceptat” sau orice altă expansiune echivalentă. Aceasta este semnată de tras.

Simpla semnatură a trasului, pusă pe faţa cambiei, e socotită acceptareFormula cea mai indicată este că ea sa fie cât mai explicită, mai detaliată, menţionând şi

suma (în cifre şi în litere ori numai în litere) şi data (în litere):

ACCEPTATpentru suma de zece mii de euro

(ss) Mihai Ungureanu (cinci iunie două mii zece)

In mod evident, cambia care are scandenţă „la vedere” sau „la prezentare”, fiind platibilă în momentul în care ea a fost înmânată trasului, nu este susceptibilă la acceptare.

În străinătate, acceptarea poate fi dată şi separat, printr-o scrisoare. În acest caz, trebuie să se facă referiri cu date precise asupra cambiei pentru care se dă acceptul pentru identificare.

Acceptarea poate fi dată: ● pentru întreaga sumă; ● numai pentru o parte a sumei.Orice altă restricţie sau condiţie scrisă pe cambie echivalează cu un refuz de acceptare. In cazul în care, prezentându-i-se cambia spre acceptare, trasul refuză să o accepte sau o

refuză parţial, trebuie să se întocmească actul de protest. În continuare, este prezentat modelul unui act de protest.

8

Timbrufiscal

Tribunalul …………………………………….. Executor judecãtoresc ……………………….... Nr ………………….. din …………………….

Azi, ………………. s-a prezentat cu cererea înregistratã sub nr ……….. dl …………………………….., domiciliat în …………….. , str ……………………., nr ….. pentru protestarea cambiei anexate :

Noi ……………………………… , executor judecãtoresc la Tribunalul …………………………. , adeverim cã, pentru protestarea sus – menţionatei cambii, ne-am transportat conform art. 526 şi urmãtorul din Codul Comercial la dl ………………………………. domiciliat în ………………….. , în valoare de ………………., trasa de ……………………....... asupra sa, deoarece nu a primit mãrfurile, astfel încât nu îi este dator .Pentru neachitarea la scadenţã a cambiei de mai sus, am încheiat prezentul proces – verbal.

L.S. Executor judecãtoresc (ss) Tribunalul ……………………………..Prezentul act de protest se adevereşte de noi, conform art. 330 din Codul Comercial.

Data ………………………. Preşedinte,

* stipulat – clauzã introdusã într-un contract sau clauzã contractualã în temeiul cãreia produce efecte în favoarea unei a treia persoane (beneficiarul stipulaţiei), care nu este nici succesor, nici creditorul pãrţii şi nici nu a fost

9

TRÃGÃTOR…………………………Cod fiscal …………………..Adresa ……………………………………………………….

Plãtiţi în schimbul acestei CAMBII trase în …… exemplarestipulata* ………………………………………………

suma de . (moneda ) ( în cifre )

în litere

lui ……………………………………………………… sau la ordinul sãu Valoarea reprezintã

TRAS………………………………………………………………………………..Adresa ……………………………………………………………………….Cod fiscal Cont nr…………………………………………………………………….Deschis la ………………………………………………………………....

Data emiterii

Locul emiterii:

Scadenţa

Locul plaţii

_______________Semnãtura tragãtorului

ACCEPTATde ……………………………...pentru …………………………

___________________

Semnãtura acceptatului L.S.

AVALIZATde ……………………………pentru ……………………….

_________________

Semnãtura avalistului L.S.

reprezentat la încheierea contractului, dar care dobândeşte un drept, în principiu irevocabil, din momentul încheierii contractului fãrã sã fie întrebat şi chiar fãrã sã aibã cunoştinţã de încheierea contractului.

2.8 Despre aval (avalizarea)

Plata unei cambia poate fi garantatã, pentru întreaga sumã sau numai pentru o parte din ea, printr-un aval. Avalul este o garanţie specialã pe care o dã o terţã persoanã pentru plata unei poliţe, de a achita poliţa în cazul neachitãrii de cãtre tras la scadenţã. Persoana care dã garanţia se numeşte avalist, iar obligaţia cambialã (direct sau pe regres) se numeşte avalizat. În dreptul comercial, aceastã noţiune nu se confundã cu cea de gir sau girant,care,de altfel,este cu totul alta. Astfel, beneficiarul poate solicita trasului, tragãtorului sau unuia din giranţi sã prezinte un aval din partea unui terţ(o firma,o bancã) ,prin care sã se angajeze cã va plãti, la scadenţã, suma înscrisã pe cambie. Aceastã garanţie suplimentarã sau supragaranţie datã de avalist se materializeazã prin scrierea, pe cambie sau pe adaos, a uneia din expresiile: ”aval”, ”bun pentru aval”, urmate de indicarea sumei(de obicei, scrisã în litere), de semnãtura avalistului sau a împuternicitului sau şi de data calendaristicã. De altfel, pe cambie este deja tiparitã o zona cu AVALIZAT. Aceasta semnaturã poate fi datã chiar de semnatarul cambiei. Avalul trebuie sã arate pentru cine este dat. În lipsa acestei menţiuni, se socoteşte dat pentru trãgãtor.

2.9 Modalitãţi de transmitere a cambiei

În afara relaţiilor dintre tragãtor – tras – beneficiar, cambia poate fi folositã în continuare ca instrument de ratã şi de credit de cãtre beneficiar:

În relaţiile cu furnizorii sau creditorii sãi, prin operatiunea de girare sau andosare; Poate fi negociatã înainte de scadenţa la o bancã comercialã în vederea procurãrii de

fonduri prin operaţiunea de scontare; Bancile comerciale şi alte societãţi de credit care au cambii scontate în portofoliile lor, prin

operaţiunea de reescontare la Banca Naţionalã a Romaniei (iar, în strãinãtate, la o bancã centralã similarã) îsi pot procura resursele financiare de scadenţã a acestor efecte de comerţ, prin:

-cesiune; -gajare; -forfetare. Cesiunea este un act juridic prin care o persoanã transmite alteia un drept sau un bun în schimbul unei sume de bani sau al unui avantaj. În acest act, intervine persoana care face cesiunea si cesionarul, cel care primeşte cesiunea. Cesiunea de creanţã este un contract prin care creditorul, numit cedent, transmite unei alte persoane, numite cesionar, o creanţã a sa împotriva unui debitor, numit debitor cedat.

10

Gajarea reprezintã garanţia depusã în contul unei datorii. Gajul este un obiect depus de un debitor la dispoziţia creditorului pentru a garanta plata unei datorii sau a unei sume împrumutate. Forfetarea reprezintã aplicarea unui tarif, a unei taxe, pentru operaţiunea de reescontare. Forfetarea este o operaţiune care constã în vânzarea unei creanţe unei bãnci, sub condiţia renunţarii de catre acestia la dreptul de regres asupra vanzatorului. Forfetarea este o operatiune care a aparut mai recent in relaţiile de plaţi externe si a fost generata de necesitatea incasarii unor creanţe de catre exportatori.

2.10. ScadenţaScandenţa este termenul la care cambia este eligibila si trebuie platită.O cambie poate fi trasa: -la vedere; -la un anumit timp de vedere; -la un anumit timp de la data emisiunii; -la o zi fixa. Cambia la vedere este plătibila la prezentare.In situatia in care locul de plata nu este menţionat ca atare, atunci cambia este prezentată pentru a fi achitata la: -domiciliul trasului; -domiciliul acceptantuluiş -domiciliul “indicat la nevoie”.În ceea ce priveste plata cambiei, se pot ivi următoarele situaţii: -plata inainte de scandenţa; -plata la scadenţa; -plata parţiala, care este echivalenta cu refuyul parţial la plată; -refuzul total de plată la scadeţa; -plata prin interveţie. Trasul care plateşte înainte de scadenţa trebuie sa verifice, înainte de efectuarea plaţii, existenţa şirului neîntrerupt al girurilor, precum si autenticitatea semnăturilor. Această ultima verificare nu are loc daca plata este facută la scadentă.Atunci cînd cambia are scadenţa „la vedere”, ea trebuie să fie preyentp la plată într-un termen de maximum de un an de la data emiterii sale. Acest termen nu poate fi mărit sau micşorat de trăgător ori redus de unul din giranţi.

2.11. ScontulÎn situatia în care beneficiarul unei cambii sau a mai multor efecte de comerţ are nevoie de fonduri bănesti înainte de scadenţa acestora, el le poate egocia la bancă pentru a-şi reîntregii sursele financiare.Scontarea reprezintă operaţiunea prin care posesorul-beneficiar transmite o cambie către o banca comercială în vederea încasarii sale înainte de scadenţa. În urma scontării, beneficiarului i se va achita o suma mai mică decât valoarea cambiei, diferenţa reprezentând scontul şi spezele bancare (comisioane) percepute de banca. Operaţiunea se lichideazã la scadenţa cambiei, atunci când banca încaseaza suma inscrisă pe cambie de la debitor.

11

Scontul este suma care se deduce din valoarea cambiei, care reprezinta dobânda sumei capitalizate de la plata la scandenţa.Comisionul bancar este perceput de bancă pentru acoperirea diferenţelor cheltuieli referitoare la operaţiunile de scontare . Scontul commercial reprezintă scontul(dobânda) calculat asupra valorii nominale a efectului de plata de comerţ,adică a valorii înscrise pe titlu până la scandenţă(data plaţii). Scontul commercial se calculeaza astfel:

a) Metoda ordinară

în care:Sc =scontul comercial;Vn =valoarea nominla; P =procedeul scontului(dobândă); T =timpul – durata in zile ,adică numărul zilelor până la scadenţa;360=numărul zilelor dintr-un an (în alte ţari,se calculeaza la 365 zile)

b) Metoda divizorului fix

În care: N= numere (valoarea facturilor Vn×P×T) Dfix=divizorul fix (suma factorilor 100×360) Scontul commercial reprezintă diferenţa dintre valoarea nominală (Vn) şi valoarea reală (Vr),respective:

Scontul va fi: -la suta% -la mie‰

EXEMPLUL 1 O cambie are valoarea nominala de 100.000lei ,cu scadenţa la 15 iulie N şi a fost negociata la 15 martie N-1, cu un procent de 9%:

EXEMPLUL 2

12

Vn×P×TSc= 100×360

NSc= Dfix

Sc = Vn- Vr

100.000×9×122Sc= 100×360

S.C. "X" are în portofoliul său o cambie care are data emisiunii 28 februarie şi este în valoare de 100.000 lei cu scadenţa la 12 septembrie. Deoarece S.C. "X" are de efectuat nişte plăţi în jurul datei de 13 iunie şi ea nu dispunde de lichidităţi, negociază cambia cu banca comercială, în vederea scontării sale la 13 iunie. Banca percepe un scont de 9 0,20 comision bacar. În acest caz, se procedează astfel:a) se află numărul de zile rămase până la scadenţă, şi anume:18 zile din luna iunie31 de zile din luna iulie31 de zile din luna august12 zile din luna septembrieTOTAL= 92 de zileb)se pun în formulă datele:

2.300 lei reprezintă valoarea scontului pe care îl va reţine banca.c) comisionul bancar =

=

d) suma platită de banca la 13 iunie şi incasată de S.C. "X" va fi:

100.000 - (2.300 + 51,11) = 97.648,98 lei

Tot pe acelaşi principiu, se vor reface calculele şi in euro.

Băncile comerciale acordă credite de scont unor întreprinderi sau comercianţi în funcţie de situaţia lor patrimoniala, până la anumite plafoane. Banca acordă acest gen de credite pe bază de cambii şi poate solicita semnături de garanţie.

2.12. Acţiunea cambială

Acţiunea este un titlu de credit ce reprezintă o parte din capitalul unei societăţi. Acţiunile pot fi de mai multe feluri: de fundaţie, de capital, de folosinţă, inalienabile, cambiale, nominative sau la purtător.

Acţiunea cambială este procesul deschis de către creditorul neplătit la scadenţă, contra coobligaţilor cambiali,pe baza protestului făcut în termen.

13

Acţiunea cambială directă este indreptată împotriva trasului sau a acceptantului (la cambie) ori împotriva subscriitorului (sau emitentului,la biletul de ordin) si a avaliştilor acestora.

Acţiunea cambială în regres se referă la acţionarea în judecată a restului de obligaţi cambiali, cum sunt: giranţii, trăgătorul şi ceilalţi obligaţi.

Acţiunea cauzală este operaţiunea exprimată în formă cambială, pe care titularul creanţei o poate exercita în legătură cu raportul fundamental, conform regimului juridic care-l guvernează. Titularul creanţei trebuie să opteze între exercitarea acţiunii cambiale sau a acţiunii cauzale, întrucât nu poate intenta decât numai una din cele două acţiuni.

Acţiunea de imbogăţire fără justă cauză – în intentarea unei asemenea acţiuni, beneficiarul va putea cere plata cambiei numai de la trăgător, acceptant sau girant, sumă cu care aceştia s-au îmbogăţit fără cauză, în dauna sa .

Prescripţia reprezintă modul de stingere a dreptului de acţiune în sens material prin neezercitarea acelui drept în intervalul de timp stabilit de lege (timp util).

În acest context (al prescripţiei), titularul unui drept subiectiv sau creditorul, în materie cambială – beneficiarul, care a rămas pasiv un anumit timp, îşi pierde dreptul de a acţiona în justitie şi totodata, posibilitatea obţinerii executării silite a obligaţiei asumate de debitorul său.

Prescripţia este:● în termen de trei ani, în ceea ce priveste acţiunea sau executarea cambială directă;● într-o perioadă de un an, pentru acţiunea sau executarea cambială în regres;● în termen de saşe luni, în ceea ce priveşte regresul girantului plătitor faţă de ceilalţi obligaţi în regres;● un an , pentru acţiunea de îmbogăţire fără cauză justă, de la data pronunţării hotărârii judecătoreşti asupra acţiunii sau execuţiei cambiei rămase definitive.

SCHEMÃ RECAPITULATIVÃ

1. Pãrţi participante :

14

ACŢIUNEA CAMBIALĂ

DIRECTĂ ÎN REGRES CAUZALĂ

DE ÎMBOGĂŢIRE FARĂCAUZĂ

2. Elementele cambiei :

15

TRÃGÃTOR BENEFICIAR

TRAS

CAMBIA

8.semnatura tragatorului

2.ordinul neconditionat de a

plati o suma

1.denumirea

3.numele trasului

6.numele la ordinul caruia trebuie facuta

plata

5.aratarea scadentei locului unde trebuie

facuta plata

7.data si locul emiterii

4.aratarea scadentei

16

MODALITATI DE TRANSMITERE

prin girareprin scontare

prin reescontare

forfetaregajarecesiune

Test de evaluare 1

1. Cambia este un titlu de …(a)……., sub semnătură privată, care pune în legătură în procesul creării sale trei persoane:…(b)……, …(c)……. şi …(d)…….. .

2. Scadenţa se calculează pe baza următoarelor menţiuni clare din cambie: …..(a)…..; ……(b)….; ….(c)……. .

3. Numele aceluia care trebuie să plătească cambia este…….. .

4. Numele celui care emite cambia este ……… .

5. Numele aceluia căruia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata este ………. .

6. Societăţile bancare şi Banca Naţională a României vor accepta numai cambii care au semnătura ………. .

7. Cambia poate fi trasă: la ordinul …(a)…. însuşi (caz în care devine ….(d) ….); asupra …(b)…..însuşi (situaţie în care devine …(e)….); pentru contul unui ..(c)…. (…(f)….. cambiei).

8. Care sunt modalităţile de transmitere a unei cambii:a. girare, scontare, cesiune.b. girare, reescontare, cesiune;c. girare, scontare, reescontare, cesiune.

9. Cambia în alb este un titlu de credit care cuprinde numai …(a)… ..(b)….. .

10. Girul este o ….(a)…. depusă pe …(b)…. unei ….(c)….., prin care semnatarul garantează achitarea ei sau prin care proprietarul ….(d)…. o transmite altuia.

11. Girul …(a)…. toate …..(b)… izvorâte din cambie.

12. Acceptarea este …(a) … prin care …(b)…, către care s-a adresat ..(c)… pentru plată prin emiterea titlului, se obligă să plătească, ..(d)…, suma arătată în cambie, ..(e)… legitim al titlului.13. Avalul este o …(a)… specială, pe care o dă o …(b)… persoană, pentru plata unei …(c)…, de a …(d)… poliţa în cazul neachitării de către …(e)… la scadenţă.

17

14. Cambia poate fi negociată înainte de scadenţă, la o bancă comercială, prin operaţiunea de …… . 15. Băncile comerciale care au cambii scontate în portofoliile lor îşi pot procura resurse financiare, înainte de scadenţă, de la Banca Naţională a României, prin operaţiunea de ……. .

16. Scadenţa este termenul la care cambia este …(a)… şi trebuie …(b)…. .

17. Când se verifică şirul neîntrerupt al girurilor şi autenticitatea semnăturilor?

18. Scontul este …(a)… care se …(b)… din valoarea …(c)… şi reprezintă …(d)… sumei capitalizate de la …( e) … până la …(f)…. .

19. Comisionul bancar este …(a)… de bancă pentru acoperirea diferitelor …(b)… referitoare la operaţiunile de scontare.

20. Scontul comercial reprezintă scontul calculat asupra valorii ….. a efectului de comerţ.

18

3. BILETUL LA ORDIN

3.1. Concept,necesităţ, părţi participante Biletul la ordin este un înscris făcut cu anumite condiţii ,prin care o persoană – subscriitorul – se obligă să plătească beneficiarului o anumită sumă de bani la scadenţă. Biletul la ordin este un alt efect de comerţ, un alt instrument de plată şi de credit care apare în practica schimburilor economice interne şi internaţionale ,precum şi în relaţiile de plăţi/încasări cu societăţile bancare. În comparaţie cu cambia sau cecul, biletul la ordin are o utilizare mai restransă , el fiind folosit, mai ales, în practica comercială internă a fiecărei ţări cu economie de piaţă şi foarte puţin în relaţiile de plăţi/încasări externe. Biletul la ordin este un titlu de credit sub semnătură privată, care pune în legatură, în procesul creării sale, două persoane:

Subscriitorul(sau emitentul) Beneficiarul

Titlul este creat de subscriitor sau de emitent, în calitate de debitor, care se obligă să plătească o sumă de bani fixată, la un anumit termen sau la prezentare, unei alte persoane numită beneficiar, care are calitatea de creditor. Ulterior, ca şi în cazul cambiei, în urma diferitelor mijloace de transmitere-vehicularea biletului la ordin prin girare, scontare, reescontare, apar pe rând şi succesiv în timp, până la scadenţă de plată, şi alţi beneficiari cu care subscriitorul (emitentul) nu are nicio legătură.

3.2. Elementele biletului la ordin

În temeiul art. 104 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, aceasta din urmă cuprinde:

1.denumirea de bilet la ordin, trecută în însuşî textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu: billet a l’ordre (franceză), Eigener Wechsel (germană), promissory note (engleză), fragare a la orden (spaniolă) etc.

2.promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinata, cuprinzând formulele: „voi plăti...” sau „mă oblig să plătesc...”;

3.arătarea scadenţei (din punct de vedere legal, scadenţa este identică cu cea a cambiei) 4.arătarea locului unde trebuie făcută plata (problemele sunt similare cambiei); 5.numele aceluia căruia sau la ordinul căruia trebuie făcută plata;

6.arătarea datei şi locului emiterii; 7.semnătura emitentului.

Toate problemele referitoare la biletul la ordin sunt la fel cu cele ale cambiei.Standardul de conţinut obligatoriu al biletului la ordin este:

19

VĂZUT

La data………………….De emitent …………......

Semnătura emitentului la vedere LS

Voi plăti în schimbul acestui BILET LA ORDIN emis în…….. exemplarestipulat ………………………………..

Suma de (moneda) (în cifre)În litere

Lui……………………………..sau la ordinul său.Valoarea reprezintă

EMITENT………………………………………….Adresa…………………………………..

COD FISCAL

Cont nr…………………………………..Deschis la……………………………….

Data emiterii………………..Locul emiterii………………….Scadenţa………………….Locul plăţii………………….

Semnătura emitentului

L.S

Avalizat

De………………………Pentru……………….....

Semnătura avalistului L.S

Bilet la ordin (faţă)

20

1) Girant………………………….Girat către…………………………………………...Data………………………

Semnătura girant L.S.

3) Girant………………………….Girat către…………………………………………...Data………………………

Semnătura girant L.S.

5) Girant………………………….Girat către…………………………………………...Data………………………

Semnătura girant L.S.

2) Girant………………………….Girat către…………………………………………...Data………………………

Semnătura girant L.S.

3) Girant………………………….Girat către…………………………………………...Data………………………

Semnătura girant L.S.

4) Girant………………………….Girat către…………………………………………...Data………………………

Semnătura girant L.S.

bilet la ordin (verso)

21

Modalităţi de transmitere

Prin girare Rescontare

ScontareForfetare

Gajare

Biletul de ordin nu se acceptă, deoarece acceptarea ar trebui să fie dată de însuşi subscriitorul (emitentul), care, de altfel, a şi semnat-o la emitere.

3. 3. Categorii de bilete la ordin

Având în vedere utilizarea mai redusă a acestui efect de comerţ comparativ cu cambia şi cecul, sunt cunoscute două feluri de bilet la ordin :

1. bilet la ordin comercial, care se referă la un act de comerţ, la o operaţiune comercială, cum ar fi, de exemplu, livrarea unor mărfuri în condiţii de credit pe termen scurt (până la un an), cu plata printr-un bilet la ordin cu scadenţă;

2. bilet la ordin financiar, prin care banca mobilizează creditul pe care îl acordă clientului său (vezi creditele de scont ale cambiei).

Biletul la ordin în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura subscriitorului (emitentului), iar, uneori, şi unele din menţiunile obligatorii. Cel care primeşte un bilet la ordin în alb (primul beneficiar), ca şi oricare dintre deţinătorii succesivi ai acestuia, ca urmare a girării (uneori, prin simpla înmânare – gir „în alb”), au dreptul de a completa acest efect de comerţ cu toate menţiunile sale obligatorii.

În măsura în care sunt compatibile cu natura acestui titlu, dispoziţiunile relative la cambie sunt aplicabile şi biletului la ordin, în ceea ce priveşte:

menţiunile facultative; elementele de complezenţă; elementele de certitudine ale biletului la ordin:

- obligaţiunea necondiţionată la plată;- avalul, cu menţiunea că, în cazul în care avalistul nu indică persoana

avalizată, se consideră că avalul este dat pentru emitent.

22

SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ

I. Parţi participante:

II. Elementele cecului:

23

SUBSCRIITORUL (debitorul) BENEFICIARUL (creditor)

BILETUL LA ORDIN

1. denumirea 7. semnătura enitentului

2. promisiunea necondiţionată

de a plăti o sumă

6. arătarea datei şi locului emiterii

3. arătarea scadenţei

5. numele4. arătarea

locului unde trebuie făcută

plata

MODALITĂŢI TRANSMITERE

prin girareprin

scontare

prin reescontare numele trasului

Test de evaluare 2

1. Biletul la ordin este un înscris făcut cu anumite …(a)… şi prin care o persoană se obligă să …(b)… beneficiarului o anumită …(c)… la …(d)… .

2. Cum se numesc cele două persoane prin care biletul la ordin devine un efect comercial?

3. Modalităţile de transmitere a biletului la ordin sunt:a. ….;b. …..;c. …..;d. …..;e. ….. .

4. Cele două feluri de bilete la ordin sunt:a. ….;b. ….. .

5. Scontarea reprezintă operaţiunea prin care …(a-b)… transmite o cambie către o …(c-d)… în vederea încasării sale …(e) … de …(f)… .

6. Gajarea reprezintă …(a)… depusă în …(b)… unei …(c)…. . Gajul este un …(d)… depus de un …(e ) … la dispoziţia …(f)… pentru a garanta plata unei datorii sau a unei sume împrumutate.

7. Forfetarea reprezintă aplicarea unui …(a)… , a unei …(b)…, pentru operaţiunea de reescontare.

8. Reescontarea este operaţiunea prin care …(a-b)… care au în portofoliile lor …(c-d)… îşi pot procura resurse financiare de la Banca Naţională a României, înainte de scadenţa unor efecte de comerţ prin: ..(e)..; …(f)…; …(g)… .

9. Cesiunea de creanţă este un contract prin care …(a).. numit …(b)… transmite unei alte persoane, numite …(c)…, o creanţă a sa împotriva unui debitor, numit …(d-e)… .

10. Elementele de certitudine ale biletului la ordin sunt:a. ….;b. ….. .

24

4. CECUL

4.1. Conceptul şi necesitatea

Un al treilea efect de comert aflat în circulaţie în ţarile cu economie de piaţă, în relaţiile de plăţi interne şi externe est CECUL.

Cecul se poate folosi şi ca instrument de plată atunci când emitentul doreşte să retragă numerar de la bancă în folosul său propriu.

Cecul este un instrument de plată şi de credit utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi.

Ca şi în cazul biletului la ordin, cecul este cunoscut sub denumirile de: cheque (în franceză), cheque (în engleză şi spaniolă), Schek (în germană) etc.

Cecurile sunt utilizate:- în lichidarea creanţelor naţionale şi interbnaţionale de tot felul;- la achitarea unor mărfuri, la cumpărături „de lux”, la plata unor bilete de avion, în

excursii, la scoaterea de numerar de la bancă în folosul propriu etc.Un alt mod de transfer modern este transferul electronic de fonduri. În acest context,

informaţiile de pe cecuri sunt convertite în impulsuri electronice transmise de la banca emitentului la banca beneficiarului printr-o operaţiune cec, fără a mai avea loc şi remiterea filei de cec. Această operaţiune se derulează pe cale electronică, prin intermediul unor terminale speciale şi, tot cu ajutorul acestora, se verifică şi situaţia în contul curent bancar al clienţilor, fapt care duce la imposibilitatea emiterii „fără acoperire” a cecurilor. Graţie unui astfel de procedeu, operaţiunea bancara se derulează într-o singură zi.

Cecul este un înscris, o dispoziţiune la vedere sau un ordin la purtător pe care un agent economic îl face asupra băncii la care are depuse sume de bani.

Cecul nu este un instrument de credit, ci un instrument de plată.

4.2. Părţile participante la CECCecul este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării sale, trei

persoane: - trăgătorul (unitatea care emite şi plăteşte);- trasul (banca);- beneficiarul (unitatea care încasează cecul).

Cecul este creat de un tragator care, in baza unui disponibil la banca, da un ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitie de tras, sa plateasca, la prezentare, o suma unei terte personae sau insusi tragatorului emitent (daca ridica bani din contul sau) aflat in pozitie de beneficiar.Astfel:

Tragatorul emite cecul; Posesorul legitim al cecului il incaseaza; Trasul il plateste;

25

Carnetul de cec (filele cecului) este un instrument de plata emis de banca clientului sau sub forma de document cu regim special necompletat.

4.3. Elementele esentiale (obligatorii) ale ceculuiCecul cuprinde:

1. denumirea de cec. Denumirea de cec poate sa fie si sub mentiunea “Platiti in schimbul acestui cec”.

2.ordinul de a plati neconditionat o anumita suma de bani;3. numele celui care trebuie sa plateasca (tras);4. aratarea locului unde trebuia facuta plata;5. data si locul emiterii;6. semnatura celui care emite cecul.

Cecul trebuie sa fie completat in intregime, cu cerneala sau pix de culoare albastra sau neagra ori prin dactilografiere.Standardul de continut obligatoriu al cecului se prezinta astfel:

6) GIRANT .………………………

Girat catre …….…………………Data………………_____________Semnatura girant L.S

26

Va rugam ca aceasta portiune sa nu fie scrisa sau stampilata

2) GIRANT …………………..………Girat catre………………………Data…………….._____________Semnatura girant L.S

Cecul (verso) Cecul trebuie sa cuprinda mentiuni obligatorii dispuse de lege , care sa satisfaca cerintele informatiei suficiente , precum si cerintele reflectarii garantiei date de tragator privind plata prin inscrisul respectiv. Pe cec sunt si mentiuni facultative care fac obiectul intelegerii intre cele trei parti inplicate , si anume : tragator , tras si beneficiar.

Conform art.3 din Legea cecului , cecul nu poate fi tras decat asupra societatii bancare. Cu toate acestea , cecul tras si platibil in strainatate ramane valabil chiar si atunci cand trasul nu este o societate bancara. In cazul cecului , trasul nu isi asuma nicio obligatie. Emiterea unui cec de catre tragator , fara ca acesta sa dispuna de fondurile necesare la tras in momentul emiterii cecului , atrage sanctiuni civile si penale. Acest fapt nu duce insa la nulitatea cecului , el putand totusi sa fie onorat de tras la prezentare , daca , in intervelul de timp dintre emitere si prezentare , tragatorul procura trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec.

4.4 Diverse categorii de cecuri Din punctul de vedere al persoanei , cecul stipulat platibil poate fi:

a) Cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza „la ordin”( cec girabil); Girul este o semnatura depusa pe versoul unui document ( cec , cambie . bilet la ordin ), prin care semnatarul garanteaza achitarea sa ori prin care proprietarul actului de valoare ( document ) o transmite altuia ; este o forma legala prin care se transmite proprietatea unui efect comercial ( cambie . bilet la ordin ) . Deci numai instrumentele de credit se pot gira . Girul poate fi nominal sau la purtator . In ceea ce priveste clauza la ordin, nu este obligatoriu ca aceasta sa figureze pe cec , deoarece simpla inscriere a cuvantului CEC implica , prin ea insasi , posibilitatea transmiterii prin gir . Cecul girabil se poate transfera prin gir cu toate drepturile care decurg din acesta .

b) Cec plătibil unei anumite personane cu clauza “nu la ordin” ;Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir ,ci numai pe calea cesiunii ordinare.

27

Cesiunea este un act juridic prin care o persoană transmite alteia un drept sau un bun în schimbul unei sume de bani sau al unui avantaj. În acest caz , intervine persoana care face cesiunea şi persoana care primeşte cesiunea , şi anume cesionarul.

Cesiunea de creanţă este un contract prin care creditorul , numit cedent , transmite unei alte persoane , numite cesionar , o creanţă a sa împotriva unui debitor , numit debitor cedat.

c) Cec la purtătorÎn momentul emiterii, acest cec nu indică expres beneficiarul şi nici nu poartă menţiunea ”la

purtător”. Acest cec va fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar , fie purtătorului cecului.Cecul la purtător se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtator la altul.Girul “la purtător” este echivalentul unui gir in alb.Cecul poate fi platibil la domiciliul unui terţ , fie în localitatea unde trasul are domiciliul fie

într-o altă localitate, cu condiţia însă ca terţul să fie o bancă.

4.5. Cecul în alb

Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnatura tragătorului. Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezintă cecul la plată.În momentul plăţii , este obligatoriu ca cecul în alb sa aiba completat numele ultimului posesor.

Pentru ca posesorul cecului în alb să nu depasească înţelegerile dintre semnatarii cecului, se va adauga clauza “înaintea plăţii, posesorul va completa cecul fara a depăşi...” .

4.6. Avalul ceculuiPlata unui cec poate fi garantată printr-un aval pentru întreaga sumă sau numai pentru o

parte din ea. Aceasta garanţie poate fi dată de un terţ , altul decât trasul, sau chiar de un semnatar al cecului.Avalul este o garanţie personală prin care o persoană numita avalist, şi anume acela care da avalul , garantează, direct sau pe cale de regres, obligaţia asumată de una dintre persoanele obligate prin cec , persoana numita avalizat, pentru toata suma menţionată pe cec sau pentru o parte din ea.Cu alte cuvinte, avalul este garanţia specială pe care o da o terţă persoană pentru plata unei poliţe, de a achita poliţa în cazul neachitării de către tras la scadenţă. Avalistul (persoana care da avalul) garantează plata unei obligaţiuni comerciale la scadentă.

În dreptul comercial, această noţiune nu se confundă cu cea de gir sau girant.Avalul se poate scrie pe un act separat sau, aşa cum se întamplă de cele mai multe ori , pe

poliţa(cec) , în modul următor: “pentru aval” sau “pentru garanţie” , urmate de semnatura avalistului sau a împuternicitului său.

Avalul se înscrie pe faţa cecului sau pe adaos , pe când girul se scrie pe versoul documentului.

4.7.Girul

28

Girul este un act prin care posesorul cecului,numit girant, transfera altei persoane, numite giratar, printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe instrument, odata cu predarea acestiua,toate drepturile decurgand din cecul astfel redactat si completat.Asadar,cecurile cuprinzand sau nu clauza ”la ordin” pot cicula prin gir.Despre gir,trebuie mentionate urmatoarele aspecte specifice:

trebuie sa fie neconditionat pentru a evita ca circuitul cecului sa devina nesigur si pentru a apara pe posesorul lui de eventualele restrictii (exceptii);

poate fi scris pe spatele cecului (verso) sau pe un adaos al acestuia (foaie de prelungire sau allonge);

poate fi “in plin” sau “in alb”

Girul “in plin” presupune declaratia girantului semnata si datata de el, cuprinzand ordinul dat trasului de a plati unei anumite persoane indicate de gir.Acest gir cuprinde: semnatura girantului numele girantului data girariiGirul “in alb” produce aceleasi efecte ca si girul “in plin”,cu deosebirea ca permite posesorului cecului sa il transmita fra a lua asupra sa nicio raspundere,deoarece numele sau nu figureaza pe cec.Girul “in alb” permite darea in gaj a cecului si scoaterea lui din gaj, fara ca acesta operatie sa lase urme pe cec.Posesorul cecului cu un gir “in alb” are urmatoarele posibilitati privind respectivul cec: sa-l completeze cu propriul sau nume; sa-l completeze cu numele altei persoane(in caz ca il preda acestuia); sa gireze cecul din nou “in alb” sau la ordinul altei persoane; sa predea, pur si simplu ,cecul unui tert , fara a realiza operatiunea de girare catre acesta si fara

a completa girul “in alb”. Girantul raspunde fata de giratar si fata de posesorii ulteriori ai cecului pentru plata acestuia in caz de neplata la prezentare din partea trasului.In caz de neplata a cecului de catre tras,posesorul acestuia se poate indrepta pe cale de regres impotriva oricaruia dintre obligati sau giranti. Pentru ca detinatorul unui cec transmisibil prin gir sa fie considerat posesor legitim al cecului,este necesar sa existe o serie neintrupta a girurilor mentionate pe cec pe foaia de prelungire sau pe allonge.Posesorul cecului esti cel indicat in ultimul gir ca giratar ,iar daca este vorba de un gir “in alb”, atunci posesor poate fi orice persoana.

4.8.Cecul barat

Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice,dar nu orizontale, oriunde pe fata instrumentului si care nu are nimic inscris in spatiul delimitat de aceste linii se numeste cec cu barare generala.

29

Cecul cu barare generala poate circula prin girare si este valabil in posesia ultimului detinator.

Cecul care poartă două linii paralele verticale sau oblice, dar nu orizontale, oriunde pe faţa instrumentului şi care, în spaţiul delimitat de aceste linii, are înscrisă denumirea unei societăţi bancare, se numeşte cec cu barare specială.

În cazul cecului cu barare, beneficiarul este obligat să recurgă la serviciul unei societăţi bancare printr-o unitate bancară aparţinând acesteia şi să primească plata în locul său.

Un cec cu barare generală poate fi plătit numai unei societăţi bancare sau unui client al societăţii bancare aflate şi în poziţia de tras pe instrumentul respectiv.

Un cec cu barare specială poate fi plătit numai societăţii bancare a cărei denumire se află trecută între cele două linii paralele. În situaţia în care societatea bancară nominalizată se află şi în poziţia de tras, plata cecului se face de către un client al acesteia.

Un cec barat poate fi dobândit de către o bancă numai de la unul dintre clienţii săi sau de la o altă societate bancară.

Un cec poate fi barat special numai de două ori. Banca menţionată prin cea de-a doua barare specială, membră a casei de compensaţii, va prezenta cecul respectiv la încasare prin compensare.

4.9. Cecul de călătorie

În momentul emiterii unui cec, trăgătorul poate condiţiona plata acestuia de identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul şi semnătura persoanei care încasează respectivul cec. Acest cec poartă denumirea de cec de călătorie . Cecul de călătorie se prezintă astfel :

Cecurile de călătorie vor fi tipărite, ca şi biletele la ordin, in sume fixe.În cazul unui cec de călătorie, succesiunea operaţiilor este următoarea:

1. trăgătorul vinde cecurile de

călătorie unei persoane,denumită posesor2. in momentul cumpărării cecurilor de călătorie, posesorul înscrie o prima semnătură pe

fiecare cec in parte in faţa trăgătorului;3. posesorul le remite altei persoane, denumită beneficiar, in schimbul obţinerii unor bunuri,

servicii sau chiar numerar;

30

4. în momentul remiterii cecurilor către beneficiar, posesorul inscrie o a doua semnătură în faţa acestuia; identitatea perfectă dintre cele două semnături confirmă legalitatea cecului respectiv;

5. beneficiarul încasează cecurile de călătorie de la societatea bancară trasă.

În cazul cecurilor de călătorie, trăgătorul poate fi una şi aceeaşi cu trasul. În caz contrar, cele doua persoane au relaţii de cont.

4.10. Cecul circular

Cecul circular este un titlu de credit la ordin emis de către o societate bancară asupra unităţilor sale bancare sau asupra altei societăţi bancare.

De regulă, în cazul cecului circular, societatea bancară emitentă este atât trăgător, cât şi tras.

În cazul în care trăgătorul şi trasul nu sunt una şi aceeaşi societate bancară, între ele este obligatoriu să existe înţelegeri bilaterale.

Sursa de fonduri din care banca emitentă efectuează plata o reprezintă disponibilul constituit de beneficiarul cecului circular clientului său. Deci banca emitentă se obligă să plătească cecul respectiv în favoarea beneficiarului, care este şi clientul său.

Pentru ca o bancă să poată emite cecuri circulare, este necesară întocmirea următoarelor condiţii:

eliberarea de către BNR a unei autorizaţii speciale în acest scop; existenţa la bancă a sumelor disponibile de la primitorii cecurilor circulare; depunerea la BNR a unei cauţiuni în titluri de credit de stat în valoare de 40% din suma

cecurilor circulare emise.Cauţiunea depusă reprezintă o garanţie pentru posesorii cecurilor circulare care au un

privilegiu asupra ei.BNR va înapoia cauţiunea societăţii bancare care a emis cecul circular, uneori în schimbul

prezentării cecului circular respectiv, cu menţiunea „achitat”.Cecul circular se prezintă astfel:

31

4.11. Condiţii de plată, de pierdere a cecurilor şi programul societăţilor bancare

Pentru a fi evitat riscul falsificării cecurilor, Banca Naţională Română şi celelalte bănci nu acceptă decât cecuri având suma de plată indicată atât în litere, cât şi în cifre, cu un scris cât se poate de clar. În cazul în care există diferenţe între suma scrisă în cifre şi cea scrisă în litere, suma de plată va fi considerată cea scrisă în litere. În cazul în care suma de plată este înscrisă de mai multe ori, în cifre sau litere, suma care se plăteşte este suma cea mai mică.

În activitatea lor, atât Banca Naţională a României,cât şi societăţile bancare vor respectate principiul independenţei semnăturilor aplicate pe cec pentru o mai uşoară circulaţie a cecurilor, semnăturile de pe cec fiind considerate independente, ca şi obligaţiile asumate prin cec. În cazul în care semnăturile sunt false, obligaţiile celorlalţi semnatari ai cecului, asumate în legătură cu respectivul cec rămân valabile.

Orice semnătură a unui cec trebuie să cuprindă numele şi prenumele persoanei fizice sau numele firmei celui care se obligă.

Persoana juridică ce emite un cec trebuie să treacă şi pe reprezentantul său legal cu nume şi prenume.

Pentru a putea trage cecuri, orice trăgător trebuie să dispună specimenul semnăturii sale la banca la care are disponibilul. Trăgătorul poate să delege un mandatar sau un reprezentant.

Principalul obligat la plata unui cec este trăgătorul.Cecul este plătibil la vedere.De regulă, cecul trebuie să fie plătit in lei. Excepţie de la această regulă pot fi următoarele

situaţii: trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei, urmând ca plata să se

efectueze în această monedă. trăgătorul trece pe cec duma de plată într-o altă monedă decât leul, dar stipulează că plata

efectivă se va face în lei, la cursul zilei.În ambele cazul de plată în altă monedă, plata se poate face de către bancă dacă trăgătorul

are disponibil în valuta respectivă.Trăgătorul poate să stipuleze pe cec un curs de schimb valutar în funcţie de care va fi

calculată suma de plată.

32

Pe cec, trăgătorul sau unul din purtători pot stipula cauza care interzice plata prin numeral prin cuvintele „plătibil în cont” sau „numai prin virament”. În acest caz, plata cecului se efectuează numai scriptic, prin creditarea contului beneficiarului. Acesta echivalează cu plata cecului.

Clauza „netransmisibil” poate fi pusă pe un cec de către trăgătorul său la cererea beneficiarului sau de către un girant. În ambele cazuri, se opreşte circulaţia cecului şi se stabileşte, definitiv, ultimul posesor care are dreptul de a intra în posesia sumei înscrise pe cec.

Posesorul unui cec pierdut, sustras sau distrus poate cere anularea cecului printr-o cerere în care să fie cuprinse menţiunile obligatorii ale cecului. Cererea adresată preşedintelui judecătoriei trebuie să cuprindă date suficiente pentru ca instrumentul să poată fi identificat.

După examinarea cererii şi a dovezilor aduse, preşedintele judecătoriei se pronunţă în cel mai scurt timp, printr-o ordonanţă în care cecul este declarat nul, indiferent în poziţia cui s-ar găsi.

Ordonanţa trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial al României şi notificată trăgătorului şi trasului care nu mai poate plăti cecul unei persoane care îl reprezintă.

Banca Naţională a Romaniei şi societăţile bancare stabilesc şi comunică oficial programul lor în zilele lucrătoare în care se efectuează prezentarea la plata, precum şi orice alte operaţiuni cu cecuri.

În cazul în care termenul prevăzut de Legea asupra ceculuiprivind diferitele operaţiuni cu cecuri are, ca ultimă zi, o zi de sarbătoare legală, aceasta se prelungeşte pana la prima zi lucrătoare care urmeaza. Zilele de sarbători legale sunt cuprinse în calculul termenelor legale prevăzute de Legea asupra cecului privind diferitele operaţiuni cu cecuri.

Termenele legale prevăzute de Legea asupra cecului se calculează începând cu ziua urmatoare a celeia din care ele încep să curgă.

Prezentarea unui cec la o casă de compensaţii echivalează cu o prezentare la plată.

4.12.Circuitul local al cecului

33

BNRDirecţia de plăţi

şi decontări

BANCA BENEFICIAR

BNRSUCURSALA JUDEŢEANĂ

BANCA TRĂGĂTOR

BENEFICIAR TRAGĂTOR

Beneficiarul şi trăgătorul au conturi curente deschise la bănci situate în reşedinţa de judeţ (sau în acelaşi judeţ).

1.Beneficiarul remite cecul unităţii la care are deschis contul. Banca completează cecul la rubrica “ Compensabil la…” cu numele judeţului respectiv.

Compensaţiunea este o despăgubire sau o plată facută prin trecerea unei sume din contul unui corespondent, în contul altui corespondent, atunci când amândoi corespondenţii stau în legături de cont curent cu al treilea corespondent (BNR), căruia ii dau ordinul de plata. De asemenea, compensaţia este un mod de plată între două persoane, care sunt în acelaşi timp debitoare şi creditoare una alteia şi care anulează datoriile reciproc, prin simpla înregistrare.Compensaţia este şi operaţiunea făcută de bursă , prin care se arată echivalentul operaţiunilor făcute prin mijlocirea unuia sau mai multor agenţii de schimb, plătind diferenţele ce rezultă.

2. Banca iniţiatoare prezintă cecul unitaţii bancar destinatare fără a le introduce în compensare. Această preztentarea se face la sucursala BNR din judeţul respectiv (această operaţiune de prezentare a cecurilor se face zilnic, între orele 11:00 – 11:30).3. Unitarea bancară destintă debitează contul trăgătorului cu suma aferentă cecului (conform extrasului de cont).4. Banca beneficfiarului introduce scriptic cecul în compensare la sucursala BNR din judeţ, iar unitatea bancară a trăgătorului acceptă sau refuză, prin compensare, cecul prezentat anterior.5. Unitatea bancară iniţiatoare (a beneficiarului) creditează contul clientului său cu suma din cec (conform extrasului de cont).

4.13. Circuitul judeţean al cecului

A. Clientul beneficiar şi trăgătorul au conturi curente4 deschise la unităţi bancare situate în judeţe diferite. Banca beneficiarului (iniţiatoare) dispune de o unitate bancară în judeţul de destinaţie.

34

BNRDirecţia de plăţi şidecontări bancare

Judeţ

plătitor

Judeţ benificiar

Banca Beneficiar BNR sucursala judeţeană

Banca plătitor

trăgător

Banca Beneficiar1

7

2 6

5 5

3

4

BancaPlătitor

4

1.Beneficiarul remite cecul unităţii bancare la care are deschis contul curent. Banca completează cecul la rubrica „compensabil la .... ” cu numele judeţului de destinaţie.

2.Banca beneficiarului trimite cecul unităţii bancare prezentatoare (din juneţul de destinaţie) prin reţeaua interbancare.

3. Unitatea bancară prerzentatoare prezintă cecul unităţii bancare primitoare (la sucursala BNR între orele 11:00 – 11:30).4. După verificarea cecului, unitatea bancară destnatară (primitoare) debitează plătitor (trăgător) cu suma aferentă ( conform extrasului de cont).5. Unitatea bancară prezentatoare introduce scriptic cecul în compensare la sucursala BNR din judeţul de destinaţie. Unitatea bancară primitaore acceptă sau refuză cecul la compensare.6. Unitatea bancară prezentatoare ( din judeţul de destinatie) transmite date privind cecul unităţii bacare iniţiatoare.7. Banca beneficiarului creditează contul clientului cu suma aferenta cecului(conform extrasului de cont).

B. Clientul beneficiar şi clientul plătitor sunt în judeţe diferite, iar banca beneficiarului nu dispune de o unitate bancară în judeţul de destinaţie.

35

BNRDirecţia plăţi şi decontări

bancare

Banca beneficiar BNR Sucursala Judeţeană

Beneficiar

Jude

ţ ben

efic

iar

1 7

2

6 6

5 3

Banca plătitor

Jude

ţ plă

tito

r

1. Beneficiarul remite cecul unităţii bancare care îl completează la rubrica ,,Compensabil la...” cu numele judeţul de iniţiere.

2. Unitatea bancară iniîiatoare prezintă cecul bănciiprimitoare fără ale introduce în compensare.

3. Unitatea bancară primitoare trimite cecul băncii plătitoare prin reţeaua interbancară.4. După verificarea contului, unitatea bancara destinatara debitează contul plătitorului

(conform extrasului de cont)5. Unitatea plătitotului ransmite unităţii bancare primitoare, prin reţeua interbancara, date

privind cecul ce urmează a fi acceptat la compensare.6. Unitatea bancara initiatoare introduce scriptic cecul in compensare,iar unitatea primitoare

accepta cecul la compensare.7. Banca initiatoare crediteaza contul beneficiarului cu suma aferenta cecului acceptat de

banca platitorului.

C. Clientul beneficiar si clientul platitor sunt in judete diferite si nici o banca nu are sucursale in judete,iar compensarea se face la Bucuresti.

1. Beneficiarul remite cecul unitatii bancare care il completeaza la rubrica “Compensabil la…”, ,,Centrala BNR”.

2. Banca initiatoare trimite cecul centralei din Bucuresti prin reteaua interbancara.3. Centrala bancii initiatoare prezinta cecul centralei bancii primitoare fara a le introduce in

compensare.4. Centrala platitorului trmite cecul bancii platitorului prin reteaua interbancara.5. Dupa verificarea cecului,banca platitorului debiteaza contul platitorului cu suma

aferenta ,conform extrasului de cont.36

BNRDirectia de plati si decontari bancare

Serviciul de compensare multilaterala a platilor fara numerar pe support hartie

Bucuresti

BANCA PLATITOR

BANCABENEFICIAR

BANCA BENEFICIAR

BENEFICIAR

BANCA PLATITOR

PLATITOR

JudetBene-ficiar

JudetPla-titor5 3

4 62 8

1 9

77

6. Banca platitorului trimite centralei din Bucuresti date privind cecul acceptat la compensare.7. Centrala societatii bancare initiatoare introduce scriptic cecul in compensare la Centrala

BNR.Centrala societatii bancare primitoare accepta cecul la compensare.8. Centrala societatii bancare prezentatoare trimite ocietatii bancare initiatoare date privind

cecul acceptat la compensare.9. Banca initiatoare crediteaza contul beneficiarului cu suma aferenta,conform extrasului de

cont.

37

38

TEST DE EVALUARE 3

1. Cecul este un …a)… sau ...b)… la …c)… sau ordin la …d)…, pe care un agent economic îl face asupra …e)… la care are …f)…sume de bani.

2. Cecul nu este un instrument de credit, ci un instrument de … .3. Cecul este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării sale, trei perso-

nae: …a)…, …b)…., …c)…. .4. Cecul este creat de …a)… care, în baza unui disponibil la bancă, dă un ordin necondiţionat

…b)…, care se află în poziţie de …c)… sa plătească, la prezentare, o sumă unei persoane sau însuşi trăgătorului …d)…aflat în poziţie de …e)… .

5. Cecul nu poate fi tras decât asupra …(a-b)… .6. Cecul la purtător este acel cec care ...a)... expres ...b)... sau poartă menţiunea „...c)...” .7. Cecul în alb este cecul care cuprinde numai ..... trăgătorului.8. Girul „în alb” permite darea în ...a)... a cecului şi scoaterea lui din ...b)... fără ca această

operaţiune să lase urme pe cec.9. Avalul este garanţia specială pe care o dă ...a)... pentru plata unei poliţe şi de a achita poliţa

în cazul ....b)... de către ...c)... la ...d)... .Avalistul ...e)...plata unei obligaţiuni ...f)... la ...g)... .

10.Cecul care poartă două linii paralele verticale sau oblice orinde pe faţa instrumentului şi care nu are nimic înscris în spaţiul delimitat de aceste linii se numeşte .... .

11.Cecul care poarta doua linii paralele verticale sau oblice pe faţa instrumentului şi care, în spaţiul delimitat de aceste linii, are înscrisă denumirea unei societăţi bancare se numeşte .... .

12.Cecul în care trăgătorul poate condiţioana plata acestuia de identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul şi semnătura persoanei care încasează respectivul cec poartă denumirea de .... .

13.Titlul de credit la ordin, emis de către o societate bancară asupra unităţilor sale bancare sau asupra altei societăţi bancare este …. .

14.În momentul cumpărării cecurilor de călătorie, posesorul înscrie o …a)… semnătură pe fiecare …b)… în …c)…, în faţa …d)…. .

15.În cazul în care suma de plată este înscrisă de mai multe ori, în cifre sau în litere, suma care se plăteşte este suma …. .

39

5. ORDINUL DE PLATA

5.1 Conceptul de ordin de plataOrdinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre eminentul acesteia unei

banci, de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani.Altfel spus, ordinul de plata este o dispozitie scrisa a unui debitor catre o banca spre a

vira/plati din contul sau o suma de bani in contul unui creditor. Ca orice document tipizat, ordinele de plata se numeroteaza. In toate unitatile, se deschide

un registru de numerotarea a ordinelor de plata. In continuare, prezentam un model de numerotare:

Nr. Ordinde plata

Nr. Cont

Banca platitor

Beneficiar Nr. Cont Banca SumaData decontarii in extrasul de cont

0 1 2 3 4 5 6 7

La deschiderea unui cont curent, unitatea este obligata sa depuna la banca specimene de semnaturi. Bancile trebuie sa autentifice prdinul de plata prin simpla comparare a semnaturilor.

5.2 Partile participante la ordinul de plata

Partile participante la ordinul de plata sunt urmatoarele:Emitent – persoana care emite un ordin de plataPlatitor – persoana care emite un ordin de plata. Platitorul poate fi emitentul sau banca emitentului.Beneficiar – persoana desemnata de catre platitor, prin ordinul de plata, sa primeasca o suma de bani. Beneficiarul poate fi persoana destinatara sau banca persoanei destinatate:

Banca initiatoare – Banca platitoruluiBanca destinatara – Banca beneficiarului

La rubrica „Reprezentand” se descrie prescurtat ce se achita (ce factura se achita, se trece numarul facturii, data si alte explicatii pentru a identifica plata).Primirea/Acceptarea este procedura prin care societatea bancara a platitorului recunosate ca valabil ordinul de plata receptionat, obligandu-se sa execute transferul fondurilor banesti la termenele si in conditiile disouse de eminet. La data de – ziua bancara viitoare, in care emitentul doreste ca fondurile sa fie puse la dispozitia beneficiarului de catre societatea bancara destinatara (se foloseste mai rar).Data emiterii – ziua in care se depune ordinul de plata la banca.Semnatura platitorului – semnatura emitentului sau a unei persoane recunoscute ca imputernicit al emitentului.

40

L.S – ştampila plătitorului sau a băncii.Intermediari – informatii din care sa se poata reconstitui sirul neintrerupt al circulatiei ordinului de plata pe parcursul efectuarii transferului – credit pana la finalizarea acestuia. Numarul maxim al societatilor bancare intermediare diferite, carora le pot apartine unitatile bancare care efectueaza inregistrari pe verso este de doua, inclusiv cea indicata eventual de platitor, prin ordin expres.

1. Platitorul remite ordinul de plata unitatii bancare la care are deschis contul. Unitatea bancara completeaza ordinul de plata pe verso, la rubrica „Compensabil la...” , cu numele judetului in care se afla cele doua unitati bancare.

2. Unitatea bancara debiteaza contul platitorului (conform extrasului de cont).3. Unitatea bancara a platitorului introduce in compensare ordinul de plata la sucursala BNR

din judetul respectiv.4. Unitatea bancara a beneficiarului primeste ordinul de plata de la sucursala BNR si

completeaza pe versoul acesteia, la rubrica „C”, data compensarii, aplicand stampila si semnatura autorizata.

5. Unitatea bancara a beneficiarului crediteaza contul beneficiarului cu suma aferenta ordinu-lui de plata (conform extrasului de cont).

41

5.4. Circuitul intrajudetean al ordinului de plata

Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite, dar situate in acelasi judet.

1. Platitorul remite ordinul de plata unitatii bancare la care are deschis contul. Unitatea bancara completeaza ordinul de plata pe verso, la rubrica “Compensabil la …”, cu numele judetului respectiv.

2. Unitatea bancara debiteaza contul platitorului (conform extrasului de cont).3. Unitatea bancara a platitorului introduce in compensare ordinul de plata la sucursala BNR

din judetul respectiv.4. Unitatea bancara a beneficiarului primeste ordinul de plata, prin compensare, de la

sucursala BNR si completeaza pe versoul acestuia, la rubrica “C”, data compensarii, aplicand stampila si semnatura autorizata.

5. Unitatea bancara a beneficiarului crediteaza contul beneficiarului cu suma aferenta or-dinului de plata (conform extrasului de cont).

42

BNR Directia de plati si decontari bancare

BNR SUCURSALA JUDETEANA

BANCA PLATITOR

BANCA BENEFICIAR

PLATITOR BENEFICIAR

2

3 4

51

5.5 Circuitul interjudeţean al ordinului de platăA . Plătitorul şi beneficiarul au conturi curente deschise la unitaţi bancare diferite,situate in judeţe diferite,iar banca plătitorului dispune de o unitate bancara in judeţul de destinaţie.

1. Platitorul remite ordinul de plată unitaţii bancare la care are deschis contul.Unitatea bancară completeaya ordinal de plată,pe verso,la rubrica ,,Compensabil la….” Cu numele judeţului de destinaţie.

2. Unitatea bancara debiteaza contul plătitorului(conform extrasului de cont)3. Unitatea bancară a plătitorului trimite ordinal de plată unitaţii bancare similare(prezentatoare)din

judeţul de destinaţie prin reţeaua interbancară.4. Unitatea bancară preyentatoare introduce în compensare ordinal de plată la sucursala BNR5. Unitatea bancară a beneficiarului primeste ordinal de plată de la sucursala BNR si completeaza

pe versoul acestuia ,la rubrica,,C” ,data compensarii,apliând ştampila şi semnatura autorizata.6. Unitatea bancară a beneficiarului crediteaza contul beneficiarului cu suma aferentă ordinului de

plată (conform extrasului de cont)

43

BNRDirecţia de plaţi si decontări bancare

BANCA PLATITOR BNR SUCURSALA JUDEŢEANA

BANCA BENEFICIAR

BENEFICIAR

BANCA

PLATITOR

3

1

2

4 5

6

B.Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unuiati bancare diferite, situate in judete diferite , dar la banca platitorului nu dispune de o unitate bancara in judetul de destinatie , iar banca destinatara dispune de o unitate bancara in judetul platitorului .

1. Platitorul remite ordinal de plata unitatii bancare la care are deschis contul . Unitatea bancara completeaza ordinul de plata pe verso , la rubrica “Compensabil la …“ cu numele judetul de initiere ( A platitorului ) .

2. Unitetea bancara debiteaza contul platitorului ( conform extrasului de cont ) .3. Unitatea bancara a platitorului introduce in compensare ordinul de plata de la sucursala

BNR din judetul platitorului .

44

BANCA PLATITOR

PLATITOR

BNR SUCURSALA JUDETEANA

BANCA BENEFICIAR

1 2

3 4

Jude

tul P

lati

tor

5

BNRDirectia de plati si decontari bancare

BENEFICIAR BANCA BENEFICIAR

Jude

tul B

enef

icia

r

6

4. Unitatea bancara a beneficiarului primeste ordinul de plata de la sucursala BNR si completeaza pe versoul acestuia la rubrica “C” data compensarii , aplicand stampila si semnatura autorizata .

5. Unitatea bancara primitoare trimite ordinul de plata unitatii bancare de destinatie ( a bene-ficiarului ) prin reteaua interbancara .

6. Unitatea bancara a beneficiarului crediteaza contul beneficiarului cu suma aferenta or-dinului de plata ( conform extrasului de cont ).

C. Platitorul si benaficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite,situate in judete diferite si niciuna din unitatile bancare nu au unitati bancare similare in celalalt judet.

1.Platitorul remite ordinul de plata unitatii bancare la care are deschis contul.Unitatea bancara completeaza ordinul de plata pe verso,la rubrica ”Compensabil la…”,prin inscrierea cuvantului “Centrala BNR”.2.Unitatea bancara debiteaza contul platitorului(conform extrasului de cont).3.Unitatea bancara a platitorului trimite ordinul de plata, prin reteaua interbancara,centralei din Bucuresti.

45

BNR

Directia de plati si decontari bancare.

Serviciul de

compensare

multilaterala

Bucuresti

BANCA PLATILOR

BANCA BENEFICIAR

BANCAPLATITOR

PLATITOR

BANCA BENEFICIAR

BENEFICIAR

JUDET

PLATITOR

3 6

1 2 7

4 5

JUDET

BENEFI

CIAR

4.Unitatea bancara a platitorului introduce ordinul de plata in compensare la Centrala BNR.5.Centrala societatii bancare a beneficiarului primeste ordinul de plata in compensare la Centrala BNR si completeaza data compensarii pe versoul acestuia, la rubrica “C”,aplicand stampila si semnatura autorizata.6.Centrala societatii bancare primitoare trimite ordinul de plata unitatii bancare destinatare prin reteaua interbancara.7.Unitatea bancara a beneficiarului crediteaza contul beneficiarului cu suma aferenta ordinului de plata (conform extrasului de cont).

SCHEMĂ RECAPITULATIVĂ

1. Părţi participante

2. Elementele ordinului de plată:

46

EMITENT PLĂTITOR

ORDINUL DE PLATĂ

1.denumirea

2.numărul ordinului

6.semnătura plătitorului

4.denumirea emitenului şi conul bancar

5.denumirea beneficiarului şi contul acestuia

3.suma ce trebuie plătită

CIRCUITE ALE ORDINULUI DE PLATĂ

Circuitul local Circuitul intrajudeţean Circuitul interjudeţean

BENEFICIAR

Test de evaluare 4

1 . Ordinul de plată este o …(a)… necondiţionată, dată de către …(b)… acesteia unei …(c)…, de a pune la …(d)… unui …(e)… o anumita suma de …(f)… .

2 . Ordinul de plată este dispoziţia scrisă de un …(a)… către o bancă, de a vira /plăti o sumă de bani din contul său , in contul unui …(b)… .

3 . Enumeraţi circuitele ordinului de plată :

a. …… ;b. …… ; c. …… .

4 . Definiţi compensabilitatea.

5 . Unde are loc operaţiunea de compensabilitate ?

6 . Care este documentul bancar care înregistrează ordinul de plată ?

7 . Ce se înregistrează în debitul şi în creditul extrasului de cont ?

8 . Ce înseamnă L.S ?

9 . La ce rubrică este trecută data compensării de către bancă ?

10.La rubrica „Compensabil la ...” ce se trece ?

47

6. CARDURILE

6.1. Definirea şi tipologia cardurilor

Cartea de plată sau cardul bancar reprezintă un instrument de decontare care asigură posesorului autorizat achiziţionarea de bunuri sau servicii fără prezenţa efectivă a numerarului şi care permite legătura financiară dintre comercianţi şi consumatori prin acces într-un cont bancar.

Totodată, cardul are caracteristicile unui instrument de plată, permiţând retragerea de numerar de la ghişeele automate bancare.

Pentru clasificarea cardurilor, se utilizează mai multe criterii, după cum urmează:a) după modul de stocare a informaţiilor şi în funcţie de caracteristicile de securizare a carduluib) după funcţiile îndeplinitec) după calitatea emitentuluid) după momentul în care se efectuează tranzacţia

a) După modul de stocare informaţiilor se disting: Carduri cu bandă magnetică Carduri cu microprocesor

Cardurile cu bandă magnetică conţin toate informaţiile esenţiale despre deţinătorul de card.În ultima perioadă( cu începere din anul 1992), a apărut o generaţie de carduri care au

încorporate un microprocesor şi o componentă de memorie(chip). Acestea se numesc chip-carduri şi prezintă un grad de securitate ridicat, fiind promovate pe scară largă de societăţile emitente: VISA Internaţional şi MASTER CARD.

b) După funcţiile îndeplinite(respectiv, modul de acoperire a cheltuielilor), se disting: Debit carduri(sau carduri de debit) Credit carduri(sau carduri de credit)

Debit cardurile sau cardurile de debit prezintă următoarele caracteristici: Asigură utilizatorului achiziţia de bunuri şi servicii sau retrageri de numerar fără prezenţa

efectivă a însemnelor monetare Condiţia esenţială a acestor carduri o reprezintă existenţa unor fonduri într-un cont de card

şi efectuarea de cheltuieli în limita soldului disponibil În cazul depăşirii soldului, băncile acordă credite la dobânzi ridicate, ceea ce constituie o

modalitate profitabilă a băncilor de oferire a unor produse şi servicii către populaţie

48

Cardurile de debit conţin o bandă magnetică şi necesită introducerea unui număr personal de identificare(PIN) în terminalul electronic înainte de accesarea serviciuluiCele mai multe carduri de debit au două funcţii principale: retragerea de numerar din

distribuitoarele automate de numerar sau din ghişeele automate de bancă şi efectuarea plăţilor la punctele de vânzare, situaţie în care plata este cunoscută sub denumirea de transfer electronic de fonduri la punctele de vânzare.

Credit cardurile sau cardurile de credit prezintă, ca trăsătură definitorie, realizarea plăţilor dintr-o linie de credit care i-a fost deschisă posesorului de card. Acest tip de card permite deţinătorului să achiziţioneze bunuri şi servicii şi să retragă numerar în limita unui plafon prestabilit.

Un card de credit combină două funcţii principale:aceea de instrumnet de plată şi facilitate de credit pe termen scurt.

În funcţie de credibilitatea bancară a utilizatorului, credit cardurile îmbracă două forme: Dacă utilizatorul nu prezintă o bună credibilitate bancară, cardul de credit este de tip

„charge”, situaţie în care posesorul este obligat ca, în decusrsul unei perioade de maximum o lună să acopere depăşirea de sold înregistrată sau creditul temporar acordat(credit cunoscut sub denumnirea de overdraft)

Dacă utilizatorul are un puncatj rezonabil, atunci banca pune la dispoziţia utilizatorului un card cu funcţiuni depline, caz în care cheltuielile sunt acoperite dintr-un plafon sau linie de împrumut negociată anteriorDintre avantajele acestui tip de carduri se remarcă următoarele: Dobânda la aceste credite asigură fructificarea resurselor bancare Orice cheltuială efectuată de utilizator generează venituri bancare şi surse de profit

pentru comercianţi Utilizatorii îşi pot satisface dorinţele, chair daca nu dispun de sumele necesare

În general cardurile de credit sunt emise de o bancă sub sigla unei organizaţii internaţionale, cum sunt de exemplu VISA şi EUROPAY.

c) După calitatea emitentului, se realizează distincţia dintre cardurile emise de bănci şi cardurile emise de societăţi nonbancare.

Cardurile emise de bănci se încadrează ăn domeniul preocupărilor multiple ale bâncilor de a identifica şi de a lansa pe piaţă instrumente de plată atractive, utile, facil de obţinut, sigur şi profitabile. Sistemul bancar american a reuşit lansarea cardurilor pe piaţa mondială a instrumentelor de plată denumir Bank Americard( în prezent, VISA Internaţional). La început, cardul a fost utilizat de foarte puţini consumatori, pentru ca, după numai 10 ani, statisticile să indice prelucrarea a peste 170 milioane bonuri de vânzări(realizate pe baza acestui tip de card).

Cardurile emise de societăţi nonbancareUrmând exemplul cardurilor bancare, societăţile nonbancare, precum lanţurile de magazine

şi cluburile private, au lansat propriile carduri. Acestea asigurau posibilitatea efectuării de cheltuieli în timp real. Fără a se mai pune problema dimensionării, la un moment dat, a disponibilităţilor proprii.

49

În această categorie, se încadrează cardul de comerciant, emis de comerciant şi care poate fi utilizat numai la punctele de vânzare controlate de către emitentul de crad(magazine, benzinării).Anumite carduri din aceasta categorie pot fi utilizate cu functia de carduri de debit atunci cand

comerciantul initiaza un debit direct catre banca la care detinatorul de card are deschis contul. Cea mai mare parte a cardurilor sunt insa de credit. Motivul pentru care acest tip de card este folosit il constituie dorinta comerciantilor de a asigura loialitatea clientilor. Asemenea carduri au o larga utilizare in SUA si in Franta.

d) Dupa momentul in care se efectueaza tranzactia, cardurile se clasifica in: Carduri cu plata inainte (prealimentate); Carduri cu plata acum (carduri de debit); Carduri cu plata mai tarziu (carduri de credit); Carduri de comerciant (retaiter card); Carduri de cheltuieli (charge card).

Intrucat o parte din aceste tipuri de carduri au fost descrise, in continuare vor fi prezentate caracteristicile cardurilor prealimentate si ale cardurilor de cheltuieli.

Cardurile prealimentate (cu plata inainte) sunt carduri care au o reala putere de cumparare, intrucat utilizatorul a realizat o plata in avans. Cele mai frecvente carduri prealimentate sunt cardurile telefonice. Scopul acestor carduri este decalarea imediata a tranzactiilor cu o valoare mai mica si foarte mica.

Cardurile de cheltuieli sunt cunoscute sub denumirea de card de calatorie si petrecere a timpului liber si au urmatoarele caracteristici: sunt emise de societati nonbancare si presupun existenta unor linii de credit deschise pentru detinatori.

Detinatorul unui astfel de card are posibilitatea sa efectueze cheltuieli si sa retraga numerar din ghiseele automate de banca sua din cele ale emitentului de card.

Cele mai cunoscute carduri de cheltuieli sunt cele emise de American Express si de Diners Club.Indi ferent de functiile indeplinite sau de natura emitentului, cardurile prezinta o serie de trasaturi

comune, si anume: Suport fizic din material plastic, cu dimensiuni si grosimi standardizate; Pe fata cardului sunt inscriptionate prin tiparire, embosare sau gravare cu laser: numele

emitentului, numarul cardului, perioada de valabilitate, numele posesorului; Pe versoul cardului sunt inscriptionate sigla emitentului, holograma standard de securitate; Pe versoul cardului este intotdeauna aplicata o banda magnetica pentru inscrierea

elementelor de securitate, precum si un spatiu desemnat semnaturii posesorului.Aceste trasaturi comune asigura cardurilor o uniformitate tehnologica si recunoastere universala.

Principiile organizarii platilor cu carduri de catre societatile bancare in Romania sunt prevazute in Regulamentul nr. 6\14.11.1995, care are ca obiectiv stabilirea de reguli aplicate in activitatea de servicii de transfer de fonduri si decontarea prin cartile de plata.

50

Un alt pas important l-a consituit emisiunea de carduri in moneda nationala. Cu incepere din anul 1996, bancile comerciale romanesti au demarat procesul de emitere a cardurilor cu acoperire valorica in depozite, exprimate in moneda nationala.

EUROCARD/MASTERCARD antreneaza efecte favorabile asupra activitatii de import/export a acestora ,intrucat limiteaza riscurile de schimb valutar si folosirea efectiva a valutei in efectuarea platilor.

Piata romanesca a cardurilor,desi se afla in perioada de inceput,se caracterizeaza printr-o deversificare a produselor.Astfel,BRD a lansat primul card national ,numit PRIMA CARD,emis in baza unui contract de depozit in lei.Pentru acest instrument de plata,depasirea disponibilitatilor proprii este permisa intr-un interval de acoperire maxim 30 de zile.

Dintre produsel lansate de celelalte banci,se remarca: ‘’BCR E uropay Maestro’’ ; ‘’BCR Visa Clasic’’ ;  ‘’BCR Eurocard-Mastercard’’ ; ‘’Banc Post-VISA Clasic Prospera’’ ; ‘’Banca Ion Tiriac-Eurocard Mastercard’’;Acesta diversificare a cardurilor evidentiaza preferinta comerciantilor de a utiliza aceste

intrumenste de plata si mai putin platile in numerar.

6.2.Emiterea ,utilizarea si accepatarea cardurilor

EmitereaPentru ca o persoana fizica sau juridica sa devina posesoarea unui card ,este necesar ca

aceasta sa solicite acest lucru bancii sau companiei emitente prin adresarea unei cereri si incheierea unui contract.In contractul respectiv ,se precizeaza tipul de card ,facilitatile de care va dispune detinatorul si obigatiile acestuia fata de banca.Petru a obtine cardul solicitat,titularul trebuie sa plateasca o taxa de emitere si o taxa anuala de utilizare.In mometul primirii cardului,banca ii comunica titularului parola personala.Codul personal de identificare,aferent unui card abreviat PIN(Personal Identification Number),reprezinta codul atribuit de emitent unui detinator de card.

Utilizatorul trebuie sa reproduca acest numar in scopul verificarii identitaii atunci cand plata este deservita de un ghiseu automat,Pentru verificarea bonitatii clientului caruia banca ii emite cardul ,societetile emitente de asemenea instrumente de plata pot apela la firmele specializate in acest scop.

Astfel se urmareste in ce masura clientul are capacitatea de rambursare a creditului acordat,intrucat cardurile reprezinta,practic,o alta modalitate de creditare.

Utilizarea cardului

51

Dupa cum rezulta din definitia data cardului,posesorul cardului il poate utiliza in anul din urmatoarele scopuri :

*pentru plata marfurilor si a serviciilor ;*pentru retraagerea de numerar de la ditribuitoarele automate sau de la ghiseele banci.Utilizarea cadului pentru plata marfurilor si e serviciilor necesita existenta,la nivelul

comerciantului care accepta acest instrment de plata, a unui terminal pentru transferul electronic al fondurilor,denumit POS. Rolul terminalului este acela de a prelua si a transmite informatiile asupra platii de la comerciant la centrul de analizare si de a primi autorizarea privind plata (in maximum 30 de secunde). Pentru obtinerea de numerar de la distribuitoarele automate , detinatorul cardului trebuie sa tasteze codul personal (PIN) si suma dorita. Distribuitoarele automate de numerar realizeaza operatiile direct si imediat. In functie de serviciile prestate , se disting doua tipuri de dispozitive:■ distribuitorul automat de numerar – denumit ancomat sau cash dispenser , care permite utilizatorului retragerea de numerar din contul sau (sub forma de bancnote si monede metalice) ; ■ ghiseul automat de banca – denumit ATM ( Automated Teller Machines) – reprezinta la fel ca tipul precedent de distribuitare , un dispozitiv electromagnetic care permite utilizatorului atat retragerea de numerar , cat si accesul la servicii de informare cu privire la situatia din conturi si la transferul de fonduri.

Avantajele utilizarii cardurilor Dupa tipul cardului (debit card sau credit card ) , pot fi identificate avantajele utilizarii acestora , care se regasesc atat la nivelul utilizatorului , al comerciantului , cat si al bancii emitente . a) Pentru posesorii si utilizatorii de carduri , pot fi evidentiate urmatoarele avantaje:■ daca utilizatorul detine un credit card , are avantajul de a alege momentul cumpararii bunurilor sau al serviciilor; are posibilitatea de a achita datoria fata de banca , fie integral la primirea situatiei soldului , fie in rate lunare ; comparativ cu plata prin CEC sau numerar , cardul prezinta un grad ridicat de securitate; ■ daca utilizatorul detine un debit card , avantajele pot fi enumerate astfel: se elimina riscurile de furt aferente numerarului ; valoarea tranzactiilor nu este limitata (comparativ cu cecurile) si nu se completeaza niciun document ; tranzactia se realizeaza imediat. b) Pentru comercianti Prin utilizarea credit cardului , comerciantul are garantia platii , in sensul ca se crediteaza imediat contul acestuia cu valoarea marfurilor si a serviciilor vandute prin card , pe baza documentelor care atesta vanzarile. Acesti comercianti atrag un numar mai mare de clienti si sunt eliminate riscurile pe care le antreneaza utilizarea numerarului. Debit cardul conduce la decontarea mai rapida decat in cazul cecului. Prin nelimitarea sumelor ce pot fi cheltuite decatre clienti , comerciantii isi sporesc volumul vanzarilor. c) Pentru banci , avantajele utilizarii credit si debit cardurilor rezulta din urmatoarele: Credit cardurile genereaza pentru banca dobanzi al caror nivel este mai mare decat dobanda la alte credite. Comisioanele percepute de la comerciantii care accepta achitarea marfurilor si

52

serviciilor cu carduri sunt importante surse de venituri iar volumul operatiilor manuale se reduce considerabil la nivelul bancii. De asemenea , platile sunt garantate .

Debit cardurile conduc la reducerea cheltuielilor bancare legate de activitatea de la ghişee. Există un grad ridicat la control asupra tranzacţiilor clientului, în raport cu disponibilităţile din cont, iar costurile bancare pentru operarea debit cardurilor sunt reduse, comparativ cu cele aferente utilizării cecurilor sau numerarului.

Acceptarea cardurilorComercianţii care au încheiat contracte de procesare a acestui tip de operaţiuni cu o bancă

comercială trebuie să benificieze de decontarea tranzacţiilor derulate. Acest proces este denumit acquiring system, respectiv acceptarea cardurilor.

Programul de acceptare presupune existenţa unui contract de procesare a tranzacţiilor cu carduri dintre o bancă şi un comerciant, care are obligaţia afişării siglei (VISA, EUROCARD, MASTERCARD), precum şi a tipurilor de carduri care operează în mediul comercial respectiv.

Pe baza contractului încheiat, banca pune la dispoziţia comerciantului servicii de decontare şi servicii de autorizare carduri. Prin autorizarea cardului, operatorul bancar asigură vânzătorul că respectivul instrument de plată este valabil, iar deţinătorul acestuia se află în posesia fondurilor care să acopere tranzacţia efectuată. Rezultatul autorizării este răspunsul care poate conţine unul dintre următoarele tipuri de mesaje referitoare la card:

a) acceptarea pentru toată suma;b) solicitarea de instrucţiuni suplimentare într-un anumit interval de timp;c) neacceptarea ca mijloc de plată, cu solicitarea comerciantului de a confisca respectivul

card.

Operaţiunea de acceptarea la plată a tranzacţiilor cu carduri se realizează prin parcurgerea următoarelor etape (care se regăsesc în cadrul schemei logice de acceptare):

1. deţinătorul cadrului solicită achiziţionarea unui bun sau serviciu de la comerciant;2. comerciantul solicită autorizarea tranzacţiei către centrul de autorizare local\

internaţional;3. centrul de autorizare transmite cererea de autorizare către banca emitentă a cardului; 4. banca emitentă verifică contul deţinătorului de card;5. banca emitentă autorizează tranzacţia şi transmite informaţia către centrul de autorizare;6. centrul de autorizare transmite codul de autorizare către comerciant;7. comerciantul predă bunul sau prestează serviciul către deţinătorul cardului.

Tranzacţia se derulează în timp real, prin echipamente electronice şi softuri specializate, în condiţii de deplină siguranţă.

Ca urmare a experienţei îndelungate, băncile din ţările dezvoltate oferă clienţilor şi alte instrumente şi modalităţi de plată faţă de cele prezentate.Banca la domiciliu (home banking) semnifică realizarea tranzacţiilor bancare prin telefon.

Această modalitate este utilizată de către clienţii individuali, persoane fizice şi agenţi economici, care, prin intermediul mijloacelor de comunicaţii, au acces la centrul computerizat al insituţiei financiare.

53

In cazul in care se utilizeaza aparate telefonice, serviciul este cunoscut sub numele de phone banking. Accesul direct la serviciile bancilor se poate asigura prin terminale videotext, precum Minitel in Franta, sau prin prestarea de catre companiile telefonice a unor servicii de transfer de fonduri sau plati privind facturile (SUA).

La modul general, serviciile oferite prin acest sistem modern sunt: furnizarea de informatii cu privire la soldul contului; solicitarea de carnete de cecuri; transferul sumelor intre conturi; plata facturilor.

Telebankigul Reprezinta o modalitate de transmitere a informatiilor privind extrasele de cont si

instructiunile de plata. In cadrul acestui sistem, datele sunt schimbate prin intermediul transferurilor de fisiere cu privire la ordinele de transfer credit, transfer debit sau cecuri.

Este practicat, in special, de catre agentii economici care au un volum mare de plati de efectuat si care dispun de un sistem de contabilitate automatizat.

Banii electronici

Utilizarea Internetului in scopuri comerciale, respectiv crearea magazinelor virtuale, permite clientilor vizualizarea acestora, achizitionarea produselor care sunt oferite si plata lor pe baza cardurilor de credit. Riscul aferent unor asemenea operatiuni este ridicat, intrucat, prin receptarea mesajelor prin Internet, securitatea transferurilor este scazuta. Pentru solutionarea acestui aspect, se preconizeaza ca, intre cumparator si vanzator, sa se stabileasca anumite intelegeri inainte de incheierea tranzactiilor.

Comertul on-line

Asistam, in Romania, la o explozie a domeniilor de Internet, a aplicatiilor web si a instrumentelor de plata electronice ( carduri de credit si debit), aceasta perioada amintind de fenomenul petrecut in SUA in anii ’90.

Internetul ofera multiple oportunitati, una dintre cele mai importante fiind comertul electronic. Comertul electronic ofera posibilitatea de a face plata on-line, prin utilizarea unui card de credit. Solutia este functionala si a fost implementata cu succes in majoritatea tarilor avansate. Comertul electronic (pe scurt EC) este acea maniera de a conduce activitatile de comert, prin folosirea de echipamente electronice in scopul marii ariei de acoperire (locul in care se pot afla potentialii clienti) si vitezei cu care este livrata informatia. EC ofera oportunitatea de a comercializa produse in intreaga lume, sporind numarul de potentiali client, in primul rand, prin eliminarea barierelor geografice dintre clienti si comercianti.

Pentru a construi un sistem EC, din punct de vedere arhitectural, este nevoie de colaborarea a patru componente corespunzatoare urmatoarelor roluri:

54

1. client – un echipament clasic, un PC conectat direct sau indirect la Internet. Cumparatorul foloseste acest echipament pentru a naviga si a face cumparaturi.

2. comerciant – sistem informatic, situat de regula la sediul comerciantului, care gazduieste si achizitioneaza catalogul electronic de produse disponibile a fi comandate on-line;

3. Sistemul tranzactional – sistemul informatic responsabil cu procesarea comenzilor, initierea platilor, evidenta inregistrarilor si a altor aspecte de business implicate in procesul de tranzactionare;4. dispecer plati – sistem informatic responsabil cu rutarea instructiunilor de plata in interiorul retelelor financiar-bancare, cu verific area cartilor de credit si autorizarea platilor(acest sistem joaca rolul unei porti care face legatura dintrea reteaua globala Internet si subreteaua financiar-bancara, poarta prin care accesul esre controlat de un “portar” – gatekeeper)

Aproape orice produs poate fi vandut pe Internet, cu exceptia celor interzise prin lege.

Implementearea unei solutii de plata on-line inseamna expunere internationala, oferind acces la piete inaccesibile, in mod curent, unui comerciant.

Test de evaluare 5

1. Ce reprezinta un card?2. Ce se poate face cu un card?3. Cate tipuri de carduri exista?4. Ce este acela un card de debit?5. Ce este acela un card de credit?6. Cum se obtine un card de credit?7. Ce informatii trebuie puse la dispozitie pentru a se obtine un card de credit?8. Se poate aplica si pentru un card suplimentar pe numele altei persoane?9. Ce documnete sunt necesare pentru obtinrea unui card de credit suplimentar?10.Cat timp dureaza pana la primirea unui raspuns?11.Ce trebuie facut in caz de pierdere a cardului de credit?

55

7. REGISTRUL DE CASĂ

Registrul de casă este documentul care se întocmeşte zilnic pe baza documentelor doveditoare de încasări şi plăţi( dispoziţiile de plată), atunci când au loc încasări şi plăţi în numerar.

Registrul de casă se prezintă astfel:

La Nr. Crt. 8 se trece cronologic numărul de operaţiuni din ziua respectivă.La Nr. Crt. 9 se trece numărul documentului pe baza căruia se face încasarea sau plata.La Nr. Anexă 10 se trec în mod cronologic, toate documentele anexat în acea lună. Acelaşi număr se trece şi pe documentul înregistrat. Documenetele se lipesc pe foi A4 şi se anexează dup fiecare filă de registru de casă. Pe o filă de registru de pot trece mai multe zile dacă avempuţine încasări şi plăţi într-o zi.La Explicaţie se trece numele celui de la care incasăm sau numele aceluia căruia îi plătim, precum şi ce reprezintă acea operaţie financiară. De exemplu, dacă plătim o factură, se scrie c/v F/ data emiterii.La Încasări 11 se trece suma încasată.La Plăţi 12 se trece suma plătită.

După ce sunt trecute toate încasările şi plăţile, se face un total de încasări care curpinde, ca şi la cont, existentul la începutul zilei şi totalul încasărilor. Se face şi un total la plăţi, unde se adună toate plăţile din ziua respectivă. Cuvântul Total se trece în rubrica Explicaţia. Pe rândul următor, se trece soldul zilei(cuvânt care se scrie sub total) care se calculează ca o diferenţă dintre total încasări şi total plăţi. Soldul se trece în coloana Încasări.

Actele(anexele) ce se trec în regsitrul de casă sunt: Chitanţa Bonul de casă Ordinul de plată/încasare către casierie Ordinul de deplasare(delegaţie), pe versoul căruia se trec toate cheltuielile însoţite de

documente doveditoare

56

Foai de vărsământ(sau alt document prin care unitatea depune numerar la bancă) Monetar Fila cec(copia) pentru numerarul ridicat de la bancă

8. MODALITĂŢI DE PLATĂ

În vederea administrării încasărilor şi creanţelor în lei şi valută, departamentul financiar-contabil trebuie să folosească forme şi documente specifice de plată. Modalităţile de plată sunt următoarele:

plata în numerar; plata ramburs; plata prin sistem bancar; plata cu ajutorul cărţilor de credit.

Pentru acestea, documentele folosite sunt: chitanţa; ordinul de plată; documentele de compensare; cărţile de credit; cardul; cecul; biletul la ordin; cambia;

Pentru a gestiona cât mai bine încasările şi plăţile, unităţile trebuie să respecte următoarele reguli: păstrarea unei evidenţe riguroase a volumului datoriilor clienţilor şi a datoriilor către

furnizori; înregistrarea şi ţinerea unei evidenţe exacte a modalităţilor de plată (încasare):

în lei (cecul, ordinul de plată, numerarul în lei, compensarea, compensarea cu cont, utilizarea avansului, a facturilor stornate şi a notelor contabile);

în valută (dispoziţia de încasare/plată în valută, compensarea, declaraţii vamale de import).

la înregistrarea încasărilor/plăţilor prin cec, ordinelor de plată şi instrumentelor de plată, se poate selecta contul bancar al unităţii proprii în care vor fi depuse sumele achitate sau din care se vor extrage sumele achitate;

pentru fiecare document de plată, sunt propuse spre achitare cele mai vechi facturi.

Modalităţi de plată / încasare în numerar

57

Pentru aceste operaţiuni financiare ,se folosesc documente tipiyate sau emise de aparatele de marcat ,care se numesc „case”.Aceste documente au număr ,explicaţii şi ,de obicei, sunt semnate de persoanele implicate în operaţiunile de încasare /plată.

Chitanţa este documentu ce se întocmeşte de unitatea care încasează în numerar contravaloarea unui produs ,serviciu (factură).Tot o „chitanţă” este şi bonul pe care-l primeşti când se plătesc în numerar mărfurile cumpărate.Aceste „chitanţe” se numesc bon de casă.

Dispoziţia de plată / încasare către casierie este documentul întocmit de către casier când plăteşte sau încasează în numerar.

Foaia de vărsământ este documentul de depunere a numerarului la bancă de către casier.

Monetarul este documentul pe baza căruia se fac încasările şi plăţile în numerar.Acest document este încadrat în interiorul documentelor de plată / încasare sau este un document distinct ,el fiind necesar pentru a uşura numărarea banilor.

Aceste documente se anexează la Registrul de casă.

TEST DE EVALUARE 6

1.Ce se trece în coloana „Explicaţii”?

2.Când se completează „Registrul de casă”?

3.Cine completează „Registrul de casă”?

4.Cine verifică „Registrul de casă”?

5.Cum se calculează soldul la sfârşitul zilei?

6.În ce coloană se trece soldul zilei?

7.Când se foloseşte „report pagină”?

8.Cum se anexează actele de casă?

9.Cu ce trebuie să fie identic soldul zilei?

58

9. CONTABILITATEA TRANZACŢIILOR ECONOMICE REALIZATE CU AJUTORUL INSTRUMENTELOR DE PLATĂ

9.1. Conturi utilizate În procesul de plată a furnizorilor de bunuri şi servicii, de imobilizări în procesul de desfacere, când unitatea intră în relaţii cu clienţii, întrucât trebuie să se reflecte creanţele faţă de aceştia, unitatea foloseşte, alături de plată-încasare directă prin numerar, şi efectele de comerţ, care sunt instrumente de plată fără numerar. Contabilitatea efectelor de comerţ se înregistrează în conturile : a) Efecte de comerţ de plătit:

403 “Efecte de plătit” 405 “Efecte de plătit pentru imobilizări”

Conturile de efecte de plătit, conturile de datorii, sunt conturi de pasiv. Se creditează la înregistrarea efectelor comerciale de plătit prin debitarea contului 401 şi se debitează la înregistrarea plăţilor efectuate la scadenţă, pe bază de efecte comerciale (prin creditarea conturior la bănci). Soldul creditor reprezintăvaloarea efectelor colmerciale de plătit. b) Efecte de comerţ de încasat:

413 “Efecte de primit de la client”.Contul 413 “Efecte de primit” este un cont de activ. În debit se înregistrează sumele datorate de clienţi, reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate prin creditarea contului 411 “Clienţi”, iar în credit se înregistrează efectele comerciale primite de la clienţi, prin debitarea contului 511 “Valori de încasat” sau prin debitarea conturilor curente 512 “Conturi curente la bănci”, dacă sumele se încasează. c) Valori de încasat :

5112 “Cecuri de încasat”; 5113 “Efecte de încasat”; 5114 “Efecte remise spre scontare”.

Valorile de încasat sunt conturi de activ. În debit se înregistrează valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale primite de la client, prin creditarea contului 413, iar în credit se înregistrează valoarea cecurilor şi a efectelor de comerţ încasate prin debitarea contului 512 “Conturi curente la bănci”. Soldul debitor reprezintă efectele comerciale şi cecurile neîncasate. d) Conturi curente la bănci:

5121 “Conturi la bănci în lei”; 5124 “Conturi la bănci în valută”; 512 “Conturile curente la bănci” sunt conturi de activ. În debit, se înregistrează sumele

încasate prin bancă, iar, în credit, sumele plătite conform documentelor anexate de bancă la extrasul de cont.

59

Soldul debitor trebuie să fie identic cu soldul extrasului de cont şi ne arată disponibilul pe care unitatea îl are la bancă.

e ) Evidenta incasarilor si platilor efectuate in numerar (in lei si in valuta) se inregistreaza de casieria unitatii cu ajutorul registrului de casa si a conturilor :

5311 “Casa in lei” 5314 “Casa in valuta”.

Acestea sunt conturi de activ. In debit se inregistreaza incasarile in numerar, pe baza documentelor deveditoare, iar in credit se inregistreaza platile. Soldul acestor conturi este identic cu soldul registrului de casa.

9.2. Inregistrari privind efectele de comert

1 ) Inregistrarea unei facturi aferente unor servicii executate de terti:

% = 401 “Furnizori”628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti”4426 “TVA deductibila”

2 ) Acceptarea, de catre furnizor, a unui efect comercial ( bilet la ordin, cambie): 401 = 403 “Furnizori” “Efecte de platit”3 ) Plata, la scadenta, a efectului: 403 = 5121 “Efecte de platit” “Conturi la banci in lei”4 ) Acceptarea efectelor comerciale pentru incasarea facturilor: 413 = 411 “Efecte de primit de la clienti” “Clienti” 5 ) Emiterea efectelor comerciale catre banca, spre incasare: 5113 = 413 “Efecte de incasat” “Efecte de primit de la clienti” 6 ) Incasarea efectelor comerciale remise prin banca: 5121 = 5113 “Conturi la banci in lei “ “Efecte de incasat”7 ) Inregistrarea cecurilor primite de la clienti : 5112 = 411 “Cecuri de incasat” “Clienti”8 ) Incasarea cecurilor : 5121 = 5112 “Conturi la banci in lei” “Cecuri de incasat”9 ) Depunerea, la banca, a efectelor comerciale spre scontare: 5113 = 413“Efecte de incasat” “Efecte de primit de la clienti” 10) Scontarea:

60

5114 = 5113“Efecte remise “Efecte de încasat”spre scontare”11) Încasarea efectelor spre scontare: 5121 = 5114“Conturi la bănci “Efecte remise in lei “ spre scontare”

Sconturile acordate se înregistrează in contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”. In acest cont, se înregistrează cheltuielile privind sconturile acordate clienţilor. debitorilor sau băncilor.

In contul 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” se înregistrează valoarea serviciilor bancare si asimilate plătite băncilor.

Daca plata sau încasarea facturilor se face prin ordin de plata, atunci conturile 401 „Furnizori”, respectiv 411 „Clienţi” se închid atunci când ordinul de plata apare in extrasul de cont.

Daca plata sau încasarea facturilor se face in numerar, prin chitanţa, atunci conturile de furnizori, clienţi, debitori si creditori se închid atunci când chitanţa apare in registrul de casa.

PROBLEME PRIVIND EFECTELE DE COMERT

1. Pentru factura nr. 125, in valoare totala de plata de 25.347 lei, unitatea eliberează un bilet la ordin acceptat de furnizor.

2. Conform facturii 283, se vând produse finite in valoare de 10.000 lei, TVA 19%. Pentru aceste produse se încasează, in numerar, suma de 5.000 lei, iar, pentru dife-renţa, se accepta o cambie.

3. Cambia de la problema 2 se depune la banca pentru încasare.4. La scadenta, banca percepe un comision de 100 lei.5. Se vând mărfuri conform facturii nr. 427 pentru care acceptam un cec. Total de

plata pe factura este de 18.000 lei.6. Cecul aferent facturii nr. 427 se încasează prin banca, comisionul băncii fiind tre-

cut in extrasul de cont in valoare de 200 lei.7. Unitatea, având nevoie de numerar, depune la banca o cambie înainte de scadenta,

pentru care acorda băncii un scont de 2%. Valoarea cambiei este de 50.000 lei. Banca accepta se vireze banii unitatii înainte de scadenta.

8. Unitatea plăteşte factura nr. 74 in valoare de plata de 15.000 lei, introducând in banca un ordin de plata. Comisionul băncii este de 50 lei.

9. Unitatea încasează, in extrasul de cont, factura nr 174, in valoare totala de plata de 25.000 lei. Comisionul băncii din extrasul de cont este de 70 lei, iar ordinul de plata este de 25.000 lei.

10. Unitatea încasează un având de la un client pentru vânzare de produse finite in valoare de 10.000 lei. Ordinul de plata apare in extrasul de cont, iar comisionul bancar este de 50 lei.

61

62