pre zen tare instrumente de plata

8/3/2019 Pre Zen Tare Instrumente de Plata

1/55


2/55

Modalitatile de plataModalitatile de plata1.1. Caracterizarea modalitilor de platCaracterizarea modalitilor de plat::a)a) Plata marfa contra marfaPlata marfa contra marfab)b) Platile cu numerarPlatile cu numerarc)c) Platile prin viramentPlatile prin virament

d)d) Platile prin intermediul mijloacelor electronicePlatile prin intermediul mijloacelor electronice2. Prezentarea instrumentelor de plata :ordinul de plata,2. Prezentarea instrumentelor de plata :ordinul de plata,

cecul, biletul la ordin, cartea bancara (cardul), cambiacecul, biletul la ordin, cartea bancara (cardul), cambia3. Reguli de completare a instrmentelor de plata( ordinul3. Reguli de completare a instrmentelor de plata( ordinul

de plata, cambia, biletul la ordin , girul, formular dede plata, cambia, biletul la ordin , girul, formular devirament , formularul ordinului de plata pentruvirament , formularul ordinului de plata pentrutrezoreria statuluitrezoreria statului


3/55

INSTRUMENTE DE PLATAINSTRUMENTE DE PLATAConceptul de instrument de plataConceptul de instrument de plata

Instrumentul de plata( cambia, biletul la ordin ,Instrumentul de plata( cambia, biletul la ordin ,cecul , etc , reprezinta efectele de comert faracecul , etc , reprezinta efectele de comert faranumerar , utilizate in procesul de plata a furnizorilornumerar , utilizate in procesul de plata a furnizorilorde bunuri si servicii , de imobilizari , precum si inde bunuri si servicii , de imobilizari , precum si in

procesul de desfacere. Acestea sunt cunoscute siprocesul de desfacere. Acestea sunt cunoscute sisub alte denumiri , cum ar fi:sub alte denumiri , cum ar fi:-- Efecte comerciale( sunt folosite in operatiuniEfecte comerciale( sunt folosite in operatiuni

comerciale de vanzarecomerciale de vanzare--cumparare, in relatiile decumparare, in relatiile de

credit etc)credit etc)-- Titluri comercialeTitluri comerciale-- Titluri de creditTitluri de credit-- Instrumente de creditInstrumente de credit-- PolitePolite


4/55

Modalitatile de plataModalitatile de plata

Modalitatile de plata sunt urmatoarele: plataModalitatile de plata sunt urmatoarele: platamarfa contra marfa , plata in numerar,marfa contra marfa , plata in numerar,

plata prin cec, plata prin titluri de credit ,plata prin cec, plata prin titluri de credit ,cambia si biletul la ordin, plata prin ordincambia si biletul la ordin, plata prin ordinde plata, plata documentarade plata, plata documentara


5/55

1. Plata marfa contra marfa( troc)1. Plata marfa contra marfa( troc) este oeste omodalitate pecuniara folosita in antichitatemodalitate pecuniara folosita in antichitate, dar care a revenit odata cu criza, dar care a revenit odata cu crizaeconomica din 1929economica din 1929 --1933 si criza1933 si crizadatoriilor externe sin 1980datoriilor externe sin 1980--1985 , in1985 , in

prezent este folosita ca o tehnica deprezent este folosita ca o tehnica dedeblocare a relatiilor comerciale cu tari saudeblocare a relatiilor comerciale cu tari saufirme ale caror disponibilitati financiarefirme ale caror disponibilitati financiaresunt modeste si inexistentesunt modeste si inexistente


6/55

Platile cu numerarPlatile cu numerar

Functia banilor de instrument de plata seFunctia banilor de instrument de plata serealizeaza prin intermediul monedei.realizeaza prin intermediul monedei.

Aceasta se prezinta sub doua forme:Aceasta se prezinta sub doua forme:

-- Moneda efectiva(numerar)Moneda efectiva(numerar)-- Moneda scripturala (de cont)Moneda scripturala (de cont)Totalitatea monedei aflate in circulatieTotalitatea monedei aflate in circulatie

constituieconstituie masa monetaramasa monetaraMasa monetara reprezinta suma de baniMasa monetara reprezinta suma de bani

aflata in circulatie la un moment dat intraflata in circulatie la un moment dat intr--ooeconomie si apartinand diferitilor agentieconomie si apartinand diferitilor agenti

economici reprezinta masa monetaraeconomici reprezinta masa monetara


7/55

In circulatie , numerarul se afla sub formaIn circulatie , numerarul se afla sub formamonedei matalice si a bancnotei , detinute demonedei matalice si a bancnotei , detinute de

agentii economici , diverse entitati si populatiaagentii economici , diverse entitati si populatiaIn Romania moneda de baza este leul , divizionaraIn Romania moneda de baza este leul , divizionara

banuluibanului 1, 5, 10, 50 bani1, 5, 10, 50 bani-- iar cea multipla 1, 5,iar cea multipla 1, 5,10, 50, 100 si 500 lei.10, 50, 100 si 500 lei.

Monedele metalice sunt piese din diverse metaleMonedele metalice sunt piese din diverse metalecare se prezinta sub forma circulara de disc platcare se prezinta sub forma circulara de disc platsi servesc ca mijloc de plata , de circulatie sisi servesc ca mijloc de plata , de circulatie si

uneori de tezaurizare.Pe fata si pe spate ,uneori de tezaurizare.Pe fata si pe spate ,moneda are cate un desen in relief si inscriptii(moneda are cate un desen in relief si inscriptii(legende), iar pe muchie zimti sau inscriptiilegende), iar pe muchie zimti sau inscriptii


8/55

Bancnotele sunt bani emisi de banca centrala siBancnotele sunt bani emisi de banca centrala sigarantati de acestia.garantati de acestia.

Numerarul reprezinta forma cea mai lichidaNumerarul reprezinta forma cea mai lichidadintre toate instrumentele de plata si datoritadintre toate instrumentele de plata si datoritaacestei caracteristici , sacestei caracteristici , s a muntinut in toatea muntinut in toate

etapele evolutiei societatii de la aparitiaetapele evolutiei societatii de la aparitiabanilor pana in prezent.banilor pana in prezent.Preferinta pentru numerar se manifesta inPreferinta pentru numerar se manifesta in

principal la populatie si la unitatileprincipal la populatie si la unitatileeconomice.economice.


9/55

Dezavantajele numerarului:Dezavantajele numerarului:

-- Banii pastrati sub forma de numerar nuBanii pastrati sub forma de numerar nuaduc venituri , deci randamentul este zeroaduc venituri , deci randamentul este zero-- Tranzactiile in numerar si pastrareaTranzactiile in numerar si pastrarea

acestuia implica costuri mai mari deacestuia implica costuri mai mari detransport si depozitare si riscuri apreciabiletransport si depozitare si riscuri apreciabilede securitatede securitate


10/55

EVALUAREEVALUARE

I.I. Raspundeti la urmatoarele intrebari:Raspundeti la urmatoarele intrebari:1.1. Ce reprezinta masa monetara?Ce reprezinta masa monetara?2.2. Care sunt dezavantajele numerarului?Care sunt dezavantajele numerarului?3.3. Care este moneda de baza a Romaniei?Care este moneda de baza a Romaniei?II. Completati spatiile libere cu termenii care lipsesc:II. Completati spatiile libere cu termenii care lipsesc:

a)a) Bancnotele sunt bani emisi de ..si garantati deBancnotele sunt bani emisi de ..si garantati deacestiaacestia

b)b) Numerarul reprezinta forma.dintre toate deNumerarul reprezinta forma.dintre toate deplataplata

c)c) ..se afla sub forma monedei. Si a..se afla sub forma monedei. Si a....

III. Realizati un eseu cu tema ,, Banii nu aduc fericirea , da oIII. Realizati un eseu cu tema ,, Banii nu aduc fericirea , da ointretinintretin


11/55

Platile prin viramentPlatile prin virament

Moneda scripturala ( banii de cont)Moneda scripturala ( banii de cont)reprezinta disponibilitatile banesti aflate inreprezinta disponibilitatile banesti aflate inconturile bancare si circuitul intre acesteconturile bancare si circuitul intre acesteconturi prin operatia de viramentconturi prin operatia de virament

Viramentul este operatiunea facuta deViramentul este operatiunea facuta debanca , pe baza dispozitiei clientului sau ,banca , pe baza dispozitiei clientului sau ,de transfer al unei sume de bani dinde transfer al unei sume de bani din

contul clientului respectiv in contulcontul clientului respectiv in contulbeneficiarului desemnat, prin debitareabeneficiarului desemnat, prin debitareacontului clientului si creditarea contuluicontului clientului si creditarea contuluibeneficiaruluibeneficiarului


12/55

In operatiunile de comert exterior , viramentul consta inIn operatiunile de comert exterior , viramentul consta inordinul dat de debitor (importator)bancii sale , de aordinul dat de debitor (importator)bancii sale , de atransfera din contul sau , in contul creditorului(transfera din contul sau , in contul creditorului(exportatorului) la banca acestuia , o suma de baniexportatorului) la banca acestuia , o suma de banireprezentand contravaloarea marfii.reprezentand contravaloarea marfii.

Pentru a depasi neajunsurile modalitatilor clasice dePentru a depasi neajunsurile modalitatilor clasice detransfertransfer--posta si a raspunde exigentelor cu rapiditate ,posta si a raspunde exigentelor cu rapiditate ,

239 de banci , din 15 tari au creat in mai 1973 ,239 de banci , din 15 tari au creat in mai 1973 ,societatea SWIFT (Society for Worldwide Interbanksocietatea SWIFT (Society for Worldwide InterbankFinancial Telecomunication), care sFinancial Telecomunication), care s--a bucurat ulterior dea bucurat ulterior desuccesul rememorabil in lumea bancarasuccesul rememorabil in lumea bancara

In prezent SWIFTIn prezent SWIFT--ul functioneaza sub forma unei retele deul functioneaza sub forma unei retele deteletransmisiune , inchiriata administratiilor care detinteletransmisiune , inchiriata administratiilor care detinmonopolul telecomunicatiilor si functioneaza prinmonopolul telecomunicatiilor si functioneaza prinintermediul legaturilorde telecomunicatii dintreintermediul legaturilorde telecomunicatii dintrecalculatoarele bancilor care permit o transmitere rapida acalculatoarele bancilor care permit o transmitere rapida a

mesajelormesajelor


13/55

Sistemul SWIFT

Indeplineste 4obiective

majore

CONFIDENTIALITATE

INTEGRITATE

DISPONIBILITATE

RESPONSABILITATE


14/55

EVALUAREEVALUARE

I. Raspundeti la urmatoarele intrebari:I. Raspundeti la urmatoarele intrebari: Ce reprezinta viramentul?Ce reprezinta viramentul? Definiti SWIFTDefiniti SWIFT--ul?ul? Care sunt obiectivele majore ale SWIFTCare sunt obiectivele majore ale SWIFT--ului?ului?II. Completati spatiile libere cu termenii care lipsesc:II. Completati spatiile libere cu termenii care lipsesc:

a)a) este operatiunea facuta de pe bazaeste operatiunea facuta de pe bazadispozitiei .dispozitiei .

b)b) Sistemul SWIFT indeplineste obiective..Sistemul SWIFT indeplineste obiective..c)c) Moneda reprezinta disponibilitatile..aflateMoneda reprezinta disponibilitatile..aflate

in conturile.si .intre ceste conturiin conturile.si .intre ceste conturiprin..de..prin..de..

III. Realizati un eseu cu tema ,, Sistemul SWIFT intre virtual siIII. Realizati un eseu cu tema ,, Sistemul SWIFT intre virtual sirealreal


15/55

Platile prin intermediulPlatile prin intermediul mijloacelor electronicemijloacelor electronice

Instrumentele de plata electronice sunt de 2 tipuri:Instrumentele de plata electronice sunt de 2 tipuri:-- Instrumente de plata la distanta( cardul, ordinul de plataInstrumente de plata la distanta( cardul, ordinul de plata

electronic, cecul electronic)electronic, cecul electronic)

-- Instrumentele de plata de tip moneda electronica(Instrumentele de plata de tip moneda electronica(portofelul electronic)portofelul electronic)Ordinul de plata electronicOrdinul de plata electronic este o versiune a ordinului deeste o versiune a ordinului de

plata pe suport hartie cu deosebirea ca seplata pe suport hartie cu deosebirea ca sedeamaterializeaza atunci cand intra in sistemul de platideamaterializeaza atunci cand intra in sistemul de platielectronice. El se prezinta sub forma unui mesajelectronice. El se prezinta sub forma unui mesajelectronic in care sunt cuprinse , intrelectronic in care sunt cuprinse , intr--o anumita ordine ,o anumita ordine ,informatiile necesareinformatiile necesare


16/55

Cecul electronicCecul electronic este un instrument care seeste un instrument care seprezinta sub forma unui mesaj electronic semnatprezinta sub forma unui mesaj electronic semnat

electronic si are aceleasi functii ca si cecul peelectronic si are aceleasi functii ca si cecul pesuport hartiesuport hartieProgresele deosebite realizate in domeniileProgresele deosebite realizate in domeniile

informaticii si telecomunicatiilor au revolutionatinformaticii si telecomunicatiilor au revolutionat

societatea si au schimbat radical relatiile bancasocietatea si au schimbat radical relatiile banca--client si chiar conceptul despre banca.client si chiar conceptul despre banca.

Noile tehnologii au devenit atat un catalizator alNoile tehnologii au devenit atat un catalizator almarilor schimbari de care beneficiazamarilor schimbari de care beneficiazaconsumatorii de servicii bancare , cat si unconsumatorii de servicii bancare , cat si unsuport pentru banci care incearca sa raspundasuport pentru banci care incearca sa raspundanoilor cerintenoilor cerinte


17/55

EVALUAREEVALUARE

I.I. Raspundeti la urmatoarele intrebari:Raspundeti la urmatoarele intrebari:1.1. Care sunt tipurile de instrumente de plata?Care sunt tipurile de instrumente de plata?2.2. Ce reprezinta ordinul de plata electronic?Ce reprezinta ordinul de plata electronic?3.3. Definiti cecul electronicDefiniti cecul electronicII. Completati spatiile libere cu termenii care lipsesc:II. Completati spatiile libere cu termenii care lipsesc:

a)a) Ordinul de plata electronicOrdinul de plata electronic este o versiune a . pe suporteste o versiune a . pe suportcu deosebirea ca se . atunci cand intra incu deosebirea ca se . atunci cand intra insistemul de plati sistemul de plati

b)b) Cecul electronicCecul electronic este un instrument care se prezinta sub forma unuieste un instrument care se prezinta sub forma unui............ electronic semnat . si are aceleasi functii ca si cecul............ electronic semnat . si are aceleasi functii ca si ceculpe suport ..pe suport ..

c)c) Instrumente de plata la distanta sunt: cardul,de plataInstrumente de plata la distanta sunt: cardul,de plata..,.electronic..,.electronic

III. Realizati un eseu cu tema ,, Tehnologiile moderne ale bancilorIII. Realizati un eseu cu tema ,, Tehnologiile moderne ale bancilor


18/55

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

PREZENTAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA :ORDINUL DEPREZENTAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA :ORDINUL DE

PLATA, CECUL, BILETUL LA ORDIN, CARTEA BANCARA (CARDUL),PLATA, CECUL, BILETUL LA ORDIN, CARTEA BANCARA (CARDUL),

CAMBIA SI TRATA , GIRULCAMBIA SI TRATA , GIRUL

1.Ordinul de plata1.Ordinul de plataa)a) ConceptConceptb)b) Partile participante la ordinul de plataPartile participante la ordinul de platac)c) Circuitul local al ordinului de plataCircuitul local al ordinului de platad)d) Circuitul intrajudetean al ordinului de plataCircuitul intrajudetean al ordinului de plata

e)e) Circuitul interjudetean al ordinului de plataCircuitul interjudetean al ordinului de plata


19/55

a)a) Conceptul de ordin de plataConceptul de ordin de plata este o dispozitieeste o dispozitieneconditionata , data de catre emitentul acesteianeconditionata , data de catre emitentul acesteia

unei banci , de a pune la dispozitia unuiunei banci , de a pune la dispozitia unuibeneficiar o anumita suma de bani. Altfel spus ,beneficiar o anumita suma de bani. Altfel spus ,ordinul de plata este o dispozitie scrisa a unuiordinul de plata este o dispozitie scrisa a unuicreditor catre o banca spre a vira/plati din contulcreditor catre o banca spre a vira/plati din contul

sau o suma de bani in contul unui creditor.sau o suma de bani in contul unui creditor.n vederea efecturii pltii prin ordin de platordonatorul (importatorul) completeazformularul Declaratia de plat valutar

extern - DPVE pe care l depune la banca sampreun cu factura comercial si declaratiavamal de import.


20/55

Datele solicitate n DPVE pentru ordinul de plat

numele bncii ordonatorului; numele complet, adresa exact si codul fiscal al

ordonatorului; modalitatea de plat (ordin de plat); suma de plat n cifre si litere; felul valutei; numele complet, adresa exact si numrul contuluibeneficiarului; numele complet, adresa exact a bncii beneficiarului; numrul si data contractului extern;

speze si comisioane; lista documentelor; import de marf sau import de marf pentru prelucrare


21/55

. tara vnztorului; numrul si data buletinului vamal de import;

felul mrfii; instructiuni suplimentare;Lucrtorul bancar d ordinului de plat un numr dereferin si verific dac clientul su are disponibil n cont.

Totodat, el ntocmeste nota contabil prin care debiteazcontul clientului su si crediteaz contul bnciicorespunztoare, cu data valutei menionat n DPVE.

Banca va ntocmi mesajul ordinului de plat, l va cifra sil va transmite bnci corespondente.


22/55

b) Partile participante la ordinul de platab) Partile participante la ordinul de plata-- EmitentEmitent

-- PlatitorPlatitor -- poate fi emitentul sau bancapoate fi emitentul sau bancaemitentuluiemitentului

-- BeneficiarBeneficiar persoana desemnata de catrepersoana desemnata de catreplatitor , prin ordin de plata sa primeasca oplatitor , prin ordin de plata sa primeasca osuma de banisuma de bani

-- Banca platitoruluiBanca platitorului-- banca initiatoarebanca initiatoare-- Banca beneficiaruluiBanca beneficiarului banca destinatarabanca destinatara


23/55

Elementele ordinulu de plataElementele ordinulu de plata

ORDINUL DE PLATA

Semnatura

platitorului DenumireaBeneficiarului si

Contul

acestuia

Denumirea

emitentului si

Contul

bancar

Suma ce

Trebuie

platita

Denumirea

Numarul ordinului


24/55

c)c) Circuitul local al ordinului de plataCircuitul local al ordinului de plata

Platitorul si beneficiarul au conturi curentePlatitorul si beneficiarul au conturi curentedeschise la unitati bancare diferite,situatedeschise la unitati bancare diferite,situatein resedinta de judetin resedinta de judet

BNR

Directia de plati si decontaribancare

Banca platitor

BNR

Sucursalajudeteana

Banca beneficiar

platitorbeneficiar

34

21 5


25/55

d)d) Circuitul intrajudetean al ordinului deCircuitul intrajudetean al ordinului deplataplata

Platitorul si beneficiarul au conturi curentePlatitorul si beneficiarul au conturi curentedeschise la unitati bancare diferite,situate indeschise la unitati bancare diferite,situate inacelasi judet.acelasi judet. BNR

Directia de plati

Si decontari bancare

Banca platitor BNR

Sucursala judeteana

Banca

beneficiar

Platitor Beneficiar

3

21

4

5


26/55

e)e) Circuitul interjudetean al ordinului deCircuitul interjudetean al ordinului deplataplata

A. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancareA. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancarediferite,situate in judete diferite , iar banca platitorului dispune de odiferite,situate in judete diferite , iar banca platitorului dispune de ounitate bancara in judetul de destinatie.unitate bancara in judetul de destinatie.

BNR

Directia de plati si

Decontari bancare

Banca

platitor

BNR

Sucursala

judeteana

Banca

beneficiar

Banca Platitor

beneficiar

2

1

3

4 5

6


27/55

B. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitatiB. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitatibancare diferite,situate in judete diferite , iar banca platitorului nubancare diferite,situate in judete diferite , iar banca platitorului nu

dispune de o unitate bancara in judetul de destinatie, iar bancadispune de o unitate bancara in judetul de destinatie, iar bancadestinatara dispune de o unitate bancara in judetul platitorului.destinatara dispune de o unitate bancara in judetul platitorului.

BNR


Decontari bancare

Banca

platitor

Platitor

BNRSucursala

judeteana

Banca

beneficiar

Banca

beneficiar

Beneficiar6

5

43

21


28/55

C.Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitatiPlatitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitatibancare diferite,situate in judete diferite si niciuna din unitati bancarebancare diferite,situate in judete diferite si niciuna din unitati bancare

similare celalalt judetulsimilare celalalt judetul

BNR


Decontari bancare

Serviciul deCompensare

Multilaterala a

Platilor fara

Numerar pe suport

hartie

Bucuresti

Banca

Platitor Banca beneficiar

Banca

Platitor

Platitor

Bancabeneficiar

Beneficiar

7

6

54

3

21Judet

Pla

titor

Judet

Bene

ficiar


29/55

EvaluareEvaluareRaspundeti la urmatoarele intrebari:Raspundeti la urmatoarele intrebari:1. Ce inseamna L.S?1. Ce inseamna L.S?2. Care sunt circuitele ordinului de plata?2. Care sunt circuitele ordinului de plata?3. Ce intelegeti prin ordin de plata?3. Ce intelegeti prin ordin de plata?

4. Ce se intampla in cazul circuitul4. Ce se intampla in cazul circuitul local al ordinului de plata?local al ordinului de plata?5. Care sunt elementele ordinului de plata?5. Care sunt elementele ordinului de plata?6.Definiti beneficiarul6.Definiti beneficiarul7. Ce inseamna BNR?7. Ce inseamna BNR?8. Banca initiatoare este si .8. Banca initiatoare este si .9. Banca bneficiarului este si 9. Banca bneficiarului este si

1punct din oficiu1punct din oficiu


30/55

CECULCECUL

a)a) ConceptConceptb)b) Partile participantePartile participantec)c) ElementeleElementeled)d) Categorii de cecuriCategorii de cecurie)e) Forme ale ceculuiForme ale ceculuif)f) Cecul in albCecul in albg)g) Avalul ceculuiAvalul ceculuih)h) GirulGiruli)i) Cecul baratCecul barat

j)j) Cecul de calatorieCecul de calatoriek)k) Cecul circularCecul circular


31/55

a) Cecul este un instrument de plata si de credit atunci canda) Cecul este un instrument de plata si de credit atunci candemitentul doreste sa retraga numerar de la banca inemitentul doreste sa retraga numerar de la banca infolosul propriufolosul propriu

b)Partile participante la cecb)Partile participante la cecCecul este un instrument de plata care pune in legatura , inCecul este un instrument de plata care pune in legatura , in

procesul crearii sale , trei persoane:procesul crearii sale , trei persoane:

-- TragatorulTragatorul-- TrasulTrasul-- beneficiarulbeneficiarul TRAS

(BANCA)

TRAGATOR

(unitatea care emite

Si plateste)

BENEFICIAR

( unitatea care

Incaseaza cecul)


32/55

Cecul este creat de un tragator care, in bazaCecul este creat de un tragator care, in bazaunui disponibil la , banca, da un ordinunui disponibil la , banca, da un ordin

neconditionat acesteia , care se afla inneconditionat acesteia , care se afla inpozitia de tras , sa plateasca la prezentarepozitia de tras , sa plateasca la prezentare, o suma unei terte persoane sau insusi, o suma unei terte persoane sau insusi

tragatorului emitent(daca ridica bani dintragatorului emitent(daca ridica bani dincontul sau)aflat in pozitia de beneficiar.contul sau)aflat in pozitia de beneficiar.Astfel:Astfel:

-- Tragatorul emite ceculTragatorul emite cecul-- Posesorul legitim al cecului il incaseazaPosesorul legitim al cecului il incaseaza-- Trasul il platesteTrasul il plateste


33/55

c)Elementele:c)Elementele:-- Denumirea de cecDenumirea de cec-- Ordinul de a plati neconditionat o anumitaOrdinul de a plati neconditionat o anumita

suma de banisuma de bani-- Numele celui care trebuie sa plateasca(tras)Numele celui care trebuie sa plateasca(tras)-- Aratarea locului unde trebuie facuta plataAratarea locului unde trebuie facuta plata-- Data si locul emiteriiData si locul emiterii-- Semnatura celui care emite ceculSemnatura celui care emite cecul


34/55


35/55

Model completare Cec


36/55

d)Categorii de cecuri:d)Categorii de cecuri:-- Cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza ,,laCec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza ,,la

ordin (cec girabil)ordin (cec girabil)-- Cec platibil unei anumite persoane cu clauza ,, nu la ordinCec platibil unei anumite persoane cu clauza ,, nu la ordin

Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir , ci numai peAcest tip de cec nu poate fi transmis prin gir , ci numai pecalea cesiunii ( este un act juridic prin care o persoanacalea cesiunii ( este un act juridic prin care o persoanatransmite alteia un drept sau un bun in schimbul unei sumetransmite alteia un drept sau un bun in schimbul unei sume

de bani sau al unui avantajde bani sau al unui avantajCesiunea de creantaCesiunea de creanta-- este un contract prin care creditorul ,este un contract prin care creditorul ,

numitnumitcedentcedent, transmite unei alte persoane , numite, transmite unei alte persoane , numitecesionarcesionar(persoana care primeste cesiunea) , o creanta a(persoana care primeste cesiunea) , o creanta a

sa impotriva unui debitor , numitsa impotriva unui debitor , numitdebitor cedatdebitor cedat-- Cec la purtatorCec la purtator


37/55

FORME ALE CECULUI

CECUL

BARATCECUL IN

ALB

CECUL

CIRCULAR

CECUL

GIRABIL

CECUL LA

PURTATOR

CECUL DE

CALATORIE


38/55

e) Cecul in albe) Cecul in alb este un instrument de plataeste un instrument de platacare cuprinde numai semnaturacare cuprinde numai semnatura

tragatoruluitragatoruluif) Avalul ceculuif) Avalul ceculuiAvalul este o garantie personala prin care oAvalul este o garantie personala prin care o

persoana numita avalist , si anume acelapersoana numita avalist , si anume acelacare da avalul, garanteaza , direct sau pecare da avalul, garanteaza , direct sau pecale de regres , obligatia asumata de unacale de regres , obligatia asumata de unadintre perosanle obligate prin cec ,dintre perosanle obligate prin cec ,

persoana denumita avalizat , pentru toatapersoana denumita avalizat , pentru toatasuma mentionata pe cec sau pentru osuma mentionata pe cec sau pentru oparte din ea.parte din ea.


39/55

i) Cecul barati) Cecul barat--Denumit astfel datorit faptului c prezintdou bare paralele pe faa formularului de cec, acestaeste decontat nntre bnci prin virament; el nu poate fi

pltit n numerar.Dac ntre cele dou bare se precizeaz numele unei bnci(barare special), cecul nu poate fi pltit dect la aceabanc, n contul curent al beneficiarului.

Cecul barat nu poate fi andosat, spre deosebire de ceculnebarat care circul de la o persoan la alta prin gir.O form a cecului larg utilizat n turismul internaionaleste cecul de cltorie (engl travellers cheque). Este un cec

de valori fixe, emis de bnci (format tip bancnot) sicumpratde turisti n vederea achitrii diverselor cheltuieli cazare, transport etc. fr a folosi numerar.


40/55


41/55

j)Cecul de calatoriej)Cecul de calatorieIn momentul emiterii unui cec, tragatorulIn momentul emiterii unui cec, tragatorul

poate conditiona plata acestuia depoate conditiona plata acestuia deidentitatea dintre semnatura persoaneiidentitatea dintre semnatura persoaneicare a primit cecul si semnatura persoaneicare a primit cecul si semnatura persoanei

care incaseaza respectivul cec. Acest ceccare incaseaza respectivul cec. Acest cecpoarta denumirea de cec de calatoriepoarta denumirea de cec de calatorie


42/55


43/55

k)k) Cec circular este un titlu de credit emis de catre oCec circular este un titlu de credit emis de catre osocietate bancara asupra unitatilor sale bancare sau asuprasocietate bancara asupra unitatilor sale bancare sau asupra

altei societati bancare.altei societati bancare.In cazul cecului circular , societatea bancara emitenta esteIn cazul cecului circular , societatea bancara emitenta este

atat tragator cat si trasatat tragator cat si trasPentru ca o banca sa poata emite cecuri circulare , estePentru ca o banca sa poata emite cecuri circulare , este

necesara intocmirea utmatoarelor conditii:necesara intocmirea utmatoarelor conditii:-- Eliberarea de catre BNR a unei autorizatii speciale in acestEliberarea de catre BNR a unei autorizatii speciale in acest

scopscop-- Existenta la banca a sumelor disponibile de la primitoriiExistenta la banca a sumelor disponibile de la primitorii

cecurilor circularececurilor circulare-- Depunerea la BNR a unei cautiuni in titluri de credit de statDepunerea la BNR a unei cautiuni in titluri de credit de statin valoare de 40% din suma cecurilor circulare emisein valoare de 40% din suma cecurilor circulare emise


44/55


45/55

Cartea bancaraCartea bancara -- cardulcardulEste o cartel din material plastic (aici denumirea debani de plastic) de formatul unei cri de vizit, avnd

imprimateemblema emitentului, n general, o banc sio serie de date pentru identificarea titularului, client al

bncii respective. Cardul permite, prin intermediul unordispozitive electronice (de aici denumirea de bani

electronici), accesul titularului la contul su bancar,precum efectuarea rapid de pli la contul su bancar,precum si efectuarea rapid de pli (carte de plat /debit) sau obinerea unor mprumuturi pe termen scurt(carte de credit).


46/55

Crtile de debit / credit au fost emise pentru prima dat n SUAde ctre marile magazine, lanturi hoteliere, companiipetroliere etc. pentru fidelizarea clientilor prin acordarea de

facilitti de plat. Bncile au perfectionat acest sistem prinintroducerea crtilor multiutilizabile (crti bancare): aprutela sfrsitul anilor 50 n SUA (Dinners Club a fost primulsucces, urmat de American Express si Carte Blanche n anii80), ele au ptruns si n Europa.n prezent diferite tipuri de

carduri tind s nlocuiasc numerarul si cecul n pltile internesi n trile dezvoltate se extind si n diferite sfere aletranzactiilor internationale.n acest sens au fost createcardurile cu circulatie international, ntre VISA, emis de

Bank of America.n ultimii ani, cteva bnci romnesti

(Bancorex, BCR, BRD, Banca Tiriac, Banca Agricol) au devenitmembre ale lui VISA INTERNATIONAL si au creat un centru deprocesare a tranzactiilor cu carduri n tara noastr prinsocietatea Romcard.


47/55

Plata prin card nu este dect o variant modern a pltii princec: dac n acest din urm caz cumprtorul unei mrfisemneaz un cec pe care vnztorul l ncaseaz (la vedere

sau la termen), n cazul pltii prin card cumprtorulprezintcartea bancar si semneaz factura, iar furnizorul otrimite spre ncasare la banca emitent.

n operatiunile de plat prin carduri intervin trei participanti.- detintorul (beneficiarul) cardului, titular al unui cont la banca

emitent;- banca emitent, care administreaz si opereaz pltile n

conturile bancare curente ale beneficiarilor;- comerciantii, care accept plata prin carduri si care pot fi:

hoteluri, restaurante, agentii de turism sau de transporturiaeriene, magazine etc.

O variant a cardului, cartea de credit (eng. credit card)d detintorului su dreptul de a obtine de la banca emitentun credit, n suma necesar efecturii unor anumite plti.


48/55

Beneficiarul pltii va primi contravaloarea bneasc atuturor facturilor sale printr-o reglementare periodic, deregul lunar, cu banca emitent (sistemul numit off-

line).Dar adevrul atu al cardurilor l reprezint tehnologia

electronic pe care se bazeaz utilizarea lor.n acestsens, o revolutie n domeniul decontrilor a constituit-ocrearea sistemului de transfer electronic al fondurilor la

locul de vnzare (engl. electronic funds transfer at pointof safe sau EFTPOS). Este vorba de decontareatranzactiei prin simpla introducere a unei crti inteligente(engl. smart card)n terminalul situat la locul pltii (deexeplu, ntr-un magazin) si apartinnd sistemului

computerizat de decontare al elementului cardului(sistem on line)


49/55

CambiaCambia

Cambia (engl. bill of exchange) este unordin scris si necondiionat dat de opersoan (trgtor) unei alte persoane

(tras) de a plti o sum de bani, la vederesau la o anumit scaden, unuibeneficiar.


50/55

Unul din cele mai vechi instrumente financiare, cambia(numit si trat sau poli) a fost folosit ncepnd cusecolul X de ctre bogaii comerciani arabi, pentru ca

n Evul Mediu s cunoasc o mare extindere n Europaoccidental.Elementele cambiei apar pe documentul ce reprezint acest

instrument de plat si credit si ele sunt obligatorii(denumirea de cambie, ordinul necondiionat de plat,

numele trasului, scadena, locul plii, beneficiarul,data si locul emiterii, semntura trgtorului) sifacultative (dobnda, domicilierea, meniunea nu laordin etc.).

Cambia ndeplineste n circuitul comercial mai multefuncii: de plat, de creditare, de garantare


51/55

Mijloc de platCambia poate servi pentru plata datoriei pe care trgtorul o are la

beneficiar, nlocuind circulaia banilor n numerar: n loc ca trasul s

plteasc trgtorului si acesta s achite datoria sa fa debeneficiar, trgtorul d ordin trasului s plteasc directbeneficiarului. Pe de alt parte, datorit faptului c trata la ordinpoate fi transmis prin gir, aceasta poate servi la acoperireaobligaiilor de plat ntre participanii la lanul andosrii. Astfel,beneficiarul unei trate, care are o datorie fa de un ter, poateplti cu trata, andosnd-o n favoarea creditorului su, care devine

noul beneficiar al cambiei; aceasta poate s-o utilizeze n acelasi felpentru plata propriilor datorii.Plata prin trat n cele dou variante de mai sus nu este una

perfect, pentru c acest instrument nu reprezint bani efectivi.Obligaiile sunt stinse prin trat numai temporar, sub rezerva

ncasrii cambiei la scadena de ctre ultimul beneficiar.


52/55

Mijloc de garantare Operaiunile cu trata se caracterizeaz printr-un grad ridicat de garanie conferit de mecanismul cambial.n primulrnd, trasul este obligat

s accepte cambia la prezentare (n

caz contrar se recurge la protestul de neacceptare), iar din momentul acceptrii trasul de vine debitorul principal al obligaiei de plat.n al doilea rnd, cambia poate fi avalizat, un ter (avalistul) asumndu-si obligaia de a plti n locul debitorului, dac acesta nu efectueaz plata.n sfrsit, n cazul neonorrii cambiei se poate recurge la protestul de neplat. Pe de alt parte, datorit siguranei de care se bucur,

trata poate fi utilizat ca instrument de garantare n cadrul unor tehnici de plat nesigure (de exemplu, incasso documentar) sau ca mijloc de garantare a ndeplinirii unor obligaii contractuale.


53/55

Mijloc de creditarentre momentul nasterii obligaiei de plat a debitorului (importatorul) si

momentul ncasrii contravalorii creanei sale de ctre creditor

(exportatorul) se scurge un anumitinterval de timp, deci se creeaz orelaie de creditare. Ca atare, n valoarea cambiei trebuie s sereflecte si costul creditrii, innd seama de valoarea creanei,dobnda pieei si numrul de zile pn la scaden.

n ceea ce priveste scadena (termenul de plat) aceasta poate fiindicat n mai multe feluri:

- scadena la vedere, caz n care posesorul cambiei (beneficiarul) opate prezenta spre ncasare la orice dat calendaristic, iar trasultrebuie s o achite n aceeasi zi; n general, legea limiteaz terenul deprezentare a unei trate la vedere (n Romnia la un de la emisiune);

- scadena la un anumit termen de la prezentare, respectiv un anumitnumr de zile de la data acceptrii de ctre tras (sau a protestului deneacceptare);

- scadena la un anumit termen de la data emiterii; scadena la o datfix (formula cea mai des utilizat), cnd n textul cambiei se trec ziua,luna si anul cnd se va face plata.


54/55

Cambia este mai ales un mijloc de creditare pe termenscurt, scadena acesteia nedepsind, n general, un an,

varianta cea mai frecvent fiind de 90 de zile.O variant a cambiei poate fi socotit biletul la ordin(engl. promissory note). Acesta este un nscris prin care opersoan (emitentul) se oblig s plteasc unei alte

persoane (beneficiarul), sau la ordinul acesteia, o sumde bani la scaden.Deci, fa de mecanismul cambial

n cazul biletului la ordin exist numai dou pri:emitentul, care cumuleaz funciile trgtorului sitrasului si este debitorul obligaiei de plat) sibeneficiarul, creditorul plii.


55/55

Model de completare a cambieiModel de completare a cambiei

pre zen tare instrumente de plata

Documents