durerea la nou-nascut

Download Durerea La Nou-nascut

Post on 21-Dec-2015

6 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

nou nascut durere

TRANSCRIPT

  • DUREREA LA NOU-NSCUT

  • OBIECTIVE

    Recunoaterea principalelor surse ale durerii i ale stresului la nou-nscut;

    Evaluarea intensitii durerii;

    Aplicarea msurilor ambientale, nefarmacologice i farmacologice menite s reduc stresul i durerea provocat de procedura invaziv.

    Aplicarea celor mai indicate msuri cu caracter farmacologic pentru fiecare procedur n parte.

  • INTRODUCERE

    Pn n anii 80 se vehiculau numeroase mituri referitoare la durerea la nou-nscut:

    nou-nscuii nu au memoria durerii;

    evaluarea obiectiv este imposibil;

    analgezia nu poate fi administrat n siguran;

    durerea este o experien subiectiv care nu poate fi comunicat de ctre nou-nscui;

    sistemul nervos central imatur al nou-nscuilor este constituit din fibre nervoase nemielinizate ale

    durerii care fac imposibil transmiterea stimulilor dureroi, concepii clasice, care mpiedicau luarea unei decizii terapeutice analgezice.

  • INTRODUCERE

    Datele tiinifice din ultimii ani au demonstrat tot mai mult faptul c nou-nscutul, mai ales prematurul, este foarte sensibil la stimulii nociceptivi.

    Prematurii rspund la durere printr-o reacie fiziologic i comportamental foarte evident i printro cascad de manifestri hormonalei metabolice, a crei repetare ar putea avea efecte destabilizatoare att pe termen scurt ct i lung.

    Prematurul experimenteaza atat durerea cat si

    alodinia (durere care deriva dintr-o stimulare

    anterioara, ca rezultat al memorarii senzaiei dureroase).

  • SENSIBILITATEA LA DURERE

    Adult/ copil

    NN la termen

    Prematur

    E

    X

    P

    R

    E

    S

    I

    E

    C

    L

    I

    N

    I

    C

    A

    S

    E

    N

    S

    I

    B

    I

    L

    I

    T

    A

    T

    E

  • NOU-NSCUTUL PERCEPE DUREREA

    perfectionarea terapiei intensive neonatale,

    cresterea numarului de unitati de terapie inteniva

    neonatal

    studiile clinice tot mai aprofundate care

    documenteaza durerea la nou nascut

    dorina de a trata etic acest fenomen

    elaborarea mai multor metode si protocoale de a

    trata durerea la nou-nascut

  • NOU-NSCUTUL PERCEPE DUREREA

    Comparaii fcute cu alte grupe de vrst au artat ca nou-nscuii prezint o senzitiviate crescut la durere, fiind susceptibili de a prezenta rspunsuri pe termen lung la stimularea dureroas i dezvolta memoria durerii

    n acest sens ,numeroase studii clinice i preclinice, efectuate n ultimii zece ani au

    demonstrat c nou-nscui sunt mult mai sensibili la durere dect sugarii, copiii mai mari

    sau adulii.

  • CUM S-A NCEPUT

  • .UNDE NE AFLAM IN PREZENT

  • ..UNDE NE AFLM N PREZENT

  • NOU-NSCUTUL PERCEPE DUREREA

    Dac organismul unui nou-nscut, care este n continu cretere i dezvoltare, este supus unei dureri prelungite sau repetitive, declaneaz o secvena de modificri neurobiologice, ce pot avea ca rezultat final modificarea permanent a fenomenului de procesare a durerii la nivel spinal i supraspinal, mergnd pn la alterri ale neuroanatomiei cerbrale.

    La fotii prematuri internai la seciile de Terapie Intensiv Neonatal, au fost constatate modificari comportamentale pe termen lung i o reducere a volumului zonelor cerebrale senzitive, efecte

    similare cu cele evideniate la cobai de aceeai vrst gestaional, supui prematur unor stimuli dureroi repetitivi.

  • DEFINITII UZUALE CONSENS PENTRU NOU-NASCUTI

    Termen Definitie

    Durere Senzaie i experien emoional neplacut, asociat cu o leziune tisular actual sau potenial. (de notat c inabilitatea de a comunica verbal sau non-verbal senzaia de durere nu neag posibilitatea existenei acesteia i nevoia de a o trata)

    Stres Ameninare real sau perceptibil ce conduce la perturbarea echilibrului dinamic dintre organism i mediul su nconjurtor.

    Raspuns la stres Reacia fiecrui individ de a percepe stresul i de a rspunde prin modificri ce vizeaz patru domenii primare: endocrine, autonom,

    immunologic i comportamental.

    Analgezie Absena durerii ca rpuns la un stimul ce n condii normale ar provoca durere

    Anestezie Imobilitatea i supresia rspunsului autonomic la stimuli dureroi nocivi.

    Control al durerii Diminuarea intensitii i/sau duratei senzaiei de durere,sau ambele

    Sedare Status medical controlat de depresie a strii de contien, cu sau fr pierderea reflexelor aeriene protective, n urma cruia pacientul i pierde abilitatea de a rspunde la stimuli dureroi

  • FIZIOPATOLOGIE

    Durerea perceput de organismul uman poate fi acut, repetitiv sau cronic.

    durerea poate fi clasificat n durere de tip:

    1. fiziologic,

    2. inflamator,

    3. neuropatic

    4. visceral

    5. sau oricare din combiniile de menionate anterior.

  • FIZIOPATOLOGIE

    Percepia durerii depinde de:

    a) originea stimulului nociceptiv,

    b) durata stimulului nociceptiv,

    c) repetiia stimulului nociceptiv,

    d) cile nervoase prin care stimulul este transmis de la nociceptor la centrii de

    integrare.

  • FIZIOPATOLOGIE

    Durerea poate fi:

    A. somatic superficial (piele/mucoase),

    B. somatic profund (muchi/tendoane/ligamente/periost/capsul articular)

    C. visceral

  • FIZIOPATOLOGIE

    Durerea somatic are 3 componente:

    I. Protopatic

    II. Discriminativ

    III. Cognitiv

  • FIZIOPATOLOGIE

    Durerea protopatic:

    este transmis prin fibre C lente, nemielinizate,

    este denumit durere adevarat ,

    este dificil de localizat,

    persist dup ndepartarea stimulului dureros,

    determin reflexe autonome i motorii.

    este predominent la nou-nscut.

  • FIZIOPATOLOGIE

    Durerea discriminativ:

    este transmis prin fibre A, mielinizate, rapide,

    este denumit i epicritic,

    permite depistarea cu acuratee a localizrii i naturii stimului dureros,

    determin reflexe protective

    apare i la nou-nscut

  • FIZIOPATOLOGIE

    Durerea cognitiv:

    apare independent de receptorii

    periferici,

    depinde de factorii individuali

    (experiene anterioare dureroase), socio-culturali i familiali

    nu se ntlnete n perioada neonatal.

  • FIZIOPATOLOGIE

    Durerea somatic poate fi produs de:

    stimuli mecanici,

    chimici,

    termici

    ischemie.

    Durerea visceral:

    este mai dificil de analizat,

    este data spasme viscerale, supradistensia

    anselor intestinale si/sau ischemie,

    ofera putine informatii topografice, insa se refera

    de cele mai multe ori la dermatoamele

    dependente de segmentele spinale care inerveaza

    viscerele respective.

  • FIZIOPATOLOGIE - NEUROANATOMIE

    Percepia durerii este posibil numai dac exista o cale functionala alcatuita dintr-un neuron senzitiv aferent celulelor

    din coarnele medulare posterioare,

    conexiuni interneuronale spinale si

    conectarea la centrii nervosi superiori.

    In modularea si controlul durerii sunt

    implicate circuite inhibitorii locale spinale

    precum si cai descendente inhibitorii

  • FIZIOPATOLOGIE - NEUROANATOMIE

    In a 6-a sptmn de gestaie celulele din cornul posterior formeaz sinapsele cu neuronii senzorali. Terminatiile libere ale acestor neuroni

    senzoriali se dezvolt spre periferie atingnd pielea la nivelul membrelor n sptmna 11, restul trunchiului n sptmna 15 i restul tegumentelor si mucoaselor n saptamana 20.

    La termen, densitatea terminatiilor nervoase

    nociceptive de pe suprafaa pielii nou-nscutului este cel putin egala cu cea a adultului.

  • FIZIOPATOLOGIE - NEUROANATOMIE

    Radacinile spinale dorsale i anterioare sunt complet diferentiate in ziua 28 si respective 32 de

    viata embrionara.

    Fibrele A si C, al cror corp celular este situat n ganglionii spinali isi dezvolta sinapsele cu

    interneuronii din substanta cenusie din

    saptamana 6 de gestatie.

    Structurarea laminara a celulelor in cornul

    dorsal si dezvoltarea veziculelor cu

    neurotransmitatori incepe in saptamana 13 si

    este complet in sptamana 30 de gestaie.

  • FIZIOPATOLOGIE - NEUROANATOMIE

    Cu excepia mielinizarii caile aferente sunt complet diferentiate dupa perioada

    embrionara.

    Mielinizarea ncepe mai tarziu si dureaza

    o perioada indelungata, motiv pentru

    care s-a considerat ca nou-nascutului este

    incapabil sa perceapa durerea; insa

    trebuie reamintit ca teaca de mielina

    influenteaza viteza de transmisie a

    impulsului si nu este o conditie pentru

    transmisia n sine.

  • FIZIOPATOLOGIE - NEUROANATOMIE

    Mielinizarea ncepe n coloanele posterioare din

    regiunea cervicala extinzindu-se concomitent

    rostral si caudal.

    Pn in sptamana 29 de viata tracturile spinotalamice si spinocerebelar sunt complet

    diferetiate si mielinizate, mult mai tarziu la 3 ani de viata - se mielinizeaz nervii motori periferici.

  • FIZIOPATOLOGIE - NEUROANATOMIE

    Neocortexul fetal ncepe sa se dezvolte in a 8-a

    saptamana si este complet ca numar de neuroni

    in saptamana 20.

    Conexiunile talamocorticale apar n saptamana

    24.

    Mielinizarea este complet inainte de saptamana 30 pentru caile talamice reticulare in timp ce

    tracturile talamocorticale nu sunt mielinizate

    complet decat dupa sptamana 37.