curs hidrobiologie ii

Download Curs Hidrobiologie II

If you can't read please download the document

Post on 23-Dec-2015

27 views

Category:

Documents

5 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Curs Hidrobiologie

TRANSCRIPT

  • Cursul 1

    Dunarea Dunarea este cel mai important fluviu al Europei nu prin lungime, fiind intrecuta de Volga si nici prin intensitatea traficului, depasind-o Rinul, ci datorita cursului sau care strabate continentul de la vest la est, prin regiuni de mare diversitate ce apartin a 10 tari: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Iugoslavia, Romania, Bulgaria, Moldova (deschidere de 2 km), Ucraina.. Dunarea trece prin 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad. Prin lungimea sa de 2857 km, prin suprafata bazinului hidrografic de peste 817.000 kmp, prin debitul mediu multianual de cca. 6300 mc/s, Dunarea este dupa Volga, ca marime, al doilea fluviu in Europa , ocupind locul 24 in lume. Bazinul hidrografic al Dunarii, cu o suprafata de 817.000 kmp, se desfasoara pe 8 grade latitudine, intre paralele 42 latitudine nordica(izvoarele Moravei sirbesti) si 50gr. latitudine sudica (izvoarele Moravei sirbesti) avind o latime de cca. 600 km . In longitudine, bazinul hidrografic al Dunarii, se desfasoara pe 22 grade longitudine, intre 8 grade longitudine vestica (la izvoare) si 30 grade longitudine estica (la varsare), lungimea cursului pe talveg este de 2857 km, panta medie fiind de 25 cm/km. Bazinele fluviale vecine sunt: Rinul in vest. Weserul, Elba, Oderul, Vistula in nord, Nistrul in est, Ronul in sud-vest, Padul, Adigele, Vardarul, Marita in sud. Bazinul hidrografic al Dunarii este repartizat in proportii diferite in principal in urmatoarele 13 tari: -toata Ungaria (100%) -aproape toata> Romania (99%), Austria (96%), Slovacia (90%), Slovenia (86%), Iugoslavia (87%); - o parte semnificativa din: Bosnia-Hertegovina (73%), Bulgaria (41%), Croatia (61%), Cehia (27%), Moldova (36%); -o mica parte din: Germania (16%), Ucraina (5%). Importanta economica deosebita a acestui fluviu deriva din urmatoarele caracteristici:

  • principala cale de navigatie a Europei, mai ales prin realizarea canalului Rhin-Mein-Dunare si a canalului Dunare-Marea Neagra, care au realizat legatura dintre Marea Nordului si Marea Neagra. Pe Dunare circula un numar de peste 4700 de nave propulsate, din care cca. 880 remorchere, un numar de cca. 3500 slepuri si barje, precum si cca. 320 motonave diverse, cu un deplasament total de cca.3.900.000 tone, si o putere instalata de cca. 670.000 kw (C. Bondar - 1996- Caracteristici ale starii mediului hidric al Dunarii, Deltei Dunarii si litoralului romanesc al Marii Negre, Simpozion Braila).

    sursa de producere a energiei electrice. In scopuri energetice si de navigatie s-au construit un numar de 12 centrale hidroelectice, din care 9 pe cursul superior, 2 pe sectorul mijlociu si una pe sectorul inferior, in afara de numeroasele centrale ce sa gasesc pe albiile afluentilor.

    sursa de apa pentru populatie. Volumul total de apa preluat din sistemul hidrogarafic al Dunarii este estimat la cca. 12,7 bilioane mc/an, care este utilizat astfel: 62% in industrie, 24% in agricultura, 14% in aprovizionarea populatiei *( DPRP)

    sursa de apa pentru irigatii. Capacitatea de pompare a apei pentru irigatii depaseste debitul de 1940 mc/s,debit care este distribuit astfel in bazinul mijlociu cca. 370mc/s, iar in bazinul inferior cca. 1570 mc/s (* C. Bondar)

    sursa de apa pentru industrie. sursa de peste. Izvoarele Dunarii se gasesc in masivul muntos Muntii Padurea Neagra si sunt constituite din doua piraie numite Brege (48km) si Brigach (43km) ce se unesc in localitatea Donaueschingen, la cota 679 m, unde este considerat punctul de plecare al Dunarii. Dunarea intersecteaza de doua ori lantul Alpino-Carpatio-Balcanic, odata in dreptul localitatii Devin (Cehia), iar a doua oara intre Bazias si Drobeta-Turnu-Severin, unde formeaza pe o lungime de 44 km defileul Portile de Fier. Datorita rediunilor geografice foarte diferite prin care trece precum si datorita caracteristicilor hidrobiologice diferite pe care le capata de-a lungul cursului sau, Dunarea este impartita in trei sectoare:

  • Dunarea superioara sau sectorul alpin: de la izvoare pina la Bratislava ( care se gaseste la 12 km aval de Poarta Devin) are o lungime de 1021 km, o retea hidrografica densa si un regim de curgere influentat nu atit de cantitatea de precipitatii cat mai ales de variatia temperaturii, care antreneaza topirea ghetarilor, ce alimenteaza o parte din afluentii alpini. Panta medie este de 1 m/ km, debitele cele mai mari se inregistreaza vara datorita topirii zapezilor din Alpi. Apa este limpede, albastra-verzuie, cu aspectul unui riu de munte. La Bratislava Dunarea se prezinta astfel: debitul de 2000 mc/s, adincimi mai mari de 2 m, latimea albiei de cca. 500 m, viteza apei de 2,5 m/s. Elementele de relief traversate sunt: Masivul M.tii Padurea Neagra, Platoul Jurei, Masivul Boemiei si Bazinul Vienei. Principalii afluenti sunt: Iler care are confluenta cu Dunarea la Ulm; Inn cel mai important afluent se uneste cu Dun[rea la Passau (debit 781 mc/s, lung. 510 km); Morava ( debit 105 mc/s, lung. 350km). Principalele localitati riverane: Ulm, Regensburg, Linz, Viena, Bratislav.

    Dunarea mijlocie sau sectorul panonic se desfasoara intre Bratislava si Bazias si are o lungime de 764 km, o retea hidrografica mai putin densa, traversind intinse portiuni de cimpie.. In acest sector Dunarea isi schimba de trei ori directia, isi mareste de trei ori bazinul hidrografic, isi mareste de cca. trei ori debitul, de la 2000 la 4500 mc/s. Dintr-un riu alpin cu apele repezi si curate Dunarea devine un fluviu de cimpie cu apele tulburi galbui. La Bazias, Dunarea are un debit de 4500 mc/s, o latime de peste 800 m, adincimi peste 2m si o viteza de 2 m/s. Elementele de relief traversate sunt: bazinul Bratislavei si bazinul Panonic. Principalii afluenti din baz. Bratislavei sunt: Vah, Raba, Hron, Ipel, iar din bazinul Panonic sunt: Drava (622 mc/s), Tisa (920 mc/s), Sava (180 mc/s), Morava (206 mc/s) de pe partea ungureasca, iar de pe partea romaneasca: Timis, Caras, Nera. Principalele asezari riverane sunt: Budapesta, Belgrad, Novisad, Baja.

    Dunarea inferioara sau sectorul carpato-balcanic este considerat in lucrarile mai vechi ca fiind cuprins intre Bazias si Marea Neagra, adica chiar portiunea de Dunare romaneasca, avind 1075 km lungime. Dupa terminarea in 1970 a barajului de la Portile de Fier I (km 943), care a indus o serie de modificari in hidrologia acestui sector prin creerea celui mai mare lac de baraj de pe cursul Dunarii (cca. 100 km), in lucrari mai recente Dunarea inferioara este considerata ca fiind cuprinsa intre barajul Portile de Fier I si Marea Neagra, avind deci o lungime de 943 km.. Acest sector se caracterizeza prin afluenti cu debite relativ mici, care vin in

  • special de pe partea stinga, din carpati, si mai putin din Balcani. Regimul scurgerii se remarca prin salturi mari de debit, in special primavara.

    Dunarea romaneasca are o lungime de 1075 km, ceea ce reprezinta 38% din lungimea totala, intra in tara noastra in dreptul localitatii Bazias (km 1075) si "isi pierde apele si numele" in Marea Neagra in localitatea Sulina (km 0). De-a lungul celor 1075 km, ce starbat tara noastra, latimea albiei minore a Dunarii variaza intre 600 si 1000 m. Relieful bazinului inferior se caracterizeaza prin prezenta unei largi depresiuni, Depresiunea Cimpiei Romane, inchisa spre vest de arcul Carpatilor Occidentali (pe care Dunarea ii strabate prin defileul ddintre Bazias si Drobeta Turnu Severin), spre nord de carpatii Meridionali, iar spre sud de Balcanii Nordici. Spre est depresiunea este larg deschisa catre bazinul Marii Negre, numai Horstul hercinic din nordul Dobrogei, obstruind aceasta deschidere. Relieful bazinului inferior coboara in trepte, de pe ramele muntoase, situate la exterior, spre Lunca Dunarii, care formeaza treapta cea mai joasa. Dunarea romaneasca este impartita in urmatoarele sectoare: a) Defileul carpatic intre Bazias (km 1075) si Drobeta Tr.-Sevebin (km 931) are o lung. de 144 km. si se caracterizeaza prin prezenta celui mai mare lac de baraj (peste 100 km) datorita construirii complexului energetic si de navigatie Portile de Fier I (km 943, construit in 1970). Portile de Fier I reprezinta cea mai concentrata sursa de energie hidraulica din tara noastra, Dunarea colectind pina aici apele celor mai multi afluenti, reusind astfel sa-si creeze un debit mediu de peste 5800mc/s, care pune in miscare turbinele celor doua hidrocentrale, romaneasca si sirbeasca, exploatate independent, dar unite prin barajul comun de beton , lung de 441 m si inalt de 60 m. Lacul de baraj format, lung de peste 100 km, cu adincimi de 45-50 m, a inaltat nivelul apei cu 30 m. b) Sector amonte Calafat (km 795) ce se caracterizeaza prin prezenta complexului energetic si de navigatie Portile de Fier II ( km 862, construit in 1984). c) Sectorul dintre Calafat (km 795) si Calarasi (km 370) se caracterizeaza prin aparitia luncii inundabile, care este mai dezvoltata pe partea romaneasca a Dunarii. In trecut, lunca inundabila romaneasca (intre Calafat si Ceatalul Ismail) avea o suprafata de cca.463000 ha, din care mai mult de 85% a fost sustrasa ritmului anual al inundatiilor datorita campaniei masive de indiguire si desecare desfasurata in perioada 1960 -1975, devenind terenuri agricole.

  • d) sectorul dintre Calarasi (km 370) si Braila (km 170)) se caracterizeza prin faptul ca apele Dunarii isi bifurca de doua ori cursul: prima oara in aval de Calarasi, formind intre bratele sale, Bratul Borcea (la vest, km 103- km 0)) si Dunare (la est, km 371 - km 253) o insula numita Balta Ialomitei, iar a doua oara se bifurca in aval de Giurgeni ,Vadul-Oii formind intre bratele sale, Bratul Macin (la est) si Dunare (la vest, km 235 - km 170) o insula numita Balta Brailei. e) sectorul dintre Braila (km 170) si Ceatalul Ismail era caracterizat prin prezenta de lunci inundabile pe ambele maluri, din cele de pe partea r