Cuvânt către Neamul Românesc: „Părinţii şi Ţara nu se vorbesc de rău!“Săptămânal regional de atitudine şi cultură

Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158), 12 Pagini, Preţ: 2 lei, Perioada: 19 - 25 februarie 2010

Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

*actualizat în fi ecare luni

Săptămânalul regional de atitudine şi cultură numărul 1,

Condeiul ardelean, îl puteţi achiziţiona, în judeţul

Braşov, de la punctele de difuzare a presei Chioşcurile Roşii.

De asemenea, publicaţia noastră se găseşte, în judeţul

Covasna, alături de chioşcurile H-Press, şi la

punctele de difuzare a presei Adrimar din:

Sfântu-Gheorghe (lângă Romtelecom şi BCR), Covasna (la Spitalul

de Cardiologie) şi Întorsura-Buzăului

(aleea spre piaţă).

„Grigore Vieru la Topliţa”

La Bilbor - „satul frumos ca-npoveşti, aninat pe crestele Carpaţilor”

„Locurile astea

româneşti, din zona

Târgului Secuiesc, sunt de o

frumuseţe aparte”

6

3

7

9

Lazăr Lădariu (Târgu-Mureş)

TREZIŢI-VĂ, ROMÂNI!

Vinerea trecută (12 februarie a.c.), seara, târziu, după ce ziarele „Cuvântul liber” din Târgu-Mureş şi „Condeiul ardelean” din Sfân-tu-Gheorghe au luat atitudine fer-mă împotriva tendinţelor clare ale UDMR, de federalizare a României prin fel şi fel de diversiuni, în 16 regiuni şi 5 macroregiuni, prin in-termediul unei surse demne de toa-tă încrederea, am intrat în posesia unor documente ce au darul să ne îngrijoreze din nou. Dovadă clară că, adusă la guvernare, struţo-cămi-la UDMR se repede, cu acea ştiută poftă hulpavă, să rezolve, să-şi ducă la îndeplinire, „itt es most!”, toate doleanţele afl ate sub stindardul pri-vilegiilor arhicunoscute, „să bată”

- cum se zice - „fi erul până-i cald”. Adică, să benefi cieze la maximum de situaţia privilegiată, de toleranţa păguboasă şi de concesiile neper-mise ale unor români, deoarece, din lipsa de tovarăşi de drum, PD-L i-a luat, din nou, la guvernare. Iar ei vor totul! Chiar în ziua în care am intrat în posesia documentelor despre care aminteam, şi asupra căro-ra ne vom opri ceva mai încolo, presa din România scria despre proiectul UDMR de reorganizare a regiunilor de dezvoltare, trecut (ce ruşine!) prin adoptare tacită în plenul Senatului României! Deci, fără dezbateri, fără vot! Totul, în-tr-un stat de drept! Prin ruşinoase şi antinaţionale manevre, folo-sindu-se de fel de fel de tertipuri, „care nu fac cinste unor persoane care ocupă o funcţie publică”, cum amintea senatorul PSD Titus Cor-lăţean, proiectul, un act îndreptat împotriva siguranţei şi integrităţii

statului român, a demnităţii, a in-teresului naţional, a trecut. Repe-tăm: tacit! Trădare! Acesta-i cu-vântul care li se potriveşte acum ticăloşilor. Ce importanţă mai are pentru aceşti fl aimuci că Româ-nia este stat naţional unitar? Cine poartă vina? Grupul parlamentar PD-L, grup care şi-a „repoziţionat atitudinea faţă de această iniţiativă legislativă”, comparativ cu cea din anul trecut. Acum, după accederea UDMR la guvernare, este vorba despre o „alta gaşcă” (pedelistă!) „în altă traistă” (udemeristă!). PD-L-iştii invocă lipsa cvorumului, drept scuză penibilă. Am fi dorit, cum era de aşteptat, ca liberalul Teodor Meleşcanu, vicepreşedin-tele Senatului, preşedinte de şe-dinţă, în acea zi, să ia atitudine, să dovedească măcar că un parlamen-tar al Opoziţiei nu este de acord cu mişmaşurile udemeriste. Din pă-cate, n-a făcut-o, mulţumindu-se să suspende şedinţa cu o jumătate

de ceas înainte de ora fi xată: 13, la propunerea - nici nu se putea alt-fel! - UDMR. Unii dintre dumneavoastră, stimaţi cititori, aţi afl at deja de la ce a pornit scandalul. Proiec-tul udemerist prevede că cele opt regiuni de dezvoltare, actuale, să treacă la 16, „fi ecare cuprinzând câte trei judeţe şi cinci microre-giuni”. Un ochi atent decupează, imediat, mişmasul UDMR! Jude-ţele Covasna, Harghita şi Mureş (!) formează aceeaşi microregiune de dezvoltare, cuprinse, alături de Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Bi-hor, Satu-Mare şi Maramureş, în macroregiunea a V-a. Ce obser-văm? Dacă este aprobată şi for-mată microregiunea Harghita, Co-vasna şi Mureş (!), UDMR nu mai are nicio bătaie de cap. Autonomia teritorială, pe criterii etnice, a aşa-zisului ţinut secuiesc este deja ob-ţinută! Să mergem mai departe!

(continuare în pagina 8)

Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a câştigat în instanţă fostul sediu al BNR din Sfântu-Gheorghe

2

Valea-Mare, proiect de

supravieţuire

Vineri, 12 februarie, în elegan-ta sală a Consiliului Municipal Topliţa (foto), a avut loc o mani-festare de excepţie. Aniversarea a 75 de ani de la naştere şi come-morarea, la un an de la plecarea dintre noi, a celui care a fost ma-rele poet român, Grigore Vieru, Cetăţean de Onoare al urbei de pe Mureş. „A fost prima oară, îşi amintea poetul prin 2003, la o în-tâlnire cu profesorul Ilie Şandru, când un oraş din România mi-a acordat acest titlu, care, pentru mine, a însemnat, alături de cel de membru al Academiei Române, mai mult decât Premiul Nobel! Şi de atunci, cred că, prin oraşul Topliţa, am devenit Cetăţean de Onoare al ţării mele, România! Pe care o iubesc atât de mult în-cât cu dorul ei în sufl et mă voi duce în mormânt. Iar topliţenilor mei dragi, pe care-i iubesc şi îi stimez mult, le doresc tot binele din lume, multe şi frumoase îm-pliniri...!”. Iată de ce dragostea cu care îl răsplătesc topliţenii, amin-tindu-şi de el în fi ecare an. Organizată sub auspiciile Pri-măriei Topliţa, prin implicarea materială şi personală a edilului-şef, inginerul Stelu Platon, şi a adjunctului său Valentin Simon, a Bibliotecii Municipale, con-dusă cu talent şi modestie de un intelectual conştient de valoarea sa, directoarea Viorica Macrina Lazăr, şi a omului căutător per-manent al fi orului poetic şi al ce-lui patriotic, indispensabil orică-ror manifestări cultural-spirituale topliţene, profesorul de literatură română şi publicistul Ilie Şan-

dru, manifestarea s-a constituit într-un regal de simţire poetică, patriotică şi muzicală, la care au contribuit şi tinerii învăţăcei ai Liceului Teoretic „O. C. Tăslă-uanu”, conduşi de inimoasa pro-fesoară de muzică Maria Cojoca-ru. Apreciind tematica activităţii şi seriozitatea organizatorilor, au răspuns invitaţiilor adresate oas-peţi, atât din judeţul Harghita, domnul Mircea Duşa, vicepreşe-

dinte al Camerei Deputaţilor, cât şi din judeţele Mureş şi Covasna: scriitorii şi publiciştii din presa scrisă şi audio Lazăr Lădariu, Dimitrie Poptămaş, Valentin Ma-rica, din Târgu-Mureş, şi dr. Ioan Lăcătuşu, av. Ioan Solomon şi subsemnatul, din Sfântu-Gheor-ghe, care au susţinut comunicări privind opera „poetului divin al neamului nostru”, „român de meserie”, vorbind, cu emoţie, şi despre clipele de neuitat trăite

împreună cu poetul la Chişinău sau Sfântu-Gheorghe, la Topliţa sau Reghin, la Târgu-Mureş sau Alba-Iulia. Un moment distinct l-a constituit lansarea cărţii de-dicate poetului, intitulată „Alb de duminică” sau „Grigore Vi-eru în evocările scriitorilor din Târgu-Mureş”, constituită sub forma unui documentar literar de senior-editorul Studioului Regio- nal de Radio Târgu-Mureş, Va-

lentin Marica, apărută la Editura „Cezara Codruţa Marica”, din Târgu-Mureş, în urmă cu câteva zile. Acest omagiu adus maestru-lui poeziei, cuprinde 23 de creaţii literare, din care 9 în versuri şi 14 în proză, ieşite de sub pana scri-itorilor mureşeni: Mariana Cris-tescu, Nicolae Băciuţ, Valentin Marica, Lolita Dobroiu Chirileu, Ilie Şandru, Mioara Kozak, Co-druţa Băciuţ, Lazăr Lădariu, Di-mitrie Poptămaş, Emilia Dobrean

Marica, Melinte Şerban, Petre Curticăpean şi Mihai Suciu. Ul-tima creaţie, intitulată „Transil-vania”, scrisă de Grigore Vieru, la Târgu-Mureş, în 1991, este un imn de iubire, închinat fraţilor săi ardeleni, familiei şi ţarinei lor străvechi, oamenilor pe care i-a cunoscut la Târgu-Mureş.

Aici se păstrează în toateUrmele lui Dumnezeu,

Aici fratele pururi e frateLa uşor şi la greu.

...Aici e familia sfântă,

Neuitaţi cei din mormânt,Aici de iubire se cântăŞi totu-i legământ.

Transilvania, Transilvania,Vatră caldă, luminoasă,

Ca litania, ca litaniaDe străveche şi frumoasă.

Cartea este însoţită de CD-ul „Alb de duminică”, pe care este înregistrată excelenta emisiune a Studioului Regional de Ra-dio Târgu-Mureş, transmisă în ziua morţii poetului, 18 ianua- rie 2009, realizată de Valentin Marica. Sunt redate reportaje şi interviuri cu Grigore Vieru, apre-cieri critice ale scriitorilor Adri-an Popescu (Cluj), Mihai Cimpoi (Chişinău) şi Vasile Tărâţeanu, eseul radiofonic „Cum să vorbim despre moartea lui Grigore Vie-ru”, dedicaţii lirice. În fi nal, ţin să mulţumesc organizatorilor, mediatorului şi oratorilor pentru măiestria dove-dită în crearea climatul intelectu-al şi de intensă trăire spirituală, pe care mi le-au dăruit, timp de două ore, vinerea trecută.

2 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Eveniment - Local

Articolul 1 din Constituţie: România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

Săptămânal regional de atitudine ºi cultură

Colaboratoriprof. univ. dr. Petre Ţurleadr. Mircea Dogarudr. Ioan Lăcătuşudr. Gheorghe Olteanudr. Mircea Frenţiu ing. Nicolae Dorofteiprof. Ilie Şandruprof. Ligia Ghineaprof. Vasile Stancuprof. Rodica Pârvanprof. Doru Dobreanuprof. Mircea Bodnariprof. Alexandru Ciubîcăprof. Mihaela Vatamanu Alexandrescuprof. Corina Sporea Bărăganprof. Georgeta Ciobotăprof. ing. Adrian Moisoiuprof. ing. Maria PeligradPr. Prot. Florin TohăneanPr. psh. Nicolae FloroiuPr. Ioan Ovidiu MăciucăPr. Cristian Vlad IrimiaPr. Iustin GârleanuPr. Nicolae BotaPr. Constantin IacobPr. Adrian StoianPr. Ioan Tămaş Lazăr LădariuConstantin MustaţăMihail BroanărMarius DănilăDan TanasăMonica Blaj

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în exclusivitate autorilor.

E-M

ail:

info

@co

nd

eiu

lard

ele

an

.ro

Fondat în 2006Fondat în 2006Director fondator Doru Decebal Feldiorean

Director general Violeta Elena Caţa

Redactori Adrian Teacă Andrei Mihai Braşoveanu Tehnoredactare (DTP) Bódi Szilamér János

Corectură Claudia Otilia KardaTiparul executat la:Intact SA Bucureşti

Redacţia:Str. Lăcrămioarei, Nr. 18, Bl. 42, Sc. C, Ap.1, Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, ROMÂNIA

Cititorii ne pot contacta la:Tel.: 0267-312.260 Fax: 0367-814.145

Editat de SC Tracia SRL Sfântu-Gheorghe

ISSN 1843 - 4665

Preşedinte Florin Ignat

Director executiv Ioan Mugur Topolniţchi

Asociaţia „Noi Românii“

Marcă înregistrată la OSIM NR 87664

CovasnaPrimăria Sfântu-Gheorghe are ştampilă proprie, cu stema ofi cială a municipiului

Primăria Sfântu-Gheorghe şi-a făcut ştampilă proprie, cu stema ofi cială a municipiului, pe care o va folosi pe acele do-cumente ale instituţiei care nu trebuie parafate, în mod obliga-toriu, cu stema României. Primarul municipiului Sfân-tu-Gheorghe, Antal Arpad, a declarat joi, în cadrul unei con-ferinţe de presă, că ştampilele, confecţionate în trei variante, respectiv în limba română, în limba maghiară şi bilingve, vor fi folosite începând de săptămâ-na viitoare. Potrivit acestuia, legea reglementează clar docu-mentele care trebuie parafate cu ştampila cu stema României, printre acestea numărându-se hotărârile consiliilor locale şi

dispoziţiile primarilor, dar sunt şi alte documente „unde nu este necesar acest lucru”. „Vrem să folosim aceste ştampile acolo unde legislaţia ne permite, pe corespondenţa internă, între instituţii, către cetăţeni. Dacă am să trimit o scrisoare în limba maghiară la Gyuri bacsi, atunci am să pun ştampila în maghia-ră, dacă trimit la un român va fi cea în română, iar la famili-ile bilingve vom folosi ştampila bilingvă”, a explicat primarul, menţionând că acest demers are ca scop „promovarea cât mai mult a imaginii oraşului şi a stemei ofi ciale a acestuia”. Stema municipiului Sfân-tu-Gheorghe a fost aprobată în urmă cu trei ani şi conţine,

printre altele, soarele şi luna, precum şi o efi gie a Sfântului Gheorghe, patronul spiritual al oraşului. La fi nele lunii trecute, Con-siliul Local Sfântu-Gheorghe a adoptat o hotărâre ce prevede că stema poate fi reprodusă pe fi rmele şi sigiliile autorităţilor locale, pe imprimatele acestora şi pe indicatoarele ce marchea-ză intrarea în localitate. Toto-dată, prevede că stema va fi ex-pusă pe frontispiciul Primăriei, împreună cu stema României, aşa cum prevăd reglementările legale. Alături de stemă, au fost adoptate ca însemne ofi ciale ale municipiului Sfântu-Gheorghe un drapel şi un fanion, în cu-lorile albastru deschis - auriu,

asemenea steagului secuiesc, în mijlocul cărora se afl ă stema lo-calităţii. Potrivit hotărârii Con-siliului Local, însemnele spe-cifi ce municipiului vor putea fi folosite de autorităţile locale în spaţiile publice şi la evenimen-tele festive şi protocolare. Necesitatea adoptării aces-tor simboluri a fost explicată în hotărâre prin faptul că „o socie-tate organizată îşi are simbolu-rile sale proprii, ca atare, fi e-cărei comunităţi umane îi este necesară utilizarea simbolurilor reprezentative în vederea păs-trării elementelor esenţiale de identitate”, dar şi pentru indivi-dualizarea şi cunoaşterea speci-fi cului local.

(Oana Mălina Negrea)În realizarea rubricii sunt folosite ştiri ale agenţiei naţionale de presă - AGERPRES.

O manifestare de excepţie:

„Grigore Vieru la Topliţa” prof. Vasile Stancu

(Sfântu-Gheorghe)

3Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158)Interviu

Traduceri din presade limbă maghiară

continuare în pagina 11

„Locurile astea româneşti, din zona „Locurile astea româneşti, din zona Târgului Secuiesc, sunt de o frumuseţe aparte”Târgului Secuiesc, sunt de o frumuseţe aparte”

Interviu cu Luiza Mike, directorul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Cartofului Târgu-Secuiesc

- Doamnă Mike Luiza, cum se nu-meşte exact instituţia ce o conduceţi şi în ce scop a fost înfi inţată?- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Cartofului Târgu-Se-cuiesc şi aparţine de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, care are sediul în Capitală. Obiectivele ins-tituţiei sunt: 1. crearea de soiuri de cartof adaptate condiţiilor de mediu din România; 2. menţinerea liberă de viroză a soiurilor româneşti în condiţii de izolare naturală; 3. elaborarea teh-nologiilor specifi ce culturii cartofului pe scopuri de folosinţă: consum, să-mânţă, industrializare; 4. producerea de sămânţă din categorii biologice superioare de cartof; 5. îmbunătăţirea calităţii produsului cartof pe destinaţii de folosinţă.- Câte persoane lucrează cu dum-neavoastră?- Sunt 35 de angajaţi stabili, din care 7 sunt cercetători ştiinţifi ci cu diferite grade ştiinţifi ce. Atunci când situaţia o cere, lucrăm şi cu angajaţi sezonieri.- Ce rezultate aveţi?- Anul 2009, cu toate greutăţile lui, a marcat pentru noi cele mai bune re-zultate din ultimii 10 ani. Colectivul de cercetători a publicat 4 cărţi de specialitate, am brevetat 4 soiuri de cartof (Gared, Albioana, Armonia, Speranţa) şi am obţinut 1.000 de tone de sămânţă din categoria biologică prebază.- Cum valorifi caţi frumoasele re-zultate?- Promovarea şi valorifi carea rezul-tatelor cercetărilor noastre o realizăm prin Ofi ciile Judeţene de Consultanţă Agricolă din zonele cu tradiţie în cul-tura cartofului şi nu numai. Înfi inţăm loturi demonstrative la fermierii in-teresaţi din ţară. Cu această activita-te suntem prezenţi la Şinteu (judeţul Bihor), Lunguleţu (judeţul Dâmbo-viţa), Girov (judeţul Neamţ). Vindem sămânţa soiurilor noastre de cartof cu ajutorul multor primării din judeţele Covasna, Braşov, Alba, Mureş, Bihor, Cluj, Neamţ, care ne solicită, vindem prin UNISEM Bucureşti, care are fi -

liale în toată ţara. Produsele noastre sunt solicitate şi de fraţii noştri, româ-nii din estul Prutului, care vin până la noi pentru a le cumpăra. Datorită calităţilor ei, sămânţa produsă de noi a fost solicitată să fi e cumpărată, în proporţie de aproape sută la sută, de statul Egiptean, dar tranzacţia nu a fost acceptată de ministerul de resort din considerente de protejare a produ-selor autohtone.- Ce dezavantaje consideră cultiva-torii că au soiurile româneşti?- Ei consideră că perioada de vege-taţie mai lungă cu aproximativ 30 de zile şi mărimea mijlocie a tuberculi-lor ar fi un dezavantaj. Nu ţin cont de faptul că soiurile autohtone produse de noi au perioadă de degenerare vi-rotică mult mai lungă decât cele din import. Să explic mai pe înţeles. Când cineva înfi inţează o cultură de cartof cu sămânţă din import, obţine recolta aferentă care are şi sămânţa necesară pentru a continua în anul următor fără a fi nevoit să cumpere din nou. A doua recoltă, însă, va da sămânţă degenera-tă virotic ce nu mai poate fi folosită şi atunci cultivatorul trebuie să cumpe-re iar. Practic, el depinde, după 2 ani, de producătorul extern de sămânţă. Atunci când se înfi inţează o cultură de cartof cu sămânţa produsă de noi, datorită rezistenţei ei la degenerare virotică, cultivatorul va fi nevoit să cumpere iar sămânţă abia după 5-6 ani. Se poate spune că fermierul care apelează la sămânţa de import devine repede dependent de producătorul ex-tern de sămânţă şi într-o oarecare mă-sură şi de bănci.- Da, nu-i totuna să iei credit de la bancă la 2 ani pentru procurarea de sămânţă sau să mergi la beciul tău s-o iei timp de 5-6 ani.- Mai este considerat, de mult prea mulţi, ca dezavantaj mărimea mijlo-cie a tuberculului de cartof autohton. Ei cred că acest lucru determină o productivitate mai mică a activităţii. Nu este aşa. Deţinem tehnologii care permit obţinerea de producţii mari, mai mulţi ani consecutivi, fără a cum-păra fermierul sămânţă, ci folosind-o pe cea obţinută din producţia proprie. Aici este marele câştig, ca să nu mai

vorbim de calităţile culinare şi de gust net superioare ale soiurilor de cartof autohtone, dar şi de faptul că este mult mai sănătos.- Aţi pomenit de faptul că e mai să-nătos cartoful produs de staţiune decât cel din import, ne puteţi ex-plica pe ce vă bazaţi?- Pe faptul că noi cercetăm produsul, selecţionăm pe cel care prezintă cali-tăţi superioare de rezistenţă la boli, de gust, de număr de tuberculi daţi etc. şi-l cultivăm în mediul lui mai mulţi ani, până se fi xează caracteristica be-nefi că, ameliorând astfel într-un mod noninvaziv. Nu facem mutaţii geneti-ce în laborator cu aparatură sofi sticată şi apoi să cultivăm produsul rezultat doar de dragul productivităţii ce ar aduce profi t mai mare. Noi nu mo-difi căm genetic planta, ci o cercetăm pentru a-i descoperi calităţile apărute, o selecţionăm şi o cultivăm pentru a-i întări caracteristicile dorite. Crearea unui nou soi de cartof, în staţiunea noastră, durează 12 ani şi se face, cu răbdare, cu pasiune, cu perseverenţă, cu metode sănătoase. Cu siguranţă că, pe termen lung, nu vom pierde în con-curenţa cu laboratoarele superdotate pentru crearea de soiuri mai rezisten-te, mai gustoase, mai productive. Noi avem ca aliaţi cunoştinţele solide acu-mulate, dorinţa de cercetare ştiinţifi că a naturii şi nu de modifi care a ei după placul nostru.- Faptul că Staţiunea de Cerce-tare-Dezvoltare pentru Cultura Cartofului a fost înfi inţată la Târ-gu-Secuiesc, să ne ducă cu gândul la dorinţa regimului comunist de a schimba componenţa etnică în zonă?- Cu siguranţă s-a dorit dezvoltarea cercetărilor pentru cultura cartofului, întrucât această cultură a constituit principala sursă de venituri a cetăţeni-lor din zonă. Lăsând gluma la o parte, vă spun că Depresiunea Târgu-Secu-iesc, sau Breţcu, cum i se mai spune, care face parte din marea Depresiune a Braşovului, situată între Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Orientali, în-truneşte cele mai bune condiţii de microclimat, intensitate a radiaţiei solare şi sol, pentru creşterea plantei

de cartof. Datorită intensităţii radiaţiei solare, egală cu cea din judeţul Cons-tanţa, tuberculii de cartof dobândesc cele mai bune calităţi culinare. Este de la sine înţeles că într-o astfel de zonă trebuie produsă sămânţa plan-tei. Nu foarte departe de oraş, se afl ă un loc care are tot ce e necesar pentru a funcţiona un laborator natural de ameliorare, de selecţie şi de menţinere a plantei cartof. Pe lângă aceste con-diţii, factorul uman nu a fost deloc de neglijat, deoarece localnicii sunt nişte împătimiţi ai cultivării cartofului, acti-vitate ce o fac cu dăruire, cu dragoste de plantă, din generaţie în generaţie.- Doamnă Mike Luiza, am afl at că sunteţi născută în comuna Breasta din judeţul Dolj, că lucraţi aici din 1980, adică de la terminarea facul-tăţii, că aţi fost 3 ani în funcţia de şef de fermă după care v-aţi dedicat activităţilor de cercetare, punând bazele Laboratorului de Ameliora-re şi a Centrului Naţional de Selec-ţie şi Menţinere Apa-Roşie, parcur-gând toate treptele ierarhice până la cea mai înaltă, aceea de cercetă-tor ştiinţifi c gradul I, echivalentă cu califi carea de profesor universitar. Două treimi din viaţa dumnea-voastră s-au petrecut în noul sis-tem de organizare al Ţării. Aţi muncit mult, dar trebuie că v-aţi şi recreat pentru încărcarea ba-teriilor, cum se spune. Cum v-aţi petrecut şi cum vă petreceţi timpul liber?- În puţinul timp liber ce mi l-am acor-dat, am fost mai mult plecată în natu-ră. Pădurile din împrejurimi sunt foar-te frumoase. Poţi să le spui fără frică necazurile. Foşnetul lor îţi răspunde, iar adierile de vânt te alină. Vorbim în limba română şi ne înţelegem perfect, eu cu ele şi ele cu mine. Mai ducem şi un dialog cultural, care în limba română nu e posibil în municipiul Târgu- Secuiesc. Autorităţile locale nu organizează activităţi culturale în limba română şi nici nu încurajează astfel de manifestări. Pentru ele, ro-mânii nu există. Numai la cele două

biserici ortodoxe ne mai întâlnim şi ne rugăm bunului Dumnezeu să schim-be situaţia, după care, la plecare, mai vorbim unul cu altul. Eu, de bine de rău, mai am posibilitatea să merg la Braşov la teatru, la concerte, dar cei-lalţi, cei mulţi, suferă în tăcere, auzind limba română doar la televizor ori radio. Suntem într-un ghetou cultu-ral străin din care mai ia bilet de voie cine poate. Nici sărbătorile naţionale româneşti nu sunt ţinute în municipiul Târgu-Secuiesc, judeţul Covasna. - Nu vedeţi nicio posibilitate de îndreptare alucrurilor triste ce le sem-nala ţ i ?- Am să încerc, în viitor, în jurul acţiu-nilor cultu-rale să adun româ-

nii. Trebuie să găsesc un spaţiu potri-vit şi, poate, cu ajutorul preoţilor orto-docşi, voi reuşi să materializez ceva. Nu trag, deocamdată, nicio speranţă să fi m ajutaţi de autorităţile locale.- Aţi luat în calcul şi plecarea din zonă, vreodată ori recent?- Niciodată nu m-am gândit să plec de aici, deşi am avut multe oferte. Sunt prea legată de munca mea de aici, de locurile astea româneşti de o frumuse-ţe aparte. Nu, nu voi pleca, mi-am luat şi loc de veci aici.- Mulţumesc pentru timpul acor-dat şi vă urez să aveţi cât mai multe realizări.- Şi eu vă mulţumesc.

Ioan Mugur Topolniţchi (Covasna)

Cele două partide guvernamentale, UDMR şi PD-L, au împărţit între ele 35 de instituţii judeţene subordonate guvernului. Este pentru prima oară în ultimii 20 de ani când uniunea de reprezentare a intereselor maghiarilor a reuşit să obţină instituţii foarte importante, cum ar fi Arhivele şi Casa Asigu-rărilor de Sănătate. Convenţia semnată mier-curi seara a fost califi cată de ambele tabere ca fi ind un succes. Democrat-liberalii au rămas cu 11 funcţii de directori de instituţii.

UDMR se afl ă în posesia a numeroase instituţii importante şi a câtorva instituţii ne-semnifi cative. După trecerea unei perioade de un an, probabil că în fruntea agenţiei forţelor de muncă va fi din nou desemnat Kelemen Tibor şi sunt semne că Tischler Ferenc va pu-tea prelua din nou direcţia pentru tineret. Conducători maghiari ar putea fi desemnaţi în fruntea direcţiei fi nanciare, a gărzii fi nanci-are, a inspectoratului de muncă, direcţiei pen-tru sport, şi tot UDMR este cea care l-ar putea nominaliza pe conducătorul inspectoratului

pentru silvicultură. În opinia lui Tamas San-dor, preşedintele fi lialei judeţene a UDMR, în momentul de faţă, această autoritate este mai importantă decât direcţia silvică, ea având un rol important în procesul de restituire a terenu-rilor forestiere, însă acest proces a fost încheiat în mare parte. Din suprafaţa de 170.000 de ha existente în judeţ, doar 35.000 de ha nu au fost restituite, însă în cazul a 10.000 ha justiţia s-a pronunţat deja, astfel că a rămas nesigură doar soarta a 25.000 de ha. Până în momentul de faţă, Bartok Botond

- numit de PSD - a fost cel care s-a ocupat de coordonarea inspectoratului pentru cultură şi probabil că pe acest post va fi numit altcine-va. UDMR caută persoana potrivită de luni de zile. În fruntea direcţiei agricole se va afl a de asemenea o persoană maghiară şi UDMR va fi cea care va desemna un conducător în fruntea ofi ciul pentru metrologie şi a autori-tăţii drumurilor publice.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 5881, 15.01.2010; Titlu: Împărţeală fără scandal, Semnează: Farkas Reka

Avram Iancu „Trupele de ţărani români se retrag înspre centrul Transilvani-ei, unde, sub conducerea eroică a lui Avram Iancu - improvizat că-pitan de oaste - opun trupelor re-gulate maghiare, în Munţii Apu-seni, o rezistenţă unică în istorie. Tunurilor şi armelor moderne ale armatelor lui Hatvany şi Va-sary, Avram Iancu şi moţii săi le opun armele pe care şi le-au fău-rit singuri sau pe care cu greu şi le-au putut procura: puşti, săgeţi, arcuri, suliţe şi… tunuri din lemn de cireş. „Craiul munţilor” se bizuia însă, pe rezistenţa sa, şi pe drepta-tea cauzei pe care o apăra şi care oţelea voinţele.

Pe câtă vreme armatele lui Kossuth luptau pentru menţinerea în sclavie a unui popor care nu-măra milioane de sufl ete, românii luptau pentru ideile de libertate care stăteau la baza însăşi a revo-luţiei kossuthiste. „Suntem oamenii libertăţii - spunea Avram Iancu - căruia dâr-za luptă pe care o ducea în Mun-ţii Abrudului îi crease aureolă de legendă. Pentru această libertate ne-am revoltat. Pentru ea am văr-sat sângele nostru.” La rândul său, unul din locote-nenţii lui Avram Iancu, prefectul Buteanu, înainte de a fi executat are curajul să arunce în faţa călăi-lor săi părerea luptătorilor români pentru idealul de libertate care îi însufl eţeşte pe unguri. „Libertatea voastră, strigă el, este linguşire, amăgire şi vorbă goală.” Horea şi răscoala din 1784, Avram Iancu şi revoluţia din

ARDEALUL

4 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Istorie - Cultură

„Patriotismul nu-i brăţară sau papion sau pălărie. Să-l porţi sau nu. Să ţi se pară că-ţi vine sau nu-ţi vine, ţie. Te naşti cu el. Ţi-e-n datul sorţii. N-ai cum să-l lepezi de pe tine. Îl porţi ca pe-o cămaş-a morţii, nu-l cumperi de la curţi străine. Şi de vândut n-ai cum să-l vinzi. E un fel de suferinţă crestată dureros pe grinzi de sufl et vechi şi de credinţă. Aud şi văd, citesc şi tac cuprins de-o silă ancestrală. Plâng de ruşine c-am fost dac şi c-am ajuns acum zăbală în gura ştirbă a nu ştiu cui, care-mi molfăie mândria şi-mi bate lacrimile-n cui şi-mi răstigneşte poezia.”

(Tudor Gheorghe)

O carte ghid:

ARDEALULPĂMÂNT ROMÂNESC

- LXXXIX -

prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe)

1848 reprezintă în istoria Tran-silvaniei două încrustări adânci pe răbojul redeşteptării naţiona-le româneşti, două etape în lupta atât de grea pe care a trebuit să o poarte românii ardeleni pentru triumful celei mai elementare dintre revendicări: egalitatea în drepturi, ca şi în datorii, cu po-pulaţiile conlocuitoare. Scriitorii unguri contemporani taxează drept iredentism mişcări-le fi reşti de descătuşare din scla-via maghiară a „minorităţii-majo-ritare” româneşti din Ardeal. Scriitorul englez R.W. Seton-Watson (Scotus-Viator), care în nenumăratele ocazii a demascat metodele de opresiune practicate, „în tot cursul istoriei lor, de un-guri faţă de popoarele conlocu-itoare de altă obârşie decât ei”, a împrumutat de la propaganda maghiară termenul de „iridentă”, dar, cu acel imponderabil humor specifi c englezilor, s-a şi pronun-ţat în acelaşi timp asupra acestui iredentism, plasându-l în toate ocaziunile între semnele citării. „Iredentismul” român n-a fost în realitate decât strigătul de re-voltă al unei populaţiuni de mili-oane împotriva metodelor feuda-le, moştenite din Evul Mediu şi împământenite de o clică privile-giată, cifrându-se abia la câteva

zeci de mii de nobili maghiari, care căutau să permanentizeze aceste metode la infi nit. Politica maghiară, în loc să meargă odată cu timpul, adap-tându-se evoluţiei naturale a sis-temelor politice europene, s-a cramponat în a menţine inegali-tăţi, diferenţieri şi asupriri care, în lumina cuceririlor spirituale din secolul al XIX-lea deveniseră în principiu anacronice şi în fapt insuportabile. Cele mai infi me îmbunătăţiri ale soartei românilor a trebuit să fi e smulse ungurilor cu forţa, ori,

atunci când în cele din urmă aceş-tia se hotărau din proprie iniţiati-vă să amelioreze situaţiunea mi-norităţilor din Ungaria, o făceau sau siliţi de împrejurări sau când era de acum prea târziu. Eveni-mentele din 1848-1849 sunt cea mai peremptorie dovadă a acestui adevăr. Când armatele lui Kossu-th au fost înfrânte, capul aşa-zisei revoluţii ungare şi-a dat în sfârşit seama ce sprijin puternic a pier-dut el în lupta pentru dobândirea libertăţii, prin politica echivocă faţă de români.” (va urma)

Paznic la Vatră

Am cunoscut şi râs, şi plâns, şi toateAm mers şi eu pe drum, ca ori şi care,Şi-am îndurat şi eu, pe cât se poate.

Dar cele mai amare suferinţe Sunt cele, când încep, să se ridiceŞi să grăiască moartele căinţe.

SpovadăSpovadăPrietenilor mei

Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele

Sita-Buzăului - file monografice (II)II. Înfăptuirile pe anul 1938 /1939 (1 februarie 1938 - până la 1 martie 1939)

A. Edilitar: edifi carea grajdului comunal, construirea a 2 poduri din beton şi a nouă podeţe, s-au tăiat patru canale noi pentru în-dreptarea cursului apei Ciumer-nic, s-a împietruit soşeaua na- ţională, din interiorul comunei, prin prestaţie publică cu 600 mc de pietriş, s-au desfundat şi curăţat toate şanţurile din raza comunei, s-au lărgit străzile co-munale prin ridicarea gardurilor de la punctele numite Ciumer-nic, Părâul Boului, Cremenea, Zăbrătău, Chichirău, Bobocea.

B. Sanitar: Prin echipa sanitară care a funcţionat în luna sep-tembrie, s-au vizitat toate gos-podăriile din raza comunei. S-au înfi inţat 2 băi pentru muncitori, la fabricile de cherestea Bota şi Mercur. Comuna susţine un dispensar comunal, într-o casă închiriată pentru acest scop.

C. Învăţământ şi culte. Locuito-rii comunei susţin o biserică or-todoxă română cu 1 preot, care biserică a fost restaurată în anii 1936-1937, iar în anul 1938 a fost înzestrată cu icoanele, cu tâm-pla şi strănile sculptate. Comuna susţine 5 şcoli primare de stat, cu

13 săli de învăţământ, o grădini-ţă de copii mici şi un atelier de gospodărie. Învăţământul merge normal. În anul 1938, s-a înfi inţat cantina şcolară, care funcţionează normal, pe lângă şcoala primară de stat din centrul comunei.

D. Administrativ: Administraţia comunei se face de către Primă-ria comunală, de persoanele: Pri-mar, 1 notar, 1 casier, 2 impegaţi, 2 gardieni comunali, 1 pădurar şi 1 drumar... În cursul anului s-au rezolvat: 2.946 acte ordinare, 799 acte de înmânat, 291 publi-caţiuni, 120 naşteri, 46 căsătorii, 49 cazuri de moarte, 37 acte con-fi denţiale, 180 acte de mobilizare şi 274 petiţii. În comună există şi un post de jandarmi, care, de asemenea, vine în ajutorul admi-nistraţiei locale.

E. Industrial, comercial: -----F. Agricol, Silvic, Zootehnic:

Având în vedere că, comuna Sita Buzăului este aşezată într-o re-giune muntoasă, agricultura se exercită într-o măsură restrânsă, şi anume: 120 ha de porumb, 120 ha de cartofi , 80 ha. de ovăz, 20 ha. de orz, 20 ha. de in, 20 ha. câ-nepă, 15 ha. trifoi şi 5 ha. de lu-cernă. Pământul se cultivă bine, cu folosirea gunoiului de grajd. Silvicultura este sub conducerea Ocolului Silvic Întorsura-Bu-zăului. Comuna politică (admi-nistrativă - n.n.) Sita-Buzăului a înfi inţat, în anul 1938, şi a doua pepinieră pentru regenerarea lo-

curilor defrişate, la punctul nu-mit Bobocea, de asemenea a fă-cut plantaţii la punctele Zăbrătău şi Dosul Zăbrătăului, cu 160.000 de puieţi de brad şi salcâmi.

G. Social, cultural, străjer, premi-litar, munca de folos obştesc: Serviciul social se face de către preotul ort. Român, cei 14 în-văţători, Reuniunea Femeilor Române, Societatea Tinerimii Sfântu-Gheorghe şi cu ajutorul Primăriei comunale. În iarna anului 1938, s-au aranjat mai multe adunări în cadrul Cămi-nului Cultural şi al Serviciului Social, în localurile şcoalelor de stat din Cetru, Bobocea şi Zăbrătău. S-a înfi inţat Casa cul-turală care funcţionează în mod provizoriu în localul şcoalei de stat din centrul comunei. De ase-menea, funcţionează stolul stăje-resc cu succes la şcoala primară de stat din Centru şi în cătunul Bobocea. Premilitarii frecven-tează şedinţele în 50-60%. Pen-tru executarea muncii de folos obştesc, premilitari din comu-nele Sita-Buzăului şi Barcani au fost concentraţi în această comu-nă în vara anului trecut şi s-au executat prin ei plantaţii de pă-dure, lărgiri de uliţe, împrăştieri de pietriş şi curăţări de şanţuri şi de islaz. Comuna a contribuit cu încazarmarea şi întreţinerea premilitarilor în tot timpul cât a durat munca de folos obştesc.

H. Turistic: Nu există.

III. Înfăptuiri de realizat din bugetul comunei, pe timp de 5 ani: 1939, 1940, 1941, 1942, 1943 În fi ecare din anii menţionaţi, sunt prevăzute lucrări de construire de poduri şi podeţe, modernizări de dru-muri, întreţinerea şanţurilor, păşune-lor, lucrări de împădurire etc.. În afară de acestea, în fi ecare an sunt consem-nate şi lucrări de investiţii, din fonduri proprii sau de la bugetul de stat, după cum urmează: în anul 1939: „reedi-fi carea şi terminarea şcoalei primare de stat din Ciumernic” şi „îndreptarea cursului apei Buzăului de la punctul numit Cremenea”; în anul 1940: în-ceperea lucrărilor de „edifi care a unui nou local pentru Primăria comunală şi locuinţă notarială, a unui local de dis-pensar şi baia populară; în anul 1941: continuarea strângerii materialelor şi fondurilor pentru construirea noului local al Primăriei şi „îndreptarea cur-sului apei Buzăului la punctul numit Zăbrătău”; în anul 1942: „edifi carea în roşu şi sub acoperiş a localului nou de Primărie comunală şi locuinţă no-tarială”; plantaţie de pădure potrivit dispoziţiilor de la Ocolul Silvic; în anul 1943: „terminarea edifi cării lo-calului Primăriei şi edifi carea bisericii ort. Române în cătunul Ciumernic”. VI. Chestiunile de ansamblu, care trebuiesc urmărite îndeaproa-pe de Prefect: „reedifi carea şoselei naţionale Teliu - Întorsura-Buzău-lui, Sita-Buzăului, Nehoiaş, care din

cauza circulaţiei mari în legătură cu exploatarea de pădure a devenit aproape impracticabilă. Introducerea curentului electric în comunele buză-ene: Întorsura-Buzăului, Sita-Buzău-lui, Barcani şi Vama-Buzăului. În-curajarea agriculturii prin cultivarea plantelor textile şi înfi inţarea pentru acest scop o eventuală fabrică pentru industrializarea plantelor textile. VII. Chestiuni de ansamblu care depăşesc atribuţiunile Prefec-tului: „Intervenţie la Ministerul res-pectiv pentru continuarea edifi cării liniei ferate de la Întorsura-Buzăului, prin Sita-Buzăului până la Nehoiaş. Restaurarea caselor de la fosta vamă veche ungurească şi eventual înfi inţa-rea unei case de odihnă pentru func-ţionari publici, în aceste edifi cii”. Raportul este datat 2 februarie 1939 şi este semnat de primarul D. Banciu şi notarul G. Vaina şi se încheie cu următoarea menţiune: „Având în vedere termenul scurt pentru întocmirea acestui raport, Vă rugăm să binevoiţi a ne admite ca să putem reveni şi a modifi ca eventua-lele lipsuri strecurate”. După cum se poate observa, do-cumentul reprezintă o „fotografi e” a localităţii Sita-Buzăului, din anii 1938/1939, folositoare pentru cei interesaţi de istoria localităţii şi a zo-nei Buzăului Ardelean, fi ecare având posibilitatea să valorifi ce informaţiile dintr-un domeniu sau altul, sau pe toa-te, într-o viitoare lucrare monografi că. Fond 188, Pretura Plasei Buză-ul Ardelean, Dos. Nr. 592, f. 21-24

dr. Ioan Lăcătuşu (Sfântu-Gheorghe)

5Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158)Istorie - Cultură

„Deşi trebuie tratată conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul ţării noastre. Şi nu ţin a-i preface în buni români, dar cel puţin să-i deprind cu ţara aceasta; să nu stea ariciul acolo, băgat în cuibul lui, ci să-l scoţi din văgăună, să vină să vadă românul la faţă; să nu-şi închipuie că românul e numai un funcţionar, un jandarm, un soldat; din contră, să-l vadă la faţă că e un om zdravăn, cu calităţi şi însuşiri pe care un secui, adesea şi el un român deznaţionalizat, s-ar putea să nu le aibă! Ceea ce aţi început sunt lucruri bune, dar este un început; trebuie dărâmată bariera şi orice ne aminteşte faptul că poporul românesc a trăit în provincii create şi dominate de străini trebuie să dispară!“

(Nicolae Iorga)

În cadrul manifestărilor organizate la Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, în ziua de 30 ianuarie 2009, pentru a marca 70 de ani de existenţă a Batalionului 22 Vânători de Munte „Cireşoaia”, a fost lansat şi vo-lumul Istoria Batalionului 22 Vânători de Munte „Cireşoaia”, de col. (r) Gheorghe Suman, lt. col. Vasile Cristea şi lt. col (r) Lu-cian Mircea Stoenac, lucrare apărută la Edi-tura Universul Ştiinţifi c, Bucureşti, 2010, în condiţii grafi ce deosebite, cu o bogată şi valoroasă ilustraţie. Mesajul Arhiepiscopului Ioan al Covas-nei şi Harghitei, care prefaţează volumul, este intitulat „Biserica şi Armata, cele mai credibile instituţii ale României” şi consti-tuie un emoţionant cuvânt de binecuvântare, apreciere şi încurajare a „acestui Cuib de vulturi în Carpaţii de curbură şi în interi-orul Arcului carpatic”. Vlădica Ioan pune în evidenţă semnifi caţia prezenţei Batalio-nului din Sfântu-Gheorghe şi a Brigăzii din Miercurea-Ciuc în zona Covasna - Harghita, rolul important al acestor unităţi, în timpul evenimentelor din decembrie 1989 şi după aceea, „în dezamorsarea unui periculos con-fl ict interetnic, care ar fi putut avea urmări grave, pierderi de vieţi omeneşti şi ar fi pu-tut conduce la deschiderea unei perioade de confl ict pe plan local şi regional”.

La rândul său, col. dr. Ion Burghelea, locţiitorul comandantului Brigăzii 61 Vână-tori de Munte „General Virgil Bădulescu” din Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, în In-troducere, are cuvinte de apreciere la adresa cărţii şi a autorilor acesteia, lucrarea repre-zentând o monografi e cuprinzătoare în care se „consemnează cu rigurozitate drumul, deloc uşor, parcurs pe timp de pace, în pe-rioada de schimbare radicală a României de după război (...), precum şi momentele sem-nifi cative ale evoluţiei unităţii şi destinele a mii de oameni”, pe parcursul celor şapte de-cenii de la înfi inţare. Din partea eşalonului superior, sunt exprimate cuvinte de apreci-ere la adresa profesionalismului „în adevă-ratul sens al cuvântului” a acestui „colectiv bine sudat” de militari, a comandanţilor care s-au afl at de-a lungul anilor la conducerea batalionului, standardele de pregătire fi ind îndeplinite şi menţinute azi „sub comanda energică şi efi cientă a locotenent colonelului Vasile Cristea”. Evidenţiindu-se necesitatea alinierii noastre la „noile concepte privind securitatea mondială”, în fi nalul Introducerii Ion Burghelea conchide: „Armata Română are tot mai multă nevoie de astfel de uni-tăţi, bine antrenate, solid închegate, care să constituie mereu vârful de lance al forţei chemate să apere fruntariile fi reşti ale nea-mului românesc”. Reprezentând rezultatul unei labori-oase munci de documentare, lucrarea este

structurată în patru părţi. Partea întâi (1872-1940), redă principalele momente din isto-ria europeană şi românească a vânătorilor de munte, până la începutul celui de-al doilea război mondial. Partea a doua (1940-1956), cuprinde informaţii detaliate despre înfi inţa-rea Batalionului 22 Vânători de Munte, participarea la ope-raţiunile militare desfăşurate în Crimeea, Caucaz, luptele desfăşurate pentru eliberarea Ardealului de sub ocupaţia horthysto-hitleristă şi cele purtate pe teritoriul Ungariei şi al Cehoslovaciei, până în mai 1945, şi, în fi nal, întoar-cerea în Ţară, trecerea aces-tuia la organizare specifi că pe timp de pace şi desfi inţarea sa, în iunie 1946. Partea a treia (1948-1961), consemnează activitatea Bata-lionului 22 Vânători de Mun-te, de la reînfi inţare, în 1948 - activitate desfăşurată în oraşele Sinaia, Predeal şi Făgăraş - până la a doua desfi -inţare, din aprilie 1961, „măsură draconică luată la Moscova, în cadrul Comandamen-tului Forţelor Armate Unite ale Tratatului de la Varşovia”, deoarece generalii sovietici nu au fost niciodată prietenii bravilor vânători de munte români. Partea a patra, cea mai extinsă în cuprinsul cărţii, reconstituie acti-

vitatea Batalionului 22 Vânători de Munte, de la reînfi inţarea în anul 1965, şi dislocarea unităţii în Sfântu-Gheorghe, până în prezent. Rezultă, deci, că, din cei 70 de ani de la înfi inţarea Batalionului 22 Vânători de Munte, 45 de ani sunt legaţi nemijlocit

de municipiul Sfântu-Gheorghe şi judeţul Co-vasna. Primele perioade din activitatea Batalio-nului, faptele de vitejie săvârşite de înaintaşii mi-litarilor de astăzi, repre-zintă pagini memorabile din istoria unităţii, „o zestre simbolică de ne-preţuit”, pentru generaţi-ile prezente şi viitoare ale Batalionului. Perioada de după 1965, respectiv cea în care unitatea şi-a des-făşurat, şi îşi desfăşoară, activitatea în Sfântu-Gheorghe, are o semni-

fi caţie cu multiple şi importante implicaţii asupra vieţii publice din zonă. Este şi moti-vul pentru care vom stărui mai mult asupra acestei perioade, încercând să surprindem câteva aspecte ale relaţiei Armată - Socie-tate, în general cele specifi ce prezenţei vâ-nătorilor de munte în spaţiul multietnic şi pluriconfesional al Arcului intracarpatic.

(va urma)

O altă perspectivă asupra lucrării monografice dedicate „acestei flori alese în grădina Oştirii Române”: Batalionul 22 Vânători de Munte „Cireşoaia” (I)

dr. Ioan Lăcătuşu (Sfântu-Gheorghe)

Mitropolitul Visarion Puiu - contemporanul nostru (I) La 27 februarie 2010, se împli-nesc 131 de ani de la naşterea celui care a fost caracterizat de contem-poranii săi ca fi ind: apostolul unită-ţii românilor de pretutindeni, patri-otul neamului românesc, călugărul ostaş, cărturarul, corifeul învăţă-mântului teologic şi organizatorul Bisericii Ortodoxe Române, mi-sionarul şi vizionarul unităţii creş-tine şi al prăbuşirii comunismului, un excelent gospodar şi un mare ctitor de aşezăminte, restaurator de monumente. În anul 1937, pe când era Mitropolit al Bucovinei, ziarul britanic „The Cristian East” scria despre înaltul ierarh Visarion Puiu (foto): „... Că este un om cu-rajos o dovedeşte cartea sa «Ade-văruri Crude», care a revoluţionat gândirea clericală română şi a cre-at o nouă eră în educaţia clerului român. Ca scriitor, Mitropolitul Visarion a publicat diferite lucrări de istorie a Bisericii Române şi a fost socotit de profesorul Iorga cel mai învăţat cleric român”. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, într-un timp mai apropiat nouă, prin 2004, când se afl a şi la cârma fostei Mitropolii a Bu-covinei, îl caracteriza, cu obiecti-vitate, pe predecesorul său astfel: „Admirat şi controversat, preţuit şi prigonit, autoexilat în 1944 şi con-

damnat la moarte, în contumacie, în 1946, el a fost, totuşi, prea mare ca să poată fi trecut cu vederea sau dat uitării. Personalitatea sa dina-mică şi complexă trebuie înţeleasă în contextul timpului şi spaţiului în care a trăit şi activat, dar dragostea sa pentru Biserică trebuie preţuită în orice timp şi spaţiu ne-am afl a”. Din 1997, în organizarea „Aso-ciaţiei Visarion Puiu”, al cărei pre-şedinte este eruditul şi iscusitul organizator, protopop de Roman, Pr. dr. Aurel Florin Ţuscanu, a Pro-topopiatelor Paşcani şi Roman, a Seminarului Teologic Ortodox „Ve-niamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ, a Casei Memoriale „Visari-on Puiu” Vovidenia Neamţ şi a Ca-sei de Cultură „Mihail Sadoveanu” din Paşcani se desfăşoară „Zilele Visarion Puiu”, care cuprind o serie de acţiuni comemorative dedicate înaltului ierarh. Ajunse, în acest an, la cea de-a XIV-a ediţie, manifes-tările se vor desfăşura în perioada 26-28 februarie. Obiectivele vizate, atât de ediţiile precedente cât şi de cea actuală, sunt, în primul rând, de a cerceta cu acribie ştiinţifi că în-treaga viaţă şi activitate a ierarhu-lui, desfăşurată pe parcursul a şapte decenii, atât în ţară cât şi-n străină-tate, pentru a descoperi marea sa contribuţie la viaţa spirituală, soci-ală şi politică şi a omagia imensa sa personalitate, iar, în al doilea rând, de a căuta modalităţi noi pentru a fi

reabilitat ofi cial de justiţia română, de a întreprinde acţiuni pentru ridi-

carea oprobiului public suferit, pe nedrept, în urma condamnării sale

la moarte de Tribunalul Poporului, în 1946, „pentru crimă împotriva

umanităţii”, datorită exercitării, în perioada noiembrie 1942 - decem-

brie 1943 a funcţiei de Şef al Mi-siunii Bisericeşti în Transnistria şi Mitropolit al Odessei. Actuala sesiune de comunicări ştiinţifi ce, integrată în cadrul ma-nifestărilor ediţiei a XIV-a, se va desfăşura pe două secţiuni: „Cul-tură şi spiritualitate” şi „In me-moriam Visarion Puiu - 75 de ani de la înscăunarea ca Mitropolit al Bucovinei”. Din judeţul Covasna, au fost invitaţi pentru a-şi prezenta comunicările la secţiunea „Cultu-ră şi spiritualitate”: doctorul Ioan Lăcătuşu, care va susţine comuni-carea „Mitropolitul Nicolae Colan şi Moldova”, avocatul Ioan Solo-mon, care va vorbi despre „Buleti-nul Ligii Cultural-Creştine Andrei Şaguna - tribună a societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”, şi subsemnatul, care va prezenta tema „Aspecte ale le-găturilor dintre românii ortodocşi din Moldova şi Transilvania, în secolele XVI-XIX”. Din judeţul Harghita, va participa profesorul şi publicistul Ilie Şandru, care va susţine comunicarea „Patriarhul Miron Cristea şi Visarion Puiu”. Pentru cunoaşterea personali-tăţii şi faptelor marelui Mitropo-lit Visarion Puiu, în paginile de Istorie - Cultură ale „Condeiului ardelean” vom publica, în ediţi- ile viitoare, interesanta comunica-re „Visarion Puiu - contemporanul nostru”. (va urma)

prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe)

6 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Eveniment

134 de ani de la naşterea lui Octavian C. Tăslăuanu

Joi, 11 februarie. Ajungem la Bilbor într-un peisaj hibernal, de basm. Ninge frumos, ninge cu fulgi mari ce se leagănă în văzduh, ca într-un dans mirifi c şi ireal. La Şcoala Generală Nr. 1 „Oc-tavian C. Tăslăuanu” ne aşteaptă gazdele noastre: membrii colec-tivului didactic, în frunte cu pro-fesoara Angelica Marioara Stan, directorul instituţiei, şi profeso-rul Vasile Stan, preşedintele gru-pei Asociaţiunii Astra din Bilbor. Am fost invitaţi ca, împreună cu dumnealor, să aducem un omagiu lui Octavian Codru Tăslăuanu (foto), la cea de 134-a aniversare a naşterii sale. Acţiunea s-a desfăşurat în ca-drul unui proiect educaţional in-titulat „Octavian C. Tăslăuanu în cultura românească”, pe care Şcoala Generală Nr. 1 „Octavian C. Tăslăuanu” din Bilbor, judeţul Harghita, îl derulează împreună cu Şcoala de Arte şi Meserii din co-muna Şieu, judeţul Bistriţa-Năsă-ud. În cadrul acestuia, a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifi ce şi lansarea unor cărţi apărute în cur-sul anilor 2009 şi 2010. În deschiderea activităţilor, profesorul Constantin Costea, ins-pector şcolar general adjunct al IŞJ Harghita şi preşedinte al Despărţă-mântului ASTRA Covasna - Har-

ghita, a făcut o trecere în revistă a activităţii despărţământului în anul trecut, ca un fel de preambul la viitoarea adunare generală, ce va avea loc în cursul lunii martie a.c.. El a felicitat grupa ASTRA din Bilbor pentru frumoasa şi bo-gata activitate desfăşurată, în care se înscrie şi acţiunea de omagiere a celui mai ilustru fi u al Bilborului, cel care a fost unul dintre cei mai

activi conducători ai ASTREI, la sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20, în calitate de secretar administrativ al ASTREI centrale de la Sibiu, în perioada 1906-1914. În continuare, au fost prezentate comunicările: Ilie Şandru - „Aspec-te din viaţa şi activitatea lui Octa-vian C. Tăslăuanu”; Valeria Pop, profesor la Şcoala „Liviu Rebrea-nu” din Miercurea-Ciuc - „Octavi-

an C. Tăslăuanu - dăruire pentru o idee: revista Luceafărul”; Simona German, profesor la Şcoala de Arte şi Meserii din comuna Şieu - „Oc-tavian C. Tăslăuanu şi Ioan Baciu, slujitori pe altarul Thaliei”; Vasile Stan, profesor la Bilbor - „Octavian C. Tăslăuanu - patriot dedicat ide-ii de unitate naţională”; Mihaela I. Vâlcan, profesor la Bilbor - „Orori-ile Primului Război Mondial oglin-dite în opera lui Octavian C. Tăs-lăuanu”; Marioara Angelica Stan, profesor la Bilbor - „Dimensiuni simbolice ale călătoriei iniţiatice în «Spovedanii»”. În partea a doua a manifestării omagiale de la Bilbor, au fost lan-sate cărţile: „Despărţământul Cen-tral Judeţean „Miercurea-Ciuc” al ASTREI”, autori: Nicu Vrabie şi Constantin Costea, apărută la Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2009; „Miride” (ver-suri) de Valeria Pop, apărută în 2009; „Un monument reînviat”, autori: Pr. Emil Pop şi Valeria Pop. A fost lansat, în premieră (inedită, afl ându-se încă sub tipar), volumul de publicistică „Inima Timpului” de Ilie Şandru, care va apare la Editura ,,Nico” din Târgu-Mureş. Volumul cuprinde mai multe re-portaje despre Octavian C. Tăslă-uanu şi despre Bilbor. Merită să reţinem că au răspuns invitaţiei de a participa la aceas-tă activitate de omagiere a lui O. C. Tăslăuanu, profesoara Silviana

Mihalache, directorul Şcolii Ge-nerale Nr. 9 „Liviu Rebreanu” din Miercurea-Ciuc, profesorul Nicu

Vrabie, directorul revistei „Şcoa-la Noastră” din Miercurea-Ciuc şi profesorul Gheorghe Ţifrea, de la Şcoala de Arte şi Meserii din Şieu, judeţul Bistriţa-Năsăud, fi ul al co-munei Bilbor. De asemenea, vom mai men-ţiona deosebitul nivel ştiinţifi c al comunicărilor prezentate, unele dintre ele cuprinzând lucruri foar-te puţin cunoscute, cum a fost, de exemplu, comunicarea profesoarei Simona German, care a evidenţiat viaţa şi activitatea lui Ioan Baciu, din Şoimuş, unul dintre pionierii teatrului românesc în mediul ru-

ral din Transilvana, prezent în pa-ginile revistei „Luceafărul”, prin pana lui Tăslăuanu. Deosebit de

interesantă a fost şi comunicarea profesoarei Marioara Stan, care a reliefat ideile cu caracter iniţiatic cuprinse în scrierile memorialisti-ce ale lui Tăslăuanu. În încheiere, am reţinut şi ide-ea lansată de Pr. protopop Dumi-tru Apostol, ca omagierea lui Oc-tavian C. Tăslăuanu să devină o manifestare tradiţională care să se desfăşoare anual, la începutul lunii februarie, la care să se dezbată, pe lângă aspectele personalităţii mul-tilaterale ale lui O. C. Tăslăuanu, şi diferite probleme legate de cul-tura populară.

prof. Ilie Şandru (Topliţa)

O băbuţă îmbrobodită trece agale, potrivin-du-şi paşii. În spatele ei, un grup gălăgios de copii. Nişte câini latră, să rupă gardul. Altfel, e o linişte pâcloasă, s-o tai cu cuţitul. Iarna pe uliţă, în Valea-Mare. În centrul comunei, o Pri-mărie făloasă. E cea mai impozantă clădire din comună, dacă nu punem la socoteală venerabi-la Biserică Ortodoxă, construită pe la 1793, şi splendida mănăstire ridicată recent. Biroul pri-marului e o mică expoziţie. Gheorghe Avram (foto stânga, sus) e, după ştiinţa mea, singurul primar pictor de icoane din România.

Ce e Valea-Mare? Pe Wikipedia, scrie doar că e o localitate la 26 de kilometri de Sfân-tu-Gheorghe, pe drumul ce face legătura în-tre Boroşneu-Mare şi Covasna. Şi că a fost constituită, în secolul XVIII, de iobagii şi je-lerii români aduşi de grofi i din Boroşneu să lucreze la câmp sau la pădure. Până în 1936, Valea-Mare a fost sat aparţinător de Boroş-

neu-Mic. În 1952, a devenit comună, dar din 1968 a fost lipită la Barcani. Din 1999, a re-devenit comună. Nu puteau să nu lase urme aceste permutări. Valea-Mare a rămas o loca-litate mai degrabă săracă, fără forţă economi-că. Dar, să-l ascultăm pe primar: „Sunt cam 1.200 de sufl ete în Valea-Mare, 480 de fumuri. Aici de bază e agricultura şi creşterea anima-lelor. Nu avem pe raza comunei nicio fi rmă, doar nişte asociaţii de creştere a animalelor şi nişte mici magazine. Nu avem nici măcar păduri, ca vecinii noştri de peste munte. Cum s-a tot trambalat comuna, s-a pierdut şi arhiva. A fost aici o clădire veche, era o arhivă aco-lo, dar ăia care lucrau la demolare au ars tot. Cred că acolo erau şi acte de proprietate. Am

eu, aşa, o părere, că au fost unii care nu doreau să facem comună aici. În 2000, când am fost ales prima dată primar, am luat-o de la zero cu organizarea. Primăria era la Căminul Cultural, în nişte anexe. În 2001, am început construc-ţia sediului Primăriei (foto dreapta), pe care l-am terminat în 2004. Între timp, am mai fă-cut o grădiniţă, un post de poliţie, un cabinet medical, o farmacie. Am luat-o uşurel, pas cu pas. Eu nu mă las uşor. Sunt de aici, am casa părintească în Valea-Mare, şi ţin mult să facem ceva pentru oamenii locului. Dar e al naibii de greu. Bugetul propriu e foarte subţire. Dacă nu am avea bani de la judeţ, ne-am desfi inţa. De unde să scoţi bani aici? Uite, sunt 80 de fa-milii de refugiaţi. Descendenţii lor sunt scutiţi de impozite. Eram o localitate de graniţă pe vremuri, spre România. O mare parte din pă-mântul arabil a rămas la Boroşneu-Mare. Sunt unii de aici, proprietari de terenuri, care plă-tesc impozit acolo! Mai mult de o treime din localnici sunt în situaţia asta!”. Sărim peste „economia de subzistenţă” din Vale şi ajungem la povestea mănăstirii. E tare mândru primarul de Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul”, mai ales că sufl etul acesteia, sta-reţul, cel care s-a luptat s-o ridice, e vărul său, tot Gheorghe Avram pe nume! Ne putem lesne imagina că n-a fost deloc uşor să construieşti o mănăstire impozantă într-o zonă săracă, să cauţi donatori peste tot, să obţii sprijinul Episcopiei, să convingi pe unul şi pe altul... Valea-Mare se mai mândreşte cu vechea Biserică Ortodo-xă, din secolul XVIII, cu hramul „Arhanghelii Mihail şi Gavril”, păstorită de părintele Nicolae Floroiu. E cel mai important obiectiv turistic al comunei, datorită stilului arhitectonic deosebit, dar şi pentru că deţine icoane vechi. Chiar şi clopotul bisericii e de la 1763! Să nu uit, am văzut o biserică baptistă, proaspăt construită. „Fraţii” au bani şi fac prozelitism pe unde pot. Deocamdată, fără succes, dacă ne gândim că 99 la sută din văleni sunt ortodocşi. Ce fac oamenii, în afară de agricultură? Mulţi fac naveta, la Braşov sau la Sfântu-

Gheorghe, pe unde mai găsesc de lucru. Peste hotare nu au plecat decât câteva familii. Local-nicii sunt prea legaţi de pământ, ca să lase totul şi să-şi piardă urma în lume, cum se întâmplă prin alte părţi. Gheorghe Avram are, însă, pro-iecte ambiţioase: „Am început - zice primarul - fi nisarea sălii multifuncţionale, o s-o vedeţi, va fi ceva deosebit. Jos se va putea face sport şi se vor ţine activităţi culturale, iar la etaj amenajăm săli de clasă. Sigur, va aparţine de Şcoala Gene-rală „Mihai Eminescu”. Poate ne ajută Dumne-zeu s-o terminăm anul ăsta. Mai avem de făcut fi nisajele, la interior şi exterior, şi încălzirea. Va fi o centrală pe lemne. De unde lemne? Primă-ria nu are păduri, dar oamenii mai au câte ceva. Şi mai sunt composesorate care vând lemne.

Apoi, am reuşit să intrăm în programul PRIS (Programul de Refacere a Infrastructurii Şcola-re), să facem reparaţii capitale la şcoala veche. Licitaţia e făcută, proiectul e gata. Trebuia să înceapă anul trecut, dar s-a amânat pentru anul ăsta. Din economiile noastre, cum putem, cons-truim şi un dispensar stomatologic. Am găsit şi un medic, va veni de două ori pe săptămână. Numai aparatura ne costă cam 20.000 de lei.

Altfel, am avut grijă să facem un dispensar me-dical şi o farmacie, o bijuterie. Avem gata stu-diul de fezabilitate pentru apă şi canalizare. Să vedem cum facem cu banii. Sper să ne lipim la un program guvernamental. Mai avem două proiecte pe Lunca Pâraielor, lângă mănăstire,

de îmbunătăţiri funciare (desecare). Sunt fâ-neţe ale oamenilor acolo. Avem promişi nişte bani de la Ministerul Agriculturii”. Se opreşte, suspină, trage aer în piept, şi continuă: „Să vă mai spun? Suntem prinşi la SGA cu un proiect de decolmatare a pârâului Valea-Mare. Că aici zona e cam mlăştinoasă. Drumurile comunale o să le amenajăm din banii noştri. Pe rând, cum vom putea. Că bugetul pe 2010 e cam la nive-

lul celui din 2008. Am tot stat cu contabila zi-le-n şir şi am socotit, am împărţit, am disecat... Asta e, facem ce putem, e austeritate. Chiar şi în aceste condiţii, suntem tare mândri că nu avem datorii! Una peste alta, supravieţuim, şi mai şi facem câte ceva. Nu ne lăsăm!”.

7Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158)Reportaj

ă ă f ii d A i i ă i ă î l PRIS d î b ă ă i i f i (d ) S fâ

Valea-Mare, proiect de supravieţuireValea-Mare, proiect de supravieţuire Adrian Teacă

(Braşov)

Iarna pe uliţă, în Valea-Mare...

(urmare din pagina 1)Cele nouă judeţe amintite, în care există o minoritate maghiară, cuprind exact teritoriul care, prin Dictatul de la Viena, din 30 august 1940, prin forţa, abuzul şi sfi darea „puterilor garante”, Germania şi Italia, a fost răpit Ro-mâniei, pentru a fi oferit Ungariei horthyste şi fasciste a „amiralului fără mare”! Priviţi nu-mai harta! Priviţi teritoriul cerut de UDMR şi vă veţi da seama de tărăşenie! Un cuţit înfi pt în inima României! Prin aprobare tacită! Iată la ce se ajunge prin complicitatea UDMR - PD-L, în România de azi! Ce trădare! Ce ruşine! Ce ticăloşie! Ce troc mizerabil! Nici n-a aşteptat UDMR să se stingă scan-dalul, să se mai liniştească, măcar un pic, valu-rile revoltei românilor conştienţi de ce se urmă-reşte, că vine cu o nouă altă provocare. La 12 martie 2010, este convocată Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc (iată că naşparliii ăştia deja folosesc sintagma separatistă!), care va avea loc la Sfântu-Gheorghe. Din Regula-mentul, în posesia căruia am intrat, afl ăm că primarii, consilierii judeţeni şi locali din aşa-zi-sul ţinut secuiesc declară, ca „limbi ofi ciale” ale Adunării, româna şi maghiara. Deci, pe acelaşi plan! Limba maghiară, a minorităţii, devine ofi -cială în România! Să le mai amintim articolul 13 din Constituţie: „În România, limba ofi cială este limba română”!?! Piţarăii ăştia sunt şi „mă-rinimoşi”, insultându-ne: „Se va asigura tradu-cere simultană!”. În ciuda faptului că şedinţele Adunării sunt deschise, totuşi, „unul sau mai multe puncte de pe ordinea de zi pot fi dezbă-tute în şedinţă închisă”. Cât de „deschise” vor fi , oare, dezbaterile din 12 martie a.c., în aceas-tă democraţie cu două feţe, de două feluri? Nu prea înţelegem nici prevederile punctului 8 din Regulamentul Adunării Aleşilor Locali din Ţi-nutul Secuiesc! De ce, oare, „membrii Adunării au dreptul să ia cuvântul la începutul şedinţei (...), cu condiţia ca textul luării de cuvânt să fi e depus la Comisia Permanentă cu cel puţin cinci zile înainte de data şedinţei”? Curată democra-ţie! „Democraţie” cu… cenzură?! De ce nu la cinci zile după şedinţă?! Să vedem, însă, care va fi actul principal, supus votului aleşilor? Este un „Proiect de Hotărâre privind statutul limbii maghiare în Ţinutul Secuiesc!”. „Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc - se spune - prevede că, pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, limba maghiară are acelaşi statut ca şi limba ofi cială a statului (...), atât în scris, cât şi oral. Autorităţile publice din Ţinutul Secuiesc asigură folosirea ofi cială a ambelor limbi, adoptând actele normative şi creând condiţiile care asigură deplina egalita-te a celor două limbi. Comisia Permanentă a Adunării Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, împreună cu specialiştii autorităţilor publice vor stabili lista acelor funcţii publice, care se

pot ocupa numai de către persoane care cu-nosc ambele limbi”. Aţi citit şi aţi văzut bine! 1. Constituţia României, Legea fundamentală a Ţării, este sfi dată grosolan, la modul cel mai obraznic şi sfi dător posibil! 2. Sintagma „Ţinu-tul Secuiesc”, parte integrantă a României, este folosită pentru un teritoriu autonom, precum Kosovo! 3. În „Proiectul de Hotărâre privind statutul limbii maghiare în Ţinutul Secuiesc”, limba română, ofi cială în stat, nici măcar nu-i denumită! 4. Actele, conform legilor în vigoare pe teritoriul românesc, se întocmesc în limba română, ofi cială în stat. Asta n-o ştiu (încă) tre-păduşii, mari adepţi ai autonomiilor teritoriale pe criterii etnice? 5. Lista acelor funcţii publice, care pot fi ocupate numai de către acele persoa-ne care cunosc, obligatoriu, şi limba maghiară, este o revoltătoare discriminare într-un stat de drept, contrară tuturor prevederilor europene! Aşa-i dacă-i dai nas lui Ivan! Se suie pe di-van! Puternici ai clipei, care v-aţi bătut mereu joc de această Ţară, iată unde s-a ajuns prin ce-dările şi compromisurile păguboase, de dragul unui ciolan, într-o Românie în derivă! Unde s-a ajuns? Primăria din Sfântu-Gheorghe - conform unei ştiri Agerpres (vezi pagina 2, rubrica Ac-tualitatea ardeleană - n.r.) - n-a mai aşteptat Adunarea Aleşilor Locali, din 12 martie a.c., şi deja şi-a şi făcut „ştampilă proprie”! Ştampilă cu „stema ofi cială” (ilegală!) a municipiului, în locul celei obligatorii, cu stema României! Ştampilele sunt confecţionate în trei variante: în limbile română şi maghiară, precum şi varianta „bilingvă”, şi vor fi folosite încă din această săp-tămână! Unde vor fi folosite? Pe corespondenţa internă, „între instituţii, către cetăţeni”. „Dacă am să trimit o scrisoare la Gyury bacs - spune Antal Arpad, primarul din Sfântu-Gheorghe -, atunci am să pun ştampila în limba maghiară; dacă trimit la un român, va fi cea în română, iar pentru familiile bilingve vom folosi ştampile-le bilingve”. El afi rmă că tot tămbălăul ăsta ar avea drept scop „promovarea, cât mai mult, a imaginii oraşului şi a stemei ofi ciale a acestu-ia”. Ia să vedem care-i „stema ofi cială” şi, mai ales, ce reprezintă ea! Printre altele, stema mu-nicipiului Sfântu-Gheorghe, aprobată de Consi-liul Local cu trei ani în urmă, împotriva tuturor prevederilor legale, conţine soarele şi luna. Ală-turi de această stemă, ca „însemne ofi ciale” au fost adoptate un steag şi un fanion în culorile albastru deschis şi auriu, reprezentând drapelul secuiesc. Nimic, niciun simbol cât de mic, nu aminteşte de populaţia românească de pe aceste meleaguri! Luna trecută, Consiliul Local Sfân-tu-Gheorghe a adoptat o hotărâre care prevede că stema „nouă” poate fi reprodusă pe fi rme, pe sigiliile autorităţilor locale, pe imprimate, pe in-dicatoarele ce marchează intrările (în) şi ieşirile din localităţi. Ea va fi expusă şi pe frontispiciul Primăriei! Piţarăii nu se opresc aici! „Însemne-

le specifi ce - spun ei - vor putea fi folosite de autorităţile locale, în public şi la evenimentele festive şi protocolare.” Ce părere are Antal Arpad, primarul care-i şi mai-marele UDMR Sfântu-Gheorghe? „În Secuime - clamează el -, limba maghiară este, de facto, limbă ofi cială, dar dorinţa comunităţii maghiare este ca aceasta să capete, şi de jure, acest statut!”. Întrebat despre tendinţa de „ofi -cializare” a limbii maghiare, acesta a răspuns: „UDMR a vorbit înaintea acestei organizaţii (este vorba despre CNS - n.n.) despre necesi-tatea «legalizării» limbii maghiare, nu doar în judeţele locuite de maghiari, cum ar fi Covasna şi Harghita, ci în toată Transilvania!”. Iată ce-i mai trece prin cap: „La unele instituţii, cum ar fi cele militarizate, nu se aplică încă! Dar se va aplica!”. Aşadar, limba lui Attila în Secuime

este de facto! Trebuie să devină de jure! Ce fac, ne întrebăm, a mia oară din 1990 încoace, au-torităţile statului de drept, să potolească poftele hulpave şi privilegiile udemeriste?

Treziţi-vă, români!

P.S.: Dacă UDMR continuă astfel, în acelaşi ton al sfi dării Constituţiei României şi a legilor Ţării, nesocotind, iresponsabil, jignitor şi tru-faş, articolele 1 şi 13 din Legea fundamentală, trebuie să se aştepte ca, într-o zi, a redeşteptării aşteptate, trezindu-se, nemaisuportând jignirile şi insultele, toate aceste porniri antiromâneşti, cei din Guvernul Boc şi din Parlamentul de la Bucureşti să voteze şi să aplice, obligatoriu, precum în Slovacia, tot membră a UE, o reală lege, atât de necesară, pentru apărarea integrită-ţii statale şi protejarea LIMBII ROMÂNE!

8 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Actualitate - Editorial

S.C. „Alex & Co” S.A., cu sediul în Chichiş, nr. 34, cod poştal 527075, judeţul Covasna, înregistrată la Ofi ciul Registrul Comerţului Covasna sub nr. J14/1089/1994, având Codul Unic de Înregistrare RO6830461, anunţă semnarea în data de 16.12.2009 a Contractului de Finanţare încheiat cu Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Pro-gramul Operaţional Sectorial „Creşterea Competivităţii Economice”, Axa Prioritară 1 - „Un sistem inovativ şi ecoefi cient de producţie”, Domeniul de intervenţiei DM 1.1 - „In-vestiţii productive şi pregătirea pentru competiţia pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM”, Operaţiunea „Sprijin pentru consolidarea şi modernizarea sectorului productiv prin investiţii tangibile şi intangibile”. Proiectul intitulat „Mărirea productivităţii şi ca-pacităţii de producţie a S.C. „Alex & Co” S.A.” a depus în cadrul schemei de fi nanţare „Sprijin fi nanciar de până la 1.075.000 lei acordat pentru investiţii pentru întreprinderile mici şi mijlocii” şi urmează să fi e implementat în perioada 16.12.2009 - 16.12.2010 la sediul fi rmei din comuna Chichiş, nr. 34. Valoarea totală a proiectului este de 1.778.227 lei, din care valoarea fi nanţării ne-rambursabile este de 858.807 lei (Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul naţional). Obiectivul proiectului este creşterea nivelului de satisfacţie a clienţilor fi rmei.

Persoană de contact:Nume: Murăraşu CodruţaFuncţie: Administrator, coordonator proiectContact: alexoffi ce@planet.ro, telefon 0267-347.073, fax 0267-347.011

Anunţ de presă

Proiect fi nanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI

Instrumente Structurale 2007 - 2013

Data: 19.02.2010

TREZIŢI-VĂ, ROMÂNI!

Prezentăm în avanpremieră citito-rilor săptămânalului „Condeiul arde-lean” lucrarea „Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghia-re în Bazinul Carpatic în documen-te.” Cronologia acţiunilor budapes-tane şi udemeriste, afl ată sub tipar la Editura „România pur şi simplu” din Bucureşti, în două volume. Primul volum, cuprinde Confe-rinţa „Politica externă maghiară şi protecţia minorităţilor” a diplomatu-lui maghiar Horvat Attila, din 13 iu-nie 1992, prezentată la Asociaţia Cul-turală Maghiară din Ulm - Germania,

urmată de discuţii, respectiv întrebări şi răspunsuri cu note explicative. Tra-ducerea este realizată de Erica Mir-cea-Wolff şi Gheorghe Olteanu, iar notele explicative de Gheorghe Ol-teanu. Volumul doi, redă o cronologie a acţiunilor budapestane şi udemeris-te, din perioada 25 decembrie 1989 şi 31 decembrie 2009. Lucrarea are următorul moto: «Veritas nihil veretur nisi abscondi», tradus «Adevărul nu se teme decât de ascunderea sa». Scopul volumului este redat con-cis în prefaţa sa, intitulată Invitaţie la

dialog, text semnat de dr. Gheorghe Olteanu, medic în Baden-Baden, Germania, originar din Covasna, un foarte bun cunoscător al realităţilor româneşti şi al relaţiilor româno-ma-ghiare, în istorie şi contemporanei-tate. „În ciuda repetatelor declaraţii ofi ciale, pentru orice martor lucid al ultimelor decenii, este evident că stră-vechiul contecios maghiaro-român, nu este câtuşi de puţin închis. „Su-perioritatea indiscutabilă“ şi „dreptul inalienabil la hegemonie în Bazinul Carpatic“, marchează până azi edu-caţia, mentalitatea şi, în consecinţă,

relaţiile maghiarilor cu vecinii, înde-osebi cu românii. În contextul dez-baterilor referitoare la „autonomia etnică“ şi statutul minorităţilor, resus-citate cu obstinaţie tot mai agresivă de cei interesaţi, cunoaşterea acestei cărţi, cuprinzând strategia şi tactica, urmărită cu consecvenţă, de la înce-putul anilor ’90 şi până în prezent, de Budapesta, în consens cu minorităţile maghiare din Slovacia, Voivodina şi Ardeal, ni se pare imperios necesară. Deoarece ea oferă multe informaţii, indispensabile politicienilor şi opiniei publice, pentru înţelegerea resorturi-

lor eludate sau prea puţin cunoscute, ale problemelor amintite. Oferind astfel perspectiva unor discuţii cons-tructive, în cunoştinţă de cauză. De prea multe ori adevăratul substrat al „chestiunii maghiare“ a fost şi este, disimulat, pentru a ne mai putea per-mite ignorarea datelor irefutabile, oferite involuntar, de chiar preopi-nenţii noştri. Care trebuie invitaţi să pună cărţile pe masă. Dacă se doreşte un dialog cinstit şi rezultate pe măsu-ră, durabile”. Notele explicative sunt redate cu litere cursive. (va urma)

„Nu! Nu! Niciodată! Redobândirea hegemoniei maghiare în Bazinul Carpatic în documente.” Cronologia acţiunilor budapestane şi udemeriste (I)

9Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158)Local - Sport

Închiriem, în zona centrală a municipiului Târgu-Mureş, spaţii pentru locuinţe, birouri,

cabinete, ateliere, magazii şi depozite (cu condiţii de parcare aferente), la preţuri foarte avantajoase.

Tel.: 0265-261.423, 0743-160.537, 0744-505.797Vă aşteptăm cu drag la sediul nostru din Sfântu-Gheorghe,

str. Sporturilor, nr. 3, bl. 1, sc. 1, ap. 2. Programări la telefon: 0755-322.592

PFA Victoria HugianuCabinet de masaj şi reflexoterapie

CLASAMENT

Liga Campionilor Europa League Retrogradare

M V E I GOL PCT A 1 CFR Cluj 17 10 4 3 23-10 34 +72 Unirea Urziceni 17 10 4 3 25-13 34 +103 Steaua 17 10 4 3 25-14 34 +74 FC Timişoara 17 8 7 2 29-12 31 +75 Rapid 17 9 4 4 36-21 31 +76 FC Vaslui 17 9 3 5 25-19 30 +67 FC Braşov 17 7 6 4 19-11 27 08 Dinamo 17 7 6 4 19-12 27 09 Oţelul Galaţi 17 6 4 7 21-24 22 -510 Gaz Metan Mediaş 17 5 6 6 18-26 21 -611 Pandurii Tg. Jiu 17 5 5 7 14-17 20 -712 Astra Ploieşti 17 4 6 7 19-23 18 -613 Poli Iaşi 17 5 3 9 15-25 18 -614 „U” Craiova 17 5 2 10 24-27 17 -715 Curtea de Argeş 17 5 1 11 16-31 16 -1116 Unirea Alba-Iulia 17 3 5 9 17-27 14 -1017 Gloria Bistriţa 17 2 8 7 13-24 14 -1018 Ceahlăul 17 2 4 11 13-35 10 -17

Televizări,

etapa

a XVIII-aVineri, 19 feb.

Oţelul Galaţi - Curtea de Argeş(14:00 - GSP TV)

Sâmbătă, 20 feb.

FC Braşov - Unirea Alba-Iulia(13:30 - GSP TV)

Gloria Bistriţa - FC Timişoara(15:15 - Digi Sport)

Poli Iaşi - Rapid(19:00 - Digi Sport)Steaua - Ceahlăul(20:30 - Antena 1)

Duminică, 21 feb.

Gaz Metan Mediaş - FC Vaslui(14:00 - GSP TV)

Pandurii Tg. Jiu - Astra Ploieşti(16:00 - GSP TV)

Dinamo - „U“ Craiova(19:30 - GSP TV)

Luni, 22 feb.

Unirea Urziceni - CFR Cluj(17:30 - Digi Sport)

Liga I

Primele opt echipe din ierarhie vizează câştigarea campionatului.

16 februarieOlympique Lyon - Real Madrid

1 - 0AC Milan - Manchester United

2 - 3

17 februarieFC Porto - Arsenal Londra

2 - 1Bayern Munchen - Fiorentina

2 - 1

23 februarieVfB Stuttgart - FC Barcelona

(TVR1 - 21:40)Olympiacos - Bordeaux

(21:40)

24 februarieŢSKA Moscova - FC Sevilla

(21:40)Inter Milano - Chelsea Londra

(TVR1 - 21:40)

S-a făcut dreptateEpiscopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a câştigat în instanţă fostul sediu al BNR din Sfântu-Gheorghe

Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Har-ghitei a câştigat în instanţă dreptul de folo-sinţă asupra fostului sediu al Băncii Naţiona-le Române (BNR) din centrul municipiului Sfântu-Gheorghe, în care funcţionează mai multe instituţii publice, după un proces ce a durat aproape patru ani. Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan, a declarat, luni, pentru AGERPRES, că sentinţa pronunţată, recent, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este de-fi nitivă şi irevocabilă. „Am în mână certifi -catul în care se menţionează că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie respinge recursurile declarate de judeţul Covasna şi Guvernul României împotriva sentinţei nr. 87/F din 29 mai 2009 a Curţii de Apel Braşov, ca fi ind nefondate, iar sentinţa este irevocabilă. (...) E cât se poate de clar, procesul e câştigat, iar cu acest certifi cat în maximum o săptămână vom intabula clădirea, apoi vom vedea ce vom face, pentru că aici funcţionează mai multe instituţii publice”, a afi rmat IPS Ioan.

În anul 2006, Episcopia Ortodoxă Româ-nă a dat în judecată Guvernul României pe

motiv că printr-o hotărâre adoptată cu un an în urmă a atribuit, în mod ilegal, Consiliu-

lui Judeţean clădirea fostului sediu al BNR din municipiul Sfântu-Gheorghe. Concret,

imobilul în cauză fusese dat în administrare Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghi-

tei în decembrie 2004, printr-o hotărâre a Guvernului Năstase, publicată în Monito-rul Ofi cial şi confi rmată o lună mai târziu de Guvernul Tăriceanu, dar, la scurt timp, prima hotărâre a fost abrogată şi emisă alta prin care imobilul era trecut în proprietatea Consiliului Judeţean Covasna. În fostul sediu al BNR funcţionează, la ora actuală, Centrul Cultural al judeţului Covasna şi Ofi ciul Judeţean pentru Dezvol-tare Rurală şi Pescuit, care vor trebui să se mute dacă nu vor cădea la înţelegere cu noii administratori. „Noi nu suntem puşi pe dat afară, nu vrem să facem negustorie, nu avem nicio răfuială cu nimeni şi nu închidem uşile ni-mănui. Suntem deschişi şi bine intenţionaţi, vom sta de vorbă şi vom căuta soluţii. De-sigur, avem proiectele noastre pe care vrem să le concretizăm, despre care e prematur să discutăm”, a declarat părintele protopop Florin Tohănean (foto).

AGERPRES (Oana Mălina Negrea)

A reînceput Liga

Optimi de fi nală

*Partidele din Europa League s-au terminat după închiderea ediţiei. Reprezentanta Români-ei, campioana Unirea Urziceni, a jucat aseară pe „Anfi eld Road”, în compania mult mai celebrei FC Liverpool.

Redebut cu derby între

ultimele două campioane

Liga lu’ Mitică reîncepe cu un derby de zile mari: Unirea Urzi-ceni - CFR Cluj. Întâlnirea dintre campioana en-titre şi fosta cam-pioană se anunţă una incendiară, chiar dacă, prin plecarea antreno-

rului Dan Petrescu, echipa iscu-sitului preşedinte Mihai Stoica (foto) pare că a suferit o pierde in-surmontabilă, la care se mai adau-gă şi oboseala de după meciul cu Liverpool. Totuşi, întâlnirea din

Ialomiţa este una de 1 X 2. Alte partide interesante, în această etapă de deschidere a retu-rului, se dispută la Iaşi şi Mediaş, dar şi pe Ghencea şi în „Groapă”.

Sub Tâmpa, echipa gazdă, FC Braşov, primeşte vizita codaşei Unirea Alba-Iulia. Stegarii nu au voie, deci, să facă paşi greşiţi. Asta, desigur, dacă vor să se menţină în plutonul fruntaş, care oferă un loc în cupele europene. (A.M.B.)

10 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Sudoku - Şah

Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah Şah

Soluţia problemei din numărul trecut:

ZUTIC AnteSahovski Glasnik, 1971

1.Da7 (Ameninţă atât 2.Df2# cât şi 2.Dg1# 1...Nd4 (se opune ambelor ameninţări, dar…) 2.Td1#Variantele secundare după cheie: a) 1...Tc5 2.Td1#; b)1...Td4 2.Da1#

Problemã propusã pasionaþilor de ºah

ROSENBAUM A. The Chess Monthly, 1879

Albul mută şi dă mat în două mutări (#2)O problemă care se remarcă prin simplitatea şi

eleganţa construcţiei. „Cheia” este destul de difi-cilă din cauza spaţiilor largi de acţiune de care se

bucură figurile albe.Soluţia, în ediţia viitoare.

ing. Nicolae Doroftei, maestru FIDEdoron50ro@yahoo.com

Imaginea

săptămânii

Poate că ar trebui să îi zicem rubricii de faţă „Ştiaţi că...?”. Ştiaţi că în „ograda” lui Antal Arpad - edilului-şef udemerist de Sfântu-Gheorghe care „dacă mâine am primi autonomie, ne-am apuca de treabă pentru ca Ţinutul Secuiesc să fi e o regiune dezvoltată în care oamenii să se simtă bine şi să trăiască mai bine” (Agerpres, 4 februarie 2010) - în acest an sunt mai puţine gropi decât în anul trecut? Ei, cum aşa? Simplu. Din fi ecare trei gropi mici, s-a făcut una mare! Deci, simte-te bine, draghe secuiule, şi trăieşte mai bine, că aşa zis la tine polgarmeşteru’, că dache o se fi e el elnok la Ţinutul Secuiesc autonom, tu trăieşte mai bine. Hat da’ ce, nu se vede ce gospodar Arpika?

Şi tu ne poţi trimite poze:info@condeiulardelean.ro

Grisciuk, A (2736) - Gelfand, B (2761) [E55]XXVII SuperGM Linares (2), 14.02.2010

1.d4 Cf6 2.c4 e6 3.Cc3 Nb4 Apărarea Nim-zovici rămâne destul de populară. 4.e3 0–0 5.Nd3 d5 6.Cf3 Una din liniile de joc cele mai solide pentru alb în Apărarea Nimzovici 6...c5 7.0–0 dxc4 8.Nxc4 Cbd7 9.De2 a6 Alături de 9...b6, principala continuare pentru negru. 10.a4 Previne b7-b5. 10...cxd4 11.exd4 S-a ajuns la o poziţie tipică şi mult studiată: poziţia cu pion izolat pe coloana „d” („isolani”), în care atât albul cât si negrul au la dispoziţie diverse pla-nuri de joc. Pentru negru este foarte important să controleze câmpul d5 din faţa pionului izo-lat, iar următoarea sa mutare are tocmai acest scop. 11...Cb6 12.Nd3 Posibil este şi 12.Nb3, care alături de mutarea din partidă sunt singu-rele continuări viabile. 12...Cbd5 13.Cxd5!? O mutare interesantă care nu s-a întâlnit ante-rior decât într-o singură partidă. Mai frecvent jucată este continuarea 13.Ng5, de exemplu: 13...Ne7 14.Tfe1 Cb4 15.Nc4 Cfd5 16.Nxe7 Cxe7 17.Ce4 Cf5 18.Tad1 Cd5 19.Nxd5 exd5 20.Cc3 Ne6 21.Dc2 cu poziţie aproximativ ega-lă, Korcinoi - Samkovici, L / Leningrad 1967. 13...Cxd5 O mutare nouă şi sufi cient de logică. Nu este însă rău nici cum se jucase anterior 13...exd5. După 14.Ng5 Dd6 15.Ce5 Ce4 16.Nf4 De7 17.f3 Cd6 18.Df2 Nf5 19.Nxf5 Cxf5 20.Cd3 Nd6 21.Tfe1 Dd8 22.Nxd6 Dxd6 23.a5 Tac8 24.Tad1 Tc7 25.Cc5 Cxd4 26.Cxa6 Dxa6 27.Dxd4 Dxa5 adversarii au căzut de acord asu-pra remizei, Ivanciuk, V (2735) - Speelman, J (2630) / Reykjavik 1991. 14.De4 Ameninţă 15. Dh7#. 14...g6?! Slăbeşte câmpurile negre de pe fl ancul regelui. Negrul s-a temut probabil că

după 14...f5 se slăbeste iremediabil câmpul e5 şi pionul e6 rămâne înapoiat, dar mutarea din partidă slăbeşte un întreg complex de câmpuri negre şi de aceste slăbiciuni va profi ta din plin albul. Riscant este 14...Cf6, din cauza 15.Dh4 h6 16.Ce5 cu şanse bune de atac pentru alb. 15.Nh6! Te8 16.Ce5 Nd7 17.Df3 De7 18.Ne4 Piesele albe s-au asezat pe poziţii de atac foarte repede. 18...Nc6 19.Nxd5!? O decizie aparent surprinzătoare: albul renunţă cu uşurinţă la pe-rechea de nebuni. Există şi justifi carea: calul din d5 ocupă o poziţie ideală şi în plus apără câmpul f6. 19...Nxd5 20.Df4 Câmpurile negre intră sub controlul deplin al albului. 20...f5 Dacă negrul ar fi jucat această mutare la mutarea 14-a, câmpul f6 ar fi fost apărat de pionul g7. Nu merge 20...f6 din cauza 21.Cg4 Rf7 22.Ng5! şi negrul pier-de pionul f6. 21.h4! Consolidând dominaţia pe câmpuri negre. 21...Tac8 22.Tac1 Nd6 23.Tfe1 Df6 24.Tc3! Cu ideea de a aduce turnul în atac la g3, astfel încât următoarele mutări ale negru-lui sunt forţate. 24...Txc3 25.bxc3 Tc8 26.Dg3 Ne4!? Pentru a-l împiedica pe alb să reia la e5 cu turnul, dar mai bine era 26...Nxe5 27.Txe5 Rf7. 27.h5 Nxe5 28.dxe5 Df7 29.Te3 (Vezi di-agrama 1) Este ştiut că nebunii de culori diferi-te favorizează atacul la rege şi din acest punct de vedere albul deţine superiorita-tea. 29...Rh8? O greşeală care permite albului să încheie rapid socotelile. O linie de apărare acceptabilă, dar destul de pa-sivă se putea realiza cu 29...Tc7 30.hxg6 hxg6 31.Dg5 Nc6 32.Th3 Ne8. 30.Dh4! gxh5 31.Tg3 Toate fi gurile albe participă la atac. 31...Nd5 32.a5! Acum negrul este aproape zugzwang! 32...f4 33.Tg7 Df5

34.De7 De4 (Vezi diagrama 2)

35.Df6 Desigur sufi cient pentru câş-tig, dar poate că acest frumos exemplu de exploatare a slăbiciunilor pe câm-puri negre merită o încheiere pe măsură: 35.Tg8+!! cu mat în două mutări: 35...

Txg8 (35...Rxg8 36.Dg7#) 36.Df6+ Tg7 37.Dxg7#] 1–0

Grila jocului este un pătrat de nouă pe nouă căsuţe, subdivizat în tot atâtea pătrate iden-tice, numite regiuni. Regula jocului este simplă: fi ecare rând, coloană sau regiune nu trebuie să conţină decât o dată cifrele de la unu la nouă. Formulat altfel, fi ecare ansamblu trebuie să conţină cifrele de la unu la nouă o singură dată. Cifrele nu reprezintă decât o convenţie, relaţiile aritmetice între ele nefi ind de niciun folos. Interesul jocului consistă în simplitatea regulilor sale şi în complexitatea soluţiilor sale. Difi cultatea veritabilă a jocului rămâne, totuşi, în a găsi suita exactă a cifrelor rămase. Acest joc a inspirat deja mai multe versiuni electronice care aduc un interes diferit rezolvării grilelor Sudoku. Forma sa de tip grilă şi folosirea lui într-un scop ludic îl aduc mai aproape de alte jocuri publicate în ziare, cum ar fi careurile şi problemele de şah.

LINARES 2010LINARES 2010 A început tradiţionalul turneu de la Linares (Spania). Deşi participarea nu este atât de valoroasă ca în alţi ani (efectul crizei economice sau efectul relaţiilor dintre managerul lui Topalov şi jucătorii top?), Linares-ul rămâne un turneu de referinţă. O frumoasă realizare pe tema “ Complex de câmpuri slabe” o constituie partida de mai jos.

Diagrama 2

Diagrama 1

11

Telefoane Utile

Poliţia 112Pompieri 112Salvare 112Protecţia Civilă *982Jandarmeria *956Serviciul Antidrog *934Poliţia de Frontieră *959Deranjamente Electrica *929Deranjamente Gaze *928Deranjamente posturi telefonice 1921Informaţii abonaţi Romtelecom 188932Informaţii diverse 1951

*Se formează obligatoriu prefi xul judeţului

AlbaPrefectura 0258-811.179Consiliul Judeţean 0258-813.380Primăria Alba-Iulia 0258-819.462

BraşovPrefectura 0268-419.277Consiliul Judeţean 0268-410.777Primăria Braşov 0268-416.550

CovasnaPrefectura 0267-315.190Consiliul Judeţean 0267-311.190Primăria Sfântu-Gheorghe 0267/316.957

HarghitaPrefectura 0266-371.114Consiliul Judeţean 0266-207.700Primăria Miercurea-Ciuc 0266-317.007

MureşPrefectura 0265-263.211Consiliul Judeţean 0265-263.211Primăria Târgu-Mureş 0265-268.330

SibiuPrefectura 0269-210.104Consiliul Judeţean 0269-217.733Primăria Sibiu 0269-208.800

Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158)Traduceri

Traduceri din presade limbă maghiară

urmare din pagina 3

Trimite mica publicitate prin sms: 0766-280.650 *tarif normal

Mica publicitate este gratuitã pentru persoanele fizice.

Vehicule Imobiliare IT / Electronice

Servicii

Diverse

Efectuez lucrări de instalaţii de încălzire şi sanitare. Tel: 0761-320.610

Angajãri Agenţie de recrutare şi plasare forţă de muncă în Israel caută pentru îngrijire de bolnavi la domiciliu femei cu vârsta în-tre 28-55 ani. Cunoaşterea de limbi străine constituie avan-taj (engleză, rusă, germană, maghiară). Tel: 0740-365.850

Închiriez Cramă cu dotări (presă, curent trifazic) în ve-derea vinifi cării. Capacitate de depozitare 30.000 de litri. Eventual, asigur şi strugurii pentru vinifi caţie. Tel: 0728-351.014, 0237-633.072

Vând două convectoare pe gaz. Tel: 0722-934.088, 0746-678.179 Vând motor electric trifazat preţ 250 lei negociabil. Aparat sudură trifazat preţ 500 lei ne-gociabil. Remorcă de cinci tone (după tractor) preţ 2.500 lei negociabil. Informaţii la tel: 0743-043.965

Vând Skoda Octavia, an fabricaţie 2002, motor 2.0 l benzină, 150 CP, tuning optic, suspensie sport, climatronic, geamuri electrice, oglinzi elec-trice, scaune încălzite, set cau-ciucuri vară şi iarnă. Preţ 7.000 Euro. Tel: 0743-417.151 Vând Daewoo Cielo, an fabricaţie 1996, 1.5 DOHC benzină, 180.000 KM reali, culoare albastră, stare bună de funcţionare. Preţ 10.500 Lei negociabil. Tel: 0728-903.624

De vânzare scooter MBK Booster 49 ccm, an fabricaţie 1999 noiembrie, înmatriculată, stare perfectă de funcţionare fără zgârieturi. Preţ: 1.900 lei. Tel: 0744-907.807 Vând Skoda Fabia combi, an fabricaţie 2004, motor 1.4 benzină, 87.000 km reali, culoa-rea gri metalizat, full extra, stare impecabilă. Tel: 0762-439.931 Vând tractor MTZ belarus 55 LE. Preţ 7.900 lei. Tel: 0752-135.883 Vând DACIA 1310, în stare foarte bună de funcţionare. Preţ 3.400 lei negociabil. Tel: 0728-202.666

Vând pădure de stejar 2 ha în zona Turia. Tel: 0741-604.173 Vând casă, curte şi grădină în localitatea Turia 1.15 ha, grajd nou. Tel: 0762-270.393 Vând casă în localitatea Vâlcele, judeţul Covasna. Preţ 45.000 Euro. Tel: 0764-212.024 Vând apartament în Sfântu- Gheorghe, 4 camere, decoman-dat, 80 mp., confort 1, centrală termică, parchet, etajul II din IV, cu garaj în faţa scării. Preţ nego-ciabil, posibilitate plată în rate. Tel: 0722-643.021 Vând apartament 3 camere în Sfântu-Gheorghe, Bulevardul Grigore Bălan, lângă Romtele-com, 35.000 Euro, negociabil. Tel.: 0735-311.926 Vând casă în Sibiu, Oraşul de Jos (cartier gara mică), 2 came-re, hol, baie, bucătărie, cămară, curte în spate, garaj, beci cu toate utilităţile. Preţ informativ: 85.000 Euro. Tel: 0744-834.456 Vând sau dau în chirie aparta-ment 2 camere, parter, zona Ciu-cului (Sfântu-Gheorghe). Tel.: 0740-300.614

Cumpăr garsonieră în Covasna, zona centrală, indiferent de stare. Ofer maxim 9.000 Euro. Tel:

0757-059.702 Vând apartament 3 camere deco-madate, 70 mp, în Sfântu-Gheor-ghe, str. Stadionului, et. 9 din 10, 2 lifturi, termopan, parchet. Privelişte panoramică. Centrală termică proprie, separare gaz-contorizat, contor apă. Informaţii între orele 09-20. Preţ: 30.400 Euro. Tel: 0722-374.169

Vând garaj în Sfântu-Gheorghe pe bulevardul Grigore Bălan, vizavi de clădirea Romtelecom, în spatele blocului nr. 30, garaj de vânzare.Preţ: 24.000 lei (negocia-bil). Tel: 0743-005.242

Caut să închiriez garsonieră mobilată în Sfântu-Gheorghe, ofer de la 50 până la 70 Euro. Tel: 0733-695.890

De vânzare aparat foto DSRL marca Olympus E-300 obiec-tiv 18-50mm, 55-200 mm, 4 fi l-tre, card memorie 2Gb, geantă originală Olympus. Preţ 1.200 lei. Tel: 0744-907.807

www.forumharghitacovasna.ro

În urmă cu cinci ani, pe vremea aceasta, în primele zile ale lunii ia- nuarie, numirea prefecţilor maghiari a generat un protest vehement al români-lor. Conducătorii partidelor româneşti nu au participat la învestire în semn de protest. Numirea lui Gyorgy Ervin nu a generat în acest an niciun fel de reac-ţii adverse semnifi cative, conducătorii partidelor româneşti fi ind prezenţi la depunerea jurământului. Toate acestea indică o normalizare a situaţiei şi în opinia românilor de pe Pă-mântul Secuiesc şi, mai mult decât atât, a conducătorilor cu opinii naţionaliste. Devine încetul cu încetul ceva fi resc ca guvernul român să poată fi reprezen-tat, aici, pe Pământul Secuiesc, de un maghiar şi ca mesajul ofi cial să le fi e transmis majoritarilor de aici în limba maternă de către înlocuitorul maghiar al premierului. Este ceva semnifi cativ, iar acest lucru poate contribui la îmbu-nătăţirea stării noastre generale, acesta nefi ind singurul rezultat pozitiv al parti-cipării UDMR la guvernare. UDMR s-a angajat într-o perioadă foarte difi cilă să participe la conduce-rea ţării. Vor urma o serie de măsuri restrictive. Conducătorii Uniunii sunt deja încrezători şi sunt de părere că Transilvania, Pământul Secuiesc vor

putea fi dezvoltate şi cu ajutorul unui buget foarte limitat, iar legislativul va putea fi orientat într-o direcţie favora-bilă şi din punctul de vedere al comu-nităţii maghiare. Nu este întâmplătoare declaraţia lui Tokes Laszlo, rostită în cadrul întâlni-rii de vineri. Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania a formulat astfel: UDMR a stabilit un standard minim. Este posibil ca pe vi-itor să poată fi obţinute rezultate, însă marile obiective parcă nu fac parte din priorităţi. S-a ajuns în situaţia ca mem-brii comunităţii româneşti să îi accepte pe conducătorii maghiari şi s-a reuşit obţinerea de către judeţele din Tran-silvania, de pe Pământul Secuiesc, a fi nanţării de care are dreptul şi prin in-termediul contribuabililor săi. Pentru dăinuirea maghiarilor este însă nevoie de mult mai mult. Să repetăm: de un sistem educaţional corespunzător, de universitate maghiară şi de autonomia personală şi de cea teritorială. În acor-dul de acum, toate aceste lucruri se re-găsesc doar vag.

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 5877, 11.01.2010;

Titlu: Să avem curajul să vedem mai departe,

Semnează: Farkas Reka

Conducătorii judeţelor Harghita şi Covasna au discutat la Mădăraş-Harghita despre continuarea programelor comune şi au trecut în revistă realizările mai importante. La sfârşitul săptămânii, aceştia au decis în privinţa înfi inţării unei agenţii de turism comune a Ţinutului Secuiesc. Conform proiectelor, sarcina principală a biroului va fi aceea de popu-larizare a Ţinutului Secuiesc, respectiv căutarea de posibilităţi pentru valorifi carea atracţiilor turistice ale regiunii. Printre al-tele, agenţia ar avea ca scop şi cercetarea de surse, oferind celor ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul turismului servicii de coordonare şi consiliere. În cadrul întâlnirii - la care au participat Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Tamas Sandor, pre-şedintele Consiliului Judeţean Covasna, Antal Arpad Andras, primarul din Sfântu-Gheorghe, Raduly Robert Kalman, prima-rul din Miercurea-Ciuc, respectiv managerii Birtalan Jozsef şi Klarik Laszlo, s-a abordat problema extinderii asupra întregu-lui Ţinut Secuiesc a manifestării O Mie de Fete Secuience, care dispune de mari tradiţii în Miercurea-Ciuc. Aceştia au convenit şi în privinţa amplasării unor obiective unitare, care să semna-leze intrarea în Ţinutul Secuiesc, care să reprezinte simbolurile secuieşti şi care să semnaleze, clar, atât turiştilor, cât şi locuito-rilor identitatea unitară a regiunii. Participanţii au evaluat rezultatele aspiraţiilor comune efec-tuate în interesul construirii şi dezvoltării imaginii Ţinutului Secuiesc, ca de exemplu: standul comun al Ţinutului Secuiesc de la Romexpo, Ziua Ţinutul Secuiesc organizată pe Vârful-Nyerges, rezultatele numeroaselor proiecte comune UE, şirul de forumuri Un Ţinut Secuiesc de succes sau evaluarea patri-moniului construit al Ţinutului Secuiesc.

Cotidianul „Hargita Nepe” (Harghita), nr. 6, 11.01.2010; Titlu: Vor înfi inţa o agenţie de turism a Ţinutului Secuiesc

Duminica este cea mai veche săr-bătoare creştină. Denumirea ei vine de la cuvintele latineşti „dominica dies”, care înseamnă „zi domnească” sau „zi împărătească”, adică ziua în-credinţată lui Dumnezeu. Ea este săr-bătoarea săptămânală a creştinilor. Duminica a fost instituită şi res-pectată ca zi de sărbătoare pentru mai multe motive. Cel mai impor-tant este acela că în zi de Duminică a avut loc Învierea Mântuitorului

Iisus Hristos, zi cunoscută în sfi n-tele Evanghelii ca fi ind „ziua cea dintâi a săptămânii” (Matei 28, 1). Tot în zi de Duminică s-a petrecut un alt eveniment din istoria creş-tinismului, cu semnifi caţii majore pentru Biserică, şi anume Pogo-rârea Duhului Sfânt peste Sfi nţii Apostoli, când a luat fi inţă, văzut, Biserica creştină (Fapte 2, 1-47). Învierea Mântuitorului Hristos şi Pogorârea Duhului Sfânt sunt cele mai de seamă momente din istoria de început a vieţii creştine. După măr-turiile biblice şi istorice, această zi a constituit de la început sărbătoarea săptămânală a creştinilor în care ei se adunau în locaşurile de cult şi „frân-geau pâinea” (Fapte 2, 46), adică să-vârşeau Sfânta Liturghie. Cât au durat persecuţiile împotri-va creştinilor, această zi nu a putut fi declarată ca zi ofi cială de odihnă şi sărbătoare, dar a fost respectată ca atare. Abia după încetarea persecuţi-ilor şi după libertatea religioasă adu-să de Sfântul Constantin cel Mare, acesta a declarat-o zi de odihnă în Împeriu. Aceasta nu înseamnă, cum eronat se spune, că el a instituit Du-minica drept zi de odihnă, ci doar că a ofi cializat şi a legalizat o practică respectată de peste trei sute de ani de

către creştini. Pe lângă denumirea de Duminică, adică de zi domnească (Apocalipsa 1, 10), pentru această zi s-a mai folosit şi se mai foloseşte şi azi cea de „Ziua Soarelui” (Sonntag la germani, Sun-day la englezi) de provenienţă păgâ-nă; cu timpul, ea a dobândit un sens creştin, prin „soare” subînţelegân- du-se „Soarele Hristos” sau „Răsări-tul cel de Sus”, cum se numeşte El în cântările bisericeşti. Sărbătoarea Duminicii, amintind de Învierea lui Hristos, a fost mereu socotită zi de bucurie şi sărbătorită ca atare. Canoanele Bisericii interzic în această zi manifestările religioase care sunt expresia întristării (Canonul 20 al Sinodului I Ecumenic). Chiar obiceiul îmbrăcării cu haine curate sau noi, în această zi, respectat mai ales la ţară, arată caracterul de bucu-rie acordat sărbătorii. Duminica s-a serbat mereu cu participarea la slujba divină. La înce-put, dacă cineva lipsea trei duminici consecutiv de la Biserică, era înlătu-rat din obştea creştină. De asemenea, rânduielile bisericeşti recomandă întreruperea activităţilor zilnice şi serbarea prin odihnă, fi ind îngăduite numai activităţile fi lantropice. Într-un an bisericesc, sunt 52 de duminici; dintre care cele mai im-portante sunt: Duminica Învierii, a Rusaliilor numită şi Duminica cea Mare, a Floriilor şi duminici-le de dinainte şi de după Naşterea Domnului, Bobotează şi Înălţarea Sfi ntei Cruci. Am amintit mai sus că Duminica sunt permise activită-ţile fi lantropice, ceea ce înseamnă că a face binele semenilor noştri, a ajuta pe cei neputincioşi, a acor-da minimul de mângâiere şi milă creştină, de care au nevoie semenii noştri, sunt fapte bune care aduc bucurie lui Dumnezeu Tatăl, Care este dătătorul de bine din preapli-nul milei şi Iubirii Sale. Domnul nostru Iisus Hristos este mărturia noastră creştină de a să-vârşi binele în ziua Domnului, căci El însuşi a vindecat, a tămăduit şi a săvârşit binele în zi de Sabat, ară-

tând că El, Domnul, este şi Domn al sâmbetei, precum este Domn a toate cele create şi zidite de El, Cuvântul lui Dumnezeu; căci scris este „ceea ce vede Fiul pe Tatăl făcând, acelea va face şi Fiul”. Binele este izvorul nesecat al lui Dumnezeu Tatăl, ce se revarsă asupra noastră. Primitori ai tuturor darurilor lui Dumnezeu fi ind noi, cei credincioşi, prin credinţă vom dărui şi noi, săvârşind binele asupra semenilor noştri. Biserica, ca o mamă creştină, ne îndeamnă a purta grijă de semenii noştri afl aţi în lipsuri şi a dovedi împlinirea porun-cii iubirii de aproapele. Această în-drumare poate fi pusă în aplicare în toate zilele vieţii noastre, dar mai cu sporită dorinţă şi voinţă o putem îm-plini în Duminica Ortodoxiei, când se desăvârşeşte şi împlineşte toată dragostea, iubirea şi mila noastră creştină, prin colecta obolului fi ecă-ruia dintre noi dat Bisericii în vede-rea ajutorării celor ce sunt în nevoie. Iată că Postul cel Mare începe ală-turi de mila noastră creştină, două fapte bune care încununează rugă-ciunile noastre în această perioadă a postului Sfi ntelor Paşti. Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a învăţat că faptele de miloste-nie plăcute lui Dumnezeu sunt cele săvârşite din iubire sinceră faţă de aproapele nostru afl at în suferinţă, fără a aştepta vreo răsplată sau laudă din partea altor oameni. În Biserica creştină, milostenia se face perso-nal, de către fi ecare credincios, sau în mod organizat. De-a lungul tim-pului, s-au înfi inţat şi instituţii de ajutorare a celor necăjiţi. Aşa cum Mântuitorul ne-a vorbit mult des-pre importanţa milosteniei în post şi ne-a dovedit-o de nenumărate ori prin comportamentul Său, aşa şi Bi-serica ne îndeamnă spre a împlini milostenia, mai ales prin obolul nos-tru în ziua de Duminică denumită ca Duminica Ortodoxiei. Aşa să ne ajute Dumnezeu, împli-nindu-se Voia Sa.

Pr. psh. Nicolae FloroiuParohia Valea-Mare

ROMÂNIA

12 Anul V, Serie Nouă - Nr. 123 (158) Viaţa creştină

Pr. Ioan Ovidiu Măciucă Parohia Covasna, ROMÂNIA

MÂNTUIREAMÂNTUIREAViaţa noastră trecătoare, e marea călătorie,

Spre zarea strălucitoare ce duce la mântuire.Efortul duhovnicesc, bunătatea şi credinţa,Aduce dubla fericire, întărindu-ne voinţa.

Vremea vieţii, timpul morţii trec pe căi nebănuite,Zorii zilei, straja nopţii sunt de Hristos rânduite.

Bucurii amăgitoare se sfârşesc prin întristare,Numai Dumnezeu oferă sufl etelor alinare.

Cât în lume se dă lupta-ntre virtute şi păcat,Gândul zboară către Domnul, puternicul Împărat.Vom primi dreapta răsplată de vom face voia Lui,

Răbdători în umbra crucii, oneşti în lumina ei.

Duminica OrtodoxieiDuminica Ortodoxiei În această duminică, marii pre-dicatori subliniază biruinţa Or-todoxiei asupra tuturor curselor şi necazurilor ce s-au abătut de-a lungul istoriei asupra Bisericii. Şi în zilele noastre, Biserica se confruntă cu unele provocări, din-tre care amintim: dizolvarea fami-liei, relaxarea generală a moravuri-lor, dispariţia învăţăturii religioase, nivelarea indivizilor, afi rmarea de sine, aroganţa, dispreţul, umilirea aproapelui, suicidul (sfârşitul ca-valeresc), apărarea dreptului mi-norităţii în defavoarea majorităţii, acordarea de credite pentru toţi pentru adormirea conştiinţei, cen-tralizarea în favoarea statului (asu-marea de către stat a responsabi-lităţilor personale ale indivizilor). Lumea este împinsă către dezor-dine şi confuzie prin: sex, droguri, muzică nouă, televizor, distracţii şi modă. De asemenea, se urmăreşte: manipularea opiniei publice prin mass-media, despărţirea cârmuito-rilor de popor, schimbarea deasă a guvernelor şi slăbirea puterii de a cârmui a statului. În vechime, patriarhii mustrau fărădelegea chiar dacă erau mai apoi exilaţi, iar credincioşii se adunau în fi ecare zi la sfi ntele sluj-be chiar dacă erau prigoniţi. Aşa-dar, fi ecare mădular al trupului lui Hristos era viu şi ardea de râvna pentru sfi nţenie şi adevăr. Acelaşi lucru trebuie să-l facă Biserica şi astăzi, prin fi ecare din-tre noi. Există o temere cum că: Bise-rica va împărtăşi Ideologia Naţiu-nilor Unite în acelaşi mod în care preoţii Templului împărţeau cu romanii Ideologia şi Puterea. Va conserva credinţele în Iisus Hris-tos, de ochii lumii, pentru a-şi di-simula adevăratele interese, care vor fi în realitate bogăţia, Puterea Politică şi cea Religioasă, oportu-nismul pe toate fronturile. Însă, acest lucru nu depinde decât de noi toţi. Trebuie să fi m convinşi că fi ecare faptă a noas-tră infl uenţează în bine sau rău societatea, dar într-o oarecare măsură şi conducerea Bisericii. Clericii sunt exponenţi ai comuni-tăţii din care se trag şi au la bază educaţia primită de la părinţii lor (de altfel, cel mai adesea oameni obişnuiţi). Traiul şi timpul pe care îl pot afi erosi numai lui Dumne-zeu, fără să alerge după alte treburi lumeşti, depinde tot de credincio-şii care jertfesc, sau nu, ceva din puţinul lor la Sfântul Altar. Este nevoie să conştientizăm că misi-unea Bisericii depinde de fi ecare om în parte, ea suferă din pricina ignoranţei celor care numai cu numele sunt creştini. Biserica nu este doar a preoţilor şi a lui Hris-tos, ci fi ecare cărămidă din zidul ei suntem noi în parte. De pildă, dacă copiii sunt lăsaţi în seama pa-timilor tinereşti, nu va mai fi cine să slujească în curăţie sfi ntele locaşuri şi nici cine să predice dreptatea.

Odinioară, Biserica a triumfat cu preţ de sânge mucenicesc, sără-cie şi iubire dezinteresată. Aceste trei realităţi (întrupate în viaţă de la vlădică la opincă) au caracteri-zat-o şi au făcut-o să ardă pentru Mirele ei Hristos. Cred că a so-sit vremea să nu mai fi m doar cu ceva din buzunar alături de cele sfi nte, să ne afi şăm în biseri-că doar la marile sărbători şi să acceptăm tot felul de compromi-

suri (negocieri pentru o autosu-gestionată prietenie cu Domnul), ci să-L aducem din nou pe Hris-tos acolo de unde a fost izgonit: din mentalitate, legăturile dintre oameni, raporturile dintre pa-troni şi angajaţi, din guvernare, politica diferitelor partide, din petrecerea timpului liber etc.. Aceasta înseamnă că credin-ţa trebuie să fi e o sită prin care se cuvine să strecurăm toate in-tenţiile noastre şi să nu facem nimic fără Dumnezeu, în toate împrejurările vieţii. Dacă ne vom asuma această misiune, nici Biserica nu va gre-şi, nici noi oamenii nu ne vom mai scoate ochii unii altora. Să nu ne mai atribuim fap-tele măreţe ale înaintaşilor, căci ne îmbătăm de trufi e şi uităm că n-am făcut nici măcar ce eram datori. Trebuie să socotim toate mij-loacele şi posibilităţile care ne stau la îndemână şi să le punem în practică cu sârguinţă pentru bine, frumos, sfi nţenie şi inte-gritate.

Pr. Cristian Vlad IrimiaParohia Covasna Staţiune

ROMÂNIA