INSUFICIENTA CARDIACA STANGA:

Semne: - dispnee de effort si tahicardie, dispnee de effort progresiva pana la dispnee de

repaus(ortopnee). Pozitia pacientului in decubit dorsal accentueaza fenomenele;- astenie musculara: modificari de boli, hiponatremia indusa de diuretice, saluretice;- tusea – caract. Iritativ poate fi insotita de expectoratie seroasa;- poate aparea hemoptizia;- respiratie cheyne-stokes;- astm cardiac: absces de dispnee parosistica.

Forma extrema: - edem pulmonar acut; - dispnee parosistica, agitatie, transpiratie, paloare, tuse cu expectoratie seroasa, spumoasa, rozata; - la ascultaie pulmonara se asculta rauri pe tot plamanaul; Obiectiv: - ceanoza, paloare, ortopnee, tahicardie si puls alternant; Factorii agravanti: - efort fizic mare, infectii respiratorii, stari febrile, ischemie miocardica.

Edem pulmonar acut:

Criza de dispnee cu ortopnee, cu expectoratie spumoasa, aerata, uneori rosiatica. Accidente cardiace cu durere toracica, care a prezentat dispnee de effort la un pacient cu insuficienta nitrala sau aortica. Semne de gravitate: - somnolenta, ceanoza, tegumente marmorate, transpiratii profuze, tulburari de cunostinta. Pacientul va sta in pozitia sezanda. Se face oxigenoterapie. Prinderea unei linii intravenoase. Tratament: nitriglicerina si furosemid.

INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA:

- alterarea schimburilor gazoase datorata insuficientei sistemului respirator, asociata cu scaderea presiunii arteriale a O2, asociata sau nu cu cresterea presiunii dioxidului de carbon.

Presiunea O2 este scazuta, cea a dioxidului de carbon este normala. Presiunea O2 scazuta, cea a dioxidului de carbon este crescuta (hipercarmie). Din antecedente descriem intoxicatii, diverse afectiuni patologice. Tablou clinic: - dispnee intensa, tuse, expectoratie, durere toracica, semne de infectie, modificari radiologice la nivel pulmonar. Semne de grvitate: - ceanoza buzelor, mucoaselor, unghiilor, triaj ( apatii intraclaviculare si intracostale), dispnee cu polipnee, transpiratii profuze. Hipertensiunea este un prognostic sever. Poate aparea: - hepatomegalie (inima dreapta), tulburari psihice, miscari anormale.

Examen: - radiografie toracica, EKG, teste respiratorii. Masuri terapeutice immediate. Afectiunile cele mai fregvente care duc la insuficienta respiratorie: - pneumopatie acuta ( febra, tuse, junghi toracic);- embolia pulmonara( debut brutal, dureri toracice, tuse sangvinolenta, dispnee, stare,

de rau) – moarte iminenta. Toate acestea la un pacient care prezinta tromboflebita de menbru inferior sau interventii chirurgicale in zona pelvina.

Starea de rau asmnatic:

Un bolnav tanar cunoscut cu astm a carei criza se prelungeste 24 h, epuizat, prezinta polipnee; care nu a raspuns la medicatia de criza.

Edemul pulmonar acut:

Edemul pulmonar lezionar: - intoxicatii, infectii severe, pancreatita acuta. IN AVC, traumatism, in aspiratia bronsica- tub de deglutitie, coma varsaturi si la copii mici( sugari). Dezobstructie prin aspiratie, pozitia de securitate a pacientului: cu capul intr-o parte. Pneumotoraxul: boli respiratorii, traumatisme, fracturi ( acumularea de aer intre foitele pleurale). Drenaj pleural(astuparea); pleurezia(junghi toracic, va dormi pe partea afectata). Hemoptizia- sange rosu aerat, asfixie, soc hepotovoleic. Tratament: hemostatice. Intoxicatiile: monoxid de carbon. Anamneza si absenta polipneei, in astenie si screloza laterala. Obstacol laringo traheal: edem quicke( ag. Neurotic dobandit). Corp strain infectios ( laringite, cancer, orl) – dispnee de tip inspirator cu triaj si cornaj. Conduita terapeutica: - oxigeno terapie; dezopstruarea cailor aeriene, abord venos. Tratament medicamentos: adaptat, kinetoterapie, supravegeherea starii de constienta.

DUREREA TORACICA ACUTA:

In aceasta situatie impunem anamneza si examenul atent al pacientului. De multe ori in anamneza vom gasi: - hipertensiune arteriala, diabet, fumat, alcool, obezitate- factori de risc.Caracterul durerii: - sediu, momentul debutului, iradiere, tipul durerii, intensitate, cauze declansatoare. Factorii care o calmeaza si semne care o insotesc:- tuse, dispnee, ameteli, lipotimii, febra, varsaturi.Pozitia bolnavului: - ortopnee, decubit dorsal, lateral ventral. Stare de constienta, aspectul extremitatilor.

Intr-o durere toracica: - semne de insuficienta cardiaca sau tablou clinic de soc ( tensiunea arteriala sistolica mai mica de 90 mm Hg; cea diastolica mai mica de 50 mm Hg; diureza scazuta; tahicardie; puls filiform; tegumente reci si umede, palide sau ceanotice. In spatele durerii: - criza angina pectorala; infarct miocardic, pericardita, pneumotorax spontan sau chiar urgente abdominale: pancreatita acuta sau ulcer perforat.

ANGURIS PECTORIS:

Angina pectorala: produsa prin dezechilibru intre aportul sangvin coronadian si necesitatea de O2 a miocardului declansat de reducerea debitului conoranian; consecutiva unor leziuni. Angina de: efort spontana; denovo; agravata sau stabila.Instabila: angor denovo; de repaus sau de effort, vechime mai mica de o luna, angor agravat, intensitatea sau durata.Angor spontan si precoce post infarct: Caract. durerii: sediu tipic retrosternal in port. medie sau inf. Sau pectoral sau interscapulo vertebral; in peigastru. Iradiere: in umarul stang, fata interna a bratului si antebratului; ultimile 2 degete ale mainii stangi; la baza gatului si spre alte zone: mandibula, dinti, faringe, epigastru. Caract. dureii: constrictie; o presiune; strivire; durerea incepe si atinge un maxim de intensitate, se sterge sau dispare spontan; nitroglicerina. Criza are durata mai mare de 10-15 min. Se agraveaza la effort sau echivalente de effort, poate apare in repaus sau in somn. Pacientul poate avea: hipo sau hiper tensiune, sufluri cardiace, tahicardie, tulburari de ritm.Tratament: EKG, administram nitroglicerina; daca are angorul pectoris instabil- internare. Nitroglicerina, morfina in perfuzie si adm de O2.

INSUFICIENTA MIOCARDICA ACUTA (IMA):

Necroza mioc. zonala consecutiva unei ocluzii coronariene acute, de obicei prin tormboza pe placa de aterom ulcerata. Clinic: - durere anginos, mai mare de 20 minute, care nu cedeaza la nitroglicerina, uneori nici la opiacei. Pacientul prezinta fenom. acentuate: - paloare, transpiratii, greturi, varsaturi, dispnee, hipo sau hiper tensiune, febra, sincopa si soc cardiogen. Se trimite la: EKG, anlize, se solicita enzimele, creatin chinoza, troponima, VSH crescut; oxigen, sedativ, analgezice, abord venos. Tratament: heparina, nitroglicerina, tratamentul complicatiilor.

PNEUMOTORAX SPONTAN:

Pneumotorax – prezenta de aer intre foitele pleurale. La BPOC, astm, TBC, silicoza, supuratii pulmonare. Pneumotorax post traumatic: Clinic: - dureri toracice unilaterale; - denut brutal; junghi toracic; - dureri intensificate de dureri respiratorii si tuse, care prezinta polipnee 30-40 respiratii si tuse seaca. Examenul fizic: - diminuarea( abolirea) transmiterii vibratiilor vocale; diminuarea misc pe partea afectata; timpanism unilateral; diminuarea sau absenta murmurului vezicular. Complicatii: - respiratie acuta cu dispnee si hipoxie; bolnav cu insuficienta respiratorie cronica. Anemie acuta – heumopneumotorax. Pneumotorx benign ideopatic: fregvent intre 20- 30 ani; longidivi(inalti si slabi), recidiveaza fregvent afectiunii. Pneumotorax insuf. acuta: - prognostic vital si greu de recunoscut. Trebuie avut in vedere orice decompresare respiratorie acuta la acesti bolnavi. Internare de urgenta si drenaj pleural.

TULBURARI DE RITM CARDIAC:

In grosimea miocardului exista tesut specific autoexcitabil si bun conduc. al imp. Care asigura automatismul cardiac. Se formaza tesut excitoconductor al inimii alc din nodulul sinoadrial (atriu drept) nodulul atrio ventricular, in septrul atrial si de la acest nodul pleaca in V fasciculul his. Imp. i-au nastere in nodulul atrial. Ritm sinusal. In situatiile patologice imp pot lua nastere din alte locrui decat nodulul sinoatrial si genereaza aritmii. Aritmiile pot fi generate de: afectiunile cardiace, afectiunile extracardiace(boli infectioase), endocrine, pot aparea la persoane sanatoase dupa abuz de cafea, tutun si din cauza factorilor de stres. Tulburarile functionale din aritmii: - palpitaii, dispnee, ameteli, lipotimii, tulburari de vedere, de auz, semne de excitatie

neuropsihica; tulburari vegetative(transpiratii, greturi, sughit). Clasificare: - aritmii atriale si sinusale. 1. Tahicardia sinusal: fregventa cardiaca 100-150 batai pe minut; apare la abuz de cafea, tutun, in hemoragii, colaps, este bine suportat, brahicardia sinusala; fregventa cardiaca sub 60 batai pe min. Poate fi fiziologica la sportivii de performanta. Apare la: varsnici, copii, sportivii (hipotiroidie). Aritmiile extrasistole(ectopice): Extrasistole atriale: contractii premature ale inimii, provenite din focare etopice. La indivizii sanatosi dupa abuzuri de : tutun, cafea, in boli cardiace si endocirne. Obiectiv la palparea pulsului: pulsatie mica urmata de pauza. Izolate 1-2 min, sistematizate bigeminism, trigeminism. Tahicaria atriala parosistica: imp. estopice, ritm rapid: 150-200 batai pe min; debut si sfarsit brusc. Apare la: oboseala, emotii, consum de cafea, turun si in afectiuni cardiace.

Flaterul atrial: regulat 250-300 batai /min; foarte rare la indivizii sanatosi(valvulopatii), cardiopatii ischemice. Fibrilatia atriala paroxistica: tulburari de ritm, imp. ectopice, foarte rapide 400-500 batai/min neregulate. Nu toti stimulii ajung la ventriculii 120 min. Mai fregventa la: bolnavii cardiaci, poate fi paroxistica si cronica. Tratament: Digocsin- atrial si Amiogorona- paroxistica.Aritmiile ventriculare: provocate de stimulii care i-au nastere in ventricul. Apare in: exces de cafea, tutun, alcool,in stari emotive, afectiuni cardiace, boli infectioase, intoxicatii digitalica(periculoase). Izolat sau regulare, apare in geminism si trigeminism. 2. Tahicardia ventriculara parosistica: aritmii generate de impulsuri ventriculare 100-150 batai pe min. Debut si sfarsit brusc, dureaza cateva min si poate ajunge la cateva ore. Apare in afectiuni ale inimii. Fibrilatia ventriculara: este grava se produce descarcarea mai multor focare din ventricul 300-400 impulsuri, neregulate. Cand fregventa stimulilor este mai mica sub 300 batai pe min, ritm regulat, tulburarile se numesc flater ventricular. Contractiile sunt abolite; nu exista sistole ventriculare eficiente atunci circulatia este absenta. Fibrilatii ventriculare: la bolnavii cu afectiuni org ale inimii si boli cardiace severe; traumatisme. Manifestarile clinice constau in simptomele si semnele oprii circulatiei. Tablou clinic: echivaleaza cu cel al opriri ventriculare. Bolnav: palid, fara puls; tensiunea arteriala masurabila fara zgomote cardiace.