urgente medico-chirurgicale- ii respirator

Upload: silvia

Post on 08-Oct-2015

86 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

Urgente Medico-chirurgicale- II Respirator

TRANSCRIPT

  • URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE

    URGENTELE APARATULUI RESPIRATOR

  • ASPIRAREA DE CORPI STRAINI determina obstructia cailor aeriene cu asfixie se manifesta prin dispnee predominant inspiratorie, cu respiratie laborioasa, ineficienta sau agitatie, lipsa miscarilor respiratorii si cianoza indepartarea corpului strain determina remiterea manifestarilor clinicepersistenta corpului strain duce la agravarea starii generale,stop cardiorespirator si moartecaile aeriene necesita eliberarea cat mai rapida, deoarece hipoxia prelungita duce la leziuni cerebrale ireversibile

  • Atitudinea de urgenta in cabinetul stomatologicCuratirea mecanica a faringelui manual sau cu aspiratorul, sub inspectie directa Daca obstructia este localizata mai jos in laringele superior se trece la:Expulzarea corpului strain prin cresterea presiunii intratoracice.- manevra Heimlich aplicarea unei presiuni la nivelul partii celei mai mobile a cutiei toracice diafragmul.Descrierea manevrei: reanimatorul asezat in spatele pacientului cu membrele superioare de o parte si de cealalta a trunchiului acestuia, aseaza mana cu fata ventrala la nivelul epigastrului, pune cealalta mana peste prima si preseaza brusc si puternic spre diafragm( nu perpendicular, deoarece exista riscul sa lezeze aorta)- la gravide sau la pacientii obezi presiunea se va aplica pe stern la 2-3 cm superior de apendicele xifoid. - poate fi necesara repetarea manevrei de 6-10 ori

  • Cricotirotomia de urgenta manevra chirurgicala simpla prin care se realizeaza o cale de comunicare artificiala intre regiunea inferioara a laringelui si mediul exterior, care permite ventilatia pulmonara spontana sau mecanica.

    Tehnica realizarii: - pozitionarea pacientului cu gatul in hiperextensie - stabilizarea laringelui - incizia tegumentului - orizontal in dreptul membranei cricotiroidiene sau vertical cu lungime de aprox. 2 cm - incizia membranei cricotiroidiene - cu lama bisturiului in pozitie orizontala, cu lama superior pentru a nu leza peretele posterior al traheei. - dilatarea stomei - cu pensa hemostatica.

  • - canularea orificiului - cu canula speciala sau cu o canula de aspiratie din plastic sau orice alt tub de plastic cu diametrul 5-8 mm si lungime 10-12 cm. Tubul va fi introdus 2 - 3 cm in jos spre trahee.

    Confirmarea realizarii corecte a manevrei:- aparitia zgomotelor respiratorii si a fluxului respirator la pacientii care respira spontan;- obtinerea miscarilor toracice ample la insuflarea aerului prin tub la pacientii care nu respira, in acest caz se vor continua manevrele de resuscitare cardiorespiratorie. - fixarea tubului la tegumente - cu banda adeziva sau fire de sutura.

  • BRONHOSPASMULDetermina dispnee de tip expirator cu aparitia de raluri sibilante, wheezing si tahicardie.

    CauzeCriza de astm bronsicAlergie - bronhospasmul este insotit de eruptie cutanata pruriginoasa, edem angioneurotic, soc anafilactic;Insuficienta cardiaca stg - asociaza ortopnee si raluri de staza.

  • CRIZA DE ASTM BRONSICTablul clinicDisnee paroxistica de tip expiratorTuseWheezingSenzatie de constrictie toracica

    Atitudinea de urgenta

    Intreruperea tratamentului.Se va aseza pacientul in pozitie sezanda.Se va administra oxigen pe masca sau canula nazala.Se vor administra 2 puf-uri dintr-un spray cu substanta beta-mimetica (Ventolin, Berotec) care se repeta dupa 5 minute daca bronhospasmul nu dispare.

  • Se mai utilizeaza adrenalina 0,2 -0,3 ml subcutanat repetabil dupa 20 -30 minute(f =1ml)

    Daca dupa inca 5 minute bronhospasmul nu se remite se poate administra Miofilin 1 fiola i.v. lent (10 minute) cu monitorizarea pulsului.

    La aparitia de extrasistole se va intrerupe administrarea.

    Daca criza nu cedeaza se va recurge la administrarea de hemisuccinat de hidrocortizon 100 mg i.v in bolus.

  • SOCUL ANAFILACTICSocul poate fi declansat de contactul pacientului cu diferite substante potential alergigene: antibiotice, analgetice, sedative, iod, antiseptice, pansamente, paste, cimenturi, materiale de amprenta, materiale de obturatie, solutii anestezice locale.

    Reactia apare rapid de la injectare sau de la contactul cu mucoasele (minute) sau tardiv (ore) daca alergenul este in contact cu dentina.Apare brusc:frisoneruptie urticariana, edem si prurit generalizattegumente reci, eventual cianoticeagitatie, senzatie de moarte iminentapuls slab greu perceptibil, rapidTA foarte scazutabronhospasm

  • Atitudinea de urgentaintreruperea tratamentuluiindepartarea alergenului suspectatasezarea pacientului in clinostatism cu picioarele ridicate deasupra nivelului capuluicuratirea gurii si faringelui de sange, comprese, resturi dentare, materiale de amprenta, proteze mobileasezarea capului pacientului in pozitie de siguranta (rotat lateral)administrarea de oxigen pe masca sau canula nazalaadministrarea de 200 mg hemisuccinat de hidrocortizon i.v.daca TA maxima este < 70 - 80mmHg se administraza Adrenalina 0.3 ml i.v, s.c sau intralingual (se dilueaza 1 fiola de Adrenalina in 10 ml ser fiziologic si se injecteaza cate 3 ml) pana se obtine o TA maxima >80mmHgsolicitarea serviciului de Ambulanta pentru transportul de urgenta al pacientului la spital.

  • EDEMUL PULMONAR ACUT CARDIOGEN Definitie EPA cardiogen este forma acuta si grava de insuficienta ventriculara stanga datorata cresterii presiunii hidrostatice in capilarul pulmonar si patrunderii fluidului interstitial in alveole.

    Cauzele EPA cardiogen sunt : - IMA - HTA - valvulopatii mitrale - valvulopatii aortice - cardiomiopatii - miocardite

  • Tablou clinic :dispnee paroxistica intensa cu debut bruscortopneetuse initial seaca, apoi cu sputa spumoasa, rozataanxietatepaloaretranspiratii recicianoza extremitatilortahicardieTA scazuta, normala sau crescuta.

  • Factorii favorizanti ai edemului pulmonar acut sunt:

    Efortul fizic excesivTahi sau bradiaritmiileMedicamente care deprima functia ventriculara(betablocante, blocante ale canalelor de calciu)Supraincarcari volemice acuteInfectii respiratorii acuteSarcinaNerespectarea dietei hiposodate

  • Atitudinea de urgentaintreruperea tratamentului stomatologicpozitionarea pacientului cu trunchiul in pozitie verticala si membrele inferioare in pozitie decliva;oxigenoterapie pe masca sau sonda nazala cu 4 - 8 litri/minut;masurarea TA: - daca TA este scazuta (150-160mmHg) - se va administra Furosemid 1 fiola 20mg i.v. in bolus, doza putand fi repetata la 10 minute pana la 80mmHg - se va administra Nitroglicerina sublingual (1tb) sau spray (2 pufuri) administrarea putand fi repetata la 5 - 10 minute daca dispneea nu cedeaza si TA se mentine ridicata; - daca TA se mentine ridicata se poate administra Nifedipin 10mg sublingual; - in EPA din tahiaritmii se utilizeaza Digoxin 1 fiola i.v. lent.

  • HEMOPTIZIADefinitie eliminarea unei cantitati de sange rosu, aerat, provenind din caile respiratorii in cursul unui efort de tuse.CauzeTraumatismele toracice si pulmonare - contuzii, plagi diverse, fractura costala, corpi straini intrabronsiciAfectiuni ale aparatului respiratorlaringe si trahee - ulceratii, varice, neoplasmbronhii - bronsiectazii, bronsite, TBC.plamani - TBC, neoplasm, abces pulmonar, pneumonii Afectiuni cardiovasculare : stenoza mitrala, HTA, anevrismul aorticHemopatii - sindroame hemoragice, leucemii acute.Alte cauze - intoxicatii, septicemii, terapie anticoagulanta etc.Factori declansatori : efort fizic, emotii, exces alimentar, expunere prelungita la soare, perioada premenstruala

  • Tablou clinicprodroame - caldura retrosternala, gust de sange in gura;coexistenta chintelor de tuse, care expulzeaza sangele.aspectul rosu-aprins aerat, spumos al sangelui expectorat.sangele este amestecat cu continut mucos sau mucopurulent.

    Diagnosticul de gravitate1. Hemoptizia mica eliminarea de sange rosu - cativa ml sau la emisiunea de spute hemoptoice, fara a depasi 100 ml sange/zi;survine de obicei fara prodroame si nu antreneaza o reactie generala.

  • 2. Hemoptizia medie eliminarea a 100-300ml de sange/zi;anuntata de obicei printr-o stare prodromala (jena sau gadilatura laringiana sau toracica);determina anxietate, paloare, tahicardie, tendinta la lipotimie.

    3.Hemoptizia mareeliminarea a 200ml sange odata sau a 1000ml sange/24 ore;se instaleaza brusc fara prodroame;poate determina insuficienta respiratorie acuta - tahipnee, cianoza, transpiratii reci, tahicardie, hipotensiune arteriala, tulburari de constienta.

  • Gravitatea unei hemoptizii nu este usor de apreciat deoarece :

    Pierderile de sange sunt dificil de cuantificat

    O hemoptizie medie poate recidiva sub o forma cataclismica sau se poate repeta in mod amenintator

    Stare clinica si respiratorie anterioara a bolnavului influenteaza gravitatea unei hemoptizii

  • Tratament Orice hemoptizie reprezinta o urgenta, chiar daca este in cantitate redusa, deoarece in orice moment evolutia poate lua aspect grav sau foarte grav.

    1. Masuri generalerepaus la pat in pozitie semisezanda sau decubit lateraloxigen pe sonda nazalalinie venoasa - perfuzarea unor substante vasoconstrictoare sau compensarea pierderilor de sangesedative usoare si antitusiveadministrarea de lichide reci si cuburi de gheatase aplica punga cu ghiata pe regiunea sternalaadministrarea de hemostaticeAdrenostazin, Etamsilat, Venostat 2-4 fiole/ 24 h ivsubstante vasoconstrictoareVasopresina in perfuzie endovenoasa

  • 2. Mijloace endoscopice de tratament bronhoscopia - indicata in hemoptizia fara fenomene de insuficienta respiratorie acuta.Scop : - aspirarea sangelui endobronsic - instilarea de ser rece - hemostaza prin injectarea de substante sclerozante3. Mijloace chirurgicale - indicate in caz de hemoptizie majora (lobectomie, pneumectomie)

    4. Tratamentul etiologicantibiotice - bronsiectazii, pneumonii, abces pulmonartratament antituberculostratament tonicardic, diuretic - EPA

  • SUGHITULContractie involuntara, spastica a diafragmului, urmata de inchiderea brusca a corzilor vocale, ceea ce produce un zgomot caracteristic.CauzeCauze perifericeafectiuni ale regiunii gatului - adenopatii cervicale, gusaafectiuni cardiovasculare - infarct miocardic, pericardita, anevrism aortic( unic simptom)afectiuni toracice - inflamatia pleurei, mediastinuluiafectiuni diafragmatice - abces subfrenic, hernia diafragmaticaafectiuni abdominale - iritare sau dilatare a stomacului, carcinom gastric, peritonitaafectiuni ale ficatului, cailor biliare, pancreas

  • Cauze centrale

    inflamatorii - meningita, tabes, lues cerebrospinalvasculare - hemoragii subarahnoidiene, scleroza cerebralamecanice - procese expansive intracranienetoxice - uremie, coma diabeticasughit psihogen.

  • Tratament Metode terapeutice traditionale - tinerea respiratiei pentru cateva secunde (creste concentratia de CO2 in sange) - consumul de apa rece (stimuleaza vagul) - ingestia de otet - consumul de zahar granulat - stimularea suprafetei limbii Tratament medicamentos: - Clorpromazina iv lent sau im ( contraindicata in caz de afectiuni cardiace sau hepatice, varstnici) - Anticonvulsivante: fenitoina, carbamazepina - Sedative: haloperidol, diazepam

  • INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA

    Se caracterizeaza prin scaderea presiunii partiale a oxigenului( Pa O2) sub 60mmHg cu sau fara cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon (PaCO2) peste 46mmHg, datorita incapacitatii aparatului respirator de a asigura schimburile gazoase adecvate intre aerul alveolar si capilarele pulmonare.

  • Cauze

    boli extrapulmonaredisfunctia centrilor respiratori - intoxicatii, tumoriafectiuni ale maduvei spinarii si nervilor perifericiafectiuni ale muschilor respiratori - botulism, tetanosafectiuni ale cutiei toracice si pleurei - deformari toracice, traumatismeobstructii ale cailor aeriene superioaretumoriedem laringian

    boli pulmonareale cailor respiratorii - bronsita, astm bronsic, bronsiectazie, neoplasmale parenchimului - pneumonie, abces, atelectazieale vaselor- embolie pulmonara, insuficienta cardiaca

  • Manifestari cliniceale hipoxemieicianoza : indicatorul specificmanifestari cardiorespiratorii dispnee, tahipneetahicardie, hipertensiunehipoxemia severa poate produce bradicardie,hipotensiune, soc prin deprimare miocardicamanifestari neurologice - instabilitate motorie, alterarea ideatiei.ale hipercapnieineurologiceencefalopatia hipercapnica : somnolenta sau insomnie, dezorientare temporospatiala, tremorcoma la PaCO2>80 mmHgvasculare (prin vasodilatatie)extremitati calde, transpiratiihipertensiune intracranianacardiace - tahicardie, aritmii.respiratorii - tahipnee

  • TRAUMATISMELE TORACOPULMONAREClasificarea traumatismelor toracicetraumatism toracic inchisfara interesarea structurilor parietale, fara discontinuitati - hematom, contuzie muscularacu discontinuitati parietale - fracturi simple, volet, leziuni ale diafragmului

    traumatism toracic deschis - plagi simple, plagi nepenetrante, penetrante, transfixiante

    traumatism cu leziuni viscerale toracice - traheobronsice, pleuropulmonaremediastinale - cord, vase mari, esofag, canal toracicmixte - toraco-abdominale, toraco-cranio-cerebrale

  • Examenul local1. Inspectialeziuni parietale - deformari toracice, echimoze, hematoame, limitarea excursiilor costaleanomalii ale dinamicii respiratorii - tiraj, respiratie paradoxala, hemoragie exteriorizata, cianoza 2. Palpareadurere provocatafracturi costale, voletemfizem subcutanat

    3. Percutia - timpanism - pneumotorax - matitate - hemotorax4. Ascultatiaasimetrie ascultatoriediminuarea/abolirea murmurului vezicularfrecatura pericardicasufluri recente( suflu parasternal sugereaza leziune aortica)zgomote hidroaerice

  • PNEUMOTORAXULprezenta de aer intrapleural printr-o bresa a peretelui toracic sau leziuni ale parenchimului pulmonar.determina - colabarea pulmonara progresiva - deplasarea traheei, a mediastinului - comprimarea pulmonara controlaterala - rentoarcere venoasa deficitara.examen obiectiv - durere, dispnee - imobilitatea toracelui afectat - timpanism - zgomote respiratorii diminuate.tratament - pneumotorax mic - fara tratament - pneumotorax mare - insertia unui ac in spatiul II intercostal pe linia medioclaviculara - drenaj pleural simplu - drenaj aspirativ

  • acumularea de sange in cavitatea pleurala in urma unor traumatisme toracice, anevrism aortic, tulburari de coagulare, tumoriClinicdureredispneesoc hipovolemiczgomote respiratorii absentematitate la percutiejugulare - colabate - colaps, hipovolemie - turgescente Diagnostic - radiologicTratamentdecompresiunea cavitatii toracice prin drenaj in borcan cu apa cu nivel marcatrestabilirea volemiei - linie venoasa - solutii cristaloide - sange izogrup HEMOTORAXUL POSTTRAUMATIC